Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Studiu Istoric Parc Herastrau

    Uploaded by

    George Ciubotaru
    16 views44 pages

    Original Title

    Studiu istoric Parc Herastrau

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views44 pages

    Studiu Istoric Parc Herastrau

    Uploaded by

    George Ciubotaru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 44
    en PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Directia Generala Urbanism si Amenajarea Teritoriului Serviciul Proiecte Urbane Nr 96127) 12.2020 ae 190945602196/1127/__ 12.2 [=p nea Cite, ‘COMPANIA MUNICIPALA DEZVOLTARE DURABILA BUCURESTI Str. Aristide Demetriade nr. 2, brow ne. 18, sector 1, Bucuresti, 10147 eferitor In: solicitare copie dupa studiul istoric elaborat penru .PUZ Parcul ‘Heristrau’, aprobat prin HCGMB nr. 23272008, Ca rispuns In adresa dvs. nr. 5395/11,12:2020, inrogstrata la Registeatura PMB cu nt. 1909456/14.12.2020, la Directia Generala Urbanism si Amenajarea ‘Teritorului (OGUAT) cu ne. 2196/15.12.2020 si Ja Serviiul Proiocte Urbane (SPU) ea nr. 1127/15,12.2020, va etransnitem, in cope, stuf istori (aga cum se giseste in tarhiva tehnica a directed) elaborat in cadrul unui contract de prestin servi de proiecare de UAUIM ~ CCPEC pentru .PUZ Parcul Heristei’, aprobat prin HCGUB nr. 2922005, Documental contine i file, De asemenea, atasim prezontei adresele prin cate am rispuns_aceleiasi solicit din partea ALPAB sau a CMDDB cu numerele:1820459/1229/125/19.02 2020 si 19q9419/12415/24.10 2017 Cu stina, ARHITECT SEF AL, Ath Set Servicin Proiscte a5 Elena : he oto, 34, B Grorte = _ oe @ Zl pam a PAB Reosiretara fnveg: 15204 Aww: MUNCTPALS DEL LTARE DURABIC A BUCURESI Mie”. Sta Sete Demetrade Mp 2H SOB DAp boo 7163.28°5 Dolores Pepin so Ter: hive oN onl tances Meera vrvte Chan Primaria Munieipilui Bucuresti - Direct de Urbanism Bd Regine Elsabete 47 sector § Sucurest Referitor la: Contract 127721 24.09.2018 Herastrau" sao Sublect: — Solieitave informatt ow £3290 ‘timate Dosmne, Stati Domni es 'n anu 2004 a fos reaizat de UAUIM si aprobat de PMB. Pianul Urbarisic Zonal .PUZ Parcul Herastrau” care a cuprins, ca suai de fundamentare, StuculIstonic#! ‘Stualu! de meciu, Va salctam sa ne punet la dspoztie tn exemplar al acestor ‘lai, in vederea finazan lucrarior de expert tehnica si AL. pentru obectivul -Reabitarea peisagisca a Parcului Mirai -Herastrau fag Cam ems 052017 as ne RO arena coocaen 11 SOF LEC? Aa whe obohhe p depadl pre 4 prbhe allay ' a “ah PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Directia General Dezvoltare Urbana Diectia Urbanism nr 13eBaT@rONTSIBA 1026 ate: ADMINISTRATIA LACURL, PARCUAI SI AGREMENT BUCURESTI Soseaua Bucuresi-Pliet nr. 88, sectr 1, Bucuresti In aleyia domnului Bogdan Peter TANASE, Director general Carispuns a sotarea dunnesvoasr cur. 1972/17. 10-2017, va transite, anexa, 0 copie 8 Suciulistore de undamentare a PUZ Parcl Heéstu',eaboratn anu 2004 aga cum ce "egésesteaoesta nbilotecalenica a Sericiui Priaete Urbane - Direc Urbarism Cuconsidraye, birecre Sel Seni Prieg Upore, Y Eup PADON —— oe @ 2! NTARE PENTRU PUZ.-PARCUL HERASTRAL 1 PARCUL HERASTRAU ‘STUDIUISTORIC ARHITECTURAL $I URBANISTIC 1. NECESITATEA $1 SCOPUL STUDIULUL Lucarea de fat se inscriein studile de furdamentare,premergatoarsInlecmiti PLU. Parcul Heristr - actualzare gi analiza stuatil exstente, diagnozd, regementin, plan de _2ctiune, stu de profezabltate Studul ee bazesz’ pe colectaea informatifor asupra zonei de nord a municipal Bucurest cea lungul Umpulu acestea ~ informal de arhiva, biblogatice, foogratce, ccartograice, ete. - au fost selectate 5 prelucate pentru a pea constitu un suport de luc fn laborarea proiectuli Date find partculartable obiectuui studuli, acesta din unm a fost stueturat mand doua direct de cercetare: cea a asandi lacusler din nordul captalei gi cea @ amenajétilor ‘arcu. Arakzate impreund, aceste dou Spur de interventi au fost inventaate cronolgic gi ‘evaliste pentru a pune in evident’ acele valor care constiuie caracterstcle principale, particulartie color dou componente ale parculut oginda de apa gi amensiirle parc ‘Scopul analizei este acela de a stabil tipule de zone gi obiecte artecurae exstente care datorté valor lor cuiturale - necesita Intervent dente, urmrind 58 stablesscé ‘recomandé, restric g permis pentru abordareastudilu ubanistic. Acestea din urma se vor consttu n reglementari speciale, cuprnse In poiectal ial | SRLIOTECa w ARrivaTEMuca RB /4 val ge | 2.1STORICUL PARCULUI + Secolul al XI-ea Informatite despre zona parculii Herdstu in seclul al XiXea sunt destul de sumare In plus, of sunt destul de vagi in privnta localiza unor puncte de interes pa care bibografia Je menjoneaza, ‘Aste, cole mai vechi informatie refer la chiogcul gi cigmeaua rideate de Alexandra Moruzi in a doua sa domnie (1799-1801). Ciymeaua este retdcuta (repartd?) in mal muite ‘induri, n 1847, 1876, 1887%. Nu se specficé ins care er locl acestei cele in raport cu topografia scala, iar planurle Bucurestiuu idcate in epocd nu cuprind gi aceasta z0n8, fata in acea vreme mult in afara oragulu. Cu cova mai mula preczie, Constantin Bacalbaga Indie local grin Herdstrau ca find in zona propietat Bibescu,adicd pe mall lac, In reptul actual cai frat? * Googe Para, Din Bucuresti do atical, es $tines # Eneilopesea, Suewen, 1981, 9125, ‘Alexandru Neruzi rie un chose cismee in gra Herds, Ciymesu deo Hert curd 2 5 roapt pair trobuirfa noocibucurstean .. cu tinpul sa stat $i a fst Feud In 1817 de Ioan Simiapo facut co 50 ata tuna in proprtaoa lu Constantin cotta, dps cum aaté sci care se ma pstvoars s atdak Mol ter, in 1868, gréna Herds teu In propsettes I lon Pascy, aoota protic fntina in 1876 (NOTA 20, *Cu volo li Dumnezey sone fnténd am ‘cut i ate 1817 loan Simi, pent pomenie ca 58 se see pe lo meu Constantin cotta, 1817, apni In 10" “(?-mamura fired tot nu 2 pote cesta bine an. ° Constantin Bacabaga, Bucuresti db SISdAS, vot, (1871-877), Ed. Eminesc, Bucures, 1987. La 269, pnt anu! 1871 el see: "Foal westte pena cma! fot eau estewransle $l grin popu: leu $i Chmatu>, ) 50 fe pe maul luli cu aces! sume dn merpines ‘Bucuresti 9 ajungoa la 62 mergand po gasoava Herstrsui(Calea Dorcbarji dea) pd (TEL, an} 1.3, 16 mal 1871, 4 72 "Herds voch era aria de prec a Bucuresti. Moitiry 29 desenis Herds nou dr fr prea mare succes 2 Rody Oteans, Eucregi in date gi ntimplid, Paidea, 2002, p. 234: In 1875 “Forache Poona i inde tl Cont Lecce, fl pct cu aco! ume, grdna bucuresteané Bork Gradina era 0 devices mosie, de aproape 40 ha, co se intindeo pe os. anu (ax) Bd. Avatoron, do Io Monument Aviator pin la Lacul Hers, pe ambol pit ale Soselel find foarte cuts do -curesten. pnt potrocert a Sx verde, cu vn, itl s utr in 2 dou junit a sect ob tea, gna oreo adevirts peur de arbor, ttre ipa Fostd propette a parts Const. Hisccceu, aoasta 2 dat. ca zoste fie! sale Calop, 1 cAstoa ei, In 1046, cu Petracte Poenant. Spe fit seco al xOClen, 0 parte 9 Grn Bevel 0 fst parca i ansfomats In Pare Jana, unde a nceputconsnutea unui ansambu de vile foarte elegate™. Tot despre eacina Borde, vex st George Pot, Din Bucuresti! do ior, vo. of. SEigfed i Enccnpadcs, Buca, 1990, 207, “Grdcna Bord! (Borde). 0 ala de o parte de ta a Sosee Janu, cep cam fo a Monunentu Avsorier si mergind pnd a lcul Horst unde er un bar primi in focal csi, asta ete unu! do Beton arma’ .308, “Gracina Bora exstat pnd In 197 end fran) 1a fost ight in Parl Naina! care. cea tune La aoe dat Ins. pate uses parla ransfom in pore any unde so constse un mare ansambl do vie fumoase,Recare cu 0 iter onsebt. Pe casa pate a rn care mal risese mat pom uses afar dn Joc x sai armen de pst sau meler* “Florian Georges, Aland Cebu, Petre Daich, Prableme editor bucuestne, Mureul de istorie «9 oragll Bacar, 1960, 9.154 snot A, St, Buc, Pima Oral Buca Mapa ICAB, 9.19) DE FUNDAMENT ENTRU PLU LMERASTRAU 4 naturale in abia Colentine|,c& propsitart do mos, pe care se gseau acesto portun din CColentna, au ficutstaviare si au opm apa pentru nevole lor (migcarea movi, iz de peste etc) “Pn prin 1930 insd, lacu nu er asanat,.. pn de teste, stu si métasea boas a chiar si doua mor de apa, pardsite, se mai puteau vedea intro margine 2 li. Era lacul de < al copilor i oamenior din mahalaleleinvecinato, far duminica sau in ato sxbaton, cérufasi si camionagi cu tosté fami, veneau si petreaca la arb verde, 1 do cai lor ind bale alaturt GRADINA Herestran Vechiu PEs geal */prefuno sunt redise. Serv eave, tae ‘Franceas Germapna osrlroc te, +1680, relam’ a localulul Pascu (Nestor!) (dupa George Potra, Din Bucuresti do ata, ed. Stnjfica gi Encicopedics, Bucures, 1981) 5 ing NG Caran, Efectle asanioiColantne!asupra Bucuresti! repunior imacinata, In vlumu "asanarealecrer Colonine” (edtura UCB, an probabil, 1896), prezentat In "sbanismur, 1997, pes. © George Pots, in Bucuresti de Sdn ed. Stine! Encopodica, Bucur, 181, p66, NTARE PENTRU PUZ-PARCUL HERASTRAU 5 1890, Parcul Herdstriu, oameni gi cai la scdldat (dupa George Potra, Din Bucurastt de atidats, ed. Stink gi Encilopedies, Bucurest, 1981) + incoputurite modernizari Prinee manifestin de interes prviloare la amenajarea unui pare in no‘ Bucuresti 5 asanarea cul Herds se materialzeaza prin legea din 23 decembre 1910, refettoare la Infintarea Parcului National. Ea este urnat fe logos din marie 1912, ‘Legea pentru ‘asanarea facili Herdstu’, prin care . "Primésia devenea astfel propetara nor intinse supratele ae teren care so adaugau la erenuie ce odinoard olstuiau mosia Hert, redatéprimérieiprin legea din 10 decembrie 1810.7 7 Flan Georeecy, Alexandru Cebue, Pete Dsche, Probleme exitarebucurstens, Muze de tre 2 crag Bucuresti, 1988, p. 154-155; ved gi C. Stinfescu, Transp" pent Parc! Nefonal én ‘Bucurest, "tant, uie-decetrie 1842, 9 145, Planul general de sistematizare al capitale, ntocmit in 1915, prevede realzarea PParculul Natonal in zona Herdstriu,Impreund cu ate parcun socotte necesare pentu ied si estetia Bucurestulu®. Cole dous planuni daténd din aceasta perioada zi prezentate de Cincinat Sfntascu in revista “Urbanismur, rateaza cu consecventaglintficdFroblema “cent verzi" a oraguu, In care este cuprins si Parcut Naja. Probabil 8 in aceeasi peroadd sunt Intoomite 5 planurle de cetalu pentru Parcul National (HerdstBu): prim de citre E. Redont, cel de-al doiea de catre E, Pinard®, Parcuri proiectate in jurul Bucurestilr (proiect 1914-1916) (Cup C. Stinescu, Uibanistica generals, Urbanismur, 1983, p 198, 9227) * incinat Stijesou, Sts asipra plans general de sstemotzare a cxptle (102) (comentare _seupra plan din 1815) In vol, Ace Ppp, Bucuresti Inione i bani, DorteR, 2002, pp. 102 147; p15, “Cova gran! parca publce sunt aigurate: Parcu! Nationa, Pac! db sus. Parco! carol Grdena Cigmgin” 9. Stiteseu, Utanistica general, “Urtanismas, 1833, p19, plan pevtoare a peut dg in er oxagutl *© Aah, Buu Marcu, GM. Cantacuine, R. Golomey, |. Davsesey, T: Radeses, Pan dector do ‘stomata rezumat af menor ust, “Ursa, 1997, pS06-57. arcu exisonte gi proiecte in Bucuresti (1914-1916) (dups . Sfitescu, Unbanistca general, “Urbanismut, 1983, 199, fg.228) Proiectul Pinerd pentru Pareul National din Bucurogti (nedatt, probabil ccs. 1016) (dup C. Sfitescu, Urbanistica genera, “Urbanism, 1933, p.198, fg. 224) E PENTRU PUZ-PARCUL HERASTRAU = 8 Cutoate acestea, Panu! gridiai dela $osea din 1915, publical de George Pola", se liiteaza a suprfata parcului Kisele, fra a indica prelungiea acestuiainspre zona de nord Situata este expleabia, ede) apropierea rézboiuui reduce posblttle unor realizan Proiecele i lucrle sunt “suspendate” pind in “912. Desi ideea Parculu National revine in actualtate, ate piedici apar in 1921: “Impropretrnieagrare, sau ‘mai be zis, accesoru Jor, Totunle agronomilor. Conducerea Ministerului de domenii luca la rbanistice anvers ‘impanivea in totur agronomice’a mosil Herdstu, care fusese ced de dat In 1912... 50 afta in exploatarea Prine. pind la vanstonmarea on parc. ... Minitoral Armatel (do ‘Razbo), care so instalase in 1916, provizoriu’'pe o part din mosia Hordstae (fa locul Pipora) cu un aerodrom mila, i ntindea neincetat ‘ona de ocupate: $1 ameninfa eu compiota $i ofintva ‘cucore a tears ..""® Mai mult, exproprirleprevazute nu sunt Tnc8 reaizat, lar desfinjarea carterelor“sélbatice” (probabil construe far8 autorizae), precum “age-zisul cartier Hagi-Tudorache" sia unor e3tune ‘precum Heristru, de lang@ lacul cu acelaginume’, ‘fu sunt nil ee opera nchelate ‘Singura amenajare a unorterenur in scopul titi or ea spati de eqrement care 63, profte de prezenta lacuivi este County-Clib, cu constuctile sale, cu tenul de got $i debarcadens, destinat membrior corpulul diplomatic gi strBnior In trocere prn Bucuresti. Aga ‘cum afi C, Sfinjescu, amenajarea Country-Club-ui este, pe de o parte un “embrion” al vitorulal pare, ce va genera interesul forulor decieionale; pe de ath pate! consttule prima mare vietsein lupta urbanigtor epocl pent realzarea parcuui Naonal™® De afl, Planul si Ghidul Orasului Bucuresti, pubcat de Maior Mihai C. P&ntea in 1923, indieS existenta in zona a unor "Fabric importante" de cdi: fabricle “Ing, ID. lanculescu fost Hagi Tedorache,bulov. CAtirasu 15; de cfrdmias Redu Tudor, sos. aru, Herstrau’ ca i 8 stro ined existente in "Parcul Marghloman bd, CAliragu, fund. Calragu, srBzile ‘Anghel Dumtescu, Fotlr, Hagi Tudorache, Bunea* George Pot, Din Buewest de atadat ex. Stn yErciclopeica, Buc 181 "26. Sinjoscs, Transp pontu Parc Nationa din Bucwest, "Urbaismu, iedecembse 1042, praetar idem, “Mair MiaiC. Ptea, Pion) Ghul rsp Sucuret Bucuresti 1929, 209 gaan sTuDW DE FUNDAMENTARE PENTRU P.UZ.-PARCUL HERA 0 plang a Ghidul, inttulaté “Soseaua Kisseleff do la randul Il pant ia Baneasa cu Hipodroml, Vila Stoicoscu, Vila Minovil ¢ Herdstraul cu Parcul Fronescu"ne indica stata in care se afl proiectul Parculul National. Astfel, se poate observa cA cele mai multe dine Zzonele veri cu destinatie de pare se grupeaza de-alungul axull creat de Soseaua Kiselet g| de contnuarea acestela spre Mogagoaia. Puinle spafi veri amenajateaflate in contact cu lacul sunt preungi ale acestl vast spay plantat, cu funcjuni sportve gi de rcreere care se concentreazé de-a lungul clor doud artere, De la sud spre nord, zona verde eu amenaisi din adtualul pare Herdstidu se stueazé in jurul Visi Albatios, in jurul Statist Agronomice (Grelungire cite apa a Seoli generale de agricuturd) zona se lirgeste, mal apoi face corp comun cu parcul Tenis-Ciubulu, se ingusteaza in dreptulhipodromulu gi devine mai targa in zona County-Clubuli,corespondent cu zona Viel Minovic cu propitateaSibescu"S, Char aceasta aparenté continitate a spatili verde, ca gi legatua inte el gi ap este interupta e Fabrica de cardmida fosta Hagi Tudorache, de Fabrica de Otet Giugea, La nord acu, ‘ate tity (Groapa de nisip, Rafndria Petrol Bloc", Fabcica de caramida fost Radu Tudor, ca 41 zonele loaite), intrerup continutatea spatilul destinat Parcului National; n zona de est, doar Parcul Heristau Vech i Parcul Fronescu constiuie fragmente ae vitoarelor amen * importa anu creat do Soseaua Kilts rumulctre Mepogosia prt spi ver al rag este supeat de fap od Soseaua Kise! se numara pene pee ae uma etic: “in anu 1924 Surin 2 itis la Sasoava Kise dela ond pnb fa vio Or. Minovicl dola ‘Binoasa., veal V. Popescu, Eveluf luminal In capital, “Ubanismut, 1637, p 525-827 (Sud reprodua darevita Gazelecra, 1037) "8, Sttesous numete" nit ca un cai In irima parcuu", vezi C. Sfrjescu, Transpo” pontry Parc Nopinal dn Bucuresti “Utbariemule-decambria 1942, 144-147, ‘STUDIU ISTORIC DE FUN! ENTARE PENTRU P.UZ-PARCUL HERASTRAU 10 Planul Pantea, 1923 -planul zonel Herastrau Cu tate acestea, presiunile urbanistlor contin gi lor se alt’ primar al orapulh care percep potential de dezvoltare al zonei™. Cele dou direct de actune - cea refertoare a asanarea lacurlr, cea de a doua referiloare fa amenajarea parculi - ccnsttuie abiective att pentru ferule de deci, cit gi pentru tebnicien Tn 1926, asanarea int In preocuparie primi, se intocmesc planwr, proiecte, se constiuie “,aletulé din opt persoene . Ee Radu, presedinele Consilul tennic superior, Dime Leonida, C. Sfinfesou, director! general al Casei luernor oragulul Bucuresti, Th, Badulescu, rectors Cadastuu, secret. ® Comisia ing NG.Caanfl, Eocteleasansl Colon’ asupra Bucuresti’ sreuniornvsinae, In Asana ncurlor Coline (ectura UCB, an probabil 1936), “Urbansmul, 1937, p.185, atc c8e9 02 52 ‘alate dstorea primarer Dom, Dobrescu, Emanol Dan Alex Donesu." © Comisia fingers ¢! jn 1931, avand aproximat aceeagé component, vez! Florian Georgescu, ‘Nexandru Cebu, Pate Dacha, Probleme editrebucwostone, Muzel de store aorapu Bucur, 1866, pp. 158-158 STUDIU ISTORIG GE FUNDAENTARE PENTRU PUZ-PARCUL KERASTRAU 11 studiaza propunerie facut de inginerl alan Ricardo Canela, gi decide “aduserea de apa din afar, in val Colontne,stablindu-so att etapele ct si modu de executare 9 lcrénior®. 1927 gi 1928 au continual stuive si ucrnle de ridicaretopografc8 a tnegh vii Colentina ‘5-au cut sondajo de-alungut vail Colentina pentrs ai se cunoaste alestuites geologic. In ‘anu! 1929 aufost intreprinse studi pent. cercetarea drepturor de propitte ale iveranior ‘si cadestroresterenurior* In parse, se realzeaza variante ale proiectull de asanare a lacuror de alimentare a {or cu ap din alomita (idee sustinuta gi de C, Sfinlescy), Ing, 8, Strunschi este auton unor ‘asemenea variate, propundnd printre ale gi desfintarea barajului do ling Podul CFR, “executat ca uerare provizorie din lor’, pent a nu inrerupe ciculjia Bineasa-Herdstriu, cate vor forma "o suprafotdcomund de aps Practc, studi continua pana in 19312, ing NG.Caraf, Etecoeasandi Colonie’ asupra Bucuresti reguniorinvecinae, n Asse ‘curr Coating (edtura UCB, an probab, 1996), “Urbans, 1957, 188, 2 vezi Floriar Georgescy, Alexandr Cebu, Petre Daiche, Probleme editor bucurstene, Muzeul de itor 2 crap ucueg, 196, p158-158. 2 ing, 8. Stnnsct, Prete de Amenaiae, Asanavea $i amenajawa loci Horsrdu, "Urbanism, 1022, 248, Amonsiaea Pauli Najoal ese stn legts de probioma asanéi facut Hert, care ca nage tn zona acest poe, find parte din ln! acuor formate de veo uu) CColentne is now! Captoel Storee deploabia In caro so gsc tote acate facut. otis Prima Capa’ do 2 proce et mal cud la asararea lo, incopin cu lacrl n amore, ade3 Banaasa gi Horta precede dl nrebuinft pent realaren scese vaste uc. a fest po arg expuso In mamorss Infact ce et Ot. ng Insp. G-a C. Sfifosey intulat ; Ing. 8. Stuns, Proto de Amenajare, Asana $i amenaiarea cu Horry, “Ubon, 1622. °C. Stjea, Novis Pret Naina! pens Munkspul Bucur, n "Monitor unl Orage 1927; C.Sfinescu, Estetea Bucuresti In "Urbanism", 1822, pp. 317-27 .Sfnjescu, Ubsrisica specials, “Urbanism”, 1894, 9p215.247. ‘Comuna Baneasa, 1931, situatia utilizar teronurilor (Gupit C. Sirtescu, Proiecte de urbanizare. Ubanizarea comunei Bineasa, “Urbanism 1992, p.255) “Planul de s'stomatizare al Comunei Baneasa” (desen dupi ©. Sfintescu, Proiecte de ubanizare. Urbanizarea comune! Bineasa, "Urbanismut” 1932, p.256; publieat gi in “Urbansimut", 1934, p 247, C. Sinescu, Urbanistice special) 2% Ves, do eremyiu, C. Siajeecy, Proce do urbanizare, Ubarizaee comune Bineasa (pana! do _Sstomatzar),“Urbarismut, 1932, pp 252257 Lacul Baneasa, cu insula din amontele podului CFR, Inainte de amenajare (dup C. Sfintescu, Estetica Bucurstul, "Urbanism 1082, pp. 317-227) Lacul Baneasa, cu insula din amontele podulul CFR, dupa amenajare cr 1982, pp317-327) ©. Sfintescu, Estetica Bucuresiuli, "Urbarismur Lacul Bineasa, vedere dingpre Gos. Herastrau, cu insula din aval dull Inainte gf dupa amonajare (dup&.C. Sfinjasns, etalon Ruciesti “anism”, 1932, 9p 317-327) as — "Grupa de arbor ta ‘Country Club’. Parcul National” (cup C. Sfitescu, Estetica Bucurestivey, “Urbanism LS 1902, p.917-327) Cutoatec3 stusileg proiecole sunt intocite, cu toate cd unee lucréi sunt executate, planul Bucuretuui din 1994 nu indies mari modifier ale zonel parculul Herat in raport cx planul Pantea din 1923. Zonele plantate sunt tot cele ale Country. Club-uli gi én zona de esta lacu. Doar 0 Fasie verde indica o Ingusta zona plantata care bordeaza Goseaua Kiselet catre lac. Fasricle gi carter dintre Soseaua Kiselef | Soseava Janu ocipa in continuare tertariu vitowlui pare. In textul Ghidului din 1934, zona dedieata sporturor in aer ber 5 recreeti se lnteazd in continuare la zona de a vest de Goseaua Kisele™ = =Bueurogh Ghid ofa Fundata Cara I, Bucur 1894. om, p86 ‘Oat cy asanarea laculi Herdstau se creeaza concitile ealziri Parcului atonal. Conpletinie aduse ructeuli format de Country-Club g de zona adiacenta acestuia ‘sunt previzute In Panul dector de sistematizare (1935) str tun studi de detaiu®. Unele dine prevedenincep safe puse in practca inca din 1935% (0 parte din amensjarea peisagra, reaizata de artitecul Frit Rebhutr). Impusionarea Werinlor este dati de organizarea pe ‘malul lacului Herdstau a colel de-a dou edi a Luni Bucurestor, manifestare gazduits in 1935 de Parcul Carl I, “Spatiul amenojat in vederea orpaniziri exposed Luni Bucuregtlor 1935 esto cal de la vest de Soseaua Kiseet, ‘cuprins ire Arcu de Tout si pasajl de cals ferata de King’ ‘ia Minovicl. Pe acest ter se amenajeaza gi inaugureazs Parcul Nafonal “Carol al lea" - cuprinzind paviigancle ‘expozitelpriectate de un colectv condus de aritectul Octav 35 fun, Duly Mare, GM. Canlacuzne, R Bolomey, 1 Daviescu, T. Radulescu, Plana! decor de _sctortzare-rezumat al memory utifat, "Urbanism", 1995, pp.7-17, % Radu Otcanu, Buewopt! in date ¢!itdmplée, Pade, 2002, p29, pAS2, “Dupd Inchoirea ‘mena FBduN Bineesa cin nol orga, eu Inceput die do amengiare 2 Parc Rana, pe un vas! eon, cui ine Sos. Kiel ecurle Horst Pleasa, co ma vas spi vero 2 ergul. Perry rata lu s-2 expropratciteva locus 9 neprindere ints care sau emo, a trasa al i. plana arter, Parc, lormina nana 1939, a chonat Paral Naina ‘Corot al lar dupa rSzbol- Parc de utr sod 1V Sali, ac Parc Morsru* 5 one G. lon, 0 “und nso Bucuresti, ARCUB, 1098. % tec DAMENTARE PENTRU P.UZ.- PARC smi 19 Doicesou -, precum si Expoziia Satului Romnese - lcrare init de Dimitne Gust gia cei ‘amenajare este conduss de Victor lon Pops, Pentru ambele expozti, inca se faco prin Soseaua Kisele. Pe insula Teandafror se constuiogte un restaurant Manifestarea din 1036 este completaté cu hr situate in afara permetrului descrs ‘mai sus: Aral de Trumf (autor aitect Petre Antonescu), Fntina Motta (autod aritect clay Doicescu gi Mita Patragcu), Féntina Vierlelor de la Bulet (autor aritect Vasile lonescu) Astfel, se poate constata c3, in aceasta etapa, zona verde desthats actvtstior recreate ig muta centr de greutate cAtre est, cu evidenta dorint) de a incude oginds de pA In peisau spailor expoziionale gi de agrement "Pareul — Herdstrau;—asanarea gi Infrumusotarealacului sa terenuli” (1935) (dupa George Potra, Din Bucurst de otidata, ed. Stintica gi Enciclopedia, Bucur, 1961 “Expozitia Satului Rominese, vedere din avion’ (Luna Bucurestilor 1935) (dupa Duma Redu, Luna Bucurestior 1937, “Uibanismu, 1937, p.317) 5 supra inzwgurs parc 9} exporter, vesi mal ales Tone! Clon, O “nd dn ita ‘aucurestior, ARCUB, 1966; Luna Buewrstior 1936, "Urbanism", 1996, pp 146-159 g Luna ‘aucuestor 1996, Consiseraiun i rezutale,“Urbanismul. 1936, pp. 335-956, Nelae Lass, Muzeu! Sotul Stud stone architectural urbaniste, manusctis, ta 40 Luna Brorestier 19967, “Ubanismut, 1998, pp. 146-153, “Luna Bucungter 1996, Consteatn rezutte, “Urbans, 1936,» 340 Imagini din Muzeul Satuluiin 1936, (up tonelC.lonits,O “und din istona Bucurestor, ARCUB, 1998) ‘Muzeul Satulu, plan din 1936 vm (dup Nicolae Lascu, Muzou! Satulul Studi ‘stor architectural urbaniste, manusori, 2.) STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE PENTRU PUZ 2 “Luna Bucurestion” 1936, Phnul expeziti: ‘organizata in Parcul National Regele Carol al lea (Herastrau) (dupa lonel C. tonite, “uni din storia Bucurestlor, ARCUB, 1988) “Luna Bucurestilor” 1938 Curtea de onoare (@upa lone C. tonita, © “knd* din storia Bucwestior,ARCUB, 1998) “Din :936 si pln in 1940 s0 va adBuga cle cova Percului Rego Carol al Hea entry ‘Luna Bucuresti s-2 amenajt parcu! dncolo de Arcul de Trum! spe $oseava Jian pnd ta serie Casei gridinior. S-a continual, de asemenea sistematzeroa zone} rauiul Colontina, cto doo treia Luna’ (1837, n.n) avind dora! s8 ne prezino asanarea facut Floreasca si lansarea primulu vaporas pe apelo ce Tnconjoard Bucurestus™?. Expoctile cin 1937 gi 1938 sunt omganizate In vechile paviloane. In loc 8 idle noi construc rmunicipatatea decide 54 continue numai amenajarea lacuror g extnderea ji infrumusetarea parcului, Aste, in 1936-1937 au fost amenajtelacurle Béneasa superoaré x Floreasca.“ “opel lon O “und an storia Gucurotor, ARCUS, 1908, p17 © ion, 9.1, UDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE PENTRU PUZ -PARCUL HERASTRAU 22 in 1997, "eranu! Gradini Bordo! a fost cupins in ansamblul Parculgoad —° ; insula ‘Trandafiior este amenajata pentru a expune "gospodsl in miniaturd | 1999 “Se inchele amenajarea Parculul National "Regele Carol al Hea” (az!Parcul Herdstéu), delimiat de Sos, Kiselet, Ba. Janu (o2i Avitorlon, Bd. C. Frezan (ai Aleea Trandafilon) $! Lacul Heras, organizaté smultan cu 0 expozit inlerajonal 1996 au fost demoloe, iar in locul lor Hora Creanga proiecteazi ur nou ansambis ‘expoztonal, pe acelag) amplasament, dedicat expoziiel Mun! Vole Buna“. Ct despre ‘Luna Bucurestlor din 1939, aceasta este “munca si Voie Buna’. "Paviloanelo in Expotita Luna Bucuresti Ig schimbs lou! “n patea dinspre gos. anu, pil pent organzaton 8 termine meré din percul Regole Carola bea, pentry can 1940 si revind ‘pe vechiul anplasament.Intrarea in expozhia din 1939 s-a fScu prin otonda din gos. Janu, ‘amenajté ofaté cu povarea b-duli Marogal Prozan pe fost dstanta pnd ly Acul de Trumt. Dou paviioane noi au fost constnite pe maul lculu Herdstrau pentru expeztie Centenarulti aster regelui Carol | $1 comemoraroa 2 50 de ani de Ja moartea lui Eminescu.” Auton lor teste tot Hosa Creanga; tot et proiecteazd si restauranful Pescarus, inaugurat cu ocazia “Florian Gongescs, Alexandru Cebu Pee Dacha, apc, pp 162183. + Radu Otearu, Bucur in dae intl, Pata, 2002, 9 234. + ores piso. ua dno cole mal iterosanto curio, aduse cu man scifi dn srt ums Rac, Lane Bucurstlr 1997, “Utsanisma”, 1837, 9911-995, 7 Rady Ona, oo, p50, “Niclas Lascu, Muzeul Saul. Shas itor, ariel urbanisi, manusens 8. 4 deschideri expoziel In apropierea inti) dngpre Soseaua Jianv, 0 ake marginta de “catialide romines(" conducea célve o alt sculpurd (Fanténa Modur, taste executate de Constantin Baraschi"®, Octav Doicescu realizeaza i el Clubul nautc 51 Restaurantul de la Bordei®, Tiasesle principale ale parcuki sunt trasate “conform proiecui dtitv oisagistulu Fite Rebhubn%, Se incheie asanarea laulu Te? Tot in 1939, se inaugureaza Palatl Elsabota, const de curea regela pe o porbune de teren proata din toto muzeuli Satu? {Imagini din Expoziia din 1939 (dupa lonel. C. font, © “und in storia Buctrstior, ARCUB, 1998) ‘Amplasata in vechle pavitcane din 1836, expozita "Luna Bucutestlor din 1840 “a cuprins intresga 20nd amenajaté in perioada 1936-1940. Ea este organzata din nou in paviloanele oa intarea din Soseaua Kiselef, Nu sunt informati in pina unor constucti no Tn schimb, in 1940 se termina huerdie dela ecluza dtr lacurle Herr gi Floreasca®, “onetG lon, 0 “uns an storia Bucurstor, ARCUB, 1908, p20. 5% Paul Conetann,Ditonar universal a! atecior, Bucuresh, Ed. Stina gi Ercclpadia, 1085 pp03.94 5 Nicola Las, Muzou! Satu Stu ison, architect bani, manus, a, p7. 5 tone. tn 0. et, 27. 53 Nicola Lasu, op. 4 ont, ln, © "and in istone Bucuresti, ARCLB, 1008, pp.20-21, Slonol Clon, op ct. p27 Luna Bucwestilor 1940 (dupa fone. C. lont8, O ‘und din istoria Bucwrstior, ARCUB, +998) Cu anul 1940 se inch etapa cea mal importants de realzare a Parcuki Heristrau Planul Unites din 1941 ne ofer8 o imagine destul de completa a ulilzai terenutlor si a constructor existente Detaiu, Plansa 1, "Muniipiul Bucuresti gl Improjurmile™ ed, Unive, Bragov, 1041 RE PENTRU PUZ -PARCUL HERAS + Perioada de dupa rizboi Schifé a lacuilor din nordul oragului, cu indicarea unora dinte cladile de pe maluril Herdstriu gla debarcaderetor, 1962 (dupa Raul Calinescu, Excursi in Imprejuiile capitate, Ed, Univn’ de Cute Fic $i spor, 1962) ‘ibiograia nu mal indi schimbri majore ale coniguabel Parcului Herstru pana in ‘nul 1951. Zona lacutlor din nord rmane una de importants majoré pentru orap. Parcul National Cal af Hea devine Parcul do cuturd $i odihnd “Hordstriu" si beneficazs in continuare de interesul edie. Anul 195t este indicat ca dat a primelor transforma pe care parcul le suporté in timpul “regimului popular, nu par s& se fi petit ins8| moifcari importante, Apare evident din descrierig planul faptul cd existentole constructs dot sunt In continuare utitate, Doar cluburle de pe malul de nord a lacului igi scrimba destinata, venind baze sporive deschise populatii, Festivalul Tineretuul din 1983 este cel care determina completarea zonei de nord a parculi cu zona destinatd “distractor, amenajats peisager i inbogatts ca unele paviloane no. Tot atunci se construiese i Teatrl de var, Mai Siz, la inceputul anilor ‘SO - odst8 cu realizarea complevulsi expasional (€xpozita Realizaor Economie Natonale) de pe locu hipotromulul ~ se constrieste un pavilion de expoziie pe vechiul teren al expozilor din ani "30. Cunoscul sub numele de “Paviionul #7, el este realzat dupa planurle arhitectlor Ascanio Damian g thai Enescu. “In 5 inaugurs, nfo actual n 1951", Bucuresti Ghd, ec Mviiane, 1962, 28. STUDIU ISTCRIC DE FUNDAMENTARE PENTRU P.UZ-PARCUL HERASTRAU 27 (zona de su). prin Sos. Kiselof Intrarea a Vila, pentry Muzeul Satuui (zona de suc), prin ‘$0s. Kseleft.ifraea a Vil-2, pentru Teatrl de vara (zona de sud) prin Sos. Kiselet (Arcul de Tum, “+ Pareul Herdstrau dup 1990 Intervenite asupra Parcului Herat incepand cu anul 1990 pot f gupate in citeva categori Intro pm categorie - aceea a lurétloroftciale de oarecare anvergu — se inscre interventa asipra Muzeulii Satu, constind in consinrea unel clic destnati- inal ~ 58 adiposteasca functiuni ale Muzeului pe care spatile existente nu le mai puteau satistace Amplasata ia rord de vechea inrare in muzou, de-a lungul $oseleiKisle, desparind muzeul de Gosea, cidiea ~ proietaté de arhitectul Romeo Simirag - a ajuns si fe transformata pentru a putsa adéposti nu numai spatle muzeuli, ci si spafile necesare funciona Ministend Cuturi gl Cutler. Inaugurarea citi a avut oc Tn anul 2003. (© ata categorie de interventi este cea determinata ~ si, probabil impulsionaté ~ de trecerea in propietate prvaté a unora dintre constructile gi terenurle existent. Este vorba de terenur si construct aflale in mare parte in zona de nord a lacuui ~ terior supus unor putemice prestuni de ordin fnancar. Aste, fostetecliburi, deverte dups 1880 baze spotive, au caiptatfurctuni mai muit sau mai pun prop destnate or inle, fap: ce a condus ta transforma geu identficable ale llr, dar ~ mal ales ~la schimbarea caracteruui zone ‘Cit despre tenure din acceasi zon, ele au deveni la randul lor terenu de constructio pentru cli ale cirr functiune gi agpect sunt rezultate din ration stict economice, Nu se cunoaste cu preci regimul de popretate gi sttutl juris al aestor construct i terenun. idem. Tot is veal @ ata restaurant ga bazolorspotv: Restaurante: Bord, (rnd de var pe lacl Hers), Bd. Aviator, 162; Monta (cu grind de var) goseeua ssl, Parco de cut si odin .; Pasciug (rasa do vard pe mal lscul Hers): Parc do cult etn ; Pare (qin Se vars): Parc do cut odin (oreo rn Soseoua Nordu).._inewsa pod: Sas. Bucuest-PIoiest., pp257-28%, “BAZE NAUTICE, CS. Unies: pe acl Hert: CS. be lsc Heistru..SAL! $1 ARENE DE POPICE, ... CS-

    You might also like