Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Hari

    Uploaded by

    Madalina Moraru
    7 views16 pages

    Original Title

    hari (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views16 pages

    Hari

    Uploaded by

    Madalina Moraru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    rant Protectelor bugetare de catte ordonato, © Ordonatorii princip bugetele carora sunt autoritatilor administragi mere . BEES: , transmit la primirea limitelor d s °; de 10 zile de acestora in proiectele de buget YN Vederea cuprinderi Ordonatorii principali de elaboreazé si depun la directiile generale ale fin; iuliea fiecdrui an, noile propunert pentru acestea sa tra bugetelor locale pentru urmatorii 3 ani, urmand ca ansmita proiectele peansamblul judetului si municipiutui Bucuresti la Ministerul Finantelor Publice. pind la data de 15 julie a fiecarui an, ¥ Ministerul Finanfelor Publice transmite directiilor generale ale finanjelor publice in termen de 5 zile de la Publicarea legij bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, sumele defalcate din uncle Venituri ale bugetului de stat si tnsferurile consolidabile, urmnd ca acestea ea le repartizeze administratiilor uuget de cdtre primarii acestora i V-teritoriale, ri ali de credite aj Prevazute ctedite, pe baza lite, pe baza limitelor sumelor primite anfelor publice, pani la data de 1 PF tent de buget, precum si estimazile ‘entoriale in vederea finalizarii proiectelor de by Totodat, direefile generale ale finanfelor publice judetene comunica autorititilor lecale i estimarile privind cotele defalcate din impozitul pe venit Potrivit dispozitiilor legale, ordonatorii Principali de credite definitiveaza Woiectul bugetului local in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului &stat in Monitorul Oficial al Romaniei, urmand ot | publice in presa locala me Se2e 1a sediul unititii administratiy-teritoriate in vedens aducerii sanitutului acestuia la cunostinta contribuabililor, care pot depune contestafii Mtermen de 15 zile Coy Consitiu iin gcula de aprobare revine consilillor locale, consiliilor judetene, si lui General al Municipiului Bucuresti, dupa caz ’ clap urmatoare, autoritafile deliberative voteazi proiectul de buget in Vout € cel mutt 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat i rot! Ofcial al Romaniei, Partea 1. Proiectul bugetului local este init de nal Primarului, al Presedintelui judefean sau al_ primarului gael Ay Bucuresti, Precum si de contestatiile depuse ce Gr ois Mei “Omporta: promunjarea asupra contestafiilor; reer euisls tae cn atticole si anexe; adoptarca proietlui i ansambla de Tn cqs!"° Sau Consitiul General al Municipiului Bucuresti. saenstine, Sig 2H in care Scestea nu ajung la un consens asupra aa reer Sear! te ficantclor pubtiée aistonsn viemwen Aaa Me bugetului de sta gi transferurile consolidable,p 119 GEORGE ALIN HARALAMBIE 6.6.2. Principiile fundamentirii bugetulut local cale 1a baza organizarii si funclionarii organelor e bugetele unititilor administratiy-teritoriale sunt redistribuie resursele banesti in vederea Prin asezarea autonomiei lo administratiei publice locale, intr relatii de interconexiune, prin care se satisfacerii cerinfelor colective. : Fundamentarea bugetului local se bazeazii pe respectarea anumitor principii Principiul universalitafii potrivit ciruia veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute. Principiul transparenfei si publicitfii Procesul bugetar este deschis si transparent, acesta realizandu-se prin a) publicarea in presa locala, pe pagina de internet a institutiei publice, say afigarea la sediul autoritatii administrajiei publice locale respective a proiectului de buget local gi a contului anual de executie a acestu b) dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia; c) prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publi Principiul solidari Prin intermediul politicilor bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitatilor administratiy-teritoriale, precum si a persoanelor fizi aflate in dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerva bugetard constituit in bugetul local. Astfel, din fondul de rezerva bugetara constituit la nivelul bugetului local, consiliile locale sau judefene pot aproba acordarea de ajutoare colectivitatilor locale, la cererea publica a primariilor acestor unitati administrativ- teritoriale sau din proprie inijiativa. Principiul autonomiei locale financiare. in conformitate cu principiul autonomiei locale, unititile administratiy-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritafile administratiei publice locale sa le utilizeze in exercitarea atributiilor lor. Principiul autonomiei locale financiare presupune ca _autoritafile administratiei publice locale si dispunii de competen{e in stabilirea nivelurilor impozitelor si taxelor, in conditiile legii. In spiritul acestui principiu, alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie sa afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autoritijilor administratiei publice locale in domeniul lor de competent. Carta European de la Strasbourg mentioneaza faptul ca: “Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva pentru colectivititile locale s¢ reglementeze si si administreze in cadrul legii, sub propria lor rispundere si favoarea populatiei respective, o parte important din treburile publice”.” * Carta Europeand pentru autonomie local, adoptatii re R padoptats la Sts art.3 (ratificalé Getanentinocmcipateeooisey pasticursliadlsjocul Sayer 116 Principiul proporfionalitagii. Resursele financiare aflate ta dispozitia trebuie sa fie in concordanta cu responsabil publice locale reglementate prin lege jul consultarii impune ca autoritatile prin structurile asociative ale acestora, si fie alocare a resurselor financiare de la bugetul de are administrativ-teritoriale itatile a f ‘tile autoritatilor administratiei administratiei publice locale, Consultate asupra procesului de Stat catre bugetele locale, 6.6.3. Confinutul si etapele procesului buge tar local Procesul bugetar local reprezinta un ansamblu de actiuni si activitati d domeniu, care se deruleaza potrivit unei anumite succesiuni ects rnp Bugetul local nu reprezinté 0 simpli lista de venituri si cheltuiel, ci document extrem de voluminos si de complex in care isi gasese reflectarea decizi de cea mai mare importan{’, De aceea el este indelung pregatit, dez eee Z fitut si apoi supus aprobarii. Sinteza sa se regaseste in Legea anu 4 a bugetului, care trebuie pusa in aplicare de catre guvern in etapa execufiei bugetare. La incheierea exercifiului bugetar se intocmeste contul general de incheiere a bugetului, supus si el aprobarii parlamentului. Organele specializate ale statului suprayeg verifica operatiile bugetare, supunandu-le controlului preventiy si ulterior. Toate aceste activitaji se desfasoara in faze succesive, cu exceptia controlului, care este prezent in toate etapele. Aceste faze sau etape in care se realizeaza elaborarea proiectului de buget, dezbaterea si aprobarea lui, executia si incheierea exercitiului bugetar, precum si controlul asupra tuturor acestor operatiuni formeaza impreuna procesul bugetar. Acesta este un proces deosebit de complex, realizat prin implicarea unui numar foarte mare de participanti, unii dintre acestia avand drept de decizie in materie bugetara, al{ii realizand executia bugetului sau controlul asupra acestuia. Complexitatea activitajilor si actiunilor bugetare este determinata de cuantumul mare al mijloacelor banesti antrenate din masa monetara in circulafie, necesare acoperirii cheltuielilor publice, ca optiuni si prioritati de interes general la nivelul localitatilor, Responsabilitatile si competentele in domeniu au rostul si conduci la un circuit cat mai eficient al banului public, atat prin instituttt specializate in gestiunea acestuia, cat si prin implicarile precise ca acfiune, in timp 1 spatiu din partea contribuabililor si respectiv a consumatorilor de fonduri Dublice, Procesul bugetar local poate fi caract eterna mijloace gi eee prin intermediul carora entitati erpanicaanes ses lege procedeazi atat 1a proiectarea indicatorilor de venifury gis Seis lane financiare specifice, cat si la realizarea acestora in sensu! © ‘ sltujelilor generate de ijloace binesti pentru efectuarea de plafi in sustinerea Cae Cee 117 eazi si erizat ca un ansamblu de masuri, tora de c&tre autoritatile indrituite, situafie In care S pot efectua plati numai jn acestora atre Be 2 veniturilor propri Nimita venture Move cu punerea in aplicare a prevederilor bugetare (prima reanele abilitate © sdetene) transmit directiilor generale ale finantelor public rec i i srs ud ae comunice Ministerului Finanjelor Publice. "a a el toy bugetelar locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a resid bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale do rineipali de oredite. ae area \ouctiel sel Peer trimestre, in funcfie de termenele legale de incasare a veniturilor gi de perioada iy care este necesara efectuarea cheltuielilor si se aprobi de ciitre Ministeru| Finanfelor Publice (pentra sumele defalcate si pentru transferurile de la bugetul de stat) si de catre ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, peniny bugetele proprii sale institutilor si servieiilor publice subordonate Ordonatorii principali de credite bugetare sunt presedintii consililor judefene, primarul general al municipiului Bucuresti i primarii celorlalte unit administrativ-teritoriale. Ordonatorii principali de credite analizeazi modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si prin bugetele institutiilor publice, ai cfror conducitori sunt ordonatori secundari sau tertiari de | credite, dupa caz, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor | 2 Ordonatorii secundari sau tertiari sunt conduciitorii institutiilor sau servieiilor Publice cu personalitate juridica din subordinea fiecirui consiliu local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Ordonatorii secundari de credite Tepartizeaz’ creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institugiilor publice ai ciror conducdtori sunt ordonatori tertiari de credite, si aprobi efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozifilor legale. Ordonatorii terfiari de credite utilizeazi creditele bugetare ce le-au fos repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitiilor pe care le conduc, potivt Prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitile legale, Procesul de repartizare se deruleazii astfel: 1. Repartizarea efectuati de citre ordonatorii principali de credite, inte bugetul propriu si bugetele ordonatorilor subordonati 5 2. Repartizarea efectuati de ciitre ordonatori Q aprobate, pe unitifile subordonate 3. Ordonatorii tertiari Competentele privind secundaria creditelor bugetare Ir acelor cuprinse in bugetul proprit. utilizeazi creditele ce Je-au fost repartzat finanfarea cheltuielilor revin ordonatorilor principsl ell Legea nt. 273/2006, pi 120 Kinantele publice locale, publicatd in M,O. nr 618/2006 c) 7% intr-un cont di pe seama Directici Generale a pj : Bae ct ee Dooeee Inantel Publice a Municipiului Bucuresti la Trezoreria Municipiului Bucuresti, aoe echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum $i a bugetulyy local at municipiului Bucuresti. N execufie, cota de 7% se alocd de catre Directia Generali a F; Publice a Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea buget sectoarelor, precum si a bugetului local al municipiului Bucuresti, In situaii deosebite, prin le impozitul pe venit pot fi majorate. Operatiunile de virare la bugetele locale a cotelor venit se efectueazi de Ministerul Finantelor Publice, finantelor publice judejene, Municipiului Bucuresti. inantelor telor locale ale zea bugetului de stat, cotele defalcate din euvenite din impozitul pe prin directiile generale ale respectiv a Directici Generale a Finanfelor Publice Schema nr.1 Structura yeniturilor bugetare locale conform legii 273/2006 Finante publice _— PRO ALIN HARALAMBIE Unitatile administrativ-teritoriale se on ispozitiilor legale in temeiul Pri cipiilor autonomiei locales cel erviciilor publice, cligibilitati autoritatilor 2 public’ «inte legalitatii si al consultant ‘cetatenilor in soluiionarea P'O EB ae rants be deosebit. Prin autonomie 10% fa se injelege dreptul 3) capacitates cae cae proiectelor de bugete publice; } aprobarea bugetelor publice; > executia bugetelor publice. Procedurile implicate de etapele procesului bugetar la nivel local si termenele de desfaisurare a acestora inregistreazi unele diferente com) bugetar la nivel central si sunt specificate Metodologia de elaborare si de executie Ministerul Finanjelor Publice. Elementele definitorii ale procesului bugetar local pot fi cnumerarea urmatoarelor repere: prezentarea bugetelor avand o anumita structura de indicatori; etape parcurse de la fundamentare | executie; responsabilitati si competente institutionale in actiune; prevazute de lege in derularea activi Operatiuni folosite; cadrul juridic de Procesul bugetar local re entitafiorganizatorice si populatia, cu Precizate, procedeaza la fundamentarea si r ordin public prin balante financiare pottivit care tree acestea®®, Elaborarea proiecteloy A 3 P bazeazA pe proiectele de bugete propri ale administratiei, ale institutiilor si serviciilor publice din subordine "donatorii principali de credite ai bugetelor | y, g locale propun pro; ramele prin care Sunt initiate actiunile de implementare a finantarii aces ea q alizareq parativ cu procesyl in Legea finantelor publice locale bugetelor locale este stabilita de c&tre sintetizate prin ca balane financiare méasuri si actiuni tatilor bugetare; metode, tehnici, procedee si actiune Prezinté un ansamblu de masuri gi actiuni prin care Tesponsabilititi si competente bine ealizarea veniturilor si cheltuielilor de ou 0 anumiti succesiune de etape prin 1 bugetelor locale s FINANTE PUBLICE de credite bugetare. Practic, ay ordonatorii principali ai acestora potrivit destinatiei stabilite, in raport la dispozitie anterior si cu respectar Transferurile de la bugetul de st, Jimitele prevazute, de cdtre Ministerul ale finantelor publice, la cererea ordon: execufiei bugetare. Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele sideschise se aproba de citre ordonatorul de credite, prealabili de control financiar preventiv intern, dispozitillor legale, incadrarea in creditele bugeta Efectuarea cheltuielilor comporti existenja documentelor justificative, confirma angajamentele contractuale sau din convent ; bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea lucritilo altor obligatii bugetare. Executia de casi a bugetelor locale se efectueaza prin unititile trezoreriei statului, prin evidenfierea in contu de credite de catre bugetare aprobate si folosire a sumelor puse gale, limita creditelor cu gradul de ea dispozitiitor | at catre bugetele Finantelor Publice, atorilor princip locale se efectueazs, » prin Directiile ali, in functie in generale de necesititile bugetare prevazute » efectudndu-se numai cu viza Prin care se atest respectarea He aprobate si in destinatia lor in buget care Precum si primirea , plata salariilor si a teritoriale ale distinete a veniturilor gi cheltieilor, a altor operatiuni dispuse de ordonatorii de eredite bugetare, veniturilor si a cheltuielilor extrabugetare ale insttufilor, pe categorit resurse™ Ordonatorii principali de credite intoemese dari de seam contabile ttimestriale asupra execufiei bugetare pe care le depun la directiile generale ale Ginanjelor publice, care le centralizeaz& si le depun la Ministerul Finangelor Pblice Pentru stabilirea rezultatelor finale ale execufiei bugetelor locale ordonatorii ‘Mincipali de credite intocmese conturile anuale de executie a bugetelor locale pe sate le transmit spre aprobare consiliilor judefene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale. In cadrul acestui cont se inscriu: r 4) La venituri: preyederile aprobate inifial; prevederile bugetare definitive si ©) Lacheltieti creditele aprobate initial; creditele definitive si platile efectuate, Pebaza acestor date, se stabileste rezultatal executiei bugetare nazi in exercijiul financial Excedentul anual al bugetului local se reporteaza in exerci itor, 4g. 604: 121 jd, Bucuresti 2007, Pa vi ‘Ste tutian, Finanfe publice, Editura Didactica si Pedagog! Copyright © 2013, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei edifii apartin Editurii Pro Universitaria Nicio parte din acest volum nu poate fi copiati fara acordul Scris al Editurii Pro Universitaria Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei HARALAMBIR, GEORGE ALIN Finante publice / George Alin Haralambie. — Bucuresti : Pro Universitaria, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-647-779-6 336.13 FINANTE PUBLICE Din sumele defalea Z te din unele echilibrarea buget eerie _bugetelor locale, aprobate anual pr eo ce auuiy cegeta a pent ota de 18,5%, 0 cota de 27% se aloca buget eee ees ceas sidin aes getului propriu al j eae © repartizeaza pentru bugetele locale ale camila ad iar ere : F si municipiilor, astfel: a) 80% din suma se repartizeaza in doua s a ud etape, prin decizie 2) Se a fnanfelor public judetene, n pede bovee directorului directiei srfata din intravilanul unitiiadministratv-tert Premises a : aa et loriale si capacitatea financiard 20% suma izeazi, pri py 20% din se repartizeaz, prin hotarire a consiliului jud » area arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de fu seg eas iatea terere din chelt le functionare si/sau de capital, inl occa Ree a vechimii arieratelor, pat ee rogramel He oltare ocala si pentru sustinerea proiectelor de Seeenealit care see ofinanfare local. Hotdrarea consiliului judefean se comuni irectiei generale a finanfelor publice judetene, institufiei prefectului directorului ilor locale din judet. siconsilii Veniturile $i cheltuielile bu, cheltuieli evidentiate in afara acest alcdtuiesc bugetul gener: etelor locale, precum si celelalte venituri si i tora, cumulate la nivelul unitatii administrativ- teritoriale, al al unitatii administrativ-teritoriale care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta financiar public in unitatea administrativ-teritoriala pe anul dimensiunea efortului respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz. mentarea, dimensionarea $i ja conformitate cu legislafia in vigoore funda repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, ‘obiective, se efectueaza in concordanta cu atribufiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, cu proritatile stabilite de acestea, in yederea functionarii lor $1 jn interesul colectivitailor locale respective - Bugetele locale asigura dimensionarea cheltuielilor in limitele veniturilor, inifiativei locale, afirmarea lor locale, findamentarea resurselor financiare, stimularea | ‘ ‘utonomiei locale si exercitarea controlului asupra utilizarii fondurilor lo¢ erea activitatii financiare @ unitatilor jul de autonomic @ ee la planificarea si conduct nistraiv-teritoriale. Structura acestora reflecta. gra _autono existente intre diferitele insta locale fafa de puterea centrala te a eer teritoriale, De asemenea, bugetele lo ecta fluxurile # itwilor si efectuarii cheltuielilor administral modalitatea a cheltuielilor pe destinafii $i de acoperire @ si Jegaturile cale refl iilor locale, deficitelor- 618 din 18 re itorul Oficial nt dete ny: £2, ai ‘ Sigg, 732006 privind finanfle public locale publicata in Mon 115 - ~ de la persoanele fizice c m 3t de angajat lle inte prelevate de ‘a persoanele fizice si juridice, subventii ae go yrs tratiei publice, venitur! din proprietate, dobanzi, Venituri ain prestari servicii $i alte activitati (contributia ae ysis ego je adminis Fil ri gi servicw, i M gj odihna suportata de catre asigurat). ge OU ; ney 5 oura ciale de pugetului asigurarilor sociale de stat valoarea Contributiilor la je sociale este! - 8 a 71.3% pentru condifii normale e Taunt din care 10,5% datorata de * ati Si 2087 de catre angajatori; : conditii deosebite de munca, respectiv 10,5% datorata de angajati St 8% datorata de angajatori; : ‘ 413% pentru condifil speciale de munea, datorata de angajator si angajati, din care 10,5% suportata de angajati si 30, 8% de catre angajatori; ontributia prada © asigurari sociale include si cota aferenta fondurilor «j administrate privat. ves contributia datorat de catre entra accidente de munca $i boli profesionale este cuprinsa intre 0,15% si 0,85%, splat asupra sume! veniturilor brute realizate lunar, iar cea datorata de tare pentru plata creantelor salariale este de 0, seostia pentru Fondul de garant in cazul contribufiilor pentru somaj cota suportata de ciitre angajator si angala 363% pentru ngajatori in functie de clasa de rise lariat este aceeasi (0,5%) ; cota pentru persoanele asigurate in baza contractulut 1%. Casi in cazul bugetului de stat, incheierea exercitiului bugetului asigurarilor za prin intocmirea contului anual de executie a acestul deasigurare pentru somaj este de sviale de stat se realiz tuset,ce va face obiectul controlului Curtii de Conturi inainte de a fi aprobat de ine Parlament. 66. Bugetul local 66.1, Structura bugetului local a local reprezinta instrumentul principal al autoritafilor paint eee in vederea selectarii prioritafilor de finantare din sale E tes economico social ale localitatilor, instrument de asigt ae

    You might also like