MODULUL: TGM

TEMA: GAURIREA SI PRELUCRAREA GAURILOR

CLASA: IX

1. Definitia gauririi: este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere executata in scopul obtinerii
unui alezaj (gaura) intr-un material compact; gaurirea se executa cu ajutorul burghielor
2. Miscari executate la burghiere: -piesa este fixata in dispozitive de strangere;
-burghiul executa o miscare combinata: miscare de rotatie (1- care
este miscarea principala de aschiere) si o miscare de translatie (2-
care este miscare de avans)

3. Scule pentru gaurire: burghiele.

Clasificarea burghielor:
a-dupa forma constructiva: burghie elicoidale (cele mai folosite) si burghiee late;
Burghiele elicoidale: parti componente:

1-partea utila; 2-gat; 3-coada (serveste la fixarea burghiului in dispozitivul portscula); coada poate fi
cilindrica, conica sau piramidala; la burghiele cu coada conica se realizeaza o fixare mai buna in
dispozitivul port scula; 4- antrenorul este partea terminala a cozii (serveste la antrenarea burghiului si
impiedica rotirea lui in dispozitivul portscula).
Partea utila are 2 canale elicoidale (6) care servesc la eliminarea aschiilor din gaura precum si la
formarea muchiilor aschietoare; partea aschietoare (5) sau varful burghiului are forma conica;
unghiul varfului variaza in functie de materialul care se gaureste:
-80-900 pentru materiale moi;
-116-1180 pentru otel;
-130-1400 pentru materiale foarte dure.
b.dupa materialul supus prelucrarii:
-burghie tip N: pentru prelucrarea fontei si a otelului;
-burghie tip M: pentru prelucrarea materialelor metalice neferoase,care, la prelucrare, formeaza aschii
lungi, precum si a maselor plastice;
-burghie tip D: pentru prelucrarea materialelor neferoase, care, la prelucrare, formeaza aschii scurte
precum si a materialelor plastice dure.
c. tipuri constructive de burghie elicoidale standardizate:
Burghiele late (bara latita la unul din capete): sunt utilizate la gaurirea tablelor subtiri suprapuse; muchiile
aschietoare sunt dispuse simetric fata de axa longitudinala; unghiul dintre ele este de 90-1160 ;burghiele
late pot fi: cu fetele laterale paralele si cu fetele laterale neparalele;

Burghiele cu carburi metalice: se folosesc pentru gaurirea materialelor cu efect abraziv puternic (piese
turnate dure, bachelita) si a otelurilor dure (otel calit).
4.Dispozitive utilizate la gaurire:
- dispozitive pentru prinderea sculei: -prinderea sculei se poate face direct pe axul masinii de gaurit
(a);
- prin intermediul reductiilor conice (bucse de reductie ) (b); se
folosesc la prinderea burghiului cu coada conica atunci cand
dimensiunea conului cozii este mai mica decat cea a gaurii din axul
principal al masinii;
- cu ajutorul mandrinelor (c): care pot fi cu 2 sau 3 falci

-dispozitive pentru fixarea piesei: impiedica antrenarea piesei de catre burghiu in timpul operatiei de
gaurire;- menghine (a);
 -dispozitive cu placi de strangere (b);

Fixarea piesei in timpul prelucrarii este obligatorie; in caz contrar se poate

rupe burghiul, se poate ovaliza gaura sau accidenta muncitorul.
- dispozitive pentru ghidarea sculei: pot fi :-aplicate;
-in forma de cutie;
Ambele forme au bucse de otel pentru ghidarea burghiului demontabile, astfel incat, dupa uzare, sa
fie inlocuite;
Parti componente ale unui dipozitiv de ghidare a sculei: 1- placa de ghidare; 2 –bucsa de ghidare

4. Masini de gaurit:
-dupa forma constructiva, dupa modul de actionare masinile de gaurit pot fi:
-masini de gaurit portabile: -cu actionare manuala;
-cu actionare mecanica;
- electrice, pneumatice
-masini de gaurit stabile: - verticale: -de banc;
- cu coloana;
- radiale;
Masina de gaurit cu actionare manuala: este folosita la executarea gaurilor cu diametrul pana la
8 mm; miscarea de rotatie este obtinuta prin intermediul unui angrenaj de roti dintate conice care
realizeaza amplificarea turatiei pana la 300 rot/min; miscarea de avans se obtine apasand cu pieptul
pe suportul masinii.
Masina de burghiat cu actionare electrica: - este cea mai utilizata; se pot realiza gauri cu diametrul
intre 2- 25 mm;
 Masini de gaurit stabile: lucreaza la turatii mari; au productivitate mare; se poate obtine o gama
larga de diametre ale gaurilor; calitatea superioara a gaurilor (datorita faptului ca burghiul nu vibreaza
in timpul gauririi); pot fi masini multiax si masini multiple.
5. Tehnologia gauririi:
Procedee : - piesa este fixa, iar scula executa miscarea principala de rotatie cat si miscarea
secundara de avans, rectilinie (gaurire pe masini de gaurit);
-piesa executa miscarea principala de rotatie, iar scula miscarea de avans (gaurire pe
strunguri);
-combinat (masini automate de strunjit).
Operatii:
-studierea documentatiei;
-organizarea locului de munca;
-stabilirea succesiunii operatiilor ce urmeaza a fi executate;
-instructajul de ptrotectia muncii;
-alegerea metodei de prelucrare;
-pregatirea S.D.V.-urilor, masinilor necesare; fixarea piesei si a sculei trebuie facuta astfel incat
centrul gaurii sa coincida cu varful sculei:
- centrul gaurii trebuie sa corespunda cu varful burghiului: pentru verificare se
executa burghierea la o adancime de ¼ din diametrul burghiului, urmand apoi sa
se controleze pozitia burghiului inainte de continuarea operatiei;
-alegerea unui regim optim de aschiere: stabilirea adancimii de aschiere, a
avansului si a vitezei de aschiere;
-executarea gauririi:- la inceput se recomanda un avans mic;
- in timpul operatiei, burghiul trebuie scos periodic din gaura pentru evacuarea
aschiilor de metal;
-operatii de gaurire: -executarea gaurilor strapunse;
- executarea gaurilor nestrapunse;
- executarea gaurilor coaxiale;
- executarea gaurilor in table

-controlul pieselor: se urmareste respectarea cotelor indicate pe desen (pentru diametrul gaurii, pentru
pozitia gaurii fata de anumite suprafete de referinta), calitatea suprafetei realizate; la productia de
serie se folosesc calibrale tampon; la productia de unicate se folosesc sublere, micrometre; la
productia de masa este necesar a se efectua un control preventiv al primelor piese, iar in cazul in care
acestea sunt corespunzatoare se vor poansona de controlor; daca sunt necorespunzatoare, se vor
inlatura cauzele care au provocat executia incorecta.
6.N.T.S.M. la gaurire:
-folosirea echipamentului de protectie;
-fixarea corecta a sculelor si a pieselor;
-nu este permisa formarea aschiilor foarte lungi;
- aschiile se indeparteaza cu carligul, nu cu mana;
- folosirea ochelarilor de protectie la gaurirea materialelor fragile (bronz, fonta), iar indepartarea
aschiilor se face cu pensule sau cu aer comprimat;;
- cozile sculelor sa nu fie uzate sau cu crestaturi;
-reglarea masinii se face dupa ce a fost decuplata de la curent;
-mentinerea curateniei la locul de munca;
-asezarea sculelor in locurile special amenajate;
-stivuirea pieselor cu atentie;
-la sfarsitul lucrului se va opri functionarea masinilor de gaurit