= 48 - Capitotul Wr CALCULUL VOLUMELOR DE TERASAMENTE. LUCRARI DE ARTA.COSTUL LUCRARILOR. III.1. Calculul volumelor de sApSturd gi de umpluturi. PAminturite incflaite fm lungul traseului sint coezive gi au calitatea nijlocte™) tn ceea ce priveste folosirea lor ca material pen- tru executia terasamentelor, Crept urmare se poate considera cA pamintu- rile care vor rezvlta din sép¢‘ur. ver putea fi folosite integral la rea- lizarea rambleelor, De asemcnea se poate considera °& paminturile sdpote din grogile ce Smprumut (atunci cind este cazul™)) - = amplasate la distante de transport sub 1 km - sint corespunzitoare pentru ramblee, Deeltfel, inc& ae? fixarea pozitiei tra: eului primitiv fn raport cu axa zero gi respecyiv e saniei reprezentind cotele platfor- ei cAii in report cu linta tercanlui s-a admis ca posibild utilizarea integral a paminturilor care vor rezulta iin debleuri. Pentru determinurea costului lucrarilor de terasamente este necesar s4 se calculeze vo,unul sdpdturilor gi volumul umpluturilor. In acest scop, rai inti se deteraind suprafetele de umpluturd (S.,) 61 de sé@paturaé (Sy;) in dreptul piche,ilor "i", iar apoi, aplicind metoda a- proximatiwaé a distantelor aplii ile (formula III.1) sau metoda aproxi- pativd a mediei ariilor se calculeazé volumul de sépéturdé gi volumul de umplutura: : yi +4 og. ir (uIn.1 Semificatia mérimilor 5,, 4, 1, 4; este ardtaté in fig.IIT.1. *) caracterizarea este *douth conform STAS 7562 (a se veden tema) ™)yormele actuale prescriu ca, chiar la nivel STE, sd fie precizat, locul gropilor d Perea. In locul gropilor de imprumut laterale sau celor situate fara zonei, se reconand& executia debleurilor largite (cu léyimea largita la nivelul platformei cAii gi cu talu- zurile indulcite).~ ng - Fig.III.2 pot. sistematiza intr-un tabel de felul celui Tabelul III.1 Pentru calculul suprafetelor au fost intocuite graficele aju- titoare reprezentate In figurile III.2 1a III.7, corespunzdtoare lintel situate fn aliniament. La intoomirea profiluriler transversale s-au res- pectat prevederile STAS 3197/1, 3197/2 si 7582. Sa considerat o&, pen- ‘tru pamintul avut le dispozitie, inkltimea stabilaia taluzurilor™atit pentru debleuri oft s1 pentra ramblee, este de cca 6,00 mj pentru tnil- {imi ale taluzurilor mai mari de 6,00 # gi pind 1a cca 16,00 5 se considerat, ea mAsuri de asigurare a stabilitatii taluzuriler, realiza- x) Joqlinaree taluzuriler, attt 1a depeurt cit #1 10 reables, cate dea < TE im) erttevivevaense we we 7 2 fig) RAMBLEU 120% PERREPLECRR TERR ER ERR eR ee rsee128 a Na cot Nota inditimea stabi @ toluruiui la ramble: avind fig DI Inclinarea de [S$ #2 considerat de G0.m. RANBLEU 1,85 YeooF 6 7 6 9 NO’ Inaltimea slabila a taluzutus de rambieu avind inclinarea det: {5 s-a considerat de 60m. fig ITs RAMBLEU c= 10foomies” * oe Hei . DCELEU - te 0% "Esmee stoi 9 folevhy the od inchnore 600m £45, $-0 Con derdeae sighaghe. to eb vied ine Mim NOTA + Inditimea stabii4 a tohuzulu: ae debleu avind incinares de 115 50 conaiderat de 600m gms | DEBLEU-11*5 YouNOTA Inattimeo stobiti 0 tluruiut de"aebleu vind de 1:5 90 considera de §00m fig Ik? : DEBLEU 14: 7e0= 56 rea unei inclindri pe toaté indltinea taluzului de 1:1,75, Dimensiunite avute in vedere la determinarea suprafetelelor, corespunzdtoare unui trafic de peste 2 milicane tone brute pe an, sint prezentate fn fig. 3 $i III.9.. Santurile de scurgere de ling’ platforma nu stint ou~ Fig, TII.8 Fig, 111.9 prinse fn suprafeyele reprezentate fn grafice. Pentru inclinarea terenu- rat {n sens transversal cAii au fost luate tn considerare urmAtoarele va- lori: 0%, 5% gf lox. La aplicarea relatiei III.2, un caz special {1 reprezinta tre- gerea de la rambleu la debleu (seu de 1a debleu la rambleu), In acest cazuri, se considera, in mod aproximativ, c& in profilul corespunzitor Punctului W (fig.III,10) atit suprafata de debleu cit gi suprafata de rambleu este ould, Punctul M este punctul de intersectie dintre linia re- prezentind cotele platformes cAii g1 linia terenulut din profilul tn lung; punctul W este situat pe linia terenului, mai Jos, cu cantitatea 420,455 m, Pozitia punctului M poate fi determinata grafic (prin ci~ tire la scard din profilul fn lung) sau analitic, tinind seama de dis- tanta dintre profilurile "i" gi "i+l" gf de indltimile in ax ale ram bleulut 4 debleulut. Relatia III.1, in cazul cind inclinarea transversal tntre Profilurile "1" g1 "i+" este aceeasi, poate £1 aplicata - ca 51 in oa- zul zonelor situate numai fn debleu sau numai tn rembleu - dac& intre profilurile "1" s1 "141" se introduc profilurile ajutatoare 1, II, III #1 IV; In acest caz, pozitia acestor profiluri urmeszA a fi determinath conform detaliilor din fig.III.10, In mod aproxinativ, voluoul de terasamente din statii se poate determina prin inaultirea volumulut deterainat pentru linia directa cu nusdrul liniilor din stati— Morn tiey Fig.1II.10- 58 In urma fnausdrilor, din tabelul pentru calculul volumeler™”* rezultd volumul total al spéturilor (¥,,) 31 volumul total de umplu- wart (V,,). Dac ¥.,< V,, sint necesare gropi de tmprumut; drept urma- re voluml sipaturilor efectuate 1a realizarea liniei este egal cu Veys Deck Vyg>Vaue atuncd volumil sépaturilor sfectuate la realizarea trascului va fi V,,. La determinarea costului lucririlor de terasamonte se are fn vedere volumul de sépdturi care urneazd a se efectua la rea- 2izarea liniei; tn primul caz acest volum este egal cu V,, tar, fn cel de-al dotlea caz,cu Vy. III.2. Lungimea viaductelor si tuneluriior. Regiunea in care se proiecteaz& traseul dat prin tem4 fiind accidentaté&, la traversarea vailor adinci 91 la traversarea unor creste va fi necesar& executia de viaducte gi respectiv de tunelui.Lungimea acestor lucréri urmeazé a fi determinatd astfel Incft In punctul de tre- cere de la rambleul de acces la viaduct - respectiv de la debleul de a ces la tunel - costul realizarii unui metru linear de rambleu s4 fie e- gal cu costul unui metru linear de wiaduct gi, respectiv, costul unut metru linear de debleu sé fie egal cu costul unui metru linear de tunel (a se vedes fig.II.4 din capitolul Il $1 fig.I.16b din capitolul I), Pe baza experientei proiectantului, cistigata 1a proiectarea de lucrari similare gi pe baza cheltuielilor gantierelor la executia de lucréri similare, se poate efectua un calcul economic pentru deter- minarea lungiaii viaductelor gi respectiv e@ tunelurilor, Volum:l de um- pluturé pe metru linear corespunzétor wei fndltimi al: @ rambleulut im axd gi unei Inclindri date a terenului In sens transversal cdii se poate calcula folosing graficele din fig.III.2 la 111.4 iar volumul de sépaturé pe metru linear (fneinte de intrarea tn tunel) conform grafi- celor din fig.III,5 la III.7, Considerind coatul unui metru linear de viaduct cuprins Intre 17.000 1 25.000 lei, costul unui setru linear de tunel de 65.000 - 7e,oee lei ¢4 costul unui metru cub de terasamente de 35 - 75 lei, poate fi ilit& cu aproximatie lungimea viacuctelor 1 lungimes Teale x) Se cousideré cazal cind intre piintul fn stare natural (tnainte de fi sé ) gi pimfntul din raa>leul compact conform STAS 7582 Giferentele sint mici (accentabile) tn ceea ce privegte indesarea, may Lungises tunelulai se adsomré fntre portalul de intrars $4 2 ie degire, Pentra adinciaea trangeolor, ta dreptul porcalslon oe ) vind vedere iucrar; de conso: Sori gin)" "25" poate atege orientarie varsahes Reedy (Haart de- 59 - IIL,3. Lumina gi felul podetelor. Lumina podetelor (1a calea feraté podetele au lumina mai mich de 5 a) se poate stabili aproximatiy *) tm runctie de suprafata bazinu- lut de pe care apele se scurg la podet g1 fn functie de lungines vali (stabilirea marimii definitive a luminil podetelor uraeazd a fi fhouth in conformitate cu Normativul departamental pentru calculul hidraulic a1 podetelor - indicativ P.D.96.72). In fig.III.1] este ardtat modul de determinare a suprafetet dazinului pentru un podet; suprafata bazinului este cuprinsd intre pozi- Ha traseului fn plan, liniile de cea mai mare pantd ridicate din punc- tele B gi B, gi linia de separatie « apelor cuprins& tntre punctele ¢ #1. In raport ou suprafata S a bezinului, lumina se alege astfel™); - Pentru SS4 ha, se alege lumina de 0,60 ~ Pentru $ cuprihs tatre 400 ha ¢1 3eco ha, lumina se is egeli eu 6,17 VS Pigs III.12 x) Se au in vedere conditiile de teren intflnite fn lungul traseulut care se p teazé. %x) DiM-Lefterescu: Trasee de linti ferate, In: Rditara transperturilor #4 telecomunicatiilor, 1960.- 60 In functie de lungimea vAii, lumina se alege astfel: 1a 0 le 250 m lumina se 1a 0,60 mj = de 1a 250 1a 500 m, lumina se fa 0,70 m 1a 500 1a 1000 m, lumina se fa de 1,00 9; 1a 1000 1a 6000 m, 1a lumina de 1,00 = se adaugd cite un met-u pentru fiecare km de lungine a viii tn plus. Pentru podetele cu sectiunea de scurgere dreptunghiulara (po- dete deschise, podete dalate $1 podete doltite) lumina minima este de 1,00 m, pentru a putea fi ugor vizitabile, Pentru a putea fi-curdtate de depuneri, podeyele tubulare trebuie si aibe diametrul minim de lm, pentru lungimi sub 15m, si minim 1,5 @, pentru lungimi care depasese 15 a. Pentru fiecare pode}, lumina se stabilegte prin ambele proce- dee (dup& suprafate bazinului gi dup lungimea vaii); drept lumin& a po- degulut se alege valoarea mai mare, Indltimea podetelor voltite gi dalate se determina din doua condi¢it: = podetele trebuie sM fie accesibile pentru a putea fi curdta- te; din acest punct de vedere indltimea miniad este de 1,50- -1,80 mi; = intre intradoswl cheii boltil, respectiv tntre fata inferi- card a dalei gi nivelul apelor corespunzdtoare debitulul de caloul, trebuie si se asigure o fnAltime oiniad a spatiulut liber de 0,75-1,0 mj tndltimea podetului rezulta deci tn soest caz tn urma unut calcul hidraulic. Orientativ, pentru profilul de studiu, infltimea podetelor se poate alege intre 1,80 + 3,00 m (1a podetele boltite cu lumina mare Indltines are gi ca valori mari pentru a permite realizarea doltii). Felul podefulut se stabilegte tn fumctie de indltinea torasa- mentului de deasupra elemontulut principal de rezistenta (dala sau bolta). Pe baz& de studii tehnico-economice s-a stabilit c& pentru tndltimi de uspluturd, cuprinse intre partea supericard a podetulut 41 nivelul plat- forme cAii, pink 1a 2,00-2,50 m, podetele dalate sint mai rationale, tar pentru fndltimi ale umpluturii peste aceste valori, mai rationale atnt podetele doltite sau ovoidale, Pentru indltiai ale umpluturii de deasupra podetulut peste 2,00-2,50 m sarcinile permanente verticale mari Fezultate din groutatea terasazentului de deasupra ar conduce 1a sporires srosinii delet 1 1a un consum mare de ofel beton,og aoe obo -— sxbos} o0>614. ecto ALINIAMENT=2200 E ¢ fs aoe +t woe wiono 58 Su 0. Lest OE Re oo: C80 (oe roy =. cnebdieeaotmontionennetnnsieeead cree +0000 o¢0004 ep q K—_——— ; — q asnr wet vans Lea | etethes Le Povises- served onooniug (FE i AR oreo cot rt ovbon L-pevat-cotvel—oroetn 3 corse ator — bod 4 ete nn —ront rivera _ actvel ool TIENT 7 evel echelon {ors} — even a 7500 coe lal STs wif Ele ids Sree