Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Wilhelm Hauff - Basme

    Uploaded by

    Dragos Bogdan
    34 views195 pages
    wilhelm hauff, basme, povesti, povestiri

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    wilhelm hauff, basme, povesti, povestiri

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    34 views195 pages

    Wilhelm Hauff - Basme

    Uploaded by

    Dragos Bogdan
    wilhelm hauff, basme, povesti, povestiri

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 195
    WILHELM HAUVFF a ame é i Fy oot eet? rs ee te RATIT SI COPERTA LIVIA RUSZ EDITURA ION CREANGA a BUCURESTI, 1981 eR ran itapt oreo AT! va in romiines WILHELM HAUPF Simitche Werke [no aechs Blinden Band ¥ Wax Hesse Verlag te de IRINA VLAD er ee | SCD SS ee — «(oCt«~ : 4) —— / CARAVANA } Odatd, o caravani mare strabitea pustiuL Fe intinderile nesfirsite de nisip, strajuite doar de bolta necuprinsa a cerului, sa auzeau, de undeva de departe, talangile camilelor §i Zur- galaii de argint ai eailor. Un nor gros de praf se involbura inaintea caravanei, vestindu-i apropieréa ; cind §i cind, a adiere impristia norul si pe sub involburarile lui ifi luau ochii armele sclipitoare si vesmintele ce straluceau, Asa se ivi caravana in fata privirii céléretulul ce se apropia de ca. Necunoscutul cdldrea pe un mindru cal arab, cy cioltar din picle de tigru gi cApastrul stacojiu, impodobit cu clopojei de argint ; pe capul bidiviului flutura un frumos surguci din pene, Imbrécaimintea ardtosului célaret era tot atit de mindra ea gi calul sau, Pe cap avea turban aib, falnic, cusut cu fir de aur, pe trup — ilic si salvari rosit ca pats focului, iar la sold ii atirna un intagan cu aes maiestrit faurite. Turbanul tras adine pe frunte, cAutatura ochilor negri, eare aruncau fulgere de sub sprincenele etufoase, si barba lunga ce flutura pe sub nasul coroiat li dadeau o iInfajisare Cuilezdtoare, apriga. La eincizeci de pasi de pilcul calarejilor ce deschidesn drum caravanet, el didu pinteni calului si in citeva clipe ajunse in dreptul acestora, Un calaret singuratic, cuireierind pustiul, pirea ceva cu totul neobisnuit, asa incit caraulele caravanei. temindu-se de un atae, intinserd. sulitele. Vazindu-se intim- pinat cu vrajmisie, calaretul striga — Ce vreti ? Credefi oare ca un singur om e in stare s& loveasci © carayana ? Rusinate, caraulele isi lasar& sulitele fn jos: ch petenia lor 2 apropie de strain, si-i afle vrerea., ? intraba calarepul. a raspunse cel ith rt caravanel Sra slaput, u pornit de ja Mecea spre fara Io tiu gi-i pazim de ticdlosii de tot — cme! stapiniul _- Fe nu are ul Mar mili negufitort a m prin pus not i ealaual perder care ar pulea aq_jetulburecalatona. __ Pueefi-mt, dare, la negufatori, ceru strainul, a acum, raspunse cipelenia caravans } ma —- Nuee cu putinfa ! Noi trebuie si mergem fara oprire, jar negutilorii vin tn upp eu cel pufin un parrar de veas ; dar daci vrei sa ne insof ti pind Ja popasul de amiaza, fie-(i vata implinila } oth Striinul au raspunse nimic ; ud ciubueul lung \ 5 fe ane i De care 7 duces legat de oblinc si incepu sé pufdie. Calarea linga o§ uy tania caravanel si tragea adine din ciubue, Capetenia carayle ; jor se framinta, intrebindu-se cine o fi strainul ; nu : s4-] intrebe de-a drepiul cum i) cheamaé gi oricit de ieee sestraduia sa lege vorba:,,Pumezi un tutun bunt eau: Fea paseste calul dumitale", primea acelasi raspuns sec; D ee fn sfirsit ajunsera Ja un loc potrivit pentru por 2 ala amiaza, Capetenia caravanel isi 3 3 popasul ‘de ee Bee fl aseza oameniide para si s opr impreund cu necunoscutul, asteptind s4 se apropi seu) vana, Treizec] de camile, cu incaredturt srele Pr eee eee inarmate trecurd pe linga cf. In urma lor Sea cu _ ae niste cal de toata frumiuse Peer H CVare, pe : dle t a, Cel ¢ atori ae caravanel. Maj toti erau ae ee negufatorl, stapinii fisare cumpiinita, agezata ; numai unul an Virsta, cu infa- mai tinar decit ceilali, mult mai vesel si Sigur pelea ony se incheia cu un mare numar de cimil ay mel viol. Caravana Ingifara corturile, iar camilele si calif si de cai de povara, acestora. In mijioc se afla un mice iy priponira in jurul entre care capetenia caraulelor dl imeatt e af matase albastra, ia 0 parte perdeaua de la intrarea are hai AEE age hegutaton stind pe perne cusute cu fi deat Grae see incolo si incoace, aductnd minedruri ces arapi forfoteau Se ecsa pane si bauturi. A i adus un musafir ? intreba negutator areas Dar mai inainte ca cel intrebat s4 sufatorul cel tinar, strdlnul gra : 44 apuce sa raspunda, — Ma numese Selim Bar i si ; = aruch si sint ej : spre Mece am fost prins de Ween Bagdad ; in drum izbutit sa fug pe ascuns. Marele | Spat 1 gi acum tret zile am depdrlare t4langile caravanci Profle: Mi-a ajutat sa aud di acuity 54 aravane) Voastre, Asa am aj pa Baduifi sé merge cu voi: n-am 24 fi Stam afuns aici, In- ; ; N-am si Siu nevrednic d forge ‘ © OCrOnLes 6 voastra si, odat’ ajungi la Bagdad, 1m sosinta bundlatea, cael sint nepotul mareii wien. Be Drept rispuns, vorbt cel mai virsinic dintre neguiaton > — Selim Baruch, zise el, fi binevenit la t bra nosetra. f] Bucurosi te ajutim, dar, inainte de tonte, asaza-te ca s& ma- ameter! ninci si $4 bel cu noi! aS es ST al ee Selim Baruch se aseza ling negufitorl, minc& gi bau : t= robii strinserd vasele gi adusera # arghiicle : aa Negutitorii ramasera multé vreme tacufi, fe scotind mori albistrul de fur $i privindu-1 cum 5€ incolacesc, r se destrama si apoi, incet-incet, 5¢ fac nevazuti. : urma, licerea fu curmata de tindrul negutator : — De trei zile, zise el, tot mergem cilare sau facem popas si mincam, fard SA aver parte de vreo distractie | M-a cuprins o plictiseala de moarte, Mic imi place ca dupS-masa 84 privese dan{uitorii sau sa ascult cintece, Nu va da prin cap, Prieteni, cum ne-am putea veseli 9 noi * Cei patru negufatori mat virstnici pufaiau mai departe in ticere si pireau sa cugete adine ; strainul insa raspunse - — Tarcdi-mi ingaiduiti, as propune eu ceva . si spunem cu totii, pe rind, la fiecare popas, cite o poveste. Asa ar trese timpul mai uzor. ei, Dupa-masa, gi serbet Lurcese. Mb Dah Ea ate ae TE Doe ‘ba ai grait, Selim Baruch, zise qiori. Sa facem precum 3 usa mea Vil & Pe fueru nelalocul lui, am sa — Infeleapla vor __ Ma bucura ca 3p ca si vedefi ci nu vi cer Un pufatori se apropiara, agezin bii umplura din nou cupele, narghilelele stipinilor si adus, F Selim isi drese glasul, lud 0 inghifitupy roata fn jurul strainului. desara tufun proaspat jar ca sa-] aprinda. I — Ascullafi, a estea Califului Barzd ! I Intr-o frumoasa dupi-amiazé, ealiful Rasid din Bagdad sedea in tihna, cu picioarele incrucisate pe divan ; dormise putin, cici era o zi caldd, si acum, dupa som, se simjea foarte voios. Trégea cite un fum din narghileaua din jemn de tran- dafir, sorbea inghifitura cu inghijitura din taleaue pe care 1-0 turna un rob ; isi mingiia de Hiecare data, muljumit, barba — semn ca-i placea cafeaua. Intr-un cuvint, pe fata hu se cicee cd se simte bine. Acesta era teasul cel mai prielmic £4 stai de vorba cu califul, ceasul in care era tare blind si binevoitor. Din pricina asia, marele vizir Mansor i] vigita in fiecare zi tocmai Ja acel ceas. Si in dupa-amiaza aceasta se infatisé ca de obicei, ginditor, insi cu mult mai ginditor decit in ale Seen Califul scoase pentru o clip’ narghileaua din gura Si intreba : — De ce ai o fata atit de ingindurata, 0, marele meu viet? Vizirul igi inerucisa brafele pe piept, se plecd in fata stapi- nului séu si raspunse : — Stapine, nu stiu dacd am o fata ingindurata, dar jos, in fafa portilor palatului, se aflA unm bocreiu care are de vinzare lucruri atit de frumoase, incit tare imi pare rau cA n-am mai multi bani. _ Califul, care de mult voia sa-i fach o bucurie marelui sau vizir, trimise jos un arap s4-] cheme pe negutator. Robul se in- toarse degraba cu un grasan seund, aramiu Ja fata, imbraest In straie ponosite si care ducea o besactea. Induntru se aflan perle, inele, pistoale cu plasele batute in piepteni. Califul si vizirul le cereetars in cele din urma, califul cump&ra pent nigte pistoale de toaté frumusetea, iar pietre scumpe, cupe, pe toate pe indelete qj. re] 51 pentru Mansoar pentru sofia vizirghaj — ioral se pregdlea tocmai sa) Te zarl un mic sertar $t intreba ri de vinzare. Negujatorul scoase din seri lbere nesricioasa $1 o hirtie acoperi) nici califul, nici Mansor nu- lah ; un pieptene. Re: besacteaua, cin acolo sint lucru cutie in care se afla o pulbe ey ooscriere ciudala, pe care Pulls Healy aful si hirtia de Ja uh negutate rimit cindva pr : care, dean lui, Ie-a gésit pe © ub baccegiul. Nu stiu ce putere au 1 Vi e mie nit-mi sink de nici un folos. ee ae : ites citi, fi cum i lar daca nu le vel C1td, : i Se Hna apo! plecarea negufatorului... Califul dorea foarte mult si dezlege slovele acclea nu cunoasgte pe cineva care Sa- — Marite doamne si slapine, moschee locuieste un om cu numele ce + stie toate limbile, Da porunca si se inda pigez afld el taina acestor slove, Invatatul Selim fu adus de indata. te: ! — Selim, grii califul, se spune ca ai fi foarle invajat; fatd serierea aceasta : citegle-o ! De vei sti s-o dezlegi, te voi rdsplati cu straie nol, de sarbaloare, iar de nu, vei primi doug- sprezece palme si dowdzeci si cinci de lovituri la talpi, cadet atunei in gadar ti sear mai spune ,,Selim cel invatat™. Selim facu 6 lemenea $i rispunse : — Faci-se voila ta, stapine ! Privi indelung serisul si deodata striga : — De nu e limba Jatinessca, stiipine, 44 ma spinzuri ! — Spune ce serie, daci e¢ latineasea’ ! porunci califul. Selim incepu sa tilmdceasca : im »Omule, tu care vel gisi aceasta, slaveste-] pe Alah pen- fru bundtatea sa. Cine va trage pe nas din pulberea asta si va rosti in acelasi timp cuvintul Mutabor, acela se va putea pre- schimba in orice jivina si va infelege graiul dobitoacelor. De Va Vol sa=51 Capete lard infatisarea omeneasca, si se plece de fret or! catre rasirit $i sa rosteased acelasi cuvint. Dar fe- reste-te sa rizi in timpul cit ai infdfisarea de lighioana, caci vorba fermecaté piere de indaia din mintea ta si ramii cu chip de jivina®, Selim cel invifat ispréivi de citit, Califul se arata n espus dau pe nimica toatl i ajute Ia treaba asta. spuse vizirul, lingi mares de Selim cel inva[at ; ef e depraba : poate It Ms 4 din Mecca, Jamurhe acea si aibi intre carfile sale scrierj 7 pdira hirtia $i cutiuta, lea tainiee, si-] intreba pe vizir daca putea lua chip de jivina ! Mil Mergem impreund pe cimp, Uh putea s4 ascultiim tot ce se va padure si pe cimp. Il A doua zi diminea{i, dupa ce califul lua o gustare 91. bracd, marele vizir se Infafisa, dup4 cum i Se poruncise, ia Ja plimbare, Califul viri la cingatoare culiuja cu L : fermecata, spuse curtenilor 5a ramina in urm si porni ape insolit numai de marele vizir. Colindaré prin intinsele gra- dini ale califului, dar in zadar cautar’ niscaiva vielaji ca sa poaté ineerca praful vrajit. In cele din urma, viairul fu de pairere si mearga mai departe, Inspre taz, unde vazuse adese- ori tol felul de vietuitaare, mai ales berze, tare se plimbau. intotdeauna pe acolo, pagind grav $i clampanind. Califul urmaé sfatul vizirului sau si se indrepta cu el spre jaz, Cind ajunseraé acolo, vazura o barza ce pasea ingindurata incoaee si incolo, caulind broaste si clampanind din cioc” Undevya, departe, in vizduh, plutea o altf barza, venind tot intr-acolo. — Pun rimasag pe barba mea, marite stapine, zise marele vizir, cd néltéroagele astea dau& igi vor spune acum lucruri vrednice de auzit. Ce-ar fi si ne prefacem in berze ? — Bine ai prait, raspunse califul. Dar, intii si inti, sa ne amintim cum trebuie sa facem ca 34 luam din nou infatisare omeneasea. Asadar, dacé ne inchinam de trei ori catre rasarit gi roslim cuvintul Mutabor, cu voi lua din nou chip de calif si tu de vizir. Dar pentru nimic in lume nu trebuie sa ridem, caci atunci sintem pierduti ! - In timp ce califul vorbea astfel, cea de-a doua barza se roti incet deasupra capetelor lor si se lisa& usor pe pamint Califul scoase repede cutiuta de la briu, trase praf pe nas, ii didu si marelui vizir si strigarié amindoi intr-un glas; ifutabor I il ae ia. ca prin farmec, picioarele I se subfiara, se fi el fost Frinioaii iminel galbeni ai califului si aj 4 : forului shu se preschimbara In Jabe tutte de barza, bra lp prefieura in aripi, gitul se inal fa dintre umeri $i se lungi ¢ 1 cot, birbile se facurd nevazute, iar trupul li se acoperi pete ee un plise frumos, vizire, spuse califul, mirindy indelung. Pe barba profetului, aja ceva n-am Mai vazug viaja mean ! a — — JWulfimesc preasupus, raspunse marele Vizir, facing o pleciciune, dar, daci-mi este ingdduit, a5 spune cg ing]. fimea voastra ardta}i ca barzd aproape mal frumos decit in | chip de calif. Dar, dacaé iniliimea voastra doreste, sa le asey]_ tim pe prietenele noastre de colo gi si vedem daca intr-adeyay infelegem grajul berzelar, Tn timpul acesta, cea de-a doua barzi se lis pe pimint | isi curdita piciourele cu ciocul, isi netezi penele si se indrepiq a. spre prima barzd. Cele dowi berze noi-noufe se apropjiaps 7 grabnic si auzira, spre uimirea lor, urmatoarea convorbirea +” — Bund dimineafa, doamna Picior-Lung, afi iesit atit de devreme la cimp ? — Buna si-ti fe inima, dragi Clampiine-Cioc | Iata, am adus o mici gustare. Vrei o ciosvirté de sopirlé sau o pulpita de broascé 7 i — Multumese frumos ; azi nu prea am poflé de mincare, Am venit pentru altceva la cimp. Astazi trebuie si dimtuiesc in fata oaspetilor tatilui meu si vreau sf fac in tainf citeva incereadri. mi tindra barzi incepu si se plimbe pe cimpie, facind mig- cari nistrugnies, Califul si Mansor o urmdreau ew uimire. Cind o vizura insi ridicind un picior si filfiind gratios din aripi, cei doi nu se mai puturd stapini: din pliscurile lor izbueni un ris nestavilit, care nu mai contenea. Califul se po- toli eel dintti, — 86 te prapidesti de ris | strigé el. Petrereres asta nu-i platita nici cu aur! Pécat cA prostiinacele au fugit de risul nostru, altminteri te pomenesti e& ar fi inceput sA si cinte | Dar deodaté marele vizir isi aminti ci nu era ingdduit sa rizi in timpul vrajii si li impartasi califului ingrijorarea sa. — Pe Mecca si Medina ! Ar fi o gluma proasta sé raminem berze! Aminteste-{i tu neghiobul acela de cuvint > mie nu-mi vine In minte. — Trebuie si ne plecim de trei ori spre rasarit si in acelasi limp sa spunem : Mu-mu-mue... Se intoarsera cu fata spre rasarit si se pletaré merenatin- gind pamintul eu pliscurile. Dar, vai! Cuvintul fermecat le pierise din minte gi, oricit se inclina califul si oricit balbo- rosea Vizirul sdu mu-mu-mu, nu si-] aminteau si pace, Bietul Rasid gi vizirul sau erau sortiti sa raimina berze. Ill Cele doua berze fermecate se plimbau triste pe cimpie, nestiind, in durerea lor, ce si faci. Infatisarea de barza nu si-o puteau schimba, 5a se intoareé in oras spre a fi recunoscuti era cu neputin{a : cine ar da crezare unei berze cA este calif si, chiar daci asemenea lucru ar fi de orezut, ar vrea locuitori Bagdadului sa aiba o barzi drept calif ? Ratacira astfel zile in sir, hrinindu-se anevoie eu poamele cimpului, pe care nu le puteau mesteca bine din caura Dliscu- rilor prea lungi, De sopirle sau broaste nu prea aveau pofta : 13 stomacul cu ele. Singura lor; g Lies Shrice) SOOT apices ‘e r e ; ieee ine SEnile imprejurari era Ca puteau 88 2boapas mana mai mult a geamat de om deecit de animal. Nedumerit, pune Seon deasupra acoperipurilor din Eee 1 | vru s& se apropie de locul de unde veneau gemetele ; vizirul sau dee oo auaate engage Sook aBoce ec ciocal do aps sl ug saruliog ge sh Ver male zile bigara de seamd ci pe S'vAie oxen | apropie, ea si nu dea peste cine slie ce alte primate ima in Pane liniste si tristefe. Dar, cam la patru zadar ! Califul — cAruia si in pieptul de barz4 ii bates o in ul citorva pene si o lua la goand Foe Oe indi pala tului califulul, vazur, ; viteazi — se smulse cu pret ; ‘ ra : dupa vrajé, and ee acinad tobe gi fluiere, far un barbat 9 printr-un coridor intunecos. Ajunse degraba la o usi ce parea ee eae tie de purpura cusula cu fir de aurmergea 9 a fi intredeschisé si indératul ei auzi deslugit suspine 9 ope SE dobit inconjurat de slujitori in vesminta cete, Impinse usa cu ciocul, dar se opri mirat in Prag. e cilare pe un cal ee ‘in norodul Bagdadului alerga in urmg. podeaua ine’perii darapanate, slab luminata prinir-o a strilucitoare, Jumata ecu Triiasca Mizra, trdiased stipinyy zibrelita, statea o buinifé mare. Leerimi grele se prelingeau lui, strigind intr-un glas: tT din ochij ei mari si rotunzi, iar din pliscu-i incovoial teseau | i" : . : eee berze de pe acoperisul palatulul se privire In- I “Al’! Pee Sg dal eh acum, mare vizir, de ce a fost Rs a Acest Mizra este fiul dugmanulur meu de. ne Shae yrajitor Kasnur, care, intr-un ceas rau, mt-a Jural rae betes = Dar eu nu mi-am pierdut nadejdea. Vino cu mine, ¢1 edin- eiosul meu tovaras de suferinfa, sa mergem la mormintul profetului ; poate ca in acel loc sfint vraja se Va Tisiphs ’ Se inaltar’ de pe acoperigul palatului si se indreptara ‘atre Medina. e f 5 xe Ge douaé berze nu prea erau obisnuite sa zboare $j pluteau anevoie. aoe — ©, stapine, gemu dupa cileva ceasurl marele vizir, cu voia marici tale, eu nu mai pot; maria ta zbori prea repede si, in afard de asta, s-a lasat seara si am face bine sA poposim undeva peste noapte. Rasid dadu ascultare rugamin|ii slujitorului sau si 24rind dedesubt niste zidiri ndruite care-i puteau adaposti, se lasara pe ele. Acolo parea si fi fost odinioard un castel. Printre zidurile surpate se ridicau pilastri frumos lucrati, iar cileva iNCaperl ce sé pastraséra intregi stateau marturie a straluciri de odinioara, Hasid si insotitorul sdu strabatur&é coridoarele, cautind un Jocsor uscat ; deodata, barza Mansor se opri. — Doamne, stapine, sopti el incetisor, stiu ca este rusinos pentru un mare vizir, s1 cu atit mai mult pentru o barza, sa se teamd de stafii. Ma cam tree fiorii, cdci pe-aici pe-aproape am auzit limpede tin suspin si un geamat. Califul se opri si el si auzi deslusit un scincet slab, care se- 14 valete ragusite. Darla vederea ealifului si a vVizirului gaya se apropiase si el intre timp, bufnifa scoase strip bucurie, Cu aripile ei cafenii isi gterse grafios Iaer spre marea uimire a celor doi, striga eu glas omenese, in — Fifi binevenite, berzelor ! Voi sinteti semnul igha, mele, cici mi s-a prorocit odata c4 berzele imi vor ag mare fericire. y 3 Cind califul isi reveni din uimirea care-] cuprinsess fnelind gitul lung, isi mised eratios picioarele gi rosti : + — Bufni{o, vorbele tale md fac si cred ca am gasit in tin o tovardsi de suferinjd. Dar, val, nadajduiesti zadarnic ch ng o si te putem scipa. Al sa recunosti tu insdfi neputings noastr’, cind vei auzi ce ni s-a intimplat. Bufnita tl ruga si-i povesteasca gi califul ineepu ss depenp cele ce-arm aflat si noi pind acum, * IV Califul povesti pijania prin care-i fusese dat s& treacda gi, dupa ce termina, bufnifa fi mulfumi gi-t zise ! — Ascult’ si povestea mea si-ai si vezi ci nu sint mai putin nefericité decit tine. Tat&l meu este maharadjahul In- diel, iar sirmana de mine sint singura lui fica $i ma numese Lusa, Vrajitorul Kasnur, care v-a vrajit pe voi, m-a napastuit si pe mine. Kasnur s-a infafisat intr-p buna zi tatalui meu gi mea cerut de sotie pentru fiul siu Mizra, Tata] meu insd, care # Un om iute Ja minie, a poruncit sf fie zvirlil jos pe scari, Nemernicul si-a schimbat infatisarea gi, in haine de rob, a izbutit s& se furiseze si s& ajungi din nou in preajma mea, pe cind m4 plimbam o data in gradina gi doream c& beau ceva raécoritor ; mi-a adus o licoare ce m-a preschimbat in vietatea asta respingdtoare, m-a Urit incoace mai mult moarta de spaima si mi-a zbierat in urechi, cu glas infricosator : ,Ai 4 ramii aici, urité, disprejuilé pind gi de lighioane ! De nu se va ssi cineva care, nesilit de nimeni, 64 te doreasca de sotie sub aceasta infafisare respingatoare, aici ifi vei sfirsi zilele, Iata razbunarea mea fafa de tine gi de trufagul tau parinte [° Be atunei s-au seurs multe Iuni. Stau in ldcagul acesta singura, trista si urila de Jume; chiar si jivinelor le e groaza ib Te oe demine + nu ma pot desfate cu frumusepile firii, chcl ziua Sint oarba si numai in ceasurile cind Tuna ist revarsi lumina palida peste aceste ziduri cade valul de pe ochii mei. Bufnita sfirgi de vorbit si isi sterse din nou ochil cu ‘aripa, cici istorisirea euferintelor el fi slorsese no? lacrimt. Dupa povestirea prin}eset, ealiful cizu pe ginduri. — Daca nu ma ingel, spuse el, Intre nenorocirile moastre ge {es fire tainice ; dar cum sa gasesc chela acestes taine 7 Bufnita ii raspunse « — Of, Doamne ! Si eu am aceasta banuiala, cic odata, in frageda mea copildrie, o femeie Injeleapta mi-a poorocit cao barsa imi va aduce o mare fericire, #1 cred c& $tiu cum am putea sii ne gasim scapared. Califul se araté foarte mirat $i o Intrebé ce vrea 24 puta. — Vrajitorul care ne-a urgisit pe amindol, zise ea, Viny o dati pe lund printre dariméturile de aici. Nu deparie de cimara aceasta se gagegte o sali: acolo obignuieste el sa chefuiasca cu o sleahla de prieteni. I-am auzit adescori poves- tindu-si faradelegile ; cine stie, poate cA are sa spund cuvintul ; rin fermecat care V-a pieri{ din minte. ; — Q, scumpa printes ! strigd califul, Soune repede, cima vine si unde se afla sala ? Bufnita taeu o clipé, apoi zise ; — Nu mi-o Iuati in nume de-riu, dar nu va pot implimt dorinja decit cu o conditie. — Spune ! Spune! striga Hasid. Porunceste! Primm orice conditii ! — As dori si-mi recapat si eu libertatea odata cu vol. dar aceasta nut sé poate intimpla decit dac& imi tere mina unul din voi. Berzele se aritara cam mirate de aceasta propunere 4 ealiful ffeu semn slujitorului siu s& iasi putin afara im preuna cu el. — Mare vizir, spuse califul cind fu dincolo de usa, sta-1 un tirg prost, dar n-ai ce-i face, trebuie 54-1 primestt ! — Cum ? réspunse acesia. Nu vreau citugi de putin c sotia mea si-mi scoatA ochii cind mA intore acasa. In afara d asta, ell sint prea batrin, pe cité vreme maria ia esti tinar $i neinsurat, poti mai curind sa ceri mina unel tinere si Irumoase prinpese. — Tocmai asta e ! ofta califul in timp a aripile ii atirnau ee g = Dosme — W. Houit 17 ne cae tinara si [rumaasi 7 pleostite. Cine imi spune es cheamé st CTE ae ltul vreme indelungata fndemnara unul pe & ut e indely ; sail wieind cil Beit 2 pea ne tae a surat te arktl jneiniata Fl SPUBE cA sosiserd Loc ja timpul potrivil, fntrucit era cu putinta ca ve adune chiar in noaplea acces. Apol parse ae sper cu berzele si toll pormira spre sali eee cA cen i i eodata, de dupa un > apropiara de locul a if i. Prin erapatura Ti e, minunat impodobita, cu Tur i j i de Jampi in fel si fel de cu ne de jur imprejur. O mul ime p ecu toil foil lumina zilei. In mijlocul salii se af ja 0 MASA tom tundd pe care erau asezale bueatele cele mai alese. Jur im" o sofa, sedeau opt beret Se recus: nose rinire ei pe ne; ‘itorul care le vinduse pulDerea fora ta. Vee! en ae nae i] indemna si povesteasca ult el istorisi povestea califulut $1 ywigirului sau. «Sa Fp en V aw er (ASN cs E 3 it Sue ut ve — Care este cuvintul pe care trebuia s&-1 tind. mainte? no 7 —L = intreba celalalt vrajitor. rail cane 1s limbe latineaseé, cuvintul Mutabor. aie = Un cuvint grew, in : utabor. La auzul acestui euvint, berzele, pitite dupa crapdtura zidu- qui. aproape ef-s) iegira din minti de bucurie. O luara in fuga cu picivarele lor lungi, nipustindu-se cite poarta ruinei atit de iute, incit bufnita abia putu sa se tind dupa ele. Induiogat, ealiful ii spuse uinijel ele si a prietenului meu, drept —— [zhavitoare a viejil m recunogtinja vesnica fala de tot eeea ce ai facut pentru noi, te rog aai-mi fil sotie, Apoi berzele se intoarsera catre rasarit. [si inclinara de trei ori giturile lor lungi edtre soarele care tocmai se indlja de dup& munti. ,.Wutabor™, strigara ele si is rechpatara de indata vechiul lor chip ; bucuria noii vietil dobindite ficu ca stapinul ei slujitorul sau s4-$i ceaddé in brate unul altuia, rizind gi plingind, Cind isi inboarsera privirile, rimasers inmarmuriti. fnaintea lor slatea o fat [rumoasa, gfitita cu podoabe de pret. Zimbind, ea ii intinse mina califulu si-] intreba + — Nu mai recunosti bufnifa 7 Intv-adevar, ea era, Califul fu atit de incintat de frumu- setea si de farmecul ei, incit élriga + — Binecuvintat fie ceasul cind am luat chip de barza 1 Cel trei o porniré acum impreuna spre Bagdad. Califul fasi in vegmintul su nu numai cutiuta cu pulbere fermecsta, ei si punga lui cu bani, In primul sat cumpara cele trebuincioase cilatoriel si astiel ajunsera eurind la porjile Bagdadului. Sosirea califului stirri nimicre — norodul il crezuse mort si mare-i fu bucuria Te- vazindu-si stapinul iubit. In schimb, minia lor faja de vrajitorul Mizra, eare-i in5e- lase, nu cunoscu margini. Intrara in palat si-i intemnijara pe batrinul vrajitor si pe fiul lui, Califul porunci ca bAtrinul 5a fie inchis in incdperea din castelul naruit, care slujise drepi adapost printesei cit limp avusese infatisare de bulnita, $1 sa fie spinzurat acolo. Fiul su insa, care nu cunostea vrajile tatalui, fu pus si aleagaé intre moarle si pulberea vrajite, Alegind pulberea, marele vizir ii intinse cutiua, Tinarul trase o data pulberea pe nas si cuvintul fermecat rostit de cali il 19 j sa fie inchis Intr-o ¢ 4 parzi, Califul porune prefacu in che asevatd in grading $3- id alaturi de ier, jar cuges 8 Ling nea multi $i fericiti tral ealiful Flas mai plécute clipe ale lor erau acelea pl marele vieir i a mule ad hia lor, amintindu-# vremea i 4 ee feta vesel, califului ii placea sa-] malmufare aratase in cay de barza, Pages ta - tat, cul icioarele fepene: de-a jun gu incaperil, clamp is Itatura bratele ca pe niste aripl 9 araia cum s¢ plecase darnic vizirul spre réiseirit, stripind mereul - 1» sotia ealifului si copltl ei joacd aceasta era prilej de haz nespus cind insé califul clampanea. vreme Bi indelungata $1 32 apleca mereu strigind .amu-mMu", visirul ameninta zimbind ca va destainul sopel califului cele ce ¥ biserd in fata wit prinfesei-bufnife. J negutdtorii Bal 4 ds-a scurs dupa-amiazay sua cortului. Sey m sa Mate Selim Baruch isi ispravi poveslirea, jar aratara foarte mulfumifi. — fntr-adevir, nici nu stim cin spuse unul dintre el, dind la o parte perde simte adierca ricoroash a vintului de searaé ; pute facem o bucata de drum. Tovarisii sii se ardtard de acecasi parere, strinseré corti rile si caravana porni iar, in aceeasl rinduialé, Calétorira 9 aproape toata noaptea ; Zila, arsifa apasa indbusitor, noaptes, ] in schimb, era racoroasi si luminati de stele. Ajunsera in sfirgit intr-un loc potrivit pentru popas, ridicara corturile si se pregatira de adihna. Negutatorii ti purtara de arija strainu= lui ca unui prieten drag. Unul u didu o pernd, altul 0 cerga, al treilea fi dérui un rob — pe scurl, fu slujit cu multe dragoste, incit strainul se simfi ca la el acasa. Cind se trezira, incepuse sa se simta zapuseala zilei Si hotarird cu tofii si astepte in locul acela pind se va lisa seara. Dupa ce mincaré laolalta, se agezara din nou in cere si tindrul negutdtor gradi cdtre cel mai in virsta : — Selim Baruch ne-a daruit jeri o dupd-amiaza placuta. Cear fi, Ahmet, daca ai istorisi gi tu ceva, fie din lunga ta viata, care de bund seama ca a fost plina de intimplari, fie 9 poveste frumoasa. 20 varagi de drum 4 wrednic de increderca Mea ; ointimplare din viata mca, eu prea puting plicere gi nu cn fata oricul + - a a, pOVESTEA VASULUL NALUCA ~ dugheana la Bassora. Wu era niche Tatal meu avea oO mica r dinfre gamenil care nu ine sArac, nici bogal ; facea parle draznesc sa Inceapa ce rare [-au agonisit. Pe mine fel, incit am fost in stare de ajutor, Cind am implinil oplsprez rit rapus de durere ; aflase o mie de galbeni. Curine m-a crescu : e4-i dal oO TINd de lui negutatorie mal mare $i a mu vestea ca valurile il inghifisera aveam si socotesc moartea lui mini dup’ aceea se adeveri cd vasul care eAra bunurile tats iui meu se scufundase. Curajul meu tinerese Wr putea fi biruit insd de aceastA nenorocire. Am prefacul in bani tot ce rama- seee de la tatal meu si am pornit in lumea larga sai-mi caut norocul. Am plecat insofit de un batrin slujitor al tatalui meu, cdruia ij eram atit de drag, incit nuse indura 34 ma lase singur si finea mor[ig s4-m™m1 impartaseasca soarla, Ne-am imbarcat in portul Bassora. Aveam wint prielnic. Vasul pe care pluteam se indrepta spre India. Dupa cinei- sprezece zile de célalorie, capitanul ne vesti t@ se aprople o furtuna ; fafa ii era Ingindurata, cdci se pares Ca Nu cunoagte prea bine locurile aeelea si nu-i era usor s4 tina piept fur- tunii, Porunci s4 se stringd grabnic toate pinzele si inaintam acum foarte incet. Se lasase noaptea — ao noapte senina si rece — iar capitanul incepuse sd creada ci semnele prevesti- toare ale uraganului il ingelasera, Deodalé se ivi o corable pe care N-o vizusem ping alunci si care trecu foarte aproape de noi. Pe puntea acele] corabij izbucnira strigite si urlete silba- tice, nelaloeu! jor inaintea inspaimintatarului eeas al furtunii, Cinilanu) statea aldatus de mine, alb ea varul, a2 va, de teama sa nu piardaé si pufinul pe 7 t, de bine. de rau, in asa limpuriu E zero ani, tata a Tacut prima hinevenilé, cacl puline sapta- uta | strigé el, Pe lingd noi-a trecot agul nostro didure — Corabia mi-e pierd moartea | Pind s& pricep ceva, pamenii de pe ¥ buzna, racnind, — Ati vizut-0 75-8 sfirsit cu noi ! Cépitanul porunci sa se citease’ din Coran cuvinie de im barbatare gi trecu el insusi la cirma. fadarnic 1 Urgia se in- telea vazind cu ochil ; nu trecu nici un cess $1 vasulse opri pe Joc, trosnind din incheleturi. Qamenil coboriré tm barei si, cind ultima barea parisi puntea, corabia se scufundé, jar eu m-am pamenit dintr-o data plutind pe apa, Sarat CA UN Cersetor. Wenorocirea insé nu se sfirgise... Furtune sie tot mai cumplit. Barca plutea in vou valurilor. L-am imbratigat pe batrimal slujitor 91 he-am jurat 54 raminem alaiuri pina la moaree. In sfirsit se crapa de ziua. Dar odaié cu ivirea primelor raze de soare, vintul se ndpust) asupre barcli noastre gi Oo TESlUTHa. Nu i-am mai varut niciodatA pe tovara5ii mei de calatone, marinarii. Izbitura ma naucise ; bind m-am trezit, ma allem in bratele batrinului 9 credincigsului meu servitor, care Ste ase ell vial agatindu-se de barca Tasturnata $1 me tirise Tinga aL. Furtuna se potolise. Nu mai ramasese nici urma din vasul nostru, dar in departare se ivi o alla corabie si valurile ne pur- tau caire ea, Cind ne-am apropiat, am Vazut ch era corabia care trecuse pe lings noi in noaptea de pomina ji care prici- nuise capitanului nosiru atita spaimA. M-a cuprins o teama ciudata la vederea vasului acela. Infricosatoarele vorbe ale cApitanulul, care se adeveriseri in chip atit de cumolit, inta- tisarea vasului pustiu, la bordul ciruia nu se zarea Hpenie de om in vreme ce ne apropiam, oricit am siripat noi, umplut de groaza, Totusi aceasla era singura Noasira SCApaTe 5 de aceea am slavit numele Profetului care ne Garuise Ca Pin minune viata. Am vislit cu miinile, cu picioarele. indreptindu-ne care parima de la prova corabied. In sfirsit, am izbulit s-b apucam la strigatele moastre — nici un rispuns, 0 mutenie desavirs Atunei ne-am cafarat pe odgon — eu, fiind mai timaér, mm frunte. Dar, 0, e@ infiorator ? Ce priveliste pumplita Ti infatisat pasind pe punte! Pe podeaus cea doudzeci-treizeci de mori in sh turce in vesminte de pre}, cu sabia im ming, tr __ mart si el — era {intuit de eatargul dit totul m-z at ou sa feuntea. De frica, mi s-au taiat qi sa rasuflu. In cele din urma, batey slujitor mi ajunse. Punica aceca faire urma de viata, wee rita numai de lesuri Ingrozitoare, il buimécise i pe el Gg frica in suflet, am inaltat mai Inti o rugs catre Profet, si ny mai dupd aceca am cubezat sa pasim inainte. Ne uitam me in jurul nostra, cu aria, temindu-ne cf ne-ar putea tegp cale aliceva §! imal In intalor. Dar nine nu 56 clintes, Nu se vedea fipenie de om vin — numal nol $1 intinsul ape 3s lor. Nu indrazneam 54 vorbim cu glas tare, de teama ca Ay mare ij strapungs rele ; abla mai cules euriva capitanul mort si {intuit de catarg s8-si intoarch echii sticlosi cAtre noi sau ca unul din morti 54 miste capul, In cele din urmé om gasit o scara ce ducea induntrul vasulul. Fara voile, ne-am oprit acolo, uitindusne unul la altul, 9] nu cute zam si ne dam in vileag gindurile. — ©, Doamne, apuse credincinsul meu slujitar, aici 6-8 petrecut ceva groaznic | Dar chiar daca vasul ar fi plin de ucigasi, mai bine ma dau pe mina lor, orice s-ar intimpls, deait sh mai raminem o clipé printre mortil acestia. Eram de aceeasi parere. Ne-am ]uat, asadar, inima in dinti si, cu nadejdea in suflet, am coborit treptele. Totul era invaluit si aici intr-o liniste de moarte, tulburata doar de pasii nogtri. Me-am oprit la uga cabinel. Am lipit urechea de usagi am as- pultat: nu se auzea nimic, Am deschis. Inauntru domnea o harababura cumpliti : vegmite, arme si tot felul de scule, toate claie peste gramad’. Oamenit de pe vas, sau cel pun capi- tanul. trebuie c-au Lras un chef strasnic, cici totul era vraishe, Am colindat din cabind in cabina, din. inc&pere In incapere > pretutindeni am dat peste miiasuri, margéritare, zahar qi tor folul de alte Jucruri. La vederea acestor avutil, m-a cuprins o bucurie fri de margini, cici, neaflindu-se nimeni pe corabie in afaraé de noi, socoteam c4 toate vor fi ale mele. [brahim imsa iri aminti ed sintem cdeparte de }arm $i nu vor pulea ajunge la el fara ajuterul cuiva ! Ne-am ospitalt cu mineirurile si bauturile pe care je-amn pasit din belsug gi ne-am urcat iarast pe punte, Dar la vederea inspaiminlitoarel privelisti a lesurilor, din nou ni $4 facut parul miciucé. Am hotarit sa seipam de ele zvirlindu-le peste bord, Dar si mai mare ne-a fost-groaza cind ne-am dat seama e4 nici unul nu putea fi clintit din loc. Mor}ii erau parca {in- tuili pe punte, asa incit ar fi trebuit sa fie smulsi cu scinduri cu tot ; pentru asta insé nu aveam scule la indemina, Cit despre capitan, nu l-am putut desprinde cu nici un chip de catarg — nici micar sabia nu i-am putut-o smulge din ming jeapana. Am petrecut ziua mihnifi, cu gindul la soaria noasira. La ca- derea noptii i-am ingAduit batrinulai Ibrahim sa se culce, iar ou am ramas de verhe pe punte, scrutind zarea, in nadejdea unei izbaviri, Cind s-a indljat luna — socotind dup& stele sa Gi fost cam vreo unsprezece — m-a cuprins un somn ca de plumb. M-am prabusit fara voia mea dupa un butol ee se afla pe punte, Somnul acesta era insd mai mult un soi de toropeala, céci 25 izbind corabia, ee piriity iptil ar’ = hataia vintulul. Deodata mi 2-9 pag scifi eat as Fl pasl prel rasuiritid pe py ay ait ca ihe ricie al 5H privesc. Dar o pulere Nevaeiig Art virtue fdulavele, imi lipea pleaapele. Vocile rasunau di fault WwAree, a si cum Oo ceata de oAament vologi = umblat forfota pe punte. ee Bee Ct a ee al unel capetenii, ed destuyest epomonl Pee r si al pinge ia erau ridicate si coborite. Incetul cu incetul insa nal invalmagit totulin minte sh nam cufundat Te aay mai adine, prin care mi se re as numai zingap! i my tresil, eoarele se ele emis an 0 iit injur jam crezutca furtia imiardeau fata, Uimit, am prvi” rs sorabia, mortli si tot ce auzisem in timpul nopfil fuseserd dog i echimbat, Mortil zaceau neclintifj auzeam limpede valurile in ee mail limpede, un vis + totul in gur er. | He a | ie catarg, statea nemiscat, Am ris de visuy” far cadpitanul, Pntwit ; : : Gana iea Mdical, pornind In cdularea batrinultl slujitor Acesta sedea ingindurat fn cabind. : — (, Doamne 'stripa el cind ma Vaz int zicea In fundul marti deci asta blestomata ! : L-am Intrebat care era pricina supararii lui si mi-a Maspuns | — Dupa citeva ceasuri de somn m-am treat si am: augit pasi deasupra capului meu alergind in sus $1 in jos, Am crezut intii cA esti dummeata, dar acolo sus umblau forfota cel putin douiizeci de oameni. Rasunau strigate, jipete. In cele din urma 56 auzira pe trepte past grei. Atunci mi-am pierdut cunog- tinta; numai din cind in cind Imi reveneam si atunei il vedeam pe omul] care e jintuit colo sus de catarg asezindu-se ici la masd, bind si cintind, far pe cel in vesminte rogii, care zace pe punte nu departe de el, stind alituri si finindu-i tovdrdsie la bautura. La auzul celor povestite de batrinul meu slujiter, credc- fi-ma, dragi prieteni, ca nu prea m-am simtit in apele mele Agadar, nu era o parere, auzisem si eu mortii destul de lim- pede. 54 eilatoresij intr-a astfel de tovdrasie era un Jucru in- frieogiitor, [brahim cdzu iarasi pe ginduri. — Aha Ustriga el deodata, f qi amintise Un deseintec pe care-I favajase de la bunicul Sal, Unom Infelept si umblat prin lume, descintec care alunga rind. Mai bine 36 US 51 TAZCle salen tsi mai pelree 0 noaple pe corablaay alfilie ; cll despre somnul phew care ne loropise puleam sd-] gonim rost ind: injruna versete din Coran. Povata batrinulul mi-a plkeut Am aylepiar cu jeama sosirea noptil. Am holérit si ne euibarim intr-o Pret incapere ce se afin linga cabina. Am facut citeva mauri destul de mari in usa, ca si vedem prin ele Loatik cabina, apok am in- culal bine usa pe dinduniru ej Ibrahim a cris numele Profe- tului in cele patru coljurl, Astepiam noaplen cu epaimd, Tot cam Vreo Unsprezece ceasuri sa fi fost, cind me-a incercat Jarasi un somn ca de plumb, Slujitorul mii povatui ea rosbesc citeva rupaciuni din Coran, 4 somnul mi se risipi de indata. Deodata, puntea paru ca prinde viati, parimele scirtiira, fa- sunara pasi gl se deslugird limipede mat multe flasurl, Dupa citeva clipe de asteptare Incordala se auziva pasl pe scara. Ba- trinul incepu alunci 34 bolborosessea deseiniecul inviijat de la bumicul sai, descintec menit si alunge staliile si £8 risi- peascd vrajile. dithurile si st noaptea trecuia, Fle ch pogeriji din vaeduh, Fie ci va Infitali din adincurle marti, Fie ch ati durmit tn groopa Intwnecemes, Tie ci iesiti din vilvdtaia Mic cot, Alah este stipinul 91 domnul vustru, Lui ise supun tuate duhurile ? Trebuie si marturisesc ch nu mi prea Dizulam pe aeest deseintec 5i. In clipa cind uga a zbural in laturi, mi s-a ficult parul maciucs, In incipere a intrat barbatul acela voinic si falnic pe care-| vazusem fintuil de catarg. Avea inca pironul infipt in frunte pind in miezul ereierului, dar sabia o virise in teaca ; in urma lui pasea un alt barbat, imbracat cu mal pufina stralucire ; si pe el il vazusem zacind sus pe punte. Ca- pitanul — caci capitan era, fire doar 5i poate — avea fata nalid’, o bacba lungd, neagra si ochii aprigi pe caret rotea prin inedpere. In clipa cind a trecut pe linga noi, l-am vazut de aproape : el nu pirea sa 10 In SEAMA Usa dupa care stateam ascunsi, Cei doi s-au asezat la masa din mijlocul cabinei $1 au pring sa vorheeased tare, {ipind aproape, intr-un frat necu- noscut, Strigau din ce in ce mai aprins. pina cind capitamul a izbil deodatai cu pumnul in masa alit de naprasnic, ca s-a cu- tremurat incéperea. Celalalt a sarit cu un hohot de ris salbatic de pe seaun gi i-a Mout semn cépitanului si-] urmeze. Acesta 27 §-8 ridic : Bina: nee a ee éabia din teacd si amt Broaet pe ecotes lor am rdsuflat yeas ft Se noe Sfitgisera ined. Pe punte Inte Saeell Tenit, ca pute, larma cl Se auzeay == a I 4 c. .- i UNM sa derlantuit ee Pete, risete, urlete te + op glantuit o harmtiai 5@ Pires ca f armiilaie ay d ginit de armen Pinzele, totul cae , ty cracut aul ricnete.., poi, deodata g peste Teme Pind ce am cutezat. a es adh TCA pe pp B toate se aflau la locul lor, legurile 2iceau meclintite, jepene, ca de lemn. Sau scurs astlel citeva zile, Pliteam mepeu spre resiclt — dupa socotelile miele, spre tinm — dar dack ziua strbbiteam cifeva jeghe, noaptea corabia pirea ci merge indarat, coc ia risiritul soarelui ne aflam din nou la locul de unde plecasem, Pesemiie co mortii ridicau pinzele in fete noapte si faceau cate fnioarsé. Pentru a impledica aceasta, am strins toate pinzele inainte de ciderea noptil si am facut ta fel ca i cu uss cabinet ¢ am Sscris numele Profetului precum #1 desceintecul buniculu pe lin perzament pe care l-am legat de velele {acute sul. Near inchis in ecimiruta noastré si am aglbepiat cu teams = oare ce aves si ucmeze ? La inceput, Strigoii s-au ardtet si mal shlba- tici, totugi a dou 2! dimineaja am pasit pinzele infasurate 25a eum le lisasem. Peste zi am ridicat Tumal atten pinve vite trebuiau pentru ca vasul sa Inaintese ineet, aga ca, mn ocincs sile, am strabatut o bun& bucata de drum. In sfirsit, in dimineala celel de-a sases gle am sirit in apropiere }armoul gi i-am multumit lui Alsh gi Profetuliui sau pentru minunata noastra izbavire. Am Mere asa 0 Zi Si 0 noap- te de-a lungul uscatului, iar in cea dea sapiea =i, in zor, am deseoperit un orag aproape de tarnm ; cu multa truda am ]&sat ancors, care 3-2 pring indata de fund, am eoborit o bared mica ce se afla pe punte si am vislit din toate puterile apre oras, Dupa o jumalate de ceas am intrat intr=un tiv ce se varse in mare si.am eoborit pe mal, La porjile orasului am intrebat care e humele acestel agezSri 9] am aflat cl ajunsesem intrain oras indian, nu departe de tints calatoriel mele Ne-e la un earavanserai, unde ne-am odihnit dupa c&latarna ne acesta trebuia si se priceapa putin si la wrajitorii Gas dus intr-o stradaé lituralnicd, s-a oprit in fata wnel case nu prea aratoase, a hatut la usa $1 Mi-a gis $i intru sisi intreb de Muley. Mi-a iesit inainte un batrinel cu barba caruntaé $i nas si m-a intrebat ce doresc. l-am spus cA Sint in cé leptului Muley, iar batrinul mi-a raspuns ca € L-am riigat 4 ma povapiissea ce sh fac cu mw dau jos de pe corabie, Muley mi-a raspuns ch oamenii de pe vas fusesera Vrajili pesemne din pricing unor helegiuiri pe care 49 rE nit 10 — Acum cincizeci de ani-eram uh om puternice @ de vasd 4 Jocuiam in Alger. Lacuna de cistig m-a incdernmat sh im- pestrez cu cele de trebuinti o corabie <8 mi apace de pice terie. Ma indeletniceam cu tresbe aste de ctive yreme, ced odatd, la Zante, am luat pe bord un dervis care vais = chla- toreast {2 1 ALT, 6 Cit Sf COWGIRL Bes ere Garena : tinut seama de sfinjenta omului, oj ne-am batul dupa ce ma musires, in rivnas hej stints, OAs pe care-0 Oueem, em sist be wm pa mew in cabing. Amintiniu-mi de musiriris @ fare mr a5 fi inghduit ef mi je feck mic las Pt PUTTS Si iam Stripes peel lipa mori, el m-a biestemat, pe mine gi p= Ni tra) $i Rick mur pink ce t. Apoi deraisul g 1 5-H Gm iva Men. S-n0 Bs to martes mes an Oe Pear aa Tes a Der st rastulatil- an pi a au impiienjenif; in noapteg: Hla care il aruncasem pe dervis in apa, i foti pamenii mei : inviasem, dar mi Putas tof unas mormint. Ochij mis matoare, la cess! ezl im) preune | + i Te eb alteeva decit ce vorRieEm il See in Aoap aepea, Asa caldtorim de cincizect de roe 41 TC) TU Rae nu murim, edci oare cum am fi putut atinge pamintul 2 pp team bucurod pe furtund, cu toate pinzele SUS, In nadejda ea vacul se va lzbi de stincl, seu farima a aa VOT. plite odihni capelele istovite pe fundul mari. Dar n-am izbyy veatadat, Acum insa am si mor. If: multumese ined o da izbaviter necunoscul I Daci socotl ca be-ar puted rasplati i avufie, ii darniesc corabia in semn de See ate t ; Dupa ce vorbi astfel, capitanul isi Misa capul in piept epqag) dadu sufletul, prefacindu-se in pulbere ca gl OAMent sai. Any strins pulberea Intr-o cutie fl alm ingropat-o la farm, Am adus doi lucrdtori din oras 2 dreag& corabla. Am schimbat Ingape ratira corabiel pe alte marfuri gi am dobindit cistiguri ine) semnate, Dupa aceasta am tocmit oameni pe vas, l-atm pas plauit cu prisosin{a ne prietenul meu Muley ‘i am pornit la 1 drum, indreptindu-ma spre fara med de basting. Am faeup m7 ye ih i y st sf : a 7 ined wn ocol mare, oprindu-ma pe jarmurile multor insule gi poposind in fel si fel de tari ca 34 vind mérfurlle, Proferdi mim. dat bineeuvintarea lui, caci dupa trei sferturi dean m-am in- tors Ja Basser, inei o dati pe atit de bogal pe cit fusesem dupi moartea capitanulul. Gamenii din fare mes au Tamas wlulti de avutiile pe care Je-am string gide norocul pe care Lam avut, fiind incredinjat! c4 am gasit valea nestematelor despre care povesteste vestitul chlator Sindbad. I-am Isat cu aceasta credinta si de atunel tof finer din Bassora_ la optepre- gece ani, pornesc im lumea larga Si-si paseasch, dupe pilda mea, norocul. Eu ins am trait de attiner linistit, in tina, iar Ia cinci ani o data fac o eiliterie 1a Mecca, in cel doc siint, spre a muljumi lu Alah pentru binecuvintarea sa si pentru a-] ruga si primeascd in raiul sau pe capitan gi De carmen tui A dous fi caravana calatori mai departe, farh piedicl, si dupa ce ficuraé din nou popas, Selim, strainul, gril astiel cstre Muley, cel mai tindr dintre negujatori ; — Desi esti cel mai nevirstnic dintre nol, esti toidesune yoios si de bunA seama ci te pricepi S& ne istorisesti 0 snoava cu tile, Povesteste-ne-0, a $4 ne Mai ricorim pujin dupé ar sita zilei. — Cu pldcere v-as istorisi ceva tare si wi inveseleases, réspunse Muley, dar tineril trebuie 54 se poarte cu modestie + de aceea, tovarasilor mei de calatorie mai in virsta li se cu- vine intliclates. Zaleukos ¢ intoideauna tare posomorit $i i= cul; n-ar vrea el 58 he povestessca din te pricing este atit de ingindurat ? Dac& are vreun necaz, poate c& am izbuti si i-l alinam, caci cu dragé inima am vVrea si-i vemim intr-ajuior aproapelui nostru, chiar daca ¢ de alta credinta. Cel catre care vorbise Muley era un negutator grec, barbat de virst& mijlocie, chipes, voinic ¢i foarte agezat. Desi necre- dincios — nu era musulman — tovarasii lui de caélatorie i jubeau, cici toata faptura lui inspira cinstire $i imeredere. Tealiminteri avea NUMA 0 SIngura Tina, $1 Uni dintre tova- rasil lui credeau cf asta ar fi pricina mihnirii sale La inireba- rea prielenoasd a lui Muley, Zaleukos rispunse : — Increderea voastra imi face cinste. Nu sint mihnit, dar chiar dacd ag fi, tot nu va Sta in pulere Sa m-ajutati. Dar findea Muley a bagat de seama ci sint posomorit, vreau si va povestesc care-i pricina ce Ma indrepiateste si fiu mai mo- q Basie = We Hake 34 port wre mihnit — iiiate, hortt dectt alel pamenil yind sou. dacd n-ar dar asta numa! ii mele. . Dupa cum vedefi, nu am mina gy Nucmi lipseste

    You might also like