dr. Mircea Dan Bocsan Practica testamentara — jurisprudentaé romana 1865-2001 - D248 058 (gece USY Bucuresti, 2002ATENTIE! Comparati cu Observatia aferenta! Succesiunea lordache Ciupagea TESTAMENT — Legat sub conditi de uzufruct ~ Legatul plinei proprieta 803 C.civ. de a nu ,zalogi si vinde” lucrul legat - Legat ti- Daca exista substitutie fideicomisara — Art. Trib. Ilfov II, sent.civ. 1783/4 decembrie.1880 : Obligatia impusa unui legatar — prin testamentul care-! instituie in aceasta calitate - de a nu »2élogi si vinde" lucrul legat, ,spre a ramane din copil in copil", nu contine o substitutie prohibita in sensul art. 803 C.civ., deoarece legatarul ramane stapan sa dispund de lucrul legat prin orice alt mod de instrainare. ercepute pana in momentul introduceri instante etc. La infatisarea ce a avut loc, s-a prezentat oponenta in defendori prin dnii avocati C. Dissescu si N. Fleva, persoana, asistata de dl. avocat C. Boerescu, iar TRIBUNALUL, Avand in vedere actiunea d-nei Ana Tuiculescu, de a se anula, fata cu fiica sa Paulina, testamentul raposatului lordache Ciupagea, sau, cel putin, sA se recunoascA c loan Tuiculescu n-a avut decat un simplu drept de uzufruct asupra caselor din suburbia Dobroteasa sia mosi Popeasca-Ciupagea, si, in consecinta, sa restituie posesia si proprietatea caselor si a mosiei, facand toate rezervele pentru veniturile ilegal percepute Si pentru pagubele savarsite la padure si altele, asemenea pentru portiunea reclamantei rezervata in Patrimoniul tatalui sau lordache Ciupagea, la caz cand s-ar respinge actiunea. Avand in vedere concluziile ambelor parti; Avand in vedere ca reclamanta sustine ca, prin testamentele din 1856 si 1863, parintele sau legitim lordache Ciupagea a legat fiului d-sale loan Tuiculescu numai uzufructul mosiei Popeasca-Ciupagea, din judetul Vlasca, si al caselor din suburbia Dobroteasa deducand aceasta din termenii legatului cuprins in art. 9 din testament ca ,nu le poate nici zélogi, nici vinde, pentru a sa réméné din copil in copil” si din comparatia art. 9 cu art. 10, 11 si 12, in care se cuprind alte legate unde se vede intentia testatorului clar c& leaga plina Proprietate; ca in cazul cand s-ar crede ca s-a legat plina proprietate, atunci este o Substitutie prevazuta de art. 803 C.civ., care nu este permisa, si dispozitia cauta prin urmare a fi socotit ca neaveniti } Considerand ca din cuprinsul art. 9 din testament reiese mai intai cd ideea principala a testatorului, a fost de a institui un legatar de sex barbatesc care sa inlocuiasca pe rAposatul sAu fiu loan Tuiculescu, s8-i poarte el si urmasii lui numele de Ciupagea; c& desemnand de legatar pe nepotul sau de fata loan Tuiculescu, unicul de sex barbatesc in familie, spre a-| alipi mai mult de numele de Ciupagea ce urma sa poarte, ji lasé mosia Popeasca-Ciupagea si casele din suburbia Dobroteasa; ca a fost preocupat de aceasta idee, reiese din contextul ambelor testamente, deoarece legatul lui loan Tuiculescu este cel principal si mai important decat toate; ca testatorul cautat sd interzica a zalogi si a vinde in scopul ca prin aceste mijloace de instrainare legatarii12 Mircea 0 .8n Bo 13 rar fi pulutimpune vanaatorului condita de @ purta numele de Cupages, pe cing Mijloage de insrdnare, cum de exemol 21 Fonarea sau testarea, putea impun'y ann convent; caste find nici nu poate \orba de aise filegat uzutuctul, Considerand ca dacé am presupune ‘A testatorul a fost preocupat de ideea enur ve sus urmeazi oare fe conchide c& vorbele ,nu poste 74100 nu poate vinde, penton in, i i sus umeazh oe oun nlese cd ila TOURS legat decatuniatnas Siete ia moarea 52. yas 07 ae : a 1 numai modus cat uz sa ; ; 4 eo Paul loan Tuiuleseus tmobile? Nu; mai inti & 2algirea svinderes SP speciale de instrainmr! ce. apoleanu s panty fe reciamanta Ana TU atl ete rune 8 putea sil facd donate, putes se schimbe putea sl dea dot orci sial doa, co na te ca Ad ire : ‘ igerand c& obectul actin de e ; evraméne din copl in cop este un dezideral, Ur ‘fat parintese, care este facutatv deo eae cate # ‘ ae re aa cs on cs oe i cul i milocul Bacar To de lordache Ciupagea loan sole saual pin fr poprietal: admisibila find data 7m termen, legal — an suburbia Dobrotesse, Care He tos st ost Fasate de acesta Tul 1050 Tuiculescu. i a Mrastenit de o parta de S078 Pavlina sau nu. Considerdnd ca din ccompararea termenitrfolositl Je testator in at. 9, cu ace din - 12, pecarereclamanta i recunoase nied legate do pin propriate, nu ert cu nu peal ope sa pte prof a esPotrent nie In ier nici n one; 263,28 as toate acestea pentru imbuns ir “1 veh cnt antl ‘soartei orfelinei” etc; art. 11: ,Le las pentru martisul ‘nepoatel Polixenia” etc. Unatit, dae ‘conti up mpreund cM da propre ‘Considerdnd c& daca testatorul ar fi avut in ‘minte a lega uzulructul, apoi s-ar fi expr bp festatorului lordache Ciupagea, at. 12 din testament, [a fine: 34 se bucue Oe id mosil si al case, temeni care pyc” ta Ana Tuict aac fn vedere cA tract ideea de uzutruct. Sxpring astel a 1a Cat 1 intru a sustine c& prin testamentul lui i rerdnd ci Tuiculescu ogandv se parte co8 Te importanta din avere, testa re eu legal le jotate a acelorimobie ier nd TE, imps sar cle mal rl, sc conti ca 5/6 hte cu din vent moss? yet 928 8 ACO ear ne mal sees oe tii ideea C4 acel ie Prono ui loan Tuiculescu un legat _ jzia onor. Curti de Apel rr age penta testator, deoarece daca ob/GeE Te achita cu fondul insu, atunc cua toate on raiut cual; chin con aceasta spo Mont smeimultiteprere,!ao uzuuc, doareee S800 7 iin’ propretli decat de uzufuc ca, Pe nga toate acestea, reclamarta, cu tars Gn Bucuresti sec, Ne 317 din 1878, prin unl iposesie a Dnei Paulina Capeleanu, @ ‘sustinut atat inaintea Tribunalulu ifoy, s. 222 Sra ge obiect plina proprietate @ "acelor mobile; ~ Avand in vedere ‘din testamentul lui lordache civil, c&t si la Curtea de apel din Bucuresti, c& legatul e relativ a plina proprietate, despre car, ©iuPagea ‘cu data de 30 august 1856, se vvede, la art. 9, c& ‘estatorul, dupa ce di numele sau de Gurtea, int-un considerent al hotarai sale, ‘confirma aceasta concluzie in parte; cd, astfl a Giypagea lui loan Tuiculescu, ‘apoi adauga: wi las dupa moartes ‘mea si mogia Popeasca, din primul motiv este nefondat. int jygetul Vases, si casa mea din ahalaua Dobroteasa, si biblioteca mea, pprecum i ceasornicul TGonuigerand doci cd adevérataintrpretare alegatuul findin seneul plinei proprietti umean, me Oe ‘eicatar Ind cu condtile urmatoare: 1. C8 a 8 aie nici a zalogi nici a vinde fase sti care este sensul condiei de a nu zélog! $1 vinde si sa ramana din copil in copil Si nickmagia nil tesa, ci vorrimanea din copit in cop atat pentru hrana casei lui copillor li $i Constituie o substitute prohibit. Pear ecunjaincase, ca sanuumble coche ncaa 2. din vertu mosiel se indatoreste tru un zapis de 1400 de galbeni cu nume tue ad ca prmul element substantial lune substitu NescerieTT cle carcass en 00 gal legate pariculare) 6 Pe ‘ cbiigatajuridica pent ili suecesor dea conserva pina proprietate si otransmite la moans: esc isu 60 60 ea ence unt dtr alr, va vinden cer teal dollea succesornascut sau concepUt- Dune ve pa cata aceasa; 4. finde mosia 0 las cone scart ee daa casa dup’ dan fatoreaza ca s& se fina totdeauna - ans ucenr a Jae conse cipinde in sineitraicaoaabsoltAaoncén jn und stare I, oe avin ou os ain aceasta isp se vede 7 weeyoric testator a dau pe dep si pant toeaure © a ee bat I ae boot ene este stapan absol Ciupagea precum si toatd armatura si biblioteca $3, ai sedis pers Hoan ac a, 2 spun ein coplin cop acoasia ru neea nee earth at oenten fra nicl 0 conti, si ca SB devin legatar Pi? $ definitv proprietar al lor, iar mosia cece rind i ec atest 2a erat suoeeson'? Popeasca precum si caele in Doboteasa nu! 6 sat decat sub patru condi care restrang a oes rn cat rc ga ” tile prohibite, ci, pur si simplu, el dreptul legatarului asupra obiectulul legat si care totodata servesc indica natura drepturilor ce err eral glo ns rit, dacd chiar aceasté dispozite ep a nels 98 conceadlegaarull asupra blest ode ‘Avand in vedere c& prima pcos nit mera rie acs: Fou nas xeape sub care o-a facut acest legat este cé legatarul nu 470 ‘oie nici a vinde nici a zalogl ue EN asi mal bine aplicarea ca in cazul de faté, mobile loge 3 sy eral destinate decdt eB serveascd familillogatart pentru hrand si ozta facta de Ana Tuiclescu cotrasentintl Nr. {814 lect lege sand c& prin urmare [ui loan Tuiculescu ru se lésase as caselor decdt Speptl doa le loci .cas& nu umble cu chs cin cas casa ia s-a decis c& acel legat gin 1880 Respinge actiunea intentata dupa cum zi Smith atl ee Tae Tuiculescu contra Paulinei Capeleanu. fate cuvinte el nu avea asupra caselor decdt dreptul dea se folosi de Sa earn / ane aaupa ne dips samen aim ea srt drepul de a se folosi de fuctele sale naturale si a area sutea vides zg ceca ce intrmeni de tune inserns We ore ri Seemann lonecu, manor, nu ma unese cu ope sHatace ronetaten nobiat oO Togau, cinumai a se folosi a sa ore Ji inal, pry ume conse sBatace ronal amnd ca algal ieaga proprtate a aclor neta, acea Me ee naa Tuiulscu, prin care car ca fica sa Pauls Troptette, deduto lure abutend, acid ramandnd legatariul ‘us utendi et fruendi; ee ree cscs eetael ‘caseor dn subutia Dobotase sa nose Proprio sf din a patra cone impusd de testator egataruui, se ved ck vordache Ciupagea. epee Chap — Arn n odes ch ph sh shames can ale! loan Tuiclesca moi Popasra ct oregon pa danca mbit 3284 i mg acl TB NE on cont, jul at a era #8 Fs una stare atat casa o inle,coea ce nu este alcovainspectia s testamenty) at: : usi de putin nuda lor proprietate, deoarece: 1. prin a de veritut im ee impus, 1-2 4 .~ a rece: 1. prina ep, plat ease cinta serveaacd oarecare mici legate particular, ined aceste a rae ce ’ : osiei, ceea ce era evident in spiritul testatorului care nu ir 9 im joan Tuiculescu decat venitul acelor imobile iar nu plina lor proprietate; me eet CA lag, 2200 galbeni, a obliga pe legatar sa plateasca doua inscrise de datorii ale sale in cae Prin para estatorul se explicd iardsi de teama de confuzie si impune legatarului obie'® S Bata calor 2200 galbeni sa nu o facd in fondul aver legate ci anume dn produsul tac e218 & pent: as Be care bineinteles nu o putea vindelegatarul deca in tiere ar nun pina pope Vode deste ae ill © avea in plina proprietate; — Avand in vedere ca din toate aceste dispontt® © destul de clar ca testatorul lordache Ciupagea nu a avut intentia de a lasa legatarmnc'! Tuiculescu zisele imobile decat pentru a se folosi de dansele si a le percepe fructele fara ince” Butea ataca fondul acelor imobile; ~Considerand cd, prin urmare, devine gi mai evident ca ovaacy* Ciupagea nu a lasat tui loan Tuiculescu acele imobile decat in uzutruct, iar nuda proprista” acelor imobile a lasat-o descendentilor acestui loan Tuiculescu; ~ Considerand cA parata Party: Capeleanu nu poate invoca cu succes decizia Curlii de Apel din Bucuresti, sect. I, Nr. 317 02 1878, spre a sustine cd este lucru judecat ca imobilele in chestiune au fost lésate ui loan Tuiculos. in plina proprietate, si aceasta pentru doud motive: 1. cd acea decizie a fost dat intr-un proce: asupra proprietatii cum e cel de fata si este imposibil a se invoca autoritatea lucrului judecs) efiind identitate de obiect intre ambele procese, mai cu seama cA este constant in drept cs hotdrdrea asupra posesoriului nu poate face lucru judecat spre a tranga petitoriul, si 2. cd da acea decizie recunoaste ci zisele imobile au fost lésate de Ciupagea lui Tuiculescu in pli proprietate, aceasta recunoastere nu figureaza in dispozitivul acestei decizi, ci numai in motive éi, oF, considerentele unei hotarari nu formeaza niciodata lucru judecat; autoritatea lucrului judece nu o poseda decat dispozitivul hotardrilor rmase definitive; — Avand)in vedere c&din momentu ce loan Tuiculescu a incetat din viata fara nici un copil, legatul nudei proprietati a devenit cacy: si, prin urmare, acea nuda proprietate a trecut la erezii legitimi ai testatorului Ciupagea, adica |: jicd-sa Ana Tuiculescu; ~ Avand in vedere cA, astazi, uzufructul acelor imobile este stins pri decesul uzufructuarului si este consolidat cu nuda proprietate ce se afla asupra capului reclamante: care prin urmare ramane acum singurd plind proprietard a caselor din suburbia Dobroteasa)si mosiei Popeasca din districtul Vlasca; ~ Avand in vedere ¢&, prin urmare, actiunea in revendicalz acelor imobile intentaté de Ana Tuiculescu contra Paulinei Capeleanu, care a fost pusa de justiti: in posesia acelor imobile, este admisibila. : Pentru aceste considerente, subsemnatul sunt de opinie s& se admita actiunea intentata de ‘Ana Tuiculescu contra Paulinei Capeleanu si s4 se condamne Paulina Capeleanu sa restituie reclamantei mosia Popeasca si casa din suburbia Dobroteasa. ‘Semnat: C. lonescu iupa arulu uiculescu prin art. 9 din na la evidenta c& el nu a dat legatarului dreptul decat | (sentint& publicata in Dr. 1880.213) OBSERVATIE: intr-un alt litigiu, instanta de fond arata: ,Daca clauzele unui testament sunt obscure si dau loc la indoieli asupra sensului lor, ele trebuie interpretate, cdutandu-se vointa testatoarei si adoptandu-se sensul care da un efect testamentului, iar nu acela care |-ar anula, fiindcd e de regula in aceasta materie ca dispozantul trebuie socotit cd a voit s4 faca o dispozitie valabild, iar nu una ilicitA sau nula, si ca atare iluzorie. Practica testamentara proprietatea aver lui uzufructuar; oun nna aap te aa retin seen cles bong dapoiearnare thane oe uvintele de ,stépan” si ,stipanie” inseamnd adeseon proprictae si romtnte ey Putin adevarat c& aceste cuvinte se aplica de multe ori si la drepturi mult mai restranse, Precum la posesiunea, fie cu titu de proprietar sau cu titlu precar, fle chiar lao simpli detentiune. (...] Obligatia impusé eredeluiinstituit de a pastra si emit, caracter esential al oricdrei substitutiuni fideicomisare, trebuié exprimata, desigur, nu in termeni sacramental, dar s& reiasa in mod virtual si neindoielnic din clauzele testamentului, pentru ca daca atune) cand o indoiala exist asupra interpretarii intent’ testatorului, nu e un motiv suficient care sa valideze testamentul, cu atat mai putin e un motiv de anulare"? Comparand cu speja nr. 1, observam cd practica dinaintea primului razboi mon recurgea la o interpretare de acest gen tocmai pentru a evita incidenta art. 803 C.civ. $i a mentine testamentele. Recurgerea mentionata era prudent&, pentru a nu intra in conflict cu regulile de interpretare ale actelor juridice civle: ,Orice clauza testamentara conceputa in termeni clari siprecigi si necontrazisa prin alte clauze din testament trebuie luatd asa precum, , chiar daca ar finula sifard efect. Preceptul tras din art 978 C.civ. nu-sipoate avea aplicatiune decat atunci cand termenii literali ai estamentului sunt susceptibili de doud interpretari, iar nicidecum cand nu e loc la nici o interpretare. Asadar, dispozitia testamentara prin care se instituie doi legatari in plina proprietate asupra aceluiasi obiect, cu obligatie pentru dansii de a conserva si transmite acel obiect, constituie o substitutie fideicomisara oprita de lege, iar judecatoriifonduluin-au dreptul prin interpretare si-i dea un alt caracter contrariu termenilor Jn care e conceputa aceasta dispozitie"’ V. si comentariile de la speta nr. 21 legate de atenuarea aplic Pasalega, Titulescu), respectiv adnotarea de la speta nr. 29. | Succesiunea Orascu - hotardrea instantei de fond - decizia pronuntata in apel, cu opinie separata > hotrarea instantei de fond TESTAMENT - Revocare prin testament posterior - Actiune in revendicare a unui legat particular, bazata pe caducitatea legatului -Cerere de sechestru judiciar — Respingere — Art. 920 C.civ. Trib. Iov 1, sent. 81/ 28 ianuarie 1881 Un testament posterior revocd un testament anterior in toate dispozitile ce- sunt contrae. ie 170, Curd, 1911278, Tin Movil sont, 758/raombre 181, Cu. ce tee Sa Nee dnt ne 111, Ou. 1912246 3.Cas. |, dec. 377/25 noiembrie 1892, Bul. 1892.94.Soe" }3}§=7©}77 — Mircea Dan ao. ‘Sy, 16 clispozitie testamentard numai atunci se poate consider ca si conditionala, cing : afectoazdinsasi substanalegatl adic atuncicéna testator subordon2z8 transmog Jegatului la implinirea unui eveniment vitor. a prezena pentru reclamantid.avocet Eup states Part etondon di avocal 6, Vern, ror Pala ig Bratianu, Fotolil ministeruli pubic ocupat de dl. proc 1 ‘Ana nascuta B5 olga Gigatu, Zoe Mandrea s _ er inton ‘Gugiu, minori Berlescu, Chints Marine Do tuna Alexanrina Neolald Orascy on Tora esteaceste dou mosi se GASeSC evore testament dn 1879, Constantin rescu las 202s imosiica 64 se dea nopoatei sale Cleopatz eae mart ech ate dar acest legato ‘conditional; ~ c4 Cleopatra Gugiu mung Guat jase mia egatl a devenit cad, conform a 925 C.civ. ; int oe and cao dispozife testameniar, atuncl $2 Pome considera ca fiind conditional cand ronda afecteaz insgi substan logatul, adic aun! cand testatorul subordonears cane eeiltates legal fa impntea unui eveniment vitor, 8 ‘aceasta vointé a testatorului de 1 tependa transitere propriettilegatuu pala impinee ‘evenimentulu, trebuie s& fe sau sich sa dread intcun mod neinois, neechivc dn ins noe dispozitiel testamentuhi {veri Demolombe, Vol. V, Donations et Testaments, § 210, p29, 279); c, prin urmare, ttul se reduce a se sti care a fost voina testatoruli. Ne ae ded, cn dapoziia cuprins in testamentul din 1873: «mosia mea Tdmasi ds isi tov Boser-Orét din cstctul Dambovita, cela am mosteire de la pari! Me le ia, dup incearea mea din vit, stnepoate mele Cleopatra ‘néscutd loan Gugiu ai se da mi, gimai departe ara mais va consti ca dota’, nu rezultnicidecum 8 Constantin ‘rdsu nels 2 subordona transmiterea aestuilegat le faptul nepoata sa Cleopatra Se V* ‘rata, la pus acestaca un termen de pata legatuu, cdc desi vorbeste de marti e, aceast ste rumei penta arta intrebuinfaea ce voiest el se dea legatulu, iar nicicum pent & (cd el a inteles a transite ‘subordona legatul la impliniea acesti fap; c, din contr, totul dovedeste seeps ‘momentul mort sale: 1. pentru c& Orascu zie in testamentul sau c& dupa incetaret a Nil ak cata od ‘Cleopate, va s8zicd cd aceasta a devenit proprietara din moments! Io 2 pat of rzend vi acetor mo pentru sotia sa cat va tri, fapt care putea Se sonore cy miu ft 8 dc, Cleopatra avea dreptul la venit chiar inainte de a se in cazcénd soi testatoruli ar fi mur inainte de maritsul ei; 3. pentru cd vointa testator ‘Tamagi si Bosar, pe care averea doband! mand de oath ramand innoarl sv; dispUe china ast cilTal te iri deciara cd le are mostenire de 1a parintii si $i le las ey a i a al ‘onsidera ca si conditional ‘acel legat, ci cu : acetal do a contr 32 poe tat mal mul nd $8 Pea co predomina este VOI prin urmare aispozttile IM ‘Tribunalul o gaseste nefondaté, ‘de revendicare, dar inca a1 telor Orascu si Gugil t de a nu se instraina lat prin conver Pa a ch prelate sulin posesie asupra aver im chestine: astfel rea 4632 C.ev., nu gaseste cazul & Juao asemenea leopatra; C8, CU a ae trebuiesc interpretal® tat este de principiu c& in peralitate, testament find un act gratuit; €@ ut pereant. pois ul vleant quam Wi Petey i corarea de sechesty ea scertnut castig de cauzd In actin ce insisi erezii defunc! tile ce au inchel testament c28: de Curtea ‘mosii pana la rezolvarea fu au dobandit nici chiar put fata dispozit reounoscuti aceste oud cu at erezii find, Trbunalul, aprecind, Si masurd asiguratoare. ; Sentry aceste motive, in neunire Ch A pau ial contra erezilor detunctelor Alexandt Somat: Al. Costescu, A. Marghiloman- (centnta publicat [ intentata de Olga strut public, respinge aciunea intentals de Olg instru PUP MGecu i Cleopatra Gugi ca nefondala- Gig in Dr. 1881.97) ‘cu opinie separaté terminarea caracterului F si incert ~ > decizia pronuntata in apel, LEGATE-Testament— Det testatorulul - Modalitate - Termen viitor cap. Bucuresti ll, dec. 24/ legatelor-Se face dupaintentia ‘Art. 924 si 926 C.civ. 27 ianvarie 1883, determiné dupa intentia ce a avut Caracterul unor legate cuprinse intr-un testament se dispunatorul cénd le-a constitu. nz 24, Dnele Olga Gigdrtu, Zoe Mandrea si Ana Baloscu ai Cle, > procuratorul for N. Mandrea, auihtcartatael conta sent! Tbunai ow, sections cu Nr in 1881, in procesul ce au cu N. Chika Marinescu, Anton Gugit gi alti Maiorescu i M. Korne si defendorii prin dni | Ralian, fotoliul Ministerului public find ocupat ‘S-au prezentat apelantele prin dni avocali T. avocati P. Gradisteanu, G. Vernesou, B. Bratianu $! de dl. procuror de sectiune M. Zer Curtea, deliberind: Avand in vedere c& D.N. Mandrea, ca procurator al apelanteler, a actionat pe mostenitor} dotenaoioy Alexandrina Nicolede si Cleopatra Gugiu la Tribunal lov spree oigat® sadelase th deplna proprietate a reclamantelor mosile Tamasii din dstitu Voy) Bosarii din Dambovita, fotodataa se condama la resttuirea ventuniloracestor mos dela anul 1873 de cdnd le detin fra cauz’. 1 caNzh vedere cd pretentiareclamantslor se bazeaz& pe faptulc& defunct C. Oriscu pre tre tstomente, unulautentic din anul 1871 i celelalte daud olograte din 1872 si 1873, asa tras tatga aver sot sale Maia, mama relamantelr, decedata si cl desi C: Oras 6° tiliul sdu testament din anul 1873, marte 7, as aceste dou mosii revendicate stranepoatei carr cord Cleopatta Gugi In loc a una mia gabeni sali et prin cele doua testamense din Sal (Gri al 1872, acest leat find conditional, aise constitu dota la mars, sl deoarece legatar® Cleopatra Gugis a mut inainteaindepinii conte, legal (cocizi publcaté monseantoat 3 protiearé 8 aver Idec, iui ei sot, ucrd ea ab intestat. in Dr, 1887-834) OBSERVATI: ‘© Soa supravietuitoare nu era, Art 1010 Cai. declaré nul ab potestativa dinpartea debitoruui ace Pibiectuui pasiv dea se obliga jurcic Miron cess a | egatare de ada cola partea debitoarei,condiie care este nu gifundamentarea e! Legatara uni alta parte, voina juridica se interpreteaza in aneantizirii acesteia in concluzie, clauza respectiva nu instituite. Ca urmare, nu exist legatarel in aceasta directie. [B% succesiunea Maria Catargi = decizia de invaidare a testamentului - hotarérea dat in procesul de para), adnotatd > decizia de invalidare a testamentului TESTAMENT ~ Persoana incerté - Anulare a testamentului — Art. 802 C.civ. C.Ap. Craiova Il, dec. 116/ 27 octombrie 1887 Peni valdtatea unui testament se cere imperios ca testatorul s& arate témurit att burl oe al ir are voleste a dlspune cét si persoana in favoarea carela se face dispozitia Ne favoarea uno pee, ersae ce impiedica cererea mostenis: rd neglementarea Coduli civil, mostenitoare rezeraty, ey oblgaiaconractal sub o condi suspen, cob rater convenioal Tips ie ie estamentars,instanfa.aaratat c8 Sarina imps Tera testatorulul ,dacé va vol” consttule > obligalie potestativa gi, MHutretiva de orice obligate”. Sola ne pare core; are eat in raportur contractual cu testator €2 NY consinte nchaen unui conractin car, debitoare ind, nu star astm ‘de fapt vreo obligate. Pe ge ‘sensul In care produce efecte, nu in cel a) este nula, ci di nastere unui drept eventual a colton reaarea eventual find lsaté dede cuiuslalibera alegere @ mosteitoars ia data deschiderit succesiunii vreo obligatie (juridica) 2 ee _ i © rebuitte rin urmare,dach din cutie atuding ‘asupra adevaratel persoane chemate inant teomenonlega rebue en 116-5. prez para ot oe i nebo Bin IN. Econom cate ated aposata Mara Catai ‘vand in vedere c& acest proces a vent nos ain 1866 (1), 2 Curt de apelin Gaal sect Oe painhotarroa sa cu Nt. 990, din 1886; ‘Avand in vedere c8 specia ‘lee St Catargi conra Dlor Gratia Calliach! Basil, fica acest Maria C jncetat din viata; ‘Avand in vedero secreta, rnedeterminate si cu totul necunoscut ‘Avand in vedere intregul continut Considerand, in drept, c& testamentul este un testeazd trebuie s& dispund de bunurile sale numa cispund, si 3) indicar ccreia voieste a testa; in dd, avocaliN. Flova, P Chi "yenit in cercetarea acestel Curt! Nr a aco consist in corre 1 on oe Se ibrie 1878 al raposatei 2 Dir Grae Conon cd data 12 Septombie 1678 a aren Pe ae eae uae nep a4UNC.Calah = ‘eA cererea reclamantului Alexandru St. Catargi, testament, ee intemeiaz4 pe motvul cl testamentul in chestine ascund + te care tesatoarea dipune de bunurle sale in favoarea unel persoane incerte, 25 practicd testamentard fy j testament ar rezulta © redactarea unt in eee 1 testamentul nus este ‘a beneficia oe un legat 11 ath Miteseu, 3 intiatul asia tna Gratia Calimachi Catargi si Eva Basil, nascuta Catargi. 41 Octombrie 1884, prin data de 12 Septembrie in urma casarii deciziei cu Sra | dupa timiterea inaltel Cum de Casatic cut la prima instanta de O- efunctului N.C. Catargi, si Eva pentru anularea acestui sine 0 dispozitie ‘al testamentului enuntat mai Sus; ‘act solemn de ultima vointa, prin care cel co dupa formele si in conaitile prescrise de lege, Siprn umare orice dispoziti contra prescripilorlegi atrage dupa sine sféramarea testamentului ‘Considerindca conditile esentiala pentru puterea legala a unui clans pocish a venteltetatorluicapabil de a testa; 2) arBtarea bunurilor de care doreste s& tr-un mod cert si bine determinat a unei persoane capabile in favoarea, testament sunt: 1) manifestarea ‘Considerdnd c& rtiunea lei, in edictarea acestor condi esentiale, are in vedere moralitatea si ordinea publica, pentru respectul cdrora prin disporitile sale voieste a inchide calea fraudel, ingelaciunilor si tradaii precum gi altor asemenea cauze ‘oameni din pozita in care s-ar gasi constransi inte interese si datori, intr tental si a departa ct se poate mai mult pe constinta; Considerand, in fapt, cd testatoarea Maria Catargi, prin testamentul sau cu data 12 septembrie 1878, cand zice: ,toati averea mea miscatoare emiscatoare 0 las nepotului meu Nicolae Calimachi Catargi, ful posatului meu frate logotatul Stefan Cata ful s gi, care mai demult cunoaste vointele mele si sunt incredintat c& le va pazi, nu exprima intr-un mod clar si pracis adevarata ‘2 Voint, ci las a se inlelege cd intr-adevar rumita testatoare are 0 vointd, pe care ins nu o araté prin acest testament, marginindu-se numai a spune c& aceasta voint& a sa este mai de mult cunoscuta defunctului N.C. Catargi, nepotul sau, lespre care este incredin\ata c& 0 va pai Considerand ca din continutul acestei parti a testamentului, care este partea cea mai principala si mai esentiala a acestui act, nur se nici vointa clara si precisa a testatoarei de a insttui legatar universal pe nepotul sau Nicolae Callimachi C: a eg r | sau Nicot atargi nici nu se arata persoana in favoat clria numa teltoare ails viet a tet, deoarece voila ei, dop8 cum rezuha lat Continutul si intelesul acestui text testamentar, este ascunsa si cunoscuta in secret numai de nepotul sau N.C. Catargi, despre a cdrui aduc Hatsoetse este pe deplin incredintati __ Considerand cd daca intr-adevar testatoarea at su N.C. Catargi si dac& numai acesta ar fi fost int ere la indeplinire din partea acestuia numai fi Vit 8 lase toat averea sa numai nepotului t-adevar intentia si vointa sa, dansa n-ar mai fia Mircea Dan BOCSay > hotérdrea datd in procesul de partaj —Nulit il din succesib; ‘SUCCESIUNE - Testament -Legat universal—Nulitate fata cle ur th = Valiitatefat& de alti ~impértealé ~ Mostenitorcolateral. Seziné legal Sezng judecdtoreasca — Persoana interpusd — Bund-credinta - Hotararl ma Hy ent fori Mostenitor pula - Vanzare - Dac trebule si inapoteze ce 2 primit (at. 653,485, 486 si 996 C.civ.) as. |, dec, 142/28 marie 1900 inte porsoand interpusé si hotéraste iu poate avea ca efecr 1a acea judecala, putin eget universal sub cuval ‘isa numai intre partie Impricinate, cd suecesoral care n-au figurat rude. vitatea mosteniri ui de cuius, cl trebuie sa ‘grad succesibi, cu foate c& numal do, 1. 0 hotirdre, care declaré nul un. cA mostenirea ab intestato este desc de a exclude de fa mostenire alte rude in grat importa c& legatul universal s-a validat fala cu aceste ‘2. Un masienitor colateral nu poate sa reclame jum: fe margin pata pate 2c exis pau coaea nga a eat oan jaactoresck a 659 Ch), a elt din 8 Oper pus idera ca fiind de bund-credinta si prin usar oe '3,O persoand interpust se poate cons proprietaré a fructelor culese (art. 485 si 48 ‘2supra punctului de a se sti daca ea este int-adevar “4 Regula quantum locupletior factus est nu are in inapoleas, nv preful luc vandu,cvaloarealucruu, daca a primi un pret mali. Dre ia es mostenitonvui aparent sunt c&rmuite la noi nu de deptul roman, cpa logie de art, 996 C.civ 6 C.cv.), mai ales cénd exista hotdréri con idevar o persoand interpusé. elesul c4 mostenitorul putativ tebule sa CURTEA, deliberdnd, ‘Asupra recursului facut Catargi(H.C.), personal si ca Elena Sutu (ES) tat azi prin mostenitori sai Hens star (A.C), rprzent op ee a .), Pavel Catargi (P.C.) si tutore al copillor defunctei Alisa $utu (A.S. Cu pre aprinul mot de casa: Pin decizia Cui din Craiova, ne. 116/1887, dupa a mea cerere S-a anulat in totul titlul Iui Nicolae Calimaki Calargi (N.C.C.) de legatar universal al raposatei Maria Catargi (M.C.) si succesiunea acestlas-a declarat deschisé ab intestate. | ’Pe baza acestei decizii, am cerut imparteala suszisei mosteniri intre mine si erezii raposatului N.C.C., singurii care, in calitate de nepoti ai defunctei, ‘obtinuseram permisiunea justitiei de a intra in posesiunea acestei mosteniri. Curtea restrange aa patra parte vocatia ereditard, indrituing ‘pe mostenitorii lui N.C.C, ~ Gratia Calimaki Catargi (G.C.C.) si Eva Basily (E.B.), s& retina doua patrimi din mostenire tot in puterea legatului anulat fata cu mine, pe motiv c& dot alti succesibil ‘anume Gheorghe si Oscar Catargi (G.C. si 0.C.), care nu au fost pusi in posesiunea succesiunil arficdzut in pretetia lor de a anula sie legatl in chestiune. ‘Cu modul acesta, Curtea recunoaste si violeaza autoritatea lucrului judecat, care rezulta in favoarea mea din decizia Curtii din Craiova No. 116 din 1887, $i intinde asupra-mi, impunandu-m obligatia de a respecta legatul si drepturi in aceasta mostenire, obligatie si drepturi consacra’ contra si pentru alii prin deciziile la care eu n-am participat, violand astfel relat lucrlijudecat. Denatureazd aciunea mea, negénd caracterulsiefectul aciuni in impartealé,s face o confuzie intre efectele sezinei legale si sezinei judiciare." : rns ind 8 wine dn hotérérea supusa recursului c& in septembrie 1879, cand i » fudele d-sale colater ; onsiderand ca instanta de fond constaté mai departe cf testar a uc imentul mistic, prin care raposala a randuit legatar universal pe nepotul d-sale C.C., sa anulat, prin holarrea Curt din Galea , => 29 practicd testementard in cont’, prin hotdrarile Cui din Galati. mai apoi c& numai A.C. siC.C., acesta E.B. au cerut si dobandit sezina deni O.C. si 147 din 1887, fat& de A.C., dar s-a mentinut, dit 164 gi 192 din 1887, faté de O.C. $i G.C.; ‘Considerand c& hotirérea supusairecursului lamureste de pe uima reprezentat aici prin Doamn judecsloreascd (at, 653 C.civ.) 4 mostenit G.C. n-au cerut inca sezina Gonsiderand, adauga inst 4 introdus in instanta, a cerut s& ise recunoasca in grad succesibil, pe mol No. 4 prin actiunea sa in imparteala us, desi exista 1c sezina tanta de fond, c&, asa fiind, A.C. — rani macar acest pret mai mic. 88 ta batut la tapi. i ‘Drop hl roman lp. 503, nota 81 P Se garint V seamertanuhisat,p Tot DsaS.0.8 ‘Ge ne priveste isa, la uma urme,toaté ‘chestunea aceasta atheologica? Tradlla de mais seseamts ene ca clara an ru ire ira aca ateneala ne ‘au mai are finta codu! nostru civil spulberat. Nici vorba, raspunderea mostenitorului aparet Yiy, aoe a eee peeps cl ts Soe bl ae pacar Oo ee Je buna credintl®, este cérmuité fa nol ast Ni vatia string, ci prin araogi J 2%. aca, fracas eX ge, Pe nea neat 996 C.ci. it X No 594.V.gi§2024 a cad vi german ‘avoins8saunu tse vzarea, et. cult demostentontaparen? Juisrudertaraspunde od. ein els Aubry et Rau, op.ct.t. Vi 6160 A57 Taman apan, Ne 5 wm, spt ie Fa sey ch teoa lr se lovese In cap cu necesiiie vee ane ececon, Vi, § 58 5 69, p 562: "Fr den wate Wer, wenn er gleich weniger dat ges en ropenond ride of ase sense see hat’ Cunea de ape dn las, din contr, a tracus awvintse quod plus fut in herediae ores ‘ste! dupa valete? No, Sdn 1800).D. Dim Aleancresco CaP ghiinvo Il .508,nola2,c&vanzarea luce atuia este valabila, aa st aucruu in poze cs valarea ce oavea Neu moment vider No Sola vu, p68 contacts cnet restilare consimite de mosteitorut aparent 1 pdecen Vil 558, Windschei, Pandecte I 6 et snot 15; Aubry et Rau, roto suntabeakatre De avgt of Metin e-2nco i rangats Vi § 616, p. 413, nota 17. V siaricol neu din Dreptu” No. 10 din 1891, p. 79, not. paren, ntereinds| eV oP nuvanzarea, ee, ca de mestento parent Ne vy envi chestunea acess se pare inch pavity rostuse nga side rand ta eae Ce seem ne in genaal de vénzareaucrub aie i gadue dn art 1294 a coduuinosn, nota SI ‘Windscheid, Pandecte, I, § 612, re ch vdnzrea este covertiapen cae van2ion se CRD Te eemte cumparatoniuiprepee? era nia i rdaceta ope ua aveacaciune mnewclune noo mogtentorli putative bund oc ereatuoli ata ate ila aucutoatipsaart. 155908 Napaigondncoduinostuce. Ct SAT sr opal, Vez Aras, im Rechislexkon V2 heredtays Pose 229, nat prvest inne prncone ce tnad? Vanadtorl ea indatorat sn vechea Rom sé procure 9 erratoruiproptatea etl chy Cy tafe compart, ver § 824 od. aust 688 22-9999 ar ale ead cv german. Vez si Retz, Die a aac a Mes dn 14, Dg. 191 (Vez! Kohler, Gesarmati Abhandnger jem gemeinen ve ale or Enwursees birgericten Gesezbucs IP S26 tfanzbsichen Zrecl p. 236-228) 8 su _ (ie Kar, esa tes anc cra atsceeon Alex, vo 2 (112) p.4éetat inne HR, vol Dube STS bi, Elies Cu P19 c,curezera ‘ranzésichen Zivircht. 236.238) s soe nam elsirabere quem posse, nulla dubtato est vtec ese chonpeala dl cece mul auton se pare neconcludent.wee ostenitori au putina de jul de inventat > oprilince priveste obligayi textul testamentului - DITA ita 58 se urmeze cu averea Mea precum jog um. pescutoath averea mea MisctOare, bani, eg = jncetarea mea din vi Voiesc ca dupa incet eae 4) Las sotii mele Elena nascut Fl -ar gisi. . : cul mobie,eraresiorce 2°55: erga mea nemigcatoa 2} Las pe sofia mea uzuructvara generale HE CU dispony formala de garantie. . a transigeze chiar; va rae an hi 9 i a aiaeced einai oul dela Magu, cU bani prin! dupa acestevindar ee tinge date ca eur pe masia Oteelig si dreptl de abittiune pe cas, din area ost meu ‘hotel concedate fostei mele sotii Safta Campineanu si flindea hotelul exe ao cares mea Elena va cen ace 300 gab. pean chira Di Bals, Cumparatoarea hotel, panda inctarea din vat a fostl mee sti Sata CAmpineanv. 1) Doree sag pe sofa ma aca povatir pe DD. lan |, CAmpineanu si loan L, Cand iar acest D-i mai tarziv vor deveni Administratori fondului pentru care jos se va dispune, 4) Dupé incetarea din vata sotiei mele, intreaga mea avere va serv la facerea unui Insite deat romance, car lise va da ocestre sedate de mame de familie, tar pretenti sa, lux; prsosul ce va riménea dupa bugetul anului se va captaliza spre a se da zestre acestor ite carer va nici mai mult nici mai pun decat dou sute geben’ unela, No. 2004. '5) Programul de studiu pe bazele aratate de mine si repartitia veniturilor in cheltuieli anuale s jin fond pentru zestre se vor face de administratorii numiti de mine. 6) Administrator num de mine vr fn rep s& numeasca la réndul lor pe ali, caastl = ‘Se perpetueze acest drept de administratie prin delegatiile succesive. 7) In cazul in care s-ar sustine si admite de orice persoane interesate, c& legatul averii mel: mobile, pe care-| fac acestui Institut, care se va crea, este nul, fie pentru ca este facut unu ‘stabiliment care nu va avea in fapt o existenta materiala in momentul incetarii mele din viata, Peniu orice até nultate s-ar putea invoca in contra acestei dispozitiia infintarii asezdméntul mal sus eda, in asemenea az, zi, legatul in intregul sau va fi pit ca facut rect Di oan TT {Gantacuzino,p.215 n.364 inne. sRarincescu,p. 18807. 76 infin $i detalile oferte de De a k. p. 529 nota o> Practica testamentars 37. ———$—<<— — < <_ Calinderu, cu indatorire si rugiciune ce-i fac de a indeplini in inreg dispozitle mele sus ardtate inptivinta infintaristabilmentuli. " 2) incazu in care s-ainlémpla,fereascd D-zeu ca soa mea inceteze din vial inaintoa ‘moa, etunci averea mea mobilaré ce lésasem in pliné propretate va reveni tot agezamantuli, dde.care sus s-a vorbit sau D. loan L. Calinderu, cu aceleas {9) Sicel de pe urd, rog pe prea iubita mea sotie 88 ma tung interval de vietuir intr no, totodeta, 0 rog, dacA venture so vor mai mati si cheltuiele so ‘orfmputina, precum sunt increditat, sau dacé nu va mai avea trebuinte de scule si parte din Ign, sf le vanda si s& inceapa singurd cu ejutorulcelor mai eus numii acest stabliment, Gare va igi distractie pentru d-e go mullumire sufletului meu. Aceasta ins nu este 0 indatorire ci numaio rugdciune. Este bineinfeles cd dreptul de delegate il vor avea D-lor loan |. Cmpineanu gi loan Lazar Calinderu, imediat din momentul incetani mele din viata, ca astfel lor vor avea facultatea pentru ‘ase putea cu modu acesta perpetua dreptul de administrate, mai sus arétat de a transmite dupa incetarea mea din vial dreptul de administrare la persoanele, in care vor avea incredere; acest droptse infolege cd va fi exeritat de fiecare in ceea ce priveste persoana sa. Asemenea dreptul ‘eventual la mostenirea mea al D-lui loan Lazar Calindery; ceil dau prin acest testament va trece {npatrimoniul su in momentu incetri mele din via, cu rug&minte, ca atat dénsul, cat si orice ‘mostenitor al su, si execute cele de mai sus in privinta fonda Institutulu. Orice alt testament anterior ste nul in intregul su. “cut in Bucuresti, astazi nouasprezece martie No. 19, 1876. |ASemnal) loan Oteteliganu GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECTIA | CIVILA ‘Acaat’ copie find conforma cu originalul testament olagraf al defunctului loan Otetelisanu dopus de D-na Elena Oteteisanu prin DI. G. . Filipescu pe langa peliia nregistrat la No. 418mai 1876, sia c&ruicitire si constatare a stiri materiale s-a facut prin procesul verb Ja No. 4863, din 15 mai 1876, se legalizeaz (Semnat) Grefier Niculescu > sentinta pronuntata in fond ‘TESTAMENT - Legat universal - Persoana morala inexistenté inc - Capacitate de a primi o donatie sau un legat ~ Persoana fizicé capabilé de a primi obligatia de a transmite — Validitate - Art. 888 C.civ. Trib. Ifov |, sent.civ. din 27 mai 1889 1. Pent valicitatea unei dona! sau a unui legat se cere ca beneficiarul sa fi avut existent in ‘momentul face donatiei sau al mort testatorului. Aceast& regula find general, se aplicdatat la persoanele fizice cat si la cele morale. Prin Umiaré, nu este valabillegatul facut in proftul unei persoane morale inexistent@ nici de fapt nici d2 drept th momentul mort testatoruui, si aceasta incapacitate de a primi nu poate fi rigicata nil chiar in urma une recunoasterilegale posterioard mort lui de cuius. 2. Este valabilé dispoztia testamentaré, cu tly de legat universal, fécuta unei persoane capabile, cu indatorir ca toate bunurie sale ransmité unei institu ce are a se crea, cdl int-un -asemenea caz institutia nu tine drepturile sale de la testator ci numai de la legatarul institu.f 38 —_—__ rr TRIBUNALUL, Avand in vedere actiunea itenata de mostentor egitim! a deceeatinl lean ory, cum si cereile de interventie facute in acest proces si admise in PIRPAY Tt una, co, loan L. Kalinderu spre afi condamnat sé l ase in pina propiette 12, venitun avere a defunctulu loan Otetelisanu, in posesia careia a (0s! Wiis o” Tuna inv, testamentului detunctlu dn 19 mai 1876 si pe care Dor il considers & SHOANsie ny Avand in vedere ci detunctl loan Otetelzanu pin testament! St gral ain 3 1876, dupa ce a lasat sotiei sale intreaga sa aver? ee Tralee tea on imobiiare cispuse umatoarele Iteraiment eproduse: 4. Dundinctoven Wald cog, intreaga moa avere va soi fa tacerea uu init de ete roméne vera sea dao ces: educalle de bune mame de fail fr petnti sou 1x; pisosut ca va mAne dupa rise va captain pre aso da os aoe ft, car 10 v2 NC Mal MU il maj decat cate 200 galbeni uneia"; arata apoi ca programa a Se ean cmitistraton ce rum cate gi ei la réndul lor vor iin drept a num pe alli Sho incare oa guy ies ‘ol avar mela mobile pe caret fac acest admite de orice persoane interesate i legal 2 moi ge cre fae acest in care se'va coe’ este ul te pent 8 esto facut unuistabilment care nu Va ave in, txfstont matenalé'm monet zeta mele cn via fe pert oice até ulate sy frvoca conta aeetrlpoai ain asezarantui mal sus arta in semenea ca Tegal in seg su va prc ut dct Ou loan L, Klinger, cinders gee cca fac de a indepiin in itreg dispoziile mele sus aratate in prvi stabilimentug inital ai asezamantuluipe D loan |. CAmpineany 1. ii acon estat Poe sonore dep evntuallamasenitea mea a Di oan L Kalinder, ce am dt rn a ‘eeamete’arece in pation au in momen cet mele dn Vat, CU uggs ‘nel ea si orice master al su s@ execute cele de mai sus in pry fond institututy ‘Consderdnd cf din oxpusl testament zu in mod pecs cd delunctl loan Oeteizay aninat ac centmentegenoroase palate, neldsind erzirezervatai® si prin mate ib ray vol de avutul s8u, a voit prin excluderea dela succesiune a tuturorrudelors., ceceindttt de fete roméne sérace pent cresterea, educatia si inzestrarea lor la marti peniny acest Scop a recurs la doua aisporititestamentare, una principal prin care afecta crs brnurie slo acetel proiectatefundati, si alla subsidiard prin car, in cazul c&nd vreo diticuts Juridica s-aropune la valdtatea dispozitie facut in aceasté forma, insituie pe D. loan L. Kaine legatarul sau universal cu sarcina de a crea aceasta fundatie. ; ‘Avand in vedere cd reclamantii cer nulitatea acestui testament pe motivele urmatoare; 1. «; legatul este facut in favoarea unei persoane civile inexistente; 2. cA D. loan L. Kalinderu nu este tn legatar universal serios, ci o persoand interpusd spre a transmite averea unei persoane incapabile; 3. cd acest legat facut Dui loan L. Kalinderu n-are obiect si are si o cauza ilicita. ‘Asupraprimei dispozti testamentare: Considerand ca, dupa principiile esentiale ale dreptului public modern, fara o lege expresa ». ‘se poate contesta persoanelor modul intrebuintarii vietii lor si dreptul de a se asocia intre ei p» baza unor idei si aspiratii comune fara a lovi in libertatea individuala, nici a se contesta cetatenilor intrebuintarea ce fac de bunurile lor, afectandu-le serviciul unei opere sau intreprinderi ce voiesc, fara lovin ibertatea proprietai;c& dreptul publica aril noastre nu numai nu opreste i rici ns pit veo data cearea unor asemenea fundati prin vointa particulara, dar din contr le-a va2u toldeaune eu favoar, Considerand ins ca dupa legislatia noastra atat fundatille care consista intr-o afectatiune o! rogers iaae pupa ctv capone in care personalitaten oN consi He i nu pot exista ca perscane civil capabile de dreptursi ab Sot cin autrtatea publica le-a recunoscut legalmente existenta, existenta de fap! rib niciodata personaitatea juriica. nha ee 39 practica testamentar’ C.civ. principala conditie ca 0 persoana sa poaté jn momentul faceri donatiei sau mort testatorului; O raliune de a distinge, se aplicd atat persoanelor tate a persoanelor civile nu poate fi ridicata nici nd gratiticatul trebuia a exista pentru a ficapabil nalitatea le face apte de a primi o Considerand c& dupa dispozitile art. 808 imi o donatie sau legat este sa fie conceputa TA acest articol find general si neexistand nici fizice cat si celorcivle, si cd aceasta incapacit printeo recunoastere legala posterioara epoci £5 primeasca, cdc ele ca si persoanele fizice numai persor ieralate o Wert, n spt c8 din prima capone a testament council oan Oetla rezult ef legal esto lasat une institut are ar urma s se infinteze, unel persoane morale are r-aavu sin-ae nici de fap o exstenté necum o recunoastere legal, care sao investeascd $i personae juridca in momentul mort lui de cuus;c& ast find, aceasta prima dispozit festamentara faculd in favoarea institutului proiectat este nula. supra secunda pon Testament ' aa eae erie do ulma voit cre au necestate do inerpretaretebuet af it sant joes tentapesumetaasttorl, nena car ebule af cual ntollitatea ae teslapontuy avinguse in vedere cbicelurle, imbaul,poztia persona i rapture {petatoruli cu rudele si legatarul (at. 977 s1 982 C.civ.); cele concepute in termeni car si precsi aaa qreverta in conbinarea lr cu cele cluze dn testament contradict de natura a Ee incets bau indecied vot testator, rebulsc a uate atl cum sunt speccae, ‘iaderind count teteignu previzand coal n care eporia cuts dec funda ar ul tet in esemenea oazlegatln inegul sau va pri ca facut erect Dil foanL. alndo, cu datont st ugéclunee ce fac de a ndepln inne cispoiile mele sus arate inp fia sabimentl aot malo ada: roll evental a mostnren mea 1D an Kalnde, ce dau pin ecst Testament, va rece In plana a Th mamta inctart mee dm val, curate ca at dru, cts once mostentor als, 98 execute {els de mal usm pita fonda istutlt or din acest spot eles intrun mod evident ca bunurile succesiunii sunt transmise Diui loan L. Kalinderu si succesorilor sai cu depline puteri doa avica la execu volrtlordlurctl, cup cum timp impojrie vor cere, Consider cf din pocte art 888 Cc. rezul cu legatul universal ete acoa cre are de bic uiverattea burr ce testator va laa maria ea cd ace egal se determina nu dupa intindrea emolimentu tet c upd vocata eventual la toaltatea pati; Cd all ind, chiar end lgaarl rar primi nmi dn succstune tus el poate contra ca legatar universal cand vocatia sa i-ar da drept ca, in cazul de nulitate sau caducitate a celorlalte logat, aceasta nulla sau eaductate sa prof a Considerand, in spela, ca din sus-aratatele dispoziiitestamentare rezuité c& bunurile defunctului loan Otetelisanu inca din momentul incetarii sale din viaté au intrat in patrimoniul legatarului loan L. Kalinderu, unde sunt destinate a ramane si vor ramane pana cand le va afecta sibimenutc este neircnat dea crea, ch utoat cd bunurie sunt aecate lao irebintare determina, ous legates si rama reprezentarl defunll, sie singu ae i callatea ge exerci toate acne dependene de succesvne; e& pn uate, dn acestea Tez legal nu exe Ips de obec cd cn mpreurarea ca. loan L.Kalngoru mar ‘vara bontica logal tind obiga a inrebutantegul la ondarea tun hestune, se poate deduce col n ete un lgatr fal si sores Considerand ca precum legatele facute cu indatorire de a infiinta un asezmant avand existenta sa props ot ira nc ac perecenlor morale deja existent ecunoscute Ge ogutar, teasomeneaeapoiitstamenara rn care ensue opesoand fica copelacndatonts a transmit tt sab pat din bunur une undai ce vate cand va recunoscia este jude set, ccitieraitatea nu ve acresearé near i areca eauzaletima erearea nti stabiliment ce legea permite de a fi recunoscut; legatul in acest caz nu este facut stabilimentuk Gi este numa asia ui bral acute perscan inst Considerénd casino asemenea dispotietestamertaré nu poate esi interpunere de persoane, c&ci, pentru a fi interpunere de persoane, rebuie evident sa fie un legatar realoe 8s itatea nu este adresat Seatac sceet legatars& fie incapabil orn cazu nostru beaten aay, ci urmeaza a se crea. 8 de Considerand cele expuse rezulté cd in speta aispozia teste facut de detuncty, Otetelisanu in persoana Diui loan L. Kalindoru, persoand C2°200".' cand va fi recunoseyt © toate bunurile s8 le transmitainstitutului de tte, 24 $6 7° Cro ptune sale dela testatgen Contravine dispozitiilor art. 808 C.civ., ca¢i: ‘stabilimentul nu tine a legatarul instituit. we persoanelor Civile gi ogg, i in nat Considerand ca perpetuitatea si inalionabiltatea SU fe ca $i orice COrporatie, “% aceasta ot eoatrare psi pubize arfiaseimpiede® Cees; relamantlor, C&ci conga apeasta arf contrarig ond pubyanca mar putea IY DM oq egal. Cu toate aces, Gontrant esi sunt presupuse ca nescree B42 ZTE" yy poate atnge orcinea py nies dupa droptal public al nos perpetuates iste in spot interesul PUDIICO cere, con’ Aci autortatea care nu conterd ee aarp aceon particule pros dreptul de a o revoca cénd interesul publio® Cr, ublica, caci ele NU pun obstac, i pot alinge dines PT pubic: caste find, go pentru administratia acestul institut ny Mntimentelor Pl a Sta este facut Dlui loan L. Kalindery ontrolului ce autoritatea competenta 4 legatul rtudine 8 lege o ; aceste dispoziti testamentare reies® 2u 6 gate gamentar SAU 0 eTSOANA itor. i ®.dansul nu este un execu rigid Cov, et ‘ontravine dispoz ent testament D, oan L. Kalinderu este institut, aso a fonda insttuul de fete PrevaZUt de testa, 124 a fi executata. nu institutului, care nu exist ‘si c& astfel aceasta dispozilie fest @xpuse rezuta cd prin dispozita SIA med ral is ge mar Ue a i este val a aceasta dispar, testamentara sceste mative, 165 ro cet pubcatd I Or. 1889-966) > decizia pronuntata in ape! . o- A morala inexistenta - Dac poate prin ‘TESTAMENT -Legat universal ~ Persoat a Opligetlune den capabild de a pr Persoana fizic& ye ‘Art. 808 C.civ. - Persoang yrale inca Inexistonta a #4 ne nu se poate lega printr-o persoana InterPug LEGAT AIVERSAL ~ Vocato fa bunurile mostenirii ~ Care este caracter| jegatului universal 2 : (eae STITUTIE FIDEICOMISARA - Lipsa obligatiel de lispoaiiaconstituie o substitute fideicomisara Ap. Bucuresti ll, dee. 199/ 26 noiembrie 1890 1 pont a0 persand fe sau civil poatd ft capabiléa pin, fl prin donate fe be restuncot score af eancept in momentul donate’ ~cénd este vorba de dona inte vi, <= in momentl moti esttoull~cénd este vorba de un leat. OF ste valaté depart estamertara cui de eget universal, facut une) persoane capable cu indaorie ca tale brute se ransmit une insitutiuni ce nu este incd creat, nefind nic itt, nici conraré ori publi. 3. Legaul universal se caacterizeaza nu dup intinderea emolumentulul su, ci dupa voce! ce are legatarl a bururle mostenit. pur datoo ite ensued legals net obfgal prin testament @ conser 5, Nu se poate vorbi de un legal print-o persoana interpusd, decd atunci cénd persoana cate conserva bunurile ~ Daci este chemata a beneficia in defi 5 sennis ain detntiv va fio persoand incapabilé sau incerta fondatiuni pe Dnii |. Campineanu si |. Kalind ita de @ primi CU indato,;,°% Tribunal udetull Mov, setiunea |, cu "8 lor Ee Practica testamentard Ne 199, - Dlr Al. Oloeliganu, Elona Gradist ‘presenta apelanfi prin Ont avocat 8. 8 a a .nu, Ana Carages si alti au facut apel contra sentintel "1889 data Ine Dor si. lon L. Kalinderu fianu, B. M. Mist, @. Danilopalu, C. G, Disescu,P. 31D. lanescu,silimatl asistat de Dnt vocati|.N. Lahovarl, Cerddigteanu, M.D. Korea, Em. M. Porumban ug, Stdtescu, M. Ferechide,N. Fova si N. Baslescu. CURTEA, ‘Avand in vedere ca din faptele si document mostenitorirezervatai, in anul 1876, a lasat sotiei sale, prin uzutructul bunurilr sale imobiliare; c& prin acelasi testament ‘larea din viaté a sotiei sale intreaga avere coprinsa in succesiunea acelasi an, toatd averea mobi dansul a dispus ca, duy joe cauzei rezulta c&: lon Otetelisanu muri, far testamentul sau olograt din 19 Martie a'38 rAménd afectata la infnfarea unui institut destinat pentru cresterea si educatiafetelor romano; cA prisosul ce va rimane dupa bugetul anuluis ‘s&'se dea zestre cite 200 galbeni la mats fiec& ai acestui institut pe Dnii lon Campineanu si "3 se capitalizeze gi sé serveasca ca fond, din care reia din acele fete; cA desemnand ca administrator Ton Kalinderu, le-a confert drept de a institu la ndul for pe ali administratori, ca astfl prin delegatiuni succesive S& se poata perpetua dreptul de administratiune al acestei fundatiu din testamentul sau r-ar fi valabila, lo aver lisate i de a execut intu toate ultima sa voin 4 subsidiar 1 Oteleliganu a institut pe lon Kalinderu, ca legatar al intregi folosulinsttutului, insdrcinandu-| si rugand pe dansul si pe orice mostenitor al sau irivtoare la undatiunea acelui institu; c& in anul 1888, in eazul cand s-ar admile ca aceasta dispozitio {ndaté dupa incetarea din viaté e Elenei Oteteisanu, Tribunalul de Ifo, prin inchelerea sa cu Nr. {6496 din 1888, constatand ca instituul de fete romane despre care se face mentiune in testamentul {uj Otetelisanu, n-are o existenta de fapt si nu e recunosc ut ca 0 persoand morala, a respins cererea persoanelor chemate a-| administra de a fi puse in posesiunea legatului universal lsat de defunctul Otetelisanu in favoarea acelui i recunoscut ¢& are, in virtutea aceluiasi testament 0 vocatie la Oltetelisanu, a fost pus in posesiunea acestei institut: c& pe de alta parte lon Kelindoru, fiind treaga avere a defunctului ‘veri in calitate de legatar universal; c in urma mostenitoricolaterali ai lui Otetelisanu, cari sunt apelantii de astazi, au chemat in judecata pe lon Kalinderu, cerand s& le delase in plind proprietate, cu al ei venit, intreaga avere a defunctului Otetelisanu, in posesiunea cétela a fost rimis, pe motiv c& testamentul acestuia din anul 1876 ar finul; ‘Avand in vedere c& apelantii opun intimatului mai multe mijloace de nulitate a testamentului sustinand; a) cA dispozitia prin care Oteteliganu afecta in primul rand toata averea sa la crearea nui institut de fete romane este nula, caci acest legat universal este facut in favoarea unei peroane morale inexistente in momentul morfi testatorulu; b) c& dispozitia subsidiar& prin care in caz and s-ar anula legatul fEcut direct insttutulu, sa instituie legatar al aceleasi averi lon Kalinden, cu sarc frauda legii, ceea ce nu era permis s& faca ide a funda institutul, este asemenea nuld, pentru ca testatorul a facut indirect, in un mod direct; ca Kalinderu n-ar fi un adevarat fegatar neputnduse folosi de nici o pate din bunurie defunctuui; cel ar fi un simplu executor testamentar, sau o persoan side a le transmite unei alte persoane incapable d in realitate un legatar, legatul lésat in favoarea sa nu ar pul ferpusa, insdrcinata cu misiunea de a imi bunurile ui Oteteliganu, oa le primi, adicd insttutulu, c& de i valabil avand o cauza ilicita, sau find supus lao sarcina ilicita, sau contrarie crdinil pubice, in ce priveste validitatea legatului lasat in favoarea insttutulu, Avand in vedere c& lon Ot printr-o clauza clara i expres& din testamentul sau, averea sa sa ramana afectata la ‘infiintarea unui si educatie simplé,f€r& obiceiuri de lux; (Ca dupa ce ardt in trasuri generale pe ce cum s& se constiuie din prisosul maritis, dandu-se fiecdreia cate 200 galbeni, isanu insufletit de dorinta de a forma bune mame, a dispus cA dupa moartea sa si a sotiei sale, toata institut, unde fete romane $& poata primi o crestere baz sa se creeze dupa moartea sa acel institut si | veniturilor anuale un fond din care sa se inzestreze fetele la poi el desemneaz& ca administratori ai acestel fru, cu dreptul de a institu la randul lor pe aliY Mircea Dan a, ae Sy _— june acestul a5@ZAMant de Uy _— ral it, _— adminis te 1a porpel iy itru C2 © Petsoan, oath pet civ, pen ang fel sa $0 PS t, 608 a ie Sa Ry oa il stot or capil alee ‘ate et : cu PE yun Be ee vb 2 is ay! ona ie rai 2 or fizice cay. at persoanelor fiz in OE a orb de aplic a oon tan ted hat te, 1 ari ind GEME e existls I in evoaren gee ch pera ls ere dtl 52 lego ca deunctul Oteten remot cB 0 Pei 9 Paul test isan ‘oni, es! sar din ment ata fe ifiteze UPA Moar Sf ; eg acut ot aplicalune a ay: 30 isporle 4.18. ogat este nul din cauza incapag,* ape 8 moment marti testatorulyi, ® eu : n Kalinder ctamentare trebuie a ge chy, ; veindoelnic ideea og testa nn od deea ca i, se marist eatiun de fete fomane dans expr i My gui testament an institu un legat de inreag. pzetra un insitt pent ai ai irect cell © vs en rome elace ai step apolindiald aSUDr@ Valli ace. acest a er paalecvver2vea 12Gb vutatea 62, pe loan Kalinderu legat nur i . aay, nea ci 8 SAE pie negli spn nate rh Sars al eu deed aceleag ave C2 vi ad sii depen sa, cul Ub aceast & dova fon, Considerind se aa ep an 68 Cv. nu se opune [a Ya pani de a pin bur ce |. transms fa nntarea institu ara dup. ce va ave institut f ‘vad in vedere c8 loan Otetlsan testamentl sau, c& 8 bi Kalinderw un {in pattmoni su indal dpa inceatea 5 ” inderu fiind © persoa i pe cat timp loan Kalinderu Seer la valle oof ‘tatea lor nu va ramane in suspensie pa. tent legal institute va primi de a legate, in termeni clai i precisi, ce Se gsesc scris din viata, arata c& bo a toa da ia Bes ea isa rai cu mihiea de exec Pr eae rie depose estan; (Ca avand in proil sau o vocatie eventuala la universalitatea bunurilor sucesiunil intra testatrul i fas8 nu numa toate imabilele sale grevate de uzutructulsotiel, dar si universalitatc: ‘motilelor, in caz cénd solia sa ar muri inaintea lui, este incontestabil cd loan Kalinderu este ur ‘Ciel nu pierde aceasta caltate chiar daca indeplinirea sarcinii ce are de executat, va face ci 1s nu poata trage nici un folos din legatul ce i s-a lasat, c&ci legatul universal se caracterizeazi ‘nu dupa intinderea emolumentului, ci dupa vocatia, ce are legatarul in bunurile mostenirii, ‘Avind in vedere ¢, pentru a dovedi ci legatul facut lui loan Kalinderu este nul, apelant ‘aleagé ca testatorul, voind a eluda legea, a ales 0 cale piezisd si a facut indirect sub o alt forn? ee vedere c aceasta argumentatie este cu desivarsire inexacta, deoarece mijloci aul epee teers testator, pentru ajunge a acelasiscop, este foate legal, cc institute? gata universal cu sarcing nu este prohibita de lege. Sarcina in sine, care a fost si cauzs Negatului, impusa lui loan Kang fru, de a funda dansul insttutul ita, nie Conta orn pubice; nu ete tcc invalid ord bean aa est gra Gs Cont era att il invtimdnu ether ibetatea sa este garaiat \ ar atinge bunele moravuri sau ordinea publica; nu este Practica testamentard 43 ———S—SSSSSS—S—CO * contrarie ordini publice, c&ci testatorul nu a obligat catusi de putin pe legatarul sau de a organiza insttutul int-un mod, care ar contraveni vreunei legi de ordine publica; el a afectat toatd averea sa la fundarea si intretinerea institutului, dar n-a dispus prin testamentul sau ca imobilele vor fi inalienabile, de unde rezulta c& nici substitute fideicomisard, prohibit de lege, nu poate s& existe, lipsind sarcina Pentru instituit de a conserva spre a remite; perpetuitatea afectarii bunurilor, care este de esenta oricarei fundatiuni, fara clauza inalienabilitati, nu este contrarie ordinii publice; Avand in vedere ca, afara de acestea, apelantii sustin ¢ loan Kalinderu ar fi un legatar fictiv, ‘0 persoana interpusa de testator, spre a primi bunurile succesiunii si a le transmite unei persoane morale incapabile, legatarul real, si invoca interpunerea ca motiv de nulitate a legatului ce i s-a lasat; Avand in vedere cinterpunerea de persoane atunci numai este o cauza de nultate a donatici ‘sau a legatului, cand persoana chemata a primi in realitate darul sau legatul prin intermediul celei interpuse este sau un incapabil, in care caz interpunerea este un mijloc de a frauda legea, sau un rnecunoscut, in care caz este imposibil ase veriica capacitatea persoanei ascunse, care ar putea fi un incapabil, ‘Avand in vedere ca in spet nu poate fi vorba de 0 persoana interpusa, caci loan Kalinderu este singur instituit legatar de testator si investit cu aceasta calitate cu proprietatea bunurilor succesiuni; nu rezulta din testament c& ar exista un alt legatar ascuns sau incapabil, care ar fi in realitate adevaratul institut. Sarcina impusa lui loan Kalinderu, de a fonda institutu, find valabila si obligatorie, precum s-a aratat mai sus, el este tinut a o aduce la indeplinire; institutul fondat nu ‘va primi bunurile de la testator, ci de la legatar, dupa ce personalitatea sa civild va fi legalmente reeunoscu Ca asa fiind si acest motiv de nultate a legatarului cu sarcina, lsat iui loan Kalinderu, este nefondat; CA in fata celor ce preced in zadar apelantii au incercat a sustine ca sarcina legatului ar fi imposibilé de executat in caz cand Statul n-ar recunoaste personalitatea civila a institutului, ‘recunoastere pentru céreiobtineretesttorun-a pus de atmintrelea nici oobligatiunelegatarulut ‘su, sau ¢4 i-arlipsi sanctiunea coercitiva, in caz de deces al legatarului inainte de a indepli sarcina, fiindcd mostenitoni acestuia nu ar fi obligati dupa testament la indeplinirea ei, deoarece siintr-un caz si intr-altul Curtea nu poate fi chematd a statua acum asupra unor fapte necunoscute cari ar putea indreptati pe apelanti a se prevala de dansele, atunci cand se vor indeplini. Pentru aceste mative respinge apell Semnati:D. Cuculi, G. Conslantinescu, A. Eustatiu. (decizie pubicata tn Or. 1891.90) > concluziile Dlul Procuror General G. Filitt procesul succesiunil Otetelisanu Decedatul lon Oteteliganu, prin testamentul sau din 1876, a lsat toate averea sa imobilé pentru createa unui institut de crestere si educatle de fete romance; si in subsidiar, prevazdind eventualtatea anulsri acestel dispozti, a lsat toald aceastd avere Iu lon Kalinderu, cu sarcina i rugaciunea de a face el institut in chestiune Mostenitori de sange ai Oteteliganulu, au intentat lui lon Kalinderu actiunea de fata prin care cor ca justitia sé anuleze intotul testamentul, ca contindnd dispoziti contrare legis prin urmare 8 oblige pe Kalinderu a le restitui averea in chestiune. Curtea de ape, ca si Triounalul, a anulat partea intaia a testamentuluirelativa la legatullasat direct institutului de creat, dara validat partea a doua subsidiara, sia recunoscut pe lon Kalinderu de legatar universal al ui lon Otetelisanu. in contra deciziel cur de apel s-a facut recursul de fat’. Recurentii ziceau cd cispozitia testamentuli privitor pe lon Kalinderu, are de obiect a frauda legea, caci ceea ce nu putea defunctul s8 facd in mod direct, findui acesta prohibit de lege, s-2 Incercat 88 facd in mod indirect,