You are on page 1of 932
ISTORIA LITERATURII ROMANE DELA ORIGINI PANA IN PREZENT DE G. CALINESCU BUCURESTI FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA SI ARTA 39, Bulevardul Lascar Catargi, 30 1941 PREFATA Prezenta opera nu iese din goluri. Ea represind 0 jumatate de pas mai inainte peste munca onesid mai toldeauna, ctieodatit excelentt, a aldtor arhivisti si istorici literari. Niu s'a facut tot ce era de trebuingd, dar s'a facut mult si sunt cercetdtori. foarte modesti, dedicayi unei singure chestiunt, cari au adus contribufit de toaid lauda. N'am facut decit o jumdtate de pas, dar acest mic spafiu inseamnd parcursul dela istoria literard de purd eru- ditie la intéia istorie a lileraturii romane in énjelesul proprin. Pentru a se tneloge acest lucrw trebue sit alragem atentia asupra unsi aspect particular istoriograjie’ literare ro- mine de pand acum, Existau 'wei feluri de specialisti. Intaié. se ocupau cu asa sisa literatura veche ludnd-o dela Macarie letopisiteral si ducdind-o pind pe la Conachi. Un deobste acestia rau linguisti sau istorici, ou 0 necu- nostind totald de literatura noud, refractari oricérei esletice, preocwpati numai de «stiinfd », adica de da- tarea manuscriselor, de lectera lor critica, de valoarea lor ca izvoare, ec. Este tnvederat ca ¢ la mijloc 0 mare netngelegere. Nu intra in cadrul literauerii decdt scrierile exprimdnd complexe intelectuale si emotive, avind ca scop (ori cel puyin ca rezultat) sentimentul artistic. Insa tipdriturile Ini Coresi nu an nici cea mai mica atingere cu acest grup de fenomene. Oricdt de inalté va fi acti- vitalea latinistilor, niciodata Petru Maior nu va interesa pe literat. S'a facut deci 0 pioasd conjucie intre cultura si literatura, Cu toate acestea, istoricul lileraturii vechi a prétins a da si judecai literare. Insd el nevenind cu wn punct de vedere estetic, n'a studiat materia adecvat, In loc si urmdreasca temele, spre a le vedea legdturile limp si spafiu, el s'a mdrginit sd le analizers sub unghiul specialitapit sale, Filologul @ scos liste de cwvinte, isloricul a cercetal cronicele ca izoare, Istoria ieroglific& 4 lui D. Cantemir a fost rdsucitd pe toate felele peniru substratid documentar, alifel declardndu-se cd opera, remarcabilt, este itizibilit. Cromicaritor Ui sa acordat un merit de limbaj si de onestitate. Fiinded cromicarti munteni nu sunt obiectivi s'a tras incheierea puritand ca nau valoare. Ca si cdnd arta ar fi altceva de cdt expresia originalé a subiectulut nostru! A doua categorie de istorici literari 0 iau dela Cérlova (desinteresindu-se cu totul de epoca anterioard) insd nu se ocupd decdt cu «clasicii s. Ei sunt n general profesor, admiralori de valori acceplate, cu o repulsie vie jafa de literatura mai noud, Cercetarea lor, «stiintifica » si ea tntr'un chip, se Himiteazit la descoperirea de documente biografice, de inrduriri literare, la consiierajii de Jond si forma dupa un tipie dat (natura tn pastelurile lui Alecsandri, critica sociala in opera lui Caragiale) si cu un respect timorat de gloria scriitorului care merge pand la acucagit de impietate fata de criticul cu viziunca mai liberd. Trebue sd marturisim c& foarte mult intelectuali dintre cei mat distinsi S'au ardtat surprinsi auzind cd ne veupdm si de literatura veche si socotim ed vor mai fi ined mulfi cari se vor mira cénd vor avea cartea sub ochi. Atét de tari sunt projudecatile! Nici vorba specialistii partié vechi so vor sim{i atingi in disciplina lor. Dar in realitate mu e nici cea mai micd atingere. Daca ¢ absurd sé numesti literaturé simple fenomene intrand tn istoria limbii, a Lipografiei, a culturii, tot até de falsd ¢ tiierea istoriei intr'un punct arditrar. De ce oars literatura roménd sa se inceapa cu Cérlova? Dar sunt inainte opere dacd nu admirabile, capatile st explice cera ce vine dupa cle. Ureche, Miron Costin, Niculce, Radu Popescu, D. Can- temir lasafi afard? Se poate inchipui istoria literaturit italiene fixd Dino Compagni, Villani, cea francesa jard Villehaydouin, Joinville, Froissart si Commines? 0 asifel de sciziune absurdd w'o profescazd nicio literatura 3H ar fio eroare dacd not am menfine-o. Singura operatic ce trebuia facula era izolarea culturalului de arlistic, supunerea intregii materi la aceleasi metode strict lite- rare, De sigur, in chipul acesta, literatura religioasd » (coangheliare, psaltiri, praxii etc.) a fost ca si inldturata, seoala ardeleand trecuté in shor, Vor mai ji unié cari dintr’o gresita susceplibilitate se vor scandaliza ed n'am dat Ardealului destuld importanfa pentru sirdlucita con- Wribufic adusa redesteptarii consliinfe: nafionale. Insd not ne ocupdm aici numai cu constiinfa esleticd. Sintezele de istorie cullurald vor glorifica mai departe pe marii pioneri. Arieatul care a dat pe Maioresou, pe Slavici, pe Cosbuc, pe Rebreanu, pe Losif, pe Blaga si aldtia scristori nw are mevoie sé ceard falsificarea istoriei Uiterare prin amestecarea. cu materie extrance disciplinei. A treia cale- gorie de cercetdtori literari se ocupd numai cu epoca moderna, dela 1900 tncoace. Trebue si recunoastem ca ei sun! singuerii infelegdtori ai esleticului si ar fi fost cei mai indicali si se aplice asupra intzegis literaturi. — PREFATA Insil din felurite motive, tnbre care lipsa unei continuitati finire. gencrafit, ei ignorcazi literatura anterioard andui 1900, ba si mai mult, o desconsiderit. Rezultatul acestei stari de lucruri ¢ nu se poate mai suparétor. Niciodata nu s'a vorbit mai mult de traditie ca in wltimul deceniu. Unii au tagdduit-o, necunoscand 0 alld literatura decd! cca contemporana, alfii au afir- ‘mat-o, nui mai pregilifi, spre a dovedi cd tradifia tyebue inlerpretalé a priori in sensul vederilor lor. Discufiile au forma cea mai fanleristd pentrucd niciuna din pari mu se sprijind pe documente incontestabile. In dejinitiv traditic nu tnseanna aliccea decit inaintare organica dupa legi proprit $i me esle indoialé ci organioul exista in Hiteratura romana. Se cade doar si-t descoperim, tra projudecati, si majlocul nimerit este a scrie 0 istorie literard bine informatd ins de subsianta, nu de nume proprii si de cifre. Oricét ar fine seama de univers, 0 adevdrala critica fi stabilesle scara de valori in cuprinsul litevalurii sale (asta inseamnd tradijie). Dac vorbeste de Proust, criticut jrancer tsi cauté instrumentele de comparatie indardt si trecdnd prin naturalism $i realism poale ajunge pani la memorialisticd pe de o parte si ta portretistica clasied pe de alla. Prin urmare e are de delerminat cum au fost depasite uncle metode, cum au fost disociate ultele. In fond Proust ¢ un memorialist care a projitat de jilosofia lui Bergson. Asa ar trebui sd procedeze $i criticul nostru. Un romancier vomin sé cuvine sd fie scrutat in tntreaga perspectivd a prozei noastre fava a se exageva tnruririle strdine, cacti funda mentul va fi in mod fatal, prin factorul geografic, tradi- tional. Camil Petrescu pare proustian, dar el nu a putut imprumuda dela Proust de cat clemente superficial de exponifie, In romanele sale regdsins eterna oporifie, carac- teristiod civilizalici noastre, tnbre 0 lume aprigd, dolata sd parvind, si intelectualul delicat, care vimdne un tvins. Oriunde, eroul frances i2buteyte in dragoste, eroul romin rimdne «neinteles ». La drept vorbind, noi am auut cronicari literari de mare talent, critici tncd nu, peniru motivul ardtat mai sus ca nue cu putina o cri- ticd fara perspectiva totald istoricd, deci fard tradifie. Scopul acestei céirji este de a da un impuls acelei vizionari integrale dela care decurge apoi critica, Scriitorii nostri sunt in majoritatea cazurilor foarte putin cunoscdtori ai literaturii nafionale si refractari la comparatiile tn core inchis, A lua drept coordonate intr’un articol despre I. Barbu pe Conachi, Bolintineans, Anton Pann pare wen lucrn scandalos yi jignitor. Un poet roman se com- pard numai cu poesi din afar, cu Edgar Poe, Mal- larmé, Paul Valery. Si totusi metoda legitima e cea dintdi. Nu pentru satisfactit de critic $i istoric literar am intreprins aceasté operd, Cei cari cunose mai de aproape activitatea noastra, sti cd critica (desi pentru wnii mai nolorie) ne este 0 precoupare secundara, la care am fi renungal, daci ar ji tngdduit condifiile literaturti actuate. Insit formatia noastrd nu tnfelegea eforturi lilerare tn gol. Oricdt de spontane ar fi actele de creatie, ele profita de experien(ele trecutului si se produc mai bine in medin traditional. Daca fiecare pictor ar invenia mereu per- spectiva si uleiul, 0 mare energie s'ar visipi inutil. O ase- menea constiinga de tradifie n'am gasit-o cand am énceput a serie. $i atunci am hotdrit st ne documentim pentru noi. Natura studiilor wniversitare si lucrarile istorice Facute la Roma ne-an dat familiarizarca ou epoca veche, cdfiva ani de critica de jurnal ne-aw dat prilejul unui contact deplin cu literatura actuald. Pentru epoca miij- locie a clasicilor am ales doi soriitori de baat pe care i-am studiat monograjic (Eminescu, Creangd). Cate unul n'a tnjeles scopurile noastre si asia s'a vdzut cu prilejul studiului critic asupra operei lui Eminescu. A trebuit, spre a avea materialul intreg de cavacterizare, sd studiem mss. eminesciene, sd descoperim linia tematica, sa cildm din ele ca diniy'o operd tipavitd. Cutave pedant n'a wasut aci decdt 0 operatic de publicare de texte (ce n'a fost in gandul nosiru) si ne-a cdutat noduri in papurd. Altcincva s'a ardtat Jaré interes pentru latierea documen- tard, cerind doar o sula de pagini de portretistica, ce mu star fi putut da totusi fara pregdtirca necesard. Cine cileste azi capitolul nostru despre Eminescu, asa de alifel informat decdt articolele obisnuite, va tnfeleze ce sfortari trebuesc faoute pentru o suta dz pagini de critica curenté. Astjel de sjorfari nu cad in alte literaturi in sarcina criticului sia istoricultd literar ci a arhivistilor. Din nefericive, deocamdatd, la noi criticul trebue sé facé de toate, Care esie planul de luoru ab unei istorii literare? De obiceiu s'a pretins ca materia ar fi aldt de vaste $6 ar cere aldtea investigatii de detalii, incdt fructul war fi cope entre 0 ascmenca vperi. Unit, ludndw-se dupa exemple Striine, socolese c& munca trebue divizatd si faouta tn colaborare. Domin aci 0 conceptie falsd despre istoria Kiterara, aceca cit ca ¢ obligata sa stringd date biografice complete, sd descopere izvoarele, influenjele, legdturile invizibile ined. Pentru a pregati teoretic aceasta istorie am compus 0 mica carte de Principii de estetic3, in care am limurit jugitiv dar nu superficial punctul de vedere pe care il credem just. Critica si istorie literard sunt doud momenie din acclasi proces. Nu pofi fi critic fara perspectivd isloricd, nu pofi face istorie literard fard criteriu esletic, deci fart a fi critic, Istorieul politic se ocupd ou fenomene reale, cizdnd ‘prin documente sub perceptia tuturor. Dar fenomenele artistice nu apar ca atare de cat daca un spirit dotat le acorda calitatea arti- slicd. Ele sunt «valori ». Deci spuneam: «Este un lucru care de obicein se iece cu vederea, dar care este totusi capital : istoria literard este o istorie de valori si ca atare corcstatorul trebue sé fie in slare tntdi de toate sit stabi- leasca valori, adicd sé fie un critic. Mulfi istorieé literari ti inchipue od opercte de mana a doua sunt mai impor- lante intr cdt ele zugrdvesc 0 epoca si cd prin wrmare istoricul se cade sd sludieze orice fenomen. Este 0 poci- tiune falsd, iesitd si dintr’o gresitd opinie despre ra~ portul dintre viewa si arta. Se crede anume cit existd un spirit al oremit care turduresie pe artist si cd studiind acest spirit in operele mediocre vom ajunge sit injelegem operele de creajie. Se confunda deci istoria spiritulni public cu istoria operclor de aria ca rezultate ale efortului artistic. Dar, tn fond, existd oare un romantism ab vicfit publice gi al literaturii marunte din care sar fi inspirat marii yomantici? Fard prejudecdfi ne vom inoredinga ca nu existé. Romantismul este o alitudine exclusiv a ma- rilor vomantici, care apoi firesle s'a generalizal prin imitafic. Putem sd studiem oricdt poesia mediocra si spirilul public din Roménia pind la 1871. Nu vom gist nici urma de eminescianiom. Eminescianismul este un produs al iui Eminescu. Cand insa definim o valoare pulem sit ne credm concepte ca romantisin, eminescia- nism prin care sd simbolizdm un numdr de atitudini. Nu eaistd tn istoria Witerard Wleraturd medioord dar reprezentativa dace n'am definit tntdine valorite estetice absolute. O istorie literard fdra scard de valori este un non-sens, 0 istorie sociala arbitrard ». In concluzie dar, dupa noi, istoria de eruditie rdmane 0 seucd cromologie (ceca ce mu tnseamnd ca respingem erudipia ca instru- ment) iar isioria Titerard aw se poate face decdt de un singur autor cu vocafie. Ea e opera de disciplina accidental, la temelie vdmine o opera de creatie oritica. O comsecingd a scientisomulut este diviziunea istoriei dupa principii exterioare sau in spirit dogmatic. Un soriitor, care e unul, e ciopérfit. Dacd ¢ un om eu vieala lunga si trece prin clteva «curente », considerate aincolo de nojiunea de valoare ca iste realitati obiective, ol ldiat pe cpoce si disiribuii tn mai multe capilole. Daca sorie in mai mulio genuri, socotite 3i ele ca adoviraia maierie a istoricului, ct se transforma intr'un monsiru cu mai mute capele. Soriitorul ¢ tolusi o personalitate 3¢ trebue tratal monografic. Insd pentru a nu da istorie’ caracterul unci culegeri de articole critice, pentru a urmiré treceren generatiilor in Linie tradifionald si interferenja lor cu curentele, am inirodus pe fiecare tn momentut caracteristic si ta genul predilect, Astfel Gr. Alecsan- drescu traieste si scrie pana in epoca iui Eminescu, dar wremea lui e cu cdteva decenii inapoi, Arghezi incepe @ scrie in 1896 insd momentul sau ¢ tn jurul anului 1927. Alecsandvi e mai ales poet, Negruszi emai cu seama prozator. Respectind aceste velafii de timp si de sector, am dat fiecdruia o tratare monograficd. Numai rar si in pagini de vederi generale am transportai un autor din locul lui fix. Material vorbind, cartea de fata, asa de simplé la rma wrmei, nea cosiat 0 muned ce a depasit provederile ISTORIA LITERATURIT ROMANE — 7 noastre si ne-a finut nemiscali tn sensul cel mai propriu al cuvétntului o bund bucatd de ureme. Lucrid. se explica astfel. Un istoric strdin (vezi cazul lei Thibaudet) isi procieré o bund editie a operelor si cileva solide mono- grafit si apot mediteazd asupra autorului, La noi mono- grafiile sunt pugine, aplicate tn directia purelor date abstracte, Peste tot am procedat, chiar pentrs ctteva randuri de biografie, ca si cand n'am fi avut la dispo- zitie nicio sintezt (si im general nu Le-am avut sau le-am facut tot noi), recurgdnd direct la izvoare. Cu operele @ fost si mai greu. Nu existd, cu toate sfortarile ce se fac, edifit complete pentru ceveetatori. Se face eroarea in ultima vreme de a se alcdtui edipid eu pretentii savante, dar cu opere alese. Siudievea lui Eliade Radulescu cere 0 strasnica oboseald. $i ajara de aceasta mai sunt autori ramasi numai prin reviste sau tn edifii rare, de dibuit prin biblioteci. A vedea poeziile lui Radu Ionescu nu e tun lucra la tndemdna oricui. $i apoi ¢ di emifi opinié oritice dupa lecturi grabite La biblioteca, S'a intémplat ca cele mai de seama colectii de reviste sé le divem noi fusing, sau sd le putem cu usuringé rdsfoi acasd in toald tikna, tn cdt judecdtile noastre pot fi sumare uuncori, dar sunt oldeauna intemeiate pe 0 injormatic larga si atentd. Niviodata, chiar cind ¢ vorba despre aulorié recensajé si chiar cdind, rar, am jolosit propositit din articole, nu am rimas la lectwra trecutd. Totul, dela incepur pand ta sfarsit, dela autorii de seama pind la cel mai proaspat debutant, a fost citi! din nou pentru vedaciarea acestei istorii. Tot ce esie citat a fast citit. Autori, trecufi de noi repede, ca nefiind importanti au fost tolusi citifi sau recitifi in intregime (Dragoslav de pila). Tocmai in aceste caruri constiinfa ne-a dictat 0 mai atenid injormajie. E dela sine infeles cd am fost osdndifi sa citim si mormane de inepfii de care nu s'a mai adus vorba tn istorie. Trebuia fécut acest lucru spre a nu rdmdne cu impresia cd am Uisat locuri umbrite. E cu putinté ca chiar cu acest larg rond de noaple sd ne mai fi scdpat ceva. Vom avea prilejul st ne corijam. Pind la un anume punct, carlea are pretentia a da judeciti stabile ; partea despre contintporanit de ultime generatis trebue socotita ca un tablou. Unit musi vor fine, probabil, promisiunea, alfii se vor revela mai térzin ca personalitayi. Epoca modernd ¢ cea mai iritanta si e cazul a asigura pe toti cd am pus cea mai stricta nepar- tinire, wnitd cu voinja cea mai caldd de a afirma talentul oriunde s‘ar afla. Cei cari se indoiese de acest Incru mu ne cunosc, ori an despre criticd 0 ideee foarte gresita. Cromicele risipite prin reviste, curate exercifii de per- cepfie, nu ne-ar obliga la nimic si am refacut peste tot definititle. De signy cd tn majoritalea cazurilor noua for- maulare include pe cea veche. In pufine puncte a trebuit sd repudiom niste pareri iesite din simpla consiréngere @ politefei. Un foarte distins critic, mai mult, un mare 8 — PREFATA eritic, ne-a invinovigit c& am dat asupré-i céteva ver- siuni contrazicdloare. I mugdm sd nu creada acest lucri, Fiecare articol se ocupa cu 0 alld laturd si suferea deo parlialé compresiune exterioari. De altfel critica cere o lunga perioada de experienfa, tn care cullul care exage- reazd $i malitia care diseciazd sunt etape necesare spro a ajringe la o judecalé maturd si definitivd. Articolul @ ramas in miczul lei acelasi. Totusi mu no-am sfiit de loc, ca dupa 0 woud lecturd a operci, pusd acum in per- spectiva isloried, sd venim cu 0 noud variantt din care won scos ceea ce poate atinge pe om yi are aru wnei indiscretéi, puldnd fi efectud unei false impresii si estima- fiuni, precum si judecagile ce mu se pol da féra hazard (cultura, etc.), concluziite tn fins prea nete si tdiouse cu wn aer prea polemic si ajoristic puténd da de bitnuis reo indispozitie de moment. Fie ca cei mai batrani cari nu stimeazd pe tineri decét cand acestia corbese despre ei, si-i expediazd cu 0 ingaduinga plind de wmoare, sd inuefe dela tinert cordialitatea in limitele adevdrului fard de care nicio judecatd de valoare nui cu putin Alét de gomerala ne-a fost preocuparea de adevir, incdt ne-am ardtat adesea fava voia noastré flint de ingrali- ludine. In special in domeniul critices unde se cam pro- feseard menajarea ori dmpotrivi severitatea am rémas dincolo de orice slabiciuni. Crit ardtat faté de noi multi bundooinga n'ai avut din parte-ne un raspuns corespunadior 96 invers (dar ne-am ferit de vreo demonstrapic precugetatd de obicctivitate de soiud acesta mecanic). 0 dificil problema ni s'a ridicat cw privive la epoca actual si mulld vreme am ezital s'o resoluim, De obiceiu compun istorit literare profesorit, eruditii, cari nu au pretentia de a intra tm literatura si se mulfumese a face stiinid. Sans tn sférsit, dacd avem de ajace cw scriitori, ei se oprese cut citeva decenti in urma. Noi nu puteam renunta la 0 epoca din cele mai frimoase. Dar tn aceasta epoca in care am analizat autori si dintre cei mai modest, noi insine, cM recunoasterea tuturor, intrém in miscarca litevard, cu toate relativitaile legate de o prea de aproape privire. In cele din urmé ne-am convins cd am fi dat 0 informatie gresité, mai ales strdinului, scojénd un ele ment din tablou, In situafia aceasta se aflau in generafii mai vechi N. Torga $i E. Lovinesou cari si ef ar fi falsi- ficat epoca lor climindndu-se din istoriile scrise chiar de ei, Insd cum sé procedam? Sa punem lista operelor cu primejdia de a insinua mai mult de cét se cuvine 5 nespundnd tn. foud nimic? Sd vorbim noi ingine despre noi? Imposibid. Oricdta constiind de sine star admite unui autor, auto-critica sunt fals. Am hotdrtt deci a ita pareri pro si contra din criticit ctrora le-am acordat in chiar istorie 0 importangd, tnldturdnd pareri poate mai favoratile venind tnsa dela cromicari neacceplati, La aceasta am addugat niste explicari de ordin intengional, Se va vedea usor ca n'am depdsit linia celei mai sceptice sau cronicari cari au cumingenii. Nu credem de alffel de loc én absolutul acestor opinii. In aceste decomti in care sumedenti de opere obscure an fost declarate «scurle circuile de geniu iar altele de valoare subsstimate nu se poate pune mult temein be critica. Ar ji pe de alld parte un abuz sé oprim in loc judecati ce pot evolua, Citatele n’au de edt un rost informativ si partea accasta ¢ lipsild de orice adeziune obiectiva din parlea noastré, in infelesul ca noi nu putem afirma nimic despre noi nici mdcar in privinta valabi- lildtii parerilor altora. Am pus la sjdrgit 0 bibliograjie rezonabild care sd fie de folos cercetatorulut, fara paradd exterioard de erndigic. Am dat mijloacele generale de informatie, apot la fiece autor studiile stricte din care se pot scoate toate celelalie indicajti. Bibliografia priveste biograjia, opera privita in materialitatea ei (izv0are, motiue, inedite) si mono grajiile, La literatura noud n'am notat tnajard de opere decit articolele in care s'ay cuprinde informafii. Articolele eritice n'au micio valoave daca nu sunt scvise de critici, tar operele criticilor sunt indicate la locul cuvenit, F dela sine infeles cd bibliografia e susceptibild de continui imbogagiri, precum informatia e pasibila de tndveptiri si adaose. In privinga cligeelor doringa noasivé a fost sd punem numai originale 3i cu mare parere de rdw ne-am vazut uneori constrénsi st jolosim cépii din publicapii. Am facut sfortdri st sirdngem cdt mai multe cligee, inoununate de wn notabit succes, care lolusi nu ne-ar fi muljumit tn timpuri normale, Si informatia ¢ adesea, inedita. S'a facut tot ce se putea trtr’un timp dat. Dacd lipsesc porirdle ale scriitorilor tn vieafd, asta se datoreste menai Tor, de vreme ce noi tn chipul cel mai civilizat am fdeut apel la tofi. Fiecare va putea indrepta lucrul in viitor, tntru cde chiar independent de 0 eventuald noua edijie, istoria va fi continuatd in adause-tablou care vor urmari miscarea literaré mai departe, aducénd totdeodata anexe de docu- mentagie. Scopul urmédrit prin ilustyapii este de a co- menta textul $i a da strdinului 0 imagine a civilizagies si fiztonomiet romaine. Indataé dupa aceasta va apare 0 mica Istorie a litera- tucii romane, care mu va rezwma pe cea mare, ci va privi faptele sintetic si mai mult in laturea poritind tn scopul de a informa pe Romani $i pe strétini asupra contribufies noastre la cultura universald. Desi muljumirile la sférsit de profatd mi stau parut letdeauna niste coremonii, sunt constrins de adevar st constat ed d-l Al, Rosetti a depasit cu mult obligafiile de pricten si de editor. Concursul dat de d-sa la colecarea cliseelor echivaleazd cu 0 colaborare. De wn ajutor nepre- quit mi-au fost d-nii G. Baiculescu gi Bacila dela Aca- demia Romina (cel din wrma sivérsind 0 muncd din cele mai ingrate). D-nii asistengi dela Facullalea de Litere din asi Agavritoaci yi Lastrescu, d-nii G, Eoascu, C. 1. Botes, G. D. Loghin, G. M. Dragos, Al. Dimitriu-Péusesti ne-au procurat cérti, reviste ori foto- grajii In aceste timpuri de suferinfd najionala, o astfel de carte neparlinitoare trebue sé dea oricui increderea ca avon 0 strélucita literaiura, care pe de alta parte, tn cinda tuturoy efemerelor vicisitudini, se produce pe teritoriul Roméniei Mari, una si indivisibild, shujind drept cea mai clara harté a poporului romin. Eminescu in Buco- 24 Tanuarie 1041 ISTORIA LITERATUR I ROMANE — vina, Hasdeu in Basarabia, Bolintineanu in Macedonia, Slavici la granifa de Vest, Cosbuc si Rebveanu in preajma Nasdudului, Maiorescu si Goga pe langa Oltul ardelean sunt elernit nostri pdzilori ai solului vegnic. $i dupa toate, dupa 0 prea lungd desconsiderare de noi insine, ¢ Himpul de a striga cu méndrie impreund cu Miron Costin: «NASC SI IN MOLDOVA OAMENI!», EPOCA VECHE SECOLELE XVI—XvVIII iNCEPUTURILE. LITERATURA DE EV MEDIU INTARZIAT. INTAIELE MANUSCRISE §1 TIPARITURI, — FORMAREA LIMBII ROMANE. Ceca ex jurimfntul dela Strasbourg (842) este pentra limba francesa si carta capuant (960) pentru cea italiand, au crezut wunii c& pot fafatiga pentru limbs romani cuvintele forne, tomna, faire (xbox, choo, ge&cge| pe care, cups Cronografia bizantinulai Theophan, le-ar fi strigat a anul 579 un soldat diin armata conduai de Martin gi Comenticlas impotriva Ava~ rilor. AAdeviral este eX vorbele acestoa n'au niciunal din ca- racterele esenfiale limbii romaine gi sunt numai nigte vestigit de grain romanic. Din tmprejurari vitrege, primele documente sigure gi abundents sunt cu totul tarsi, dintr’o veeme cdnd fraiul era de mult inehegat. Uzul limbii slavone th biseriea gi in cancelarié a intArziat aparitia textelor romane, care (inkitu- find indicasiile mai vechi dar notextuale) sunt din socolul XVI. Serisoarea cimpulungeanului Neacga citre judele Hang, Benger al Brajovului, din 1521, ramane deocamdata intaiul Rivag roménese eunoscat: +. dau gtice domnle tale 2a Iverul Turcllor cama am auzit eu ch Imparatul au eit den Sofi, 31 almintrea nue, $1 se-au dus In sus pre Dune: (pac si stit domniia ta ck au vizut ea ochit Iai eh au treeut ceale corabii ee gti domalia ta pre Dundce in sus; (pac Si gUll cd bagi den tole oragtle cate 50 de omin, si He tn ajutor 1m coribil; ipae sa sti cumu se-au prins neste mesterl den Tarigr ‘cum vor treace aceale cordbil la locul cola strimtul ce gti si demi tas. Ete, ‘De aci tncolo folosirea sorierii romfne ¢ din ce tn ce mai deasi si textele se tnmulfesc. Un deosebit interes nu mumei linguistic, ci si literar, I infafigeaz scrisorile romAnesti dela sfésyitul sccolului XVI si iceputul veacului urmiitor ailate in arhivele Bistritei, caracteristico prin stercotipia naiva a stilului, In care se amestecd prospetimi orale. Egumenul ma- nistitii Moldovifa serie, la 30 lunie 1592, asa prietenniui siu «celui iubit» Budaki Gaspar, bir’ul de Bistsifa (In transcriere simphificata) : +... Derept aceee rugim pre domnis voastri se putett face ea se ne tocmim binigor, ef laste smintoali amanduror firilor ; chib- Zuiif domnlavoastrd, ca se tnfelopi mal vars. 51 acmu lars dim ‘tire domnitlor voastee ef vrem se tremiter ole in manta, Dect VArragiim ea pre ai nostri duel priatii t© ne. da} a stl ca gi pant ‘acme, se in avea-vren vo paguba, au ba? Ca nol vem nedeaide hhumal pre dommniavoastra, «, de vem ave paguba, nol vrem fitea dde eftrh denuniavoastri de a vo} da nono a gU, chet ne se pele fatin mukt-nedejainitory, s1 avem nedeaide pre domniaveasted se dah Hoa a st de toate. De aceasta dim tire sirugiim pre Comaille veastee, $i v6 ff sinatoy cu tof oamenit vopte Int'ant mul f Dun, Amit» Tn aeel yeae apar si Int@iele texte mai lungi (mss. si tip rituri) th limba romfni, fnsi in afara cultusii oficiale, care era slavona. Cale cond voevodate eran chiar un fel de centre ale ortodexisniulni in aceastit latineasca a lumii slave, si prin mAnistiri « pisariy sau «diaci» copiau cu framoast caligtafic texte hisericesti, omamentate eu ingenioase initiale de lujeri Impletiti, in preajma carora se las cAteodata un somptuos piiun, si apoi legates in scoare groase, Invelite tn catifea oni piele sau ferecate in argint. Dela popa Nicodim, intemeistor al Tismanei, a ramas o Evanghelie scrisA in 1405. In mandstirea Neamful s'a copiat in 1429 un Evangheliar. Un alt Evangheliar © dela mAndstiron Homorului, din 1475, gi infitigoas’ pe Stefan cel Mare inchindnd cartea Fecioarei Maria, Curand se introduse si tiparul s{ din teascurile calugarulai sar Macarie igi in 1508, din porunca Iai Radu-Vods, dar sub domnia lui Mihnea in vreo mAnistire munteneasck un Liturghier slavon, dupa care urmeazd §i alte cirfi. Tipografia lui Macarie n'a dainait, precum n'a avut viajS nici tiparnija lui Dimitiie Livbavici din Targovigte (154547). Aproape un veac de stagnare urmeazi in care tnsi tot pe teritoriu romanese, dar In Transilvania, apar intaiele cdrti romanesti Aceste carfi sunt in bund parte tipiriri ¢. unor texte reli gioase romline care tncepuseri si circule ia urma propagandei husite, luterane si calvine tn partea de sus si de jos a Ardea- Iului. Pentru a putea capta pe preopii romini, propagandigtii efutau a le folosi limba nafionalé. Astfel o psaltize, siti de Asachi, si tn care se strecoari un discret « filioque s, for- ‘meaz& vestitul mss, numit Psultirea scheiand, al carui original ‘transmis printr’o copic dela mijlocului secolului XVI ar fi din a dova jumétate a veacului dinainte. La Voronst s'a gisit © copie de pe ¢Faptele apostolilor » reprodacand un text din acelasi yeae al XV-lea, Este aga zisul Codice Voroncfean, Intia tipiriturt romana semnalati in Ardeal, un Cafschism imprimat la Sibia in 1544 dupA o traducere din nemteste, s'a Pierdut, thsi « rimas copia Ini manascrisa, ficuté de popa Grigore din Mihacin (Codicele Stwrdsan). Judcle brayoveen Hanis Beagner (Hans Benkner) aduse la Bragov cu intentii propagandistice, dar si comerciale, pe diacouul «Coresi ot Tragovigte » spre a tipisi cdrfi romaine 9i slavone. Ajuiat de un Tudor diacul, acesta incepu a 3 Mai 1360 tipirires unui Tetraecanghel romanesc, dupa ce in 1559 seosese tin Cabeciism. Unmeacd, tu acecasi limba, un Apestot (Praxiu) in 1563, un Molitvenie (la olalt& gi dup& un Tile al Evanpheliilor sau Cazanie) in 1564, dowk Pealtiri (1570, 1577), din care ultima, slavo-romind, etc. Coresi este dupa toate semnele un simpli 42 — EPOCA VECHE sn, litogratie Vonebers. CColectia Ondotesen. 18. A. tipograt care so slujeste de tilmaciri mai vechi. Toate accstea sunt de un mare interes cultural si linguistic, dar de o valoare esteticd mula, Ca limba in structura si lexieul ei fundamental este lating ypare wn fapt izbitor. InrAurirea slavond, cam masiva, ratdceste ‘totugi pe str4inul de grain neo-latin nepregatit filologiceste, Din punct de vedere estetic varictatca si specificitatea infil- trafiilor dau limbii romine miresmele ei proprii si se pot pan’ la un punct prevedea efectele literare ale frazei prin simpla analizi a lexicului sub raportul originii, Asticl tot ce privegte situarea omului pe pimant si sub astre, ca flinfA liber’, civil, cen institutii si viata economic elementara, categoriile exi- stenjei tn sférsit intra tn zona latina, Romanul orede in Dumnezes, in Enger, tn edie si a fost bolezat de freot a bisericd, unde dumineca, mai ales bitin, Asi face crue Se roagd, El nu e pigdn, caci vede deasupra ui pe cer, soarele, tuna si stelele 34 nici silbatic. E donn, om pechin de cetate §i faran, avind o fard, o lege, asculténd de un fmparal. Avand pémdnt, iwcreazd, face ardtura, semandturd, manueste supa, secora, impinge oii, Seaman’ secari, trifoi, cdncpa. La pidwre, la mune, la $05, ncaleed pe cal sau se duce fpedesira ori cu carul. Toamna pe ploaie, vant. ceatd. fulger, iarna pe ger de rapa pictrele sé a adapost, Are casi eu scoarfe pe perefi, ca upd, 0 cute, un siaui, un cdine, acd cu lapte, sevoafi, of, gaini. Dela fistind aduce apa cu uleiorul ori cu gileata. Dei e foame std la masa pe scaun si prénzesle oti ci- noes, mancénd pline, ceapé ox sare, ai, cas, carne fiasté 1 ald sau jriptd pe ticiuwi. Se slujeyte de lingurd, mesteod fnghite tmbucdtura tncet. Toamna pune curechi in bite ale e&ei douge le astepd cu purpurd iax mai tdrsin (aie si fama porcud. Seana Tei afterne, se culed, se acoperd gi doarme. Umbla descuif sau incdlfat, 99 pureci, Se scarpini, se scald, se imbiia:d, Se tude, pune chmayd, se imbvact. Are simtire, cuget sii Place cind picdrile cdnid th arbori, chnd fnflorese si fnversese pons, ‘merit, civesit. ack e inderit, amirtt, sice din frumsd gi din Ceterd, Tw einere{a. merge in Petit sist alege mutove, edna nuntd. Aro sere, soacr’, périnfi, rate, sord, nepofi, feciori, curnati, Fini. Mortul se pune in mormint si fomeile 51 bocesc. Corpul fare oase, singe. cap, frunte, Kimble, ochi, urechi. sost, dni, Limba, barba, mustéti. preps, spinave, sale, mae, burtc, pulpe, genuochi § insul © gras, vértos, paros, panlecos, subjire, tntreg dupa cum e cam. Bavbatul se face luntre $i punle toate zilele saptdmdnii (ani, marfi otc), alcargad, tnseaud $i tnchingd calul, tncarcd carud, bete fierud, arama, © padcurar ; vinde, cumpird, imprionutd. Femei coase avand ac, afé, foarfece, scarmand lina, toarce, mulge, scuiurd, sterge, merge prin teciné. Aceste fraze yechimea lexicului au 0 demnitate abstract’, Fondul slavon izbejte numaidectt prin sunctele gangavite, gAidite, sumbre, de un grotese trist adeseori, prin coloares rea care duce de obiceiu la vorbirea + neaosa ». Fie pentruca Vin dela un popor mocnit, fnchis la suet, eu ideafia mai grea Mi Incircat de toate nelimuririle migratiei, fie din cauzd ci autohtonal a impramutat acele cuvinte care notau o stare ond de Iucruri, vocabularul de origina slavona. exprima. pier- deren dempitijii umanc, inegalitatea, raporturile aspre de atirnare, umilinfa, necesitatea, Stipini nedorifi au venit i wind sufletele, trezind mizentropia. Mutte cuvinte arata in- firmitéfi wufletesti yi trupesti si sunt apte pentru. pictarea monstruosului: mérjae, scdrnav, indav, géngav, gérbov, cérn, Plesuv, curver, nauc, Prost, témp. Acam stau fat fn fata noul jufdn 3 stapin (care © bogat, tacom, méndru, dirs, strasnic, frovav, néprasnic) § rebul: eavac, sluh, Hlajin, Dela stip ifs vin, cind e3ti shud, toate relele: bazzconia, munca, osaxda, truda, ostenirea, idnjirea, boala, scdrba, népasta, ndcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, pouosul, jalea, pacosiea. Stipanul te pldtese, te hraneje, te milusyte, to diruejte. Lut te jeluepi, te tangy, te smeresii. Cu el te sfddesti si ai Pricing. Et te dojenesie, te cdsncple, te muncesle, te obijduesle, te prigoncyle, te huleste, te gonejte, te izbeste, te rézbesle, te sdvobeje, te striveste, te prdpideste, to smintese, te beleste. Alte cuvinte trezesc teroarea ‘migcirilor turbari Ge aduniri umane (glowid, grdmadé, ceats, norod, pale) calamit’tile (potop, pojar, vifor, pripad, razme vila, rascoalé, visuritive, pribegire), cu sonuri ce InepaimAnt’ (rdonire, hohotire, plescdire) sau intr’ in lumea haoticulai, a fgroazei infernale yi eschatologice (primejdie, taind, clétire, nalucize, pripastie, besnd, iad) Chiar din intdiele ungurisme rezultA nuanfa de imbogitire a observatiei. In partea cu Unguri sunt mestesuguerite, produsele hharniciei umane: ferdstrae, hdrdac, barde, hamuri, lacdile, 2dbale, iléuri. Acolo sunt orasele ow beljuguri, gazdele maxi si formali- tAtile pérzarssti (hotar, vamd). Dai seamé, ai nevoie de chezas si platesti bir. Acolo cheltwosti gi bei aldémasul pe la fagada Atitudinea specifiek a poporului maghiar a fost tradusK In pro- priile Inj euvinte, Toate ale Ungurului sunt uriase, el te ulueste, fiinded-i de eam sie gingas, plin de génduré gi de alcan, dey sudueste. ‘Turcismele vechi cuprind nofiuni de interior oriental, obiecte de bazar (conac, fénar, caran, tipsie, baltag, fildes, ‘atifea). Cu vremea au patruns termenii de alaia otoman, de funcfii pompoase, de bucitirie exatict, de petreceri indecente, de perevenplicuri, caraghioslicuri si pehlivénit. Intrebuintarea, acestor elemiente da frazei un aspect multicolor si bufon. Dimpotriva greciemele din epoca fanarioté, cu efect mai totdeauna subtil umoristic, reprezinti finefa sufleteascd ex- cesiva, pretentia cultural’, prefiozitates, sofistica, apetpisives Compararea unor vocabule Insemndnd procese peihice ele- mentare ests instrictiva. Dorul antohton e o stare de nostalgie senina, cheful oriental e 0 exaltare monotona, statatoare, jalea slave depresiva i durcroasi, aleauul ungurese ¢ exuberant, chivitor. Cugetu! latin e «curat, apliedndu-se la el nofiunea larga de constiinfa, ungurescul gand este numai «ascuns », reprezentind o meditafic prelungd, inaparent’. Gandul poate fi on viclepug. ‘Amestecu! de cuvinte de originile cele mai felurite, privind at&t obiectul cAt si subiectul (intetigibilul e mai ales latin, irafionalal neologistic), cu pastrarea nuantelor, d& limbii ro mane 0 bogitie extraordinard de colori lirice, In ciuda unei aparente stirdicii cantitative. Accentele psihice se schimba de asemeni cu repeziciune in frazk pe miisurk ce so desfigoar’ impasibilele latinitati, smeritele gangiveli slave, ristelile ma- ghiare, caraghiozlacurile turce, grecismele peltice. *LITERATURA) RELIGIOASA, LIMBA LITERARA, Ceca ce, dintr'an explicabil bovarism, istoricii au numit Ani acum’ literatued » religioas’, nu are nicio legiturd cu ‘reafiunea oricat de minima, asa cum e cazul cu poemele bi- Dlice 5i hagiografice franceze (Potimile, Viaga sfintului Léger) sau cu germanieul Heliayt, Aceasti aga zisi literatur’ nu cu- prinde altceva decat carfile trebuitoare preotului in siujba sa, traduse fn romaneste, Pentru istoria bisericii nafionale si a tiparului, pentru ietoria culturii intr'an cuvant, ca ¢ de sigur foarte important. Cu nmult mai tarzin, vor aparea ca niste medievalitaji Intarziate, fantazdtile epico-lirice tn jurul mita- tilor crostine. DeocamdatA tn secolele XVII gi XVII «ope tele» religioase sunt Psaltivea, ca parte preferatA din Vechiul Testament, cele patru evanghelli (Tetraevanghel, Evanghelie, Evanghelier), Faptele apostolilor (Apostel, Prasi). toate aceste adunate cAtrodat® fn Biblie. Apoi vin Casautile (evan- ghellile invapatoare, evanghelile cu tAlc) ce sunt un soin de predici pe marginca tomei liturgice a zilei respective. Liber- tatea oratoried este iniitorati, intry cit aceste omelii fixe, faednd parte din ritual, sunt extrageri si compilagii. Dupa acsea vin cirtile trobuitoare prootalui in amanuntcle cultului, Liturghiile (Slujebnice) $i Molitvenicele (Tvebmice, Ewcologhit uprinzaind ritualul tainelor: boter, mir, nunta, ete). La fcestea se adaugi Viele sfinjilor, Minciele (cele din urmi: visti cu cintirile si troparele respective), Patericele (vieti de Pustnici), in fine opere dogmatice si didactice (catechisme, ‘s mistirii», chiar unele discutii pi polemice), carfile de rugaciuni si alte asemenea. Interosul global al acestor cixfi ¢ doar in irectia formar. limbii literare. Dorind si se iustreze in Iumea ortodox’ gi sf impart’ carfi stinte Ia tofi cei acculténd cavantul Domaului in limba slavond, «fie Moldovlahi si Ungrovlahi, Rugi, Sirbi i Bul- sari», Matei Basarab trimise un calagar la Chiev, eu seriscare pentru mitropolitul de origine romAnd Petru Movil, 38 cum- pere tiparnitd, Furi aduse din Rusia-MicX inci feluri de liter’ jar tipogratii importagi odava cu uneltele fura agezati la Campu- lung. Astfcl in loca! tiparului de provenien{ venetiand, incepu 88 intre in functiune litera mai uriti a Ucrainienilor. Intiia carte, scoasi In 1035, € un Moliteemic slavon, cu o epigrama slavoni la atema farii de Udrigte Nasture! 5i cu (lutre altele) lun mesagiu al Domnuloi insugi etre umea ortodoxd, Au ISTORIA LITERATUR ROMANE — 13 Un ostay roman din Uimpul tui Stetainija IV, 1523. Gotecfia Saraga. B.A. R. lurmat dowd pisltiri slavone, dup care, in 1640, apiru la Govora, unde se mutase tipografia, Pravila («direptétoriu de Jeage ») télmacita, dupa un nomocanon slay de Mihail Moxalie Uni (Udrigte) Nasturel «ot Ficresti s igi transport. aici ver sarile din Melitvenic. Yasile Lupu, in Moldova, nu mai putin ambitios, Intemeiase tot cu ajutorul lui Pets Movil 0 tipografie in mAndatirea ‘Trei-lerarhi. Intdia operi iegiti din aceste teascuri de care avern cunostin a indirect (cict s'a pierdut) este Decretul sinodal al Patriarhulai Partenie, venit la laji sk precideze consiliul anticcalvin, Textul era grecese gi a apirut in 1642. La 1643 fesi Carte romdneasca de tnvatdturd dumenecele priste an cate este o culegere de cazanii tilmicite din «limba sloveneasca » do Mitropolital Varlaam. Cuvantal Iai Vasilie Voda e mult ‘mai fericit ca al Ini Matein: + To Vasilie Voevod eu darul tu Dumnezau (utorty $1 birultoria sidomn a toats {ara Moldovel, dar s} mild sl pace sl spasenie 8 toath Ssemenfia rominease& pretutinderea ce si aflA praveslavniel Tutr'a- ciasta lihimba cu toala inima eearem dela domnul Dumnezau $i Fabavitorial nosttu Is. Hs.» ‘De acum incolo tipograiiile din cele doua {ni scot fark cotare cirfi rominesti. Muntenia: Evanghelia tnvdfdtoare, M4 — EPOCA VECHE Govora, 1042 ; Invijaturi, Campulung, 1642: Banghelie invifa- ‘oare, Manistirea Dealului, 1044; Fogribania preotilor, “Tar- govigte, 1650; Myrtirio sau sacrament, TArgovigte, 1651 Tndereplarea. leis, ‘Tagovigie, 1652: Térnoania, Tangovigte, 1652; Civia tnfeesutui, Bucuresti, 1678 Liturghic, Bucuresti, 1680; Evanghsia, Bucuresti, 1682; Apostol, Bucuresti, 1685. Moldova: Sapte taine, Iasi, 1644; Raspunsurile Mily. Varlaam la Catechismoul calvinesc, Tasi, 1645; Practle tmpdrdisti, Tai, 1646; Duunnczeiasca liturgiie, Tasi, 1679; Pealtirea denfdles, lagi, 1680; Molitudnic denfdles, layi, 1651; Viaja si petrecerea svintilor, Tasi, 1682-86; Liturghie si rugdciuni, Tesi, 1633; Octoid, Lagi, 1683 (2); Pavimiile, Tas, 1683. (tonte efile mol dovene dela 1679 incola fiind iesite clin condeiul fui Dosoftein) In Ardeal unde in 1582 se tipacise la Orastie o Patita (Geneza), 1» ovot eefi tn deosebi la Bilgrad (Alba-tulia). Acolo fa 1540 ar fi iegit un Catechism calvinese de care avea oso indigneze Yarlaam. In Evanghelia cw tneajaturd (Balgrad, 1641), arbi- ritropolital Ghenadie declar& c& un edascal popa Dobre + au venit diin fara rumineasek de au flcut tipare aice tn ardel... ». Punetul culminant in aceste seri tl formeaza Biblia dela Bucuresti, a lui Serban Cantacuzino, din 1688, care este pentru limba romind cea ce este peatra coa germand Biblia Ini Martin Luther. ‘Tor ce urmeazd intereseaza stricta istorie fa tiparului, Profejele acestor tipirituri sunt originale inel starvotipe, Incalete. In ele rasuna efiteodati nofiunea de unitate a limb: Asifel mitropolitul ardelean Simion Stefan, tn Now! Testament dela Alba-Tulia (1648) constatind cu amariciane existeaja Gialectelor (« Rumdnii nu griese tn toate frie ints’un chip, inci neci fatr'o fara tofi nt'un chip; pentru aceala cu nevoe Locuitar din Dacia, Colectia Soraya. B.A. R. ‘Trocutal tm imaginolia romantiitor: poate si scrie cinava si infeleagi un lucra unii tntsfun chip, alfit intr‘alt chip») este pentru un instrument de citculatic objtoasci: 4... Bine stim ca cuvintele trebue si fie 6a banil, ed anil accin int’ buni earil fmbld th toate farile, ayia si euvintele aocalea saat ‘une carele le Infeleg tofi. Nol derept aceala ne-ain sil, de tn cat am putat, $8 izvedim asia cum sd inteleagh tofi, fard sf [dees] na ‘vor tnfeleage tofi nu-i de vina noastel, cel de’ vina eolula. ce-aut ristirat ruminih peifatralte ari, de sau mestecat cavintele ct alte limpi de nu gréesea tot inir'un chip De altfel mitropolitul nostra are gi nofiunes. neslogismulai 51 gaseste cu cale sa imprumute din greceste (asa cum au eut —rice el—si alte limbi) cuvinte ca synagoga, poblican, gangrona scarele nu si gtiv rumineagte co siint » In precuvantarea eruditA la Hiblia din 1688, cartea este oferitd cao lumind «in sleasnic» RomAnilor de preste tot: «Ruménilor, Moldoveanilor ji Ugro-Viahilers, $i de fapt Biblia apare ca un document de consolidare a limbii literara Textul este vin si aziz + De'nceput au fcut Dumneriu ceria! si pamdntul, Tard pi- mantul ora newkzut gi netocmit, 91 Intuncares sdesa deasupra preste eel fir de fund, 51 Dubul let’ Dumnezau si purta deasayra apel, Si zise Dumnezdu's4 si facd lumina, si sh fen lumind, St visu Dumneziu lumina ef iaste bund sf osebi Dumneziu Intre mijlocal Wumnint, si tntre mijlocul tntuneareculal. $1 num! Dumneziu lumina ‘lo, si fntaneareenl aural noapte » Graiul coagulant al limbii litcrare romine este acela mun- tenesc, care este dialectul nostrn toscanic. Explicatia ar putea fi gisitt in faptul cd Muntenia se afli cam in central terito- inlui de formetic al limbii romAne care se stabilegte acum tn Oltenia, Banat, Ardeal, Muntenia, Moldova de Jos, Dobrogea, zona danubiand. Dar factorul psihic (oricare ar fi cauzele) e mai limuritor. Munteanul central gi subcarpatic nu are accent » gi daci fn mahalalele Bucurestilor gi in satele tm. prejmuitoare se vorbeste o varietate destul de trivial (an ins fir posibilitiqi pentru umorist) Munteanul cult. ajunge cu nugurinti: 1a un Limbaj canonic, protocolar. Muntenia este apoi totalitars. si asimilista. ‘Aci nu se exalt bunurile locale in contra provinciilor ei dimpotrivi se primegte cu o legitim’ maadrie ca un bun proprie (i mu, s# infelege, fir 0 pretentie de superioritate politica) tot ce se Infiptueste pe Intregul teritcriu romfnese, Imprumu- tinduse cu satisfactie forme linguistics de pretutindeni, Foarte adesea Ardelenii si Bucovinenii au privit cetatea Int Bucur ca po o Sodema, puted’ de bizantinism, iar Moldo- venii au vorbit cu malifie de « tiginia » ei, Muntenii asculta eu filosofie aceste invinuiri si cultiva cordial nevinovatele de- imari, uneori asvciindusse la ele, reallzind astfel acea uimi- toare unitate a poporului romin, Ardelonii, Moldovenii sunt regionalisti, in infelesul moderat si folositor ci-si iubess cu precidere provincia lor, cAutand i dovedi tntaietatea. Pati de Siracul dialect muntean, limba firanului ardelean gi mai ‘eu seam a Moldaveanului sunt pe o treapt’ superioara. Bine ‘observat Intr'un moment de echilibra graiul moldovenesc, ‘prin moliciunea tonarilor sale, ¢ dela sine artistic. Un Nieulee, tun Creanga in Muntenia sunt mai greu de agteptat. Cand vine vorba de a se exprima logic, de a observa fenomenele interioare, ‘Moldoveanul ¢ in primejdia de a rimine artist, de a ctendhaliza fn limba Ini Rabelais. Decolorarea si asprirea prin muntenism se impune atunci, Intr'un cnvant sevele limbii vin mat ales din Moldova i din Ardeal, dar Muntenia te trece prin sith gi le sublimeasi, -scofind din cle un mijloc de expresie curent. ELOCVENTA: FALSUL NECROLOG, NEAGOE, VARLAAM, ANTIM IVIREANUL. In cuprinsul acestei «literaturi » religioase san in marginile Gi, sunt unele moduri, {9 care desi nu intra nicio originalitate, afari de rari cazuri, exist& elemente care si sugereze cmofiile genului oratoric, Sunt toate acele serieri euprince a nofiunile de epredici >, de «invajituri», Simpla traducere, acd e sptinten’, poate aduce aci suavitifi de expresie, dacd nu de invenfio. § Pe vremuri se credea cd detinem un Cusdnt de ineropare finut de cineva te Inmormintarea In} $tefan cel Mare. Const. Hurmuzachi Lar fi gisit la un boier din Basarabia. Plin de neologisme (leatvu|) si de bune sentimente nationale, «cu- vantul > sund prea de tot cao franpuzeascd oraison : + O frafil © maice, O pirinfi! CAto dureri gi lacrime se gitese pentru voil... O Imparafi! O Crai! O Domi! O stipfinitori ai Po- poarelor | Tinefi-vd urechile deschise. .. », Sia vaizut e& traduc tuncori pe Fléchier, neignorfindu-se nici Bossuet. Necrologul a fost pus in seama’ Ini Vartolomen MAzireann, egumenul M nastirel Putna, in a doua jumitate a secolulul XVIII. E do- ‘vedit insk eX avem de-a-faco cu una din faleificafille patriotico Gin epoca romantic’, § Dela vestitul voevod imuntean Neagoe Basarab au raimas, contestate de unil si acestea, nigte Invdfdturi cdire fiul su Teodesie scrise tn slavoneste, din picate, dar traduse de cineva 3m romaneste. O copie din 1816 atest o eopie romana din 1054, sit, Indirdtul cdrcia se presupune una gi mai veche. Sia pretine c& textul eo falsificatic, un simpli exercifiv literar (ctopee) constand in a-ti inchipai ce-ar spune cutare om vestit fntr'anume Imprejurare. Lucrul nu pare posibil. Mai mult decdt un cilugir, ora indroptitit Neagoe tnsugi si-jiia acre de vasilevs si sd imite pe un Vasile Macedoneanul care sfatuia pe al siu cocon Leon, Ceca ee este indiscutabil, ¢ c& serierea © 0 compilatie in care se vid fraze Intregi din Ioan Zlatanst, elemente de Fiziolog, ecouri din Varlaam si foasaf etc. Asa se proceds atunci si clasicii francezi n’au ficut altfel cu mo- delele lor cline, Voevodul d%, urmind prototipii, indropt&ri pentru cinstirea lui Dummezeu, pentra dreapla judecat, ale- zerea sfetnicilor, rizbolu, sederea la masa etc. cu pilde (Pilda cu inorogul, Pilda cu sarpele). Cu toate ci in plingerile pentru moartea Ini Petre, alt fiu, se regisese fraze si cadente Intregt din Hrisostom, adoptarea e facuta cu spontaneitate $1 ondulari proprii, pline de patho: «Unde este acum fruimuisetea obrazulai? Jata s'an negrit, Unde este rumencale fefel si buzele cole ropi? Tet s'au voytejit. Unde este clipeals ochilor sl vederiie lor? ata st topira. Unde este paral col frumes. sl pieptinat? Tats au elzut. Unde sant grumezit cet nnetesi? Tata cat frint. Unde este limba oa repece qi destugita? Tata au ticut. Unde sunt mataile eele albe si trumoase? Tata sau deznodat. Unde sunt hainele cele seumpe? Tati san pierdut..» +0 fiul micu Petre, ath ci-\t trimit coroana, sunguciul gi dio emele, pentruca tu efai stalparea mea ees Tnflorita, de care pi urea sk umbrea si sh ricorea cchi miei, iar acum stalparea men Sa uscat, 41 Mlorile s'au veptejit gh a soutarat, 91 ochit mich a Fimas art si palit! de alee tnflorinit tale. O lubitul ‘eu pincearn si cugelam 38 fii Doman, yi si veselest Baten ‘oarecdnd eu Unerofele tale, gi si {i Miruitor pamdstulul, iar acus ‘ul mieu, te vax zcand Supt pamant, ca un trup al flestecaruia sirae §Varlaam, fiu de faran din finutul Putnel si fost egumen la miniistirea Secul, om umblat pe la Chiev, mitropolit al Moldovei in 1632 (Fe. 1657 tot ea egumen la Secul) pare a {i fost un om de temperament i cu pasiunea oratoriea. Find trimis In 1644 in solic la Matel Basarab, cumnatul acestuia Usrigte Nasturel $i ar¥th o clrtulie roménease’, ce nu era ecat Catechismul calvinese tiparit la Balgrad in 1042 si pe ISTOMIA LITERATURIT ROMANE — 15 care, citind.o, Varlaam o gisi «plini do otravi de moarte sufleteasca » umplindu-se de «mare grije si multA scarba s, Intocmi pe dati nigte Réspunsuri, tiplrite Ia Iasi In 164 Opera capital a Iui Varlaam oste Carte romancased de tmedpa- turd (1643). Aceasta culegere Ge cazanii traduse din slavoneste nhu se refine decat prin limba, care este ins vie, limpede curgi- toare. Narafiunea are aspect oral: ‘+ Inte'aceia vreame, veni Iisus tm cetatea Samariel, ex se chema Sihor, aproape de un eat ce dedease Tacob Tul Tosif fiulal ela, St aacclo era un puf @ Tal Taeob. Laxd Tisus trudit de eale, gezu aga lang Dut, gi era tn al goaselea ceas. $i veni o mmueare di in Samariea, 5 SeoaA apa. Grit et leus, di-mi si beav. Ucenici Iai eraw dugl In ee tate 58 cumpere bucate, $i grat IM mularea Samaranina. Cum ta find jidov dela mene cet si beai, muiare samareane’ flind eu; eH Jima se nfee ating de Samarvani, De-ai sti dorul lui Dumnezeu, icine este cela ce grate (Je deal si beau, tw al ceare de la dans, we da api vie». Invijitura © in ton familiar, direct: +. Cum fubesti si-fi hie Yie oamenti, aga gf tsi hil lor. $8 te ferepti de a strfinulul, S851 hie destal cn al tiu, Siva griifi hie cearele de yor si va {lief upul nespurcat. ny ruga, in truda, intra aaa sventel biseriel { Cu mult mat insemnate din punct de vedere lterar sunt Didehisle lui Antim Ivireanul, Era, acesta, un georgian din Tyeria Caucazului (Ivin). cleat tn ecbia Tureilor, pe cand era copii si adus pe malutiie Bosforulmi, unde se rascumpara, (Dupa ath gtire familia lui ede bun neam » ar fi fost din Azov). Deepitirea li fu la Inceput megtequg&reasch find mn bun Un eurtean si um areng ain timpul Ini Alexandru cel Bun, Neti Saraga. B.A. R. 16 — EPOGA VECHE Un Judecitor din timput tol Bogdan III, 1504 Goleefia $araga. B.A. R desenator, silograf, caligraf, se pare ci si pictor gi fasiter de broderii, in sfarsit tipograf. Pe la 1690 Constantin Branco- veanu fl aduse in jard, ca mirean, cu numele Andrei, in ve~ derea Imbundtitirii tipografiei de pe Iangk Mitropolie. Str ‘War fi fost lipsit de stare (+ Eu aici tn tari, n’am venit de voia mea, nici de vreo sfrdcie sau lipsé... »). Tipografia ava prin el noua liter& chirilick, greceased gi arabi gi feu ucenici, Gintre care. unul Mihail Stefanoviei tipari la Tiflis (r710) un Liturghier georgian cu cdteva versuri romine in caractere eorgiene dedicate. prineipelui Wachtang VI care-1 chemace din Valahia. La Snagov sub ingrijirea lui Andrei (acum ca~ lugar sub numele de Antim) se tipari un Liturghier grecesc fi ardbece (1701) dupl care urmeazi alte clrji arabe In Mun- tenia si Moldova si 0 adevarata iradiere culturali. arabia, constatabild in actea cA tiplriturile facute cu liter& adusd din Tirile Romfne Ia Alep poarti stema munteand ori moldo- veana, Tipariturile de tot felal incepase tn 1601 cu Pareneticele dui Vasile Macedoneanul (text grevesc), acelea pe care le imitase Neagoe. La citiva ani dupa sosires in fara « pirintele Anthim ‘tipograful » era egumen de Snagov. Dupa alti «7 anis, la 16 Martie 1705 cra episcop de Rémnic, unde stitu » trei ani firs dowd luni», La 27 Tanuarie 1708 fu ridieat fn scaunul Mitro- ppoliei din Bucuresti pe care nu-l lua nici «cu sila, nici cu mite, nici co ragaciuni ». Duyman al Tureilor, el indermnd pe Doma st treact de partea Rusilor, si Domnul tnfricosat de arma, 31 afjat de intrigh (ani! ziceau c& na se cuvine si fie Mitropolit fun stehin) ti cory sk fac& « paretisie» (ek demisioneze) dar renunfA tn urma unei patetice desvinovitii scrise, Nu-l ert msi Nicolae Mavrocordat, devotat Porti. Fugind, la svonul neintemciat c& vin trupe austrioce, spre Giurgiu ca a8 adved ajutoare torcesti gi intllninduse pe drum cu Antim care se Intoreee la Bucuresti, Mavrocordat nu putu tndupleca pe Mitropolit ef rimfni cu el. Cind revoni tn seaun Mavrocordat, catesisi pe Antim (August 17:6), luandu-i toate shujbele, tnchi- zAndu, pundndusl fes roy pe cap si redAndu-i namele mirean de Andrei. In Septemvrio fa luat in edruja de Turci apro af dus $i fachis pe muntele Sinai. Pe drum Insi tnsofitori il cio- para s-1 aruncara tn raul Tunga. Cunoagterea limbii romine cate uimitoare la Antim gi de altiel din toate atitndinile, ivireanul apare ca un perfect asic rilat. Cunoscdtor de limbi straine, el e pe deasupra un om cu eritories, un spirit tnfldctrat, cu sincoritafi Incintitoaro, Cazaniile lui pot fi compilafii gi tn unele puncte chiar traduceri modelul de eapetenie find le Miniat, vénetul (ale cArui pre dici fork tipdrite gi in rominogte la Bucuresti in 1742), dar compezitia, naturaleja frazei sia aplicirilor locale rimin personale. Spontaneitatea exordillor, trecerea fireasca. dela planal matzrial la eel alegorio, zeintrrile familiar in cheatiune, indigndrile, tntrist2vile, mustrile, interogafile retorice, curmate la timp imainte de a deveni bombastice, pasiunea ce echil stags din timpal tai Dragos. Goleta Saraye. B.A, Re breazi toati exacta maginiirie a cazanici destdinuie un orator excelent si un stilist desivaryit. Didahiile riman si azi vii E de remareat ci predicile lui Antim, spre deosebire de vechile cacanii varlaamiene, au + idei», fireste imprumutate, dar ou mare indemanare propuse unor ascultAtori neobignuifi cv speculatille teclogice si cu transcendentalitapile. Se vorbeste despre sonsul mistic al cavantulai Mariam, despre botezal ca apa si cu duh, despre mintuire gi se face cu multh grafie © exegezd destul de subtila Dar mai ales Antim are darul Intoarcerii brusce spre ascultitorul din bisericl cu 0 retoricl Incdreatd de sevele vorbirii zilnice, gi pe temeiuri de un bun ‘sim curent, ducdnd la un soiu de portrete morale. Tata pe injurdter: + ..nu aver niel eredinta, nlel ndefde, nicl dragoste, gi suntern ‘mal Fal, st ma Jertay, decat pagdnll... $1 puteti cumoagte aceasta, ‘cf este asa cam zie, 6H ce neam injurd ca noi de lege, de eruce, de ‘cuminicitura, de coliv’, de prescuri, de ispovedanie, de boter, de ‘eanunie gi de toate tainele stintel biseriel? St ne ocatim sl ne bat- jecorim Ingine legea. Cine din pigdn! face aceasta’ Sau cine- ‘isclreyte legea ca noi? +, {pe ipocritul la spovedanie: 4+... spunem cum ck am mincat la masa domneased Miercurea 41 Vineria peste, gi tn post ract gi unt de Tern, gi am baut vin. Nu Spunem 2 {inci balaurul cel eu © capete, zevistia, Inculbata In inimile noastze, de ne roade totdeauma ficatli, ca rugina pre fier $t 4 cariul pre lemn, ei zicem ch nem feat niminul niet un eka; fu spunem strdmbitajiie ce facem totdeauna, clevetirile, volle Un areas gi un curtean din timpul lul Mihai Viteazul, 1594. Coleetta $araga. B. A. i ISTORIA LITERATURIL ROMANE — 17 Hatmanul Arbore, 1593. Colectia $araga. B. A. Re voghiete, tajaritle, mozevirile, vinzirile gi pirile ce facem unul altala, ea s&- surpim din einstea ul; cl zicem; am face mila, ct ‘nu ne’ di mana, e& aver nevol multe gl dlrl gi avern cas grea, copilasi cam glouts Tcatitura lui Varlaam Mitropolitul, Dupa Revista rstorica Remdna. pe cal care se strimbi la mancarea de post: 4... MA rusiner a spune de posomortrea celor mancdclost, In c€ ‘chip Se tinguese tn ailele ovle de post, cased adese, st euled putin sl lar 38 scoala, dorm fa sild 4 silese sf treacd allele gf 98 mu le prt- ‘ceapa, s& IngreveazS asupra soarelul, cAici zaboveste a fnopta, nu- ‘mete ailele postulal mal mari decst cefelalte; sf fae cum efi au durere de stomah sl amefell de cap, # stricddune obleetulul, carele mu sunt semne ale postului, ef ale nesatulul; cu nepohta s4 duc ia mash, Papgtese asupra verzelor, Injurk legumile, icfind el] tm zodar sot, ‘adus th lume ;s8 fac s! cumosedtorl de fr}, ubitori de manciri, besu 2 18 - POCA. VECHIE rae Fo Boscia eis il gears keene Seip ee Lien lpecnpeggrem rast ni (oops iyo iangeag gs Nesp ete rd agian me eee ay ee ei Paste: ee oe Tees eA eggs rae Rael sysHlyenyntn Bergen npsanibeamaey ihe pha es6; Les Anh rd egise i L easrpemn 8 Pras pre geet nnengpng stn n é ue pe pel anya ty Sap grin cons ‘ha a ba eag Cn ‘ etree ppt arate ny ane eae hele Serisonrea egumenutul Merit Motdovita, 30 Tunie 1592. Dupi Al. Rosetti, Letires roumaines, ete. apa fir de risuflare, ca end ar fi last dela doftori vreo bauturs, faiingaindu-sl ponta lor, unil eu brag, alt eu bere, allli cu yexbet, ate We ant ae sons ‘Mustrind pe credinciosi, predicatorul mimeazi reactiunile lor posibite: toc: po preofl I ectistm, blseriile Je Yinem ea nlste grajduri, slelud tnergem ta dansels, fn loc de a asculta slujbile, sl a ne ruge Ini Dumnezeu si ne ierte pacatele, lar not vorbim sl ridem st facem fo oehiul nul altuia mat iu deedt pro la edrciami...s eo Sh timenk s8 use socoteasea din vor yl st zicd tm inima Iwi: +dar co treabit are Vitciea ex nol, nisi cat vHidiefa iui, 8 amestecd fatale noastre? +. areasmul 99 preface tn picturé hogarthian’: + Vino acum si tu mulere si-ti erat cul si te asemenl, Sara, mu- ‘eres Iul Avram, Sndeta. ce veneau oaspell Ta dingit se apuce cu mano el de traménta panea, #! nu rapgtia asupra Tul Avraam 8 zea; Pentre acossia mam miritat, avind wtdta bogdtie, « frimani pine striinilor?...Osre si fie ueum rena aja? "Ba; edel a Scoate mina Sirel! 9 vad plina de cocd. Scoate yi mana une) mulert de acum! o vid plind de inele si de seule. Caut gt vid fafa Saret pina de picim, Vid i fafa unel muieri de ocum, plink de fleacari Atrcesth (Ate o fericita imagine rezama moralitatea: ss. $i end feyim dela besericd si mu Leyim depdr{i, el sh facem cum face ariciul, et dupa ce merge la vie, INU sa satura el de stru- fur, §1 apo! seuturd via de cad broboanele jos si 24 tavlleste pre wele de se Tafig tn ghimpit lui yi duce gf puilor, Dar mai ales Antin are exaltarea lirici, suavitatea, fie ‘ed evoacd inocenfa lunci care trece reurati. si nevinovati + «fr de zaticneala » cand, plind find, o latré cAinii care nu pot ssuferi lumina i, fie cA face Intr’o admirabil& cadenta desti- guratd fastuos ca 0 coadi de plun oratories, elogiul, tn stil francisean, al Fecicarei: 4 Aleasit este cu adevarat ea soarele, pentrucd este heununat.l cu toate razcle darurlior dusnnezeesti gt striluceste mal vArtos Intru cclelalte lamini ale ceriulal; aleasA este 9 frumovsa ea lana, pentracd ‘cu limina sfinteniel stinge’celelalte stele: si pentru. mares $i miu dle toate sireagurile stelelor color de taut se eins. teste cao Lmparateasa, aleasa este ca Favarsitul zorilor, pentruea, fea a gonit noaptea si toata intunerielmea pacatalus si au adus in fame ziua cen purtitoaro de vieali; aleash eete, ei este favor, eare cu curerile cereytilor bundtaji adapa sfanta biseried sl tot sufletal reslinesc: aleast este, ci este ehiparos, earele eu naijime covarseste cerucile, $i pentru mirosul eel din fire vau ardlat-departe de teats stiielclinea; least este, c& este erin, ch macar de-au sl nascut Intre maraicinii nenorocili cet de obste, iar nu sl-au plerdat.niclo- ‘dati podenba albiclunii; aloasi este, ef este nor, care n'au ispitit nico bereiute a pacatulul; mal aleasa este, pentruca este ecioard nat hnainte de ‘nastere, fecloark In nastere, fecioari si dupa nastere Sl oste o adducime napriceputa a bunatatlor gi e ieonnd Insullo|iti 4 frumusejiior coor cerestl. Este o grading Yaculata, din eare au lesit floarea cea nevesteliti; si @ fantind pecelluitd, din care aut ‘eure ievorul viel, Hristos CRONICARIT MOLDOVENI. Orgoliul national @ impins ta fabificafiuni gi tn ramura istoriograficd si in 1856 ni se descoporea un fragment sevis tn vechea timba romdnd din 1495 de Petre Clinan « secretaral + lui Stefan cel Mare, eare fl tradusese dupi un text latin al lai Hur, cancelaral lui Dragoy-Vodi, care $i acela continua © cronicd latina mai veche (274—1290) a unui Arbure Cam~ podax. Limba de fantecic si administrafia ultra-civilizat’ a Moldovei nu mai Hisau Indoialé asupra mistificafiel, atribuite lai Cestache si Antoni Sion, 1 complicitate cu Costache Boldar, editoral Pomelnice slavone de domnié s'au finut ined de eitre ef Ingarii ctitoror voevodale in chip statornic. Ceva mai tarzin culare monah ¢ insticinat st faci apologia Domnului piazi pomelnicele, panind tn fruntea lor, dupi modelul ana- lelor sarbesti, cite 0 Avdtare pe scur a celor intamplate dela Adam pind tn sidele nowstre, adich un seo hronograf, apoi adaug’ gtirile vremii lui eu malte infrumusopici retorice, In chipal acesta iau nagtere 1 letopisefele » care circulé tn multiple copii, izvoade. Alf le continu tn acelas fel, compiland, pre- seartind, folosinduse de un iavod sau de altul, Fiind sorise In slavoneste, letopisetele acestea n’ar avea nimic de aface 4 literatura romana. Totuy! © probabil, aya cum s'a Intamplat fa chip general ou operole slavone locale tn secokul XVII, e& ele an fost traduse, reintoemite In romaneste, clei Grigore Ureche vorbeste mereu de un sletopise; moldovenesc pe caro il urmeazi. Unii obiscteazd o& Uroche oo gindoyte tot la Tetopisetul slavon, ins Inerul nue credibil, ici el distinge lar limba izvoarelor sale si nu nafionalitatea autorilor, citand ‘lotopisifal cost moldovanese , «lotopisiful cel Witinese +, ‘cronicarial cel legese ». Dar si aga, nemai existind originalul romin, au se pot face consideratif literare. Insd in naiva lor fncereare de a imita stilistica bizantind, tntAii analigti si apo- logefi introdue elemental artistic al tropilor, fend pin la lun punct educapia literard a urmasilor. Un letopisef se tnfaiga astfel. Inceputul fl fAcea un hrono- raf dela Facer «Adam ay nisent pe Sith, Sith au nateut pe Enos, Enos pe ainan, Gainan pe Malclen, Malelen pe Lared, Iared pe Boh, Ench e Mathusal, Mathusal pe Mame, Mamet pe Noe, Noe pe Sim. In ailole Tul Nov au fost potopal. ‘Dela Adam pani la potop sunt ‘aga dar 2242 ani. Sim ful lui Noe, au niiscat pe Arfaxad, Arfaxad ‘au nascat pe Cainan, Cainan pe Sabla, Sabla pe Ever, Ever pe Falec, STORIA LITERATUR] ROMANE — 19 Ornament din Triod-Penticostar, 1550. te. Tit 2 ani sf 8 luni, Domofian 18 ani gi 11 luni, Nerve 1 an gl 4 Juni, ‘alan 19 al sl 6 tun, Andrian Elle 20 de ani sf 11 lual, ete.» In acest stil do Scripturi urma pomelnical Domnilor (apnd Azarie): Tn anul dela facerea lumii 6887 (= 1959), cu voia tal Dumnezeu, slau Meeput fara Moldovel. Venit-au atm Voevodul Dragos ain fara ungurvased, dala Maramures, la vdnat dup un zimbru, 5 an domnt 2 ani. Sian domnit tial’ siu Sas 4 ani. $i au domnit Bog ‘dan 4 ani, $4 au domnit fia! sau Lajeo 8 ani. $i au domnit fiul Mu ‘gatel, Petru, 16 oni, ete.» Abia la domaia lui $tefan cel Mare insernnarile devin mal substanfiale, cu un anume aer epic si ea uncle conventionale elogil § Intalul «autor» este Macarie care trebue si fi fost copil spre sfirgital domaici marelui Stefan, Cilugirit de thndr, fasese ucenicul egumenulti de Neamf Teoctist, ajuns apoi mitropolit, pentru care arata o admirafie ditirambicd, si care fundase pe cit se yede o adevAraté gcoald monahali de limba slavond. La moartea Ini Teoctist (15.11.1528) Macarie era de ‘Afiva ani egumen al Neamfului. La 23 Aprilie 1531 ¢ rosto- golindu-se soata bisericeasca dela unii la alfil» (prin voinja Ini Petra Rares) il ajunce in suigul oi gi pe ol ¢cmeritul» ficindu-l episcop de Roman. Rares si Logofital Toader Balg poruncira ¢nememiciei » sale «celui mai de pe urma dintre ieromonahi» 98 serie o cronicé. O intdie parte de letopiset © alcatui In Martie 1542, in a dou domnie # lui Patra Rares Dup& moartea acestuia, in toamna lui 1546 uma Lia, tur- situ! mai apoi sub numele de Mehmet, caruia nu-i plicu figura episcopulul. Acesta cizu ven stragnic’ ofdere, vrednic& de plans», tind despuiat de scaun gi rimanand «mai gol decdt vAdubul y, drept care se vaieta amarnic: ¢ zavistie, o fark crad’, tigra mincitor de oameni, eigeaté firk de fier, suliti mai ascufita decat toate», Il repuse In scaun Stefan, fratele Ji Iiay, batjocoritorul de jupanese gi prigonitoral de Armeni, care devine astiel «un biruitor ales +. Macarie continu& cro- nica in 1551, Moare la 1 Ianuaric 1558 gi ¢ tngropat la mank- stirea Rises, iditi de el. Ciracii fl numese + alesul intre losoti», parintele nostru si dascalul Moldovei» si Azarie ex- clama patetic: « Vai, ce mare si luminos luceafir au apus! ». Ipoerit, lingusitor, eu false smerenii gi cu destulA josnicie, Macarie scrie cAlugareste fardnd figuri din Zivodu; terdpvch a bizantinului Manasse. Caligrafia aceasta stilistic& era oricum © scoali de poetic, cultivatoare de evorbe in aur Impletite ». Gronicaral face omerica invocatie: « Ce fel gi eum s'au intim- plat aceasta, vino-mi In ajutor, cavantule si povesteste celor doritori si aul povestea...» Compilind douk pasagii ma- nassiene (pornirea Ini Marcian la vAnitoare gi lupta Ini Tusti- nian cu Philippic) Macarie scoate o fuga a lui Rares ta Ardeal sicomicd fatr’'un fel, dar nu lipsit’ de un anume sublim alpestra ‘Mai fatai tovardqli lal de fugi, tnaintand tn munyit nepa- trungi, se imprajtiard nil Mutr’o parte, altt ia, unit de neveie alii de bund voie, pnd ce nu rimase niel unul eu ddnsul. $1 rimase, Sitracul de el yaal got deeat vazdultul, 91 se ascunse ea Iuceataral sub pimant sau ca batranul Cron, sl se Indepirta fugind, nestind Ineotro, Septemvrie in 18. $i dete de nigte Jocuri pripistionse si muntoase 41 de val paduroase, st neputdnd si le tresed ealare, 131 1asa acolo Inbitul sau cal, pe care nimenea altul nu fnedlecase, i patranednd pe niste efl nepitrunse de camoni gi locuite numal de flare silbatice, 31 printre piscur: inal, gol, ranit la maini si descult, mergea pe elrari spre gl neumblate, marela tn witejt si furiosul ca un lat in lupte ete Leu ajunse in fine in «Ciceiul cal cu turnurile intirite + unde ¢ca un al doilea Noe tsi mintni siminta neamului adicd familia. Acolo «tsi siruté pe micll s&i copii, ca vulturul cegi acopere ca sripilo puigorii firs de pene, §i intinzind javisi mAinile sale, cuprinse tn brats plingind pe inteleapta sa sofie, pe doamna Elena, care inclestandu-se de gitul Ini plingea cu jale gil sruta din toat& inima, nu ca ucightoarea Dalida pe Samson, ori ca Tindarida pe soful siu, vitearul rou». In Ardeal se afla ins» corbul cel mai negru cect negreafa », adic craiul Tanoy ¢om viclean si réuticios, care * 20 — EPOCA VECHE cx limba Linge gi cu coada loveyte, care + aritindwse ca un al doilea Ghelimer care a inchis pe vechiul Inderich, cu fe- mela sl copiil sii» voia s& prapadeasca pe Rares. Inst acesta trimise «0 scrisoare intr‘aripata » la Sultan, tn vreme ce Turcii batjocoreau: Suceava vea peo curv de pe drumuri». Astiel Ji recapata domnia, incat Alexandru Comea a stat ¢numai cit sian uns buzele cu mierea domniei. $i ce face acum Rares? « ...igi desmerdeaz’ norocoassle sale bitrincfe in bii si in biiuturi si tn ancl, ai zice ea lebida ca penele anrite deasupra unor clidiri », Petrecerea in bai si bauturi e de do- menial vorbelor in aur fmpletite, dar Ureche le va lua in serios. § Eftimic, egamen gi el de Neam$ (15531556), cirac al lui Macarie, mai apoi episcop in Ardeal, scrie cronica Moldovei dela 1541 pana la a doua venire in’ scaun a Lapugneanului (1553), din porunea acestuia. Narapiunea © mai simpla, de mai putin interes stilistic. § Despre Azaric gtim ci invjese arta serisului dela « parin- tele dititor de vorbe bogate, izvorul de vorbire aloasi«. Petru Schiopul, prin mitropolitul Anastasie si marele logofat Joan Golia, ti didu poruncd si continue letopisequl. Epoca fn care triia Azario a fost foarte frimintaté. Dup’ Stefan Rares au urmat pe rind LApagneanu, Tomga, iar Lipugneanu, Bogdan, Ioan Armeanul, Petra Schiopul (ful unai Mircea si nepot al Ini Mihnea din Tara Romneascd, ce dommise acolo Inaintea Ini Neagoe; creaut multh vrome fiu al Chiajnci) Subiectele tari de nuvelé sau drami istoricl le dau acesti ani (t550—1574). Despuind la fel pe Manasse, Azarie are acum un dictionar fntreg de imagini conventionale (ca aripi mari, ou plete tr moase, cu chip de fiark, gingag la fafS, cu turnuri tari, ou aripi nici, crud ca leu, inimos ca lenl) pe care le aruned unde poate. ‘Bogdan Lipusneanu este ca Tzimisches al bizantinului, « viteaz, eu inim& indrizncaf’, megter in a invarti sulifa, a intinde coarda arcului pe tHetura sigefils, Ruxanda, doamna lui ‘Lapugneanu, tgiarunc’ binefacerile asupra « calugirilor inbitori de Dumnezey, care duccau viaja curatS in manistiri sau in pustii» (Ins in Moldova nue niciun pustia), Petra Schiopal ¢0m vesel la fafa si la privire » vine si ia domnia. Ioan fi iese fnainte ¢ virsind foc pe guréy, Iueru pe care auzindu-l Sul- tanal «rieai ca un leu stragnic gi trimise « toati oastea tur ceasca cea ingimfati si cu aur impestrifati, incilecati pe cai Impodobiti cu anr si tnarmaté cu arme ascutite § Adevarata istoriografie moldoveand incepe cu Grigore Ureche, fiu al unai Nestor Ureche, boler refugiat o vreme 4n Polonia (prile pentra Grigore de a invita in qoolle legs), Maze spitar sub Moise Movili, vornic al {ri de jos sub Vasile Lupu, nu mai cra in viaja la 3 Mai 1647 cand I se impirfea Cam Ureche n'a scris cronica vremurilor sale (lotopisefal Jui merge abia pana 1a 1504, la.a doua domnie a lui Aron Vorla) aw patem cduta la el percepfia lumii in care se migea, Shi- jinduse de izvoade siiraco, ol © un eronicar ta injelesul larg al cuvantului, in felul boierulai cegi insearmnA pe scoar}a unui ceaslov ivirea unei comete si a cdlugarului compilator. Tot ce so poate astopta dela un astfel de seritor este mireasma automatismulni, harcl cuvantului, care la Ureche sunt tari ca aloia. Dar gasesti Ja el infelepciune i acea desfacere de lcruri in dubul Biblici, dupa care este risplata si pedeapsa. Are sensul obiectivitifii gi au folosegte gtirile care au +80 toc- mesc, precum binueste conceptul de tradifie, de vreme ce secoteyte c& 0 nafie fara istorie s’ar asemana ¢ hiarclor $i do- bitoacolor celor mute gi fark minte », Este evolufionist in istorie, ‘in sensul biologic, admitind ch orice natic (sei am rice civi- lizafie) are o incepatura », un «adaos §i 0 escAdere». Bine ingeles e providenfialist. Ti descoperim chiar idei politice. 4 Tocmala + gi « obiesiole frei » nu i se par bine agecate. Domnul judect fari legi si dup& capul Ini gi «unde mrs pravile, din Vola Domnilor multe strambatati se facs, Puterile in Stat sunt amestecate: #Tn Moldova au cei mai mici despre cei mat mari acest obieei, de pior fri giudef, fark vind i fara sami. Singur, cei mai mari, guudecatori: singuri parisi; si singuri plinitori legii!» Violeafa in cdrmuire 0 socoteste 0 gresali: #Crex, mai bine ar hi den dragoste, de c&t den fricd si-i shu- jeascd ». Natura ¢ mai infeleapt, dupA el, decat omul, cdci niste ganginii fara minte ne invata cum se fine domnia: stoata albina tsi apiri ciscioara yi hrana lor cu acele gi cu veninul si; iar Domnul, adicd Matea, pre nimo nu vate’ s, Tata niste idei foarte euminfi: [ard cresting, cu intoemire de legi, ferith de bunul plac al Voevodului, care trebue sisi ‘tempereze trafia prin invititura providen{ialei istorii Tn ultima analiz8 toat mierea cronicii lui Ureche se 1e- duce la cuvant, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin fognitura si aroma graivlui. La drept vorbind aici nu trebae s& vorbim de Ureche ci de limba literari de dialect molday care apare dintr’edata. In locul retoricei comparafii metafora bine pitita. Cronicarii se cade si fie ¢fierbingi » pentru trecut, ca sk scape {imagini de alterare) ¢cele de de- Paging din Evangheliarul slav dele mAndstirea Homor, eu portretut ui Stefan cel Mare, 1473, Copie. BAR, mult gi rasuflate », Graiul nostru «den multe limbi este facut » fascicol (fabulos de organe animale). Obiceiele farii (vazute ca un strat geologic in ricire) + nu-s agezate., Tureii ¢ca 0 negurd, toatl Inmea acopereau» «Ce se va fi Incrat + tn zilele unor Domni nu se stle (asa dar domnia este zidarie, Iucrare). Intre cele doud biserici a stat (aparifie himericd) + uriciune » Tuga eau desedlecat orage prin feari», eau ales sate gi le-au facut ocoale » (scene de caldrire cu opriri, de imparteald si de tArl8), Viddicilor «le-au pus seaunele de-au gecut den dreapia Domnulii, mai sus» (icoand bizanting), Chicerul mare este ispravaic «pre unt, pre miere, si pre colacii ce vin dela orase medelniceral pre fripturile ce se aduc tn mese» (tablouri slandeze de ospituri), Tara ¢ + migcitoare gi neagezatl +. Stefan a luat Radulai (viziune de tabi) « toati averea Ini. si vistie- riele Ini, si hainele Ini cele scumpe, si toate steagurite Ini... gi pee fiiek-sa Voichifa », Moldovenii au « picat » « cit au nilbit poeana » (tablow floral). «Si fa (gest acut de desgust) sc&rb& ‘mare in toatd teara A fost odata + iearnd grea si geroasa » si vard cu eploi grele si povoae de ape, cAt s'au fécut: mult fnnecare » (cuvintele au apasiri de plumb si lichiaitiyi). La ann 7066 ¢fost-au ieamd mare si geroasi, de au inghetat dobitoace si here pen piduris. In vremea lui Petra Schiopul ‘a fost secet& +i unde prindea mai nainte peste, acolo ara cu plugul », « Copacti an sieat de sic&cinne; dobitoacele na aves ve paste vara, ce Je-au fost dirdmdnd frunza ; si ataita prav au fest, c&t se stringca troiene la garduri, cind bitea vant: ea de omit erau troiene de pulbere. lark despre toamnd, s'au omit ploi, si au erescut mohor, si dintracele si-au fost prin- vind foamica siricimea ». Sub Aron Tiranul «eara searyca ». 4‘ Dup% al nouilea an al domnici Ini Lipugneany «sau ivit Despot + (ca 0 comet, ca um semn cerese) «carele au fost stiind multe limbi » (qinune), Pe Despot, Tomga il lovi cu buz- aganul «si indati oastoa toaté sfau Hat asupra lui Neagoe Basarab cu fiul siu Teodosie, frescd dela M-rea Dionisiu, Muntele Athos, Dupa Beabe de Grito ISTORIA LITERATURIT ROMANE — 21 Pperindu-] multimeas (imagini de gloat). Acestea nu sunt propria zis figari ci nojiant in elipa acces cind se desfac din concrete, elind ideile nu slau pierdut pice, Adauge-se harul de a gandi prin simfuri, de a imita prin sunete fosnitoare. horditoare, elinchetioare lovire, Invites, vechimea chiar 4 faptelor, Frazsle cai ca nigte brocarturi grle sau in fel a mierea, Vorbirea croniearului e dulee si-erunt&, eaminte 5 plina de ascutiguri ironice. Inventie epied Ureche nu are 4 sh povestensed propriu zis nu gtie. Dar limba sidiek pe spat Thick scene epics, repect ca nigts-novrl ce se desfoc. Tail tar bout in negra sf rosa ca seenele de rBzbotu ale Int Pacto Vccetlo al luptet de ocbeft dela Podul Inalt: « -.:iaw eupting pe Tarel © negurd, ekt nu so vedeau nul cu alta. $1 Stefan Vod3 toc- mise pafinet cameai despre lonea Bérladului, ca sii ami- “kee @ Isealltora lul Cligorio Ureache dvornie. Dupi Revista Istoried Romina, geasc cn bucinme gi cu trimbite, dnd semn de razboin. Atunce vastea turceascd, Intorcdndu-se 1a glasul buciumetor, gi impedocdndui si apa, gi lunea gi acoperindwi gi negara, taiau si sfiriman lunca. Tati o simpli gravurk: «Bogdan Voda au lovit cu sulifa in poarta Liovului ». Lupta oamentlor ui Ioan Armeanul ¢ © fnvilmiseali gAfAitd, asudatd: «nu era 6 e&leare pe pimint, ce tot pre trupuri de om; si mai apoi, asa aproape se biteau, c& si manile le obosise, si armele 1 sepase. Ca acela prah se facuse, cAt nu se cunojtean cine de a cui este; nice de sinefi se auzia, de trisnetul pugtelor » Adeviratul dar al loi Ureche este tnsi portretul moral Aci el creaz&, sintetizeazd, fiindci izvoadele au-i dédeau nigiun model. Omul ¢ privit sub © Insusire capital sau un vitiu sub care se ageazi faptele Ini memorabile, intr’o cadenti tipica. Stefan ¢ un sanguinar leonin; + Era acest Stefan Voo% om nu mare a stat, manios, gi degraba ‘warsasdnge nevinovat; de multe ori la ospete omora fara jude, Era Intreg la minte, nelenevos, gi Iuerul sew jtia sil acoperes gi unde nu cugetal, acolo Ml aflal. La Iucrusi de risboae mester; unde era nevole, Insasi se vara, ca vizdndw-1 al sei si nu se Indiripteze Si pentea acces, rar risboiu de nu biruia. Asijderea gl unde birwiau ind petdea nidejdes; cf sundae cfs Jos se rdien desupea ritortor +, Bogdan Vodi e o aritate din gravurile lui Callot: « eaci cera proa grozav la fat gi orb de un ochin ». Stefanitd e © copie jovenila a mogului, Rares e omul politic cumpitat gi iseusit. « Teara si mosla ca un parinte o soootea. Judecata cu direptate © facea, Lari la sfat era om cuvios gi la toate lucrurile indrasnep, sila cuvant gata a dare rlapuns, de] cunosteau tofi ch-i harnic si domneascd feara ». Iiag Voda «denafara se vedlea pom in- florit, iar denlauntru, lac tmpufit», avand sfetnici tines! tarci ‘ou casi ziua petrecea 9 so desmerda, iar noaptea cu tur- cosice eurvind ». Bogdan LApugneanu e un copil fri minte Numai ce era mai de treaba domniei ti lipsea: cA nu cerca Ditrinii la sfat, ce de la cei tineri den casi tua sfat i Invi: ‘ituri, Tubea sk auzd glume si mAscdirli, gi jocuri copiliresti +. 22 — EPOCA VECHE Stefan cel Mare, Litogratis din Almanah, 1845, Tancul Sasul e un eretic bizar {umbla vara cu sanie de os) si nerusinat: +08 era curvar peste seam’, cA nu numal afara ce nice den curtea sa nu se ferea, ci pre giupanesele boicrilor s8i, dela masa Domniei sale, le seatea si le masina », Petru ‘Schiopul era un om de treaba: #domn cum se cade, cu de toate podoabele cate trebue unui om de cinste; eX boierilor le era ca un pirinte, gi la mare cinste fi tinea, gi din sfatul lor au een; ferei era aprare pre straci milostiv; mandstirile miluia si tnvarea; eu veciniide pin pregiur bine viequla », Aron Yoda ste un dement primejdios: «na se slitura de curvisit, de gincat, de cimpoicsi, pre carii fi tinea de miscirii. "pre boieri pentra avere ti cmora; giupanesele lor le silea. Cinde si posne fficea in domnia lui » Uroche n'a avut rigaz desit sf profack izvoadele. Dacd ar fidus eronica pani in vremea Ini Vasile Lupa, prin domniile Moghilestilor, a lui Graziani sia celorlalti pe cari ti va desorie Miron Costin, cu toata experienta viefii si cu acca verinick sera tore merali, abia atunci cronica ar fi fost extraordinard, § Alt cultura avea Miron Costin, fiul postelniculut st mat tarzia hatmanului Alexandru Costin, Se nscuse in 1633 ins& copilixia o potrecu: In Polonia unde se refugiace pirintele

You might also like