ate da 49 Vitork gy ‘io ae 2, Peta, elatsa Lut Rous, 1 @ #2425)igus Pentru lichide visoozitatea dinamio& depinde atit 7 a lee temperatura eit gi de presiune. In figeI.3 se prezint& influenja presiunii s1 temperaturit esupra viscozitayis é1— ' nanice a unui wlei mineral. wes &/] 60, rol, J ~ wp rp y | wo | gee a t wi ulei mineral wc : 20° 40° «68-0? plbor] Fig. 1.3 Raportul intre viscozitatea dinamick gi masa speci~ fio& se numegte viscozitate cinematic’ 1 — 4 (1.2.29) In sistemul. de unit&ti SI viscozitatea cinematic’ se exprim& in s iS Oo rs (102030) Pe -ling& aceast& unitate se mai intilneste frecvent unitatea denumit& Stokes ou simbolul St + Oa Saas sSk= 1 Sh = 40° (1.2631) Viscozitetea cinematicé este influentat& de tempera- turd si presiune’s ; Pentru gaze ou cresteres temperaturii viscositates cinematiod eregte dar le lichide viscozitatea cinematics sca~ de ou cresterea temperaturii. Pentru uleiurile minerale eu . viscozitatea mai mick deoit 90.10~° m/s tn domeniul de tem- peraturi 30 + 150 °C se poate utilize urmitoarea formuli em- piriod + ‘ 9 : I, = Yeo ($2) (152432) unde + ),, ~ Viscozitates 1a temperatura de 50 °C + “9, - viscozitatea la temperatura + ; + = temperatura in grade Celsius | Exponentul n depinde de viscozitat initials ) 5p staonps peraturd gi presiune dati, o1 depinde de viteza de defor: tio, “Astorie” ourgerit oi de alti faotori pe numesc fiuice eo fluiae nenewtoniensis~ In figele% se prezint& comparatiy curbele % ey 7 pentru oiteva fluide nenewtoniene si pentru un fluid newto- ee % Fluid cu viscazttote d GS ee Fluid. Cf laid pseudoplestie 27 Auk newtonian Fag.t4 Fluidele care au nevoie ca tensiunea s& depiseasck 0 tensiune prag. G. pentru ca s& Inceap& s& ourg& se numesc fluide Gytacdplositoas Aceasta se explio& prin existenja, in finidul fn repaus a unei structuri capabile ei reziste “oricé- vei tensiumi © < Go - _ Dintre fluidele imcbplestice cel mai simplu model. este fluidul Bingham eare desorie bine comportares uner vop= ee - sele gi noroaics Bre SS _Comportares fluidelor ou viscozitate structurald §i ' Sususopingtias este explicatd prin orienterea treptatS = par- ticulelor. Ca exemplu de asemenea fluide sint suspensii ou celulozé, ofrbune, etc. cterizeaz’ comportarea unor suspensii ou un confinut mare de fend solidh (ex+ mortar) a In aceste modele ourbe cenepeertatiok: % (SS) ma eb a i of ate oaractoristictph forma (ourg) 4, eformares aay, erty,m5 = Fora superficialt elementaré care actioneaz’ asupra eienentultd de suprafayi da in vecindtatea unui punct va fi t a, = t da (0303) ay mensiunes Sotr—un punct o putem descompune dup& douk ~ qtreopld uma normalé oi alta tangent 1e suprafeyi in puno~ tul considerat + ae os : Eaht, + Sty (2.3.4) unde 1 t, - componente normali a tensiunii ; t, - componente tangenfialé gau de forfecare a ten~ siupiie Pe lingk fortele superficie— Je asupra fluidului, din suprafate de control ectioneazt gi foryele masice sau corporele’s Fortele masice sau corporale actioneaz& asupre fieck— rul.clement de fluid care ocupé un volum de control, indepen-" dent de faptul o& in vecinitates sa mai existi sau nu fluid, ei eint generate de ofmpuri exterioare. Ca exemplu de forte mogice sint fortele gravitetionale, iner}iele, etoe Fie “AF, forts masiok ce actionsaz& asupre unei|mase hm do fluids Atuned prin forti masic& specifick medie vom oes r OF BS 5m = (065) Aceasb’ mbrime are dimensiume de acceleratic si din acest mo- i tiy se va intilni gi sub numele de accelerajia fortelor masi~ Fig. 1.6 _Putem introduce o acceleratjie punotualé a fortelor maeioe prin limita oftre care tinde acceleratia medie o for Yelor masice ofnd elementiil de fluid de mas’ Am tinde spre zero prin aaa oan eu t z = AEs Sn im Ate. So ee fe, Am ~ am slotso Py Aol pavol (1-306) _ ktuned forte masick elementar’& care peer ssupre x siesta oesab ae AT fo yecinktaten enh: pete Fr Fin _ df, = Fam = pravet