Professional Documents
Culture Documents
Medicina Secret A
Medicina Secret A
SECRETĂ
Alexandru Doboş
PRANAYAMA YOGA-CHIKITSA
CAPITOLUL 1
IMPORTANŢA CREDINŢEi ÎN DUMNEZEU ŞI ROLUL MÂNTUITORULUI
ÎN ORICE VINDECARE
Cea mai mare (şi de neiertat!) vină a medicinei moderne occidentale este
absenţa conceptului spiritualistic!
Această regretabilă lacună: lipsa credinţei că medicamentul trebuie să fie
animat de suflul vital divin, se datorează saducheismului (materialismului
vulgar) care a impregnat, odată cu timpul și odată cu dezvoltarea
aparaturilor, a mijloacelor şi metodelor „ştiinţifice", a medicinei modeme, un
caracter mecanicist!
Căci medicina străveche (iar azi medicina ayurvedică) era o medicină-
germene, dar o medicină din care nu au lipisit cei doi factori esenţiali: a)
Factorul spiritualist; b) factorul naturist.
a) Factorul spiritualist incumbă, principialmente, atitudinea magică a
„mediului" (în fapt a şamanului), atitudine traductibilă, din punct de vedere-
filosofic, prin cuvântul credinţă. Desigur, nu numai medicul spiritualist
(medicul ayurvedic; sau şamanul) are această atitudine faţă de leac sau faţă
de metodă, ci şi bolnavul, adică cel „tratat".
Şi nici nu se poate să fie altfel, din moment ce persoana vindecătoare
(şamanul) emană din sine cea mai înaltă esenţă posibilă, esenţa magică a
credinţei absolute!
Această emanaţie (fluid) fiind de natură transcedentă, deci de origine divină!
b) Caracterul naturist al medicinei ayurvedice sau şamanice, este
indiscutabil din moment ce leacul este o plantă vindecătoare, iar metoda sau
instrumentaţia, proprii concepţiei de a vindeca prin intermediul a ceea ce
natura oferă, fără dificultăţi şi fără sinteze cu urmări periculoase!
Respiraţia este primul şi cel mai magic medicament!
Pentru că actul respiratoriu apare spontan imediat ce fătul iese din bazilica
uterină: este primul act reflex care determină viaţa, un act dictat de Şinele
individual divin sau Atman (Atman = respiraţie, în vorbirea germană; iar în
sanskrită Brahman. Sinele absolut = respiraţie, suflu, dar şi Dumnezeu!).
Respiraţia este un act reflex divin care debutează odată cu naşterea
individului (printr-o inspiraţie violentă) şi încetează odată cu moartea fizică a
individului, printr-o expiraţie agonică. în tot timpul vieţii, respiraţia se
produce la fel dc
spontan ca şi In clipa naşterii. Numai că acest „spontan", In gândirea mistică
reprezintă comandamentul divin!
In lucrarea nuastră Tainele Marii Respiraţii" am explicat cu lux de
amănunte, secretele mistice care generează anomaniile de respiraţie şi. odată
cu acestea. bolile şi. In unele cazuri, paralizia, sau chiar moartea
fulgerătoare! (evitînd pastișarea, vom încerca acele explicaţii mistice, fără a
garanta că In cadrul prezentei lucrări vom rcproduce și lucrarea
antemenţionată. Cei care doresc să îşi asume dalele complete, este bine să
procure lucrarea ..Tainele Marii Respiraţii" (care cu toate că relatează tot
despre Respiraţie, este o lucrarea cu un statut de sine stătător!). Dacă
lucrurile se vor îndrepta, sperăm să emitem apariţia completă a problemelor
yoghine ale Respiraţiei, deci şi „Tainele Marii Respiraţii"!...).
Una dintre enigmele mistice care însoţesc actul respiratoriu este calitatea
transcendentală a voinţei respiratorii a individului. O altă enigmă mistică se
leagă de voinţa care reglează ritmul acestei respiraţii: alta de cea care
determină pauza dintre Inspiraţie şi Expiraţie, o alta de cea care calculează
adâncimea, amplitudinea Respiraţiei; suspendarea sau reluarea respiraţiei.
în diferite cazuri: de accident, ameţeală, leşin, balans al tensiunii; intervenţie
chirurgicală; şoc termic, chimic, psihic, radioactiv etc. O altă enigmă mistică
este prezenţa în organismul uman al unui „punct" (Bindhu) cosmic denumit
Apraakasha-Bindhu care „reglează" respiraţia ..necontrolată" a omului.
Acest „punct respiratoriu" este corelat cu Dumnezeu! EL este Atman
integrabil în Brahman, adică Sufletul individual, integrat în sufletul universal.
Microcosmosul-viu în Macrocosmosul-viu. Diversitatea în Unicitate! Dar
există, pe lingă Respiraţia necontrolată" (conştient) şi o Respiraţie controlată-
conştient.
Aceasta este Respiraţia yoghină-conştientă. iar regulile ei spirituale au
totalizai o disciplină mistică yoghină numită Pranayama (Pruna însemnând,
în sanskrită. fluid divin, adică vital, iar Ayama. tot în sanskrită. însemnînd
stăpânire, hegemonie. Deci Pranayama. în traducere occidentală. înseamnă
stăpânirea mistică a respiraţiei).
in Vechiul Testament iudeo-creştin este specificat faptul că Dumnezeu-
Tatăl creînd bărbatul (iș) pe Adam. i-a insuflat suflu de viaţă prin nări. adică
PRANA. De-abia din acel moment trupul zidit din materie cosmică (deci şi
pământeană!) a prins viaţă. Aşadar. PRANA este. esenţialmente. Sufletul, iar
Sufletul animă totul, începând cu materia minerală şi metalică şi terminând
cu materia ce e drept, mai subtilă a golemului (a trupului)!
Orice lucru făcut fără Suflet este un eşec!
Acest lucra este cu atât mai valabil în privinţa medicaţiei... al oricărui
tratament, al oricărei boli!
S-a demonstrai că un medicament sintetic conţine, pe lângă vibraţia sa de
produs paliativ (cu efect de moment) şi o acţiune iatrogenă (producătoare a
unor boli foarte grave). Motivul este simplu: materia de bază din care el este
făcut, modul in care este el fabricai nu este o ofertă a naturii, nemijlocită. Ca
atare însăşi formula sa chimici şi. implicit, vibraţia sa este. sau devine,
diametral opusă, deci nocivă corpului nostru fizic. Şi. ceea ce este mult mai
important, corpului nostra eteric şi Sufletesc. Atât aerul, cât şi apa. pământul,
mineralele şi metalele însăşi, lot ceea ce există in jurul nostru reprezintă
existenţe-vii a căror coeziune, deci şi
viaţă, este asiguraţii de către acest fluid vital denumit PRANA. Căci PRANA
este emisia corpului nirvanic universal, a lui Dumnezeu! Tot ceea ce este făcut
de către Dumnezeu are viaţă! Orice medicament făcut de către om, din
substanţe artificiale şi prin procese de sinteză industrială este lipsit de viaţă!.
Tot ceea ce este rodul apei, al pământul şi al soarelui; al Prana-ei din aer,
apă, pământ şi soare este de fapt, rodul iubirii divine şi, ca atare, plin de
viaţă, deci vindecător. Chiar şi otrava celui mai primejdios şarpe; chiar şi
otrava celei mai primejdioase plante, printr-o sinteză satvică (aici în înţelesul
de ayurvedică, luminoasă) efectuată de către OM, devine medicament! Căci
OMUL, de-a lungul mileniilor, a învăţat să dilueze PRANA prea concentrată,
deci otrava şarpelui, sau a plantei otrăvitoare, făcându-le leacuri!...
Odată asigurate cele două esenţe: cea magică şi cea naturistă, se poate
spune că sa instituit condiţia unei medicine spiritualiste reprezentată, la ora
actuală, prin YOGA!
Importanţa Factorului magic care animă bolnavul; atitudinea sufletească
mistică al celui suferind faţă de doctorul ayurvedic (sau leacul ayurvedic), sau
chiar faţă de şaman, este copleşitoare!...
ÎNVĂŢĂTORUL, în multe situaţii memorabile, în multele cazuri de
vindecări divine pe care le-a făcut, spunea celui vindecat: „Credinţa ta te-a
mântuit!"
Deci credinţa că într-un produs natural, sau într-un element al naturii, sau
într-o fiinţă satvică, ar exista ceva divin, ceva benefic şi salvator, a însoţit
Fiinţa umană, pe tot parcursul existenţei sale. Şi nu fără efectul divin, adică
fără
vindecare, ci dimpotrivă: credinţa a dat OMULUI puterea să subziste!
Pe măsură ce timpul a trecut iar atributele medicinei magice au fost
„preluate"
de către medicina modernă, atitudinea mistică a omului a declinat și astfel,
omul a ajuns să consume pilule sintetice și asta, în modul cel mai automat!
Iar efectele acestui mod de a înghiţi pilulele, se cunosc!...
Există ce e drept, și unii maniaci care se hrănesc, literalmente, cu pastile
sintetice!... Corpul multora dintre aceștia se „obișnuiește" cu drogul periculos
și încărcăndu-se, în ani și ani. se transformă într-o ..drogherie"... pe două
picioare!... Nu sunt cazuri de invidiat!
Sursele de PRANA sunt adevărata farmacie: Farmacia edenică!
Modul în care noi știm să folosim PRANA poate deveni un ce-benefic!
În cărţi diferite am arătat, rând pe rând. modul în care putem aspira
PRANA din apă. alimente cu viaţă (satvice), din soare, prin propria noastră
mișcare. prin adoptarea a diferite poziţii yoghine (Asanas). În prezenta carte
vom arăta cum putem să combatem multe boli socotite incurabile, prin
anumite tehnici respiratorii secrete!
Aerul este unul dintre cele mai încărcate elemente (ale naturii) în PRANA.
In aer. PRANA efectuează cea mai rapidă circulaţie şi, tot în aer, PRANA
poate fi absorbită cel mai uşor, aproape instantaneu. Căci PRANA intră în
organism odată cu aerul inhalat, iar absorbiţia sa se face chiar fi în cavitatea
nazală. în mucoasa nazală. PRANA loveşte Nadisuri-ele (conducte energetice)
subtile şi pătrunde pe traseul lor, într-o clipită, până în materia albă a
encefalului și până în microagregatele conexului cerebral, intervenind salutar
în procesele lor trofice și stimulând, totodată, fiziologia acestora!
Acelaşi lucru se întâmplă, la fiecare respiraţie, şi cu acei curenţi de PRANA
care sunt destinaţi aprovizionării structurilor somatice brute (ţesuturi osoase.
cartilaginoase, tendinoase, organelor interne; glandelor, sângelui,
ganglionilor, pielii), cât şi structurilor eterico-fluidice (energetice) care
preexistă, şi coexistă. ,trupului fizic, şi celorlalte trei corpuri care 'intră în
alcătuirea fiinţei umane. Din acestea vom enumera: roțile fluidice (Chakras).
supranumite şi „Lotuşi", punctele cosmice (Bindhus), tuburile eterice
(Nadis), benzile energetice, filtrele energetice. PRANA ajunge la toate aceste
componente fizice sau energetico- fluidice mult înaintea sângelui (denumit de
către spiritualii chinezi energia XUE) tocmai datorită esenţei sale divine,
esenţei sale subtile, anterioare, şi superioare, materiei! PRANA aerului este
inhalată cel mai repede: în condiţiile Respiraţiei fizice! De aceea. însăşi
vindecarea prin tehnici de repiraţie yoghini este mai eficace şi mai rapidă
decât orice vindecare! Dar această vindecare nu este posibilă decât numai în
situația în care un practician are convingerea că odată cu aerul inhalat intră și
FLUIDUL DIVIN (PRANA). In trupul său!
Căci PRANA - însăşi nu aderă la corpul-viu, în sens vindecător, decât cu
condiţia recunoaşterii, de către Conştiinţă, a naturii sale divine!
PRANA este emisia divină (esenţa salvatoare) a singurului şi adevăratului
medic: Isus Christos!
Recunoscând adevărata esenţă, esenţa magică ce impregnează aerul (Vaju)
şi tot ce e în Univers, practicianul va putea obţine efectul vindecării magice!
Dar nu fără a practica!
În YOGA există un dicton: „Decât un milion de ani de teorie, mai bine un
minut de practică
Dar nu am vrea ca unii cititori, a căror viaţă este în discordanţă cu legile
divine să se îmbete, cum se spune: ..cu apă rece"! Mai precis: YOGA nu este
pentru cei ce, sub o formă sau alta. îl înfruntă pe Dumnezeu, şi îl contestă;
YOGA nu e pentru alcoolici, desfrânaţi, tutungii, cafegii, nespălaţi, turbulenţi
şi agresivi. YOGA nu este nici măcar pentru ..supercivilizaţii" „iubitori" de
patrupezi care. dintr-o falsă civilizaţie, şi dintr-un fals altruism, consideră că
trebuie să-şi împartă pâinea şi dormitorul cu câini, pisici şi alte animale
infecto-contagioase.
Să-i lăsăm pe aceştia în sfera lor „înaltă" de oameni „neînţeleşi" de către
restul societăţii, iar noi, cei care nu confundăm pe Dumnezeu cu idolii
patrupezi, să mergem pe calea luminii!
PURIFICAREA ŞI EDUCAŢIA MENTALULUI, CONDIŢIE A
SPIRITUALIZĂRII ŞI A PRACTICĂRII YOGA-EI
În „Comentarii asupra lucrării Puterea Gândului de Swami Shivananda".
am expus ideile Marelui iniţiat asupra ştiinţei ..Educaţiei şi Culturii
Gândului".
Totuşi, pentru cei care nu au avut acces la ea. vom expune câteva idei de
bază.
- Gândul este cea mai mare forţă din Univers.
- El este de esenţă divină, deci este inestricabil şi Etern.
- Gândul este supus degradării calitative (în lipsa Educaţiei) şi poate
deveni o forţă negativă. Atomii, celulele, ţesuturile, organele, aparatele şi
sistemele fiinţei umane se degradează prin vibraţiile emise de creier spre
zonele somatice, prin Nadis (conducte eterice).
- Gândul supus Educaţiei devine benefic. Vibraţiile sale regenerează
structurile organice. întinerindu-le, vindecându-le de boli cronice socotite
incurabile (cancer, ciroze, boli glandulare şi boli de inimă, de circulaţie,
schizofrenie, paranoia. TBC etc).
- Prin Educaţia şi Cultura Gândului se obţin puteri extraordinare
spirituale (Siddhis), printre care putem cita: telepatia. hipnoza, telekinezia.
levitaţia etc.
- Un om care începe practicarea gândurilor benefice ducînd spre
desăvârşire această practică de edenizare a spiritului, începe să obţină, zi de
zi, o tot mai strânsă legătură cu Dumnezeu, lucru care. în exprimare
esoterică, se defineşte ca fiind YOGA (Legătură).
- Cei care prin practica susţinută a educaţiei şi Culturii Gândului ajung la
curăţirea şi potenţarea acestui ar devin beneficiarii unor gânduri ce au forma
şi tăria razelor laser.
- Cu aceste raze, ei pot transmite la distanţe cosmice nu numai mesaje, ci
pot, efectiv, salva oameni de la pieire. din situaţii cumplite: îi pot vindeca dc
boli cărora încă. nu li s-a descoperit remediul.
- Marii Yoghini care ating nivelul maxim de Puritate (Satva) devin nişte
sfinţi (Sadhu). Prin emisiile lor cerebrale reordonează Armonii Mentală
Mondială luptând astfel pentru pacea Cosmosului deci şi a Terrei!
Aceştia nu-şi arogă titluri de „profesor". întrucât ei ştiu că există unul
singur cu acest drept şi cu acest nume (Învăţătorul nostru Isus Christos). sau
de „doctor
I. De fapt sunt ideile extrase din Vedas-ele sacre. Shastras, Bhagavat-gitta,
Volanta etc. In Yoga nu există insolit, în schimb există interpretări geniale!
în ştiinţe"; nu urcă pe estrade spre a ţine cuvântări, nu acceptă diplome,
funcţii publice, nu primesc bani, valori materiale şi laude. Stau în peşterile
Tibetului și ale Indiei postind într-una; rostesc sfintele Mantras (sunete sacre
cu efect subtil în învelişurile eterice umane) repetând Rugăciunea prin
sfintele mătănii Uapa), expediind undele balsamice ale gândirii lor! Noi am
găsit aici, intre culmile Carpaţilor, ca pe o SALVARE, în fapt, cea mai înaltă
formă de practică yoghină cunoscută vreodată, MEDITAŢIA ÎNTRU ISUS
CHRISTOS. Este forma finală, desăvârşită, a YOGAl mondiale!
- Ei resping orice premiu (de pildă Nobel), cu toate că îşi consacră viaţa
scopului Păcii Mondiale!
- Prin desăvârşirea Educaţiei mentale se ajunge la ideea că există un
singur Dumnezeu. Creatorul Universului existenţial; că omul trebuie să se
supună Legilor acestuia şi că trebuie să respecte vorbele tuturor profeţilor
adevăraţi trimişi de către El pentru reintegrarea noastră în Armonia Eterni.
Pentru aceasta omul trebuie să fie supus, iertător şi plin de Milă faţă de
semenii săi.
- Educaţia şi Cultura gîndului presupun o condiţie prealabilă: hrana
satvică (pură). De asemeni, alegerea unor prieteni cu suflet bun şi curat.
-Aspirantul trebuie, el însuşi, să se îndepărteze de idealurile lumeşti
(mondene) şi de gândurile lumeşti aferente, care reprezintă sursa
perturbărilor curenţilor cerebrali şi apariţia noxelor cerebrale. Aceasta
generează înfundarea Nadisuri-lor cerebro-somatice, ducând la apariţia
bolilor de tot felul...
-Sentimente ca: ura, lăcomia, gelozia, dorinţa de înavuţire, ostentaţia,
competitivitatea, lupta pentru victorie asupra semenilor, deci orice sentiment
negativ trebuie radiat din comportamentul nostru. Mai ales sentimentul de
FRICA este cel care distruge, întîi fiinţa umană. De aceea prima luptă trebuie
dată împotriva acestui sentiment generator de moarte şi de boli.
- Tehnica de luptă împotriva acestor sentimente negative şi susţinerea
sistematică a acestei lupte reprezintă, în fond. Educaţia şi Cultura Gîndului.
- în principal. Tehnica constă în substituirea (înlocuirea) gândului rău
(negativ) cu opusul său, dar imediat: în clipa apariţiei în minte a acelui gând-
rău, ori de câte ori apare gândul-rău!
- Antidotul unui gând-rău care nu vrea să părăsească terenul nostm
mental este repetarea de mii de ori pe zi a opusului său (semantic), iar în
cazuri excepţionale invocarea, pe planul gândirii, a imaginii lui ISUS
CHRISTOS, Mântuitorul nostru, în faţa imaginii sale nu rezistă nici un gând-
rău
Urmarea gândului-bun este fapta bună faţă de semeni!
- GÎNDUL-BUN GENEREAZĂ UN DESTIN MINUNAT!
RESPIRAŢIA, GÎNDUL ŞI STAREA DE SĂNĂTATE PSIHO-FIZICĂ
Aşa cum am arătat în „Tainele Marii Respirații", există o stranie
intercondiţionare a Manas-ului cu Respirația. Prin Manas, yoghinii
primordiali ai spaţiului spiritual indo-arian. definesc capacităţile subtile de
elaborare, în trepte, a gândirii umane; atmosfera mentală prin care principiul
evoluţiei spirituale intrinsece se manifestă în OM!
Emoţiile sunt dictate de către inimă, căci inima este un veşnic copil, sediul
fulgerului neprihănit, veşnic-credul şi, din această cauză, (şi) deosebit de
instabil; înclinat, în condiţiile lipsei de Educație şi Cultură a Spiritului, spre
impulsuri şi sentimente asurice. negative. Aceste sentimente negative (mânia,
invidia, egoismul, gelozia, dorinţa de tezaurizare, dorinţa de competiţie şi
hegemonie, impulsurile desfrînării. infatuitatea. cruzimea, intoleranţa,
zgârcenia, neastâmpărul, lăcomia şi multe altele) transferă atmosferei
mentale o stare de turbulenţă nimicitoare, cauză a dizarmoniei psiho-morale
individuale şi universale; în final, cauză a holocaustului care se apropie,
insurmontabil, de civilizaţia umană şi. în acest context, de orice civilizaţie
spirituală posibilă, din Univers!
Influenţa rădăcinii asurice (ordinare, bestiale, inferioare) a gîndului
(având suport afectiv inima) asupra minţii (deci şi asupra faptelor şi a
destinelor umane!) a fost exprimat foarte clar de către ÎNVĂŢĂTORUL
nostru Isus Christos in luminoasele învăţături pe care le-a dat oamenilor
sărmani şi apostolilor săi;
«... Ce iese din om. aceea întinează pe om. Căci dinăuntru, din inima
oamenilor ies gânduri rele. fapte de adulter, desfrânări. ucideri, furturi,
lăcomii, răutăţi, înşelăciuni, fapte de ruşine, ochi-rău. hulă. orgoliu, nebunie.
(Evanghelia după Marcu 7; 20-22).
Cercetătorii docţi (spirituali) au sesizat modificările de ritm şi adâncime
respiratorie. în funcţie de modificările echilibrului cerebralo-afectiv. Orice
cititor subtil îşi poate da seama, printr-un studiu practic asupra propriei sale
persoane, de acest adevăr este de ajuns ca să ne speriem de ceva ca, imediat.
Respiraţia si devină precipitată. Adâncimea şi tempo-ul mai lung al
Respiraţiei normale dispar, în locul lor apărând o respiraţie superficială ce se
produce într-un timp anormal de scurt. De parcă am fi alergat cu
disperare!...
In această situaţie, inima nu-şi mai primeşte PRANA, (plus oxigenul şi
nutrimentele) iar dacă starea durează prea mult şi intensitatea ei creşte, omul
poate sucomba prin infarct miocardic sau. în funcţie de organism, accidentul
vascular se poate manifesta la nivelul creierului, sau în altă parte. Căci
presiunea sângelui, în astfel de stări, creşte, vasele de sânge şi vasele de
PRANA se îngustează.creînd condiţiile distructive în care se manifestă
accidentul biologic.... Este ceea ce se întâmplă, la fiecare pas. In lumea
contemporană! Datorită stres-ului. malnutnţiei şi smog-ului (In viziune
medicală) şi datorită (în viziune mistică) lipsei de Educație a Spiritului! Căci
un om care îşi cultivă în manieră yoghină, fiinţa, supunând-o
Conștiinței sale budhice (spirituale) nu poate ajunge niciodată la asemenea
accidente! Idem o societate, un popor!
Inima şi vasele de sânge sunt direct subordonate ritmului respirator.
Atunci cînd o Respiraţie este amplă, profundă, efectuată într-un timp mai
natural deci lejer, bătăile inimii sunt lot atât de profunde şi ample, deci
normale, de manieră să asigure o perfectă funcţionare a vaselor prin care
circulă sângele (energia Xue), şi implicit, de natură să asigure hrănirea
ţesuturilor întregului organism. Ritmul amplu al Respiratei impune inimii o
funcţionare, în acest caz, perfectă, o funcţionare prin care se evită uzura
structurilor cardiace, o funcţionare prin care se păstrează tinereţea şi toate
atributele tinereţii, mult peste normele şi standardele convenţionale!... 'Acest
lucru se întâmplă, datorită, tocmai, încadrării; a interferenţei Respiraţiei
noastre, cu MAREA RESPIRAŢIE DIVINA!
Omul, intrând în Armonia cosmică prin acordarea Respiraţiei sale cu cea
Divină, beneficiază de cel mai sublim avantaj din lume: avantajul
spiritualizării şi al purificării fiinţei sale! Acel OM devenit (prin reglarea
Respiraţiei sale) spiritual, va diferi de omul vulgar, omul comun al
Occidentului şi al Balcanilor (moralmente, românul este un „balcanic"!) şi
faptele sale vor urma unui gînd luminos, unei Conştiinţe aflate în raport direct
şi indestructibil cu Dumnezeu! El va da naştere unor copii desăvîrşiţi din
punct de vedere transcendental şi, unul şi acelaşi OM va schimba condiţiile
asurice ale Terrei contemporane, desfiinţînd sursele de poluare (adică
numărul nejustificat al automobilelor), regenerând atmosfera aproape
distrusă a planetei albastre (Terra are culoarea albastră, dacă este privită din
cosmos!), creând o repartizare armonioasă a produselor naturale şi tehnice,
pe Terra, promovând, ca principiu universal de con viere,-IUBIREA!
Astăzi lumea este condusă de monştri umanoizi satanizaţi care nu ezită a
da ordin să se tragă în mulţimile care-şi reclamă drepturile, şi care nu ezită a
acţiona asupra butonului roşu producând o deflagraţie cosmică! Aceşti
monştri umanoizi ar trebui anihilaţi biologic, iar corpul lor ar trebui împăiat
şi expus într-un virtual „Muzeu al holocaustului"!
Indiferent dacă funcţia lor este politică, sau religioasă!!!
Din nefericire, popoarele nu au ajuns, încă, la conştiinţa luptei pentru
purificarea atmosferei terestre şi pentru o viaţă cît mai satvică, dacă se poate,
în plină natură!... Popoarele tot mai cred în gogoriţele politicienilor...
Şi de aceea au ceea ce au!...
Dar să revenim la problema yoghină a Respiraţiei.
în caz contrariu, deci în situaţia în care individul este dominat de o stare
luminoasă, satvică, respiraţia sa va fi amplă, profundă. Şi este firesc să fie aşa
căci, în acest caz. starea de echilibru şi de luminozitate a Spiritului (Purusha)
cuprinde inima, iar din inimă nu se mai degajă. înspre Manas (Mental) nici o
undă provocatoare de nelinişti şi dezechilibre fiziologice care să afecteze
ritmul normal al respiraţiei. Aşadar, vibraţiile mentalului, fiind satvice,
creierul, şi orice centru nervos; sau fluidic care poate influenţa Respiraţia, vor
fi menajate, influxurile nervoase. sau fluidice (eterico-fluidice) vor curge
normal spre Apraakasha-Bindhu (centrul respirator eteric), şi dinspre el spre
plămâni, ritmul respiratoriu rămânând neschimbat. Aşadar, individul nu va
fi expus pericolului accindentului vascular, ca în situaţia opusă, anterelatată.
Vasele sale de sânge, în situaţia păstrării acalmiei
respiratorii, vor fi menajate, ele nu se vor constricţiona (idem vasele
energetico-fluidice!), longevitatea sa va creşte, căci vasele fiind antrenate in
mişcâri regulate se vor păstra elastice, mobile, tinere şi nu se vor sparge,
indiferent de vârsta înaintată a individului. Inima se va păstra în parametri
optimi de funcţionare, şi însăşi structurile ei se vor conserva ideal.
Longevivii nepracticieni (ne-yoghgini) sunt nişte yoghini rudimentari de-o
anumită esenţă, la un anumit nivel spiritual incipient. Ei simt că trebuie să-şi
impună voinţa asupra corpului fizic şi, pe măsura reuşitei lor. obţin ani mai
mulți, sau mai puţini, de viaţă!...
Ceea ce deosebeşte pe un longeviv ne-yoghin de un yoghin doct este studiul
satvic (Svadhyaya)un studiu eminamente spiritual, un studiu care nu se
sfârşeşte niciodată! în cadrul acestui studiu, yoghinul se autodesăvărşeşte, el
atinge înţelepciunea, cunoaşterea satvică (Jnana) care îi dă posibilitatea să
opereze asupra sie-însuşi cu mijloace necunoscute ştiinţelor actuale!
Un longeviv oareşicare poate muri fără să atingă iluminarea (Mântuirea),
dar un yoghin-adevărat o va atinge, măcar şi în clipa morţii!
Căci de ultima Suflare se leagă şi ultimul gând-lumesc. Iar dacă această
Suflarea fost educată prin Spirit, corpul cauzal, partea nemuritoare a fiinţei
umane, ieşind din corp. va intra în LUMINA!
Dacă această Suflare (în fapt Sufletul) nu a primit, în timpul vieţii fizice a
individului, o îngrijire satvică şi doctă, conform principiilor esoterice yoghine,
corpul său cauzal rămâne în întuneric: mai ales dacă individul, pe parcursul
vieţii sale pământeşti, a fost un ticălos, un desfrânat, un om care a păcătuit
faţă de propriul -său Suflet (sau trup), faţă de Sufletul semenilor şi, prin
aceasta, şi faţă de Dumnezeu-Tatăl!
Yoga-Pranayama este un drum minunat şi luminos spre sănătate şi
desăvârşire sufletească. Ca de altfel toate YOGAS-ele şi Pranayama, duce spre
Dumnezeu. Ea este sacerdoţiul integral, căci purifică Sufletul înainte de
întâlnirea cu Dumnezeu: Izvorul său minunat!
Impregnarea întregului trup fizic cu Suflarea lui Dumnezeu este un act
sacrificial sublim, o Sadhaha (practică elevată, yoghină) care deschide porţile
fiinţei umane pângărite (orice om e un pângărit, chiar şi numai pentru că este
strănepotul Evei!) în faţa Sufletului purificator. Ar fi bine ca şi preoţii de orice
religie să o practicei Dc-abia din acea clipă ar fi preoţi-adevărafil Căci.
Respiraţia ' yoghină este d baie a întregului corp omenesc, dar nu este o
simplă abluţiune exterioară, ci este o spălare lăuntrică, o spălare adevărată a
interiorului acestui trup, socotit de către Mântuitor, templu al Domnului!
Oare nu spunea învăţătorul lumii (Isus Christos) să ne spălăm „paharul" pe
dinăuntru?
„Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a farfuriei,
pentru ca şi partea de afară să fie curată".
(Evanghelia după Matei 23/26)
Meditaţi, iubiţi studenţi, de orice religie aţi fi voi, căci merită!... Adevăratul
OM îşi curăţă trupul şi pe dinăuntru, şi pe dinafară: căci sediul părţii noastre
1) Se înţelege că şi practica propriu-zisă este un factor care deosebeşte pe
yoghin, de oricine!...
angelice este în interiorul trupului, mai exact, in inimă'. Iar fluxul de aer fin
PRANA pătrunde prin plămâni, în inimă. odată cu credinţa în puterea magică
a PRANA ei divine! Cu timpul, prin practica Marii respirații (Mahat Yoga
Pranayama), prin Asanas (poziţii yoghine), Kriyas (acumulări prin acţionari
energetice), Hathenas (posturi de propulsare a forţelor subtile), Bandhas
(comprimări subtile). Mudras (gesturi absconse cu efect mirific), Dharana
(Concentrare yoghină), Prathyahara (izolarea mentalului prin retragerea
simţurilor de la obiectele simţurilor) şi Dhyana (Meditaţia transcendentală
practicianul îşi va purifica trupul fizic şi mentalul, îl va încărca cu PRANA
pregătind un teren, prin propriul său trup (astfel apoteozat), pentru
obţinerea. lui Jnana-Kaya (Corpul şi vehiculul cunoaşterii), a lui Jnana-
Marga (Cărarea cunoaşterii). Jnana-Pavana (Purificarea cunoaşterii), Jnana-
Tatva (Cunoaşterea formelor de manifestare) şi a lui Jnana-Shakti .
(Conştiinţa Sinelui şi Puterea cunoaşterii).
Deci inima, sediul Iubirii, fiind veşnic hărţuită de gândul celui-rău (tocmai
spre a fi cucerită de către acesta!) uneori (dar de câte ori!...) cedează
impulsurilor negative trimiţînd Manas-ului (Mentalului) vibraţii antiumane,
animalice, asurice, sub forma unor germeni de gânduri-rele. Manas-ul (a
cărui reprezentare fizico-materială o constituie creierul şi mai ales cortexul
cerebral) preia, în chip fatal, aceşti germeni asurici emiţând, de multe ori
spontan, gândurile, ideile distructive, antiumane. Apoi, tot în chip fatal,
gândurile-rele se materializează luând forma acţiunilor reprobabile! Aceste
acţiuni sunt împotriva Armoniei, a Vieţii, a lui Dumnezeu. Datorită lor
acumulăm Karma-neagră (care conform principiilor buddhiste provoacă re-
încarnările). Şi tot datorită lor vom fi judecaţi la Judecata de Apoi\...
In plus, aceste gânduri-rele şi ecoul (înmagazinarea, amintirile lor)
acţiunilor pe care ele le cauzează, se acumulează. Acest cumul malefic se
constituie ca un
cuantum de vibraţii distrugătoare care se propagă din creier înspre
structurile somatice ale fiinţei umane împiedicând viaţa lor, înfrânând
regenerarea celulelor şi funcţiilor metabolice, împiedicând şi eliminarea pro-
duselor noxice. lată explicaţia restrânsă a cauzei morţii indivizilor!
Vehiculul care transportă PRANA în corpul fizic se numeşte PRANAMAYA-
KOSHA. Orice remediu pranaic se poate îndeplini, prin intermediul acestuia!
:
Căci pe calea fluidico-eterică descensionează, spre întregul corp fizic,
cuprinzând şi segmentul cranio-facial, PRANA polarizată. Materia
bipolarizată acestei PRANA inhalată ritmic pe nări (odată cu oxigenul din
aer) se efectuează în chakra-Ajna, Lotusul localizat în zona dintre sprâncene.
Curentul de oxigen şi PRANA, pătrunzând în acest Lotus, îşi pierde
bipolaritatea devenind esenţă vitală, baza proceselor virile, energia subtilă
care impulsionează toate procesele vieţii; începînd de la regenerarea celulară
și terminînd cu procesele Conştiinţei.
Dar acest curent de PRANA mai are şi o altă însuşire minunată şi anume
aceea de a spăla, de a purifica toate ţesuturile organismului. Ei efectuează nu
numai o simplă purificare noxică, ci şi o prespălare a păcatului. Căci aşa cum
e şi simplu de imaginat: Dumnezeu a gândit şi iubit, la fiecare Inspiraţie şi
Expiraţie, pătrunde în corp peste tot odată cu PRANA. iar. ..Acolo unde
pătrunde Dumnezeu, moare păcatul!"
Se înţelege că aceaşi Minune se petrece şi în privinţa bolilor!!!
1. Maeştrii Indiei au numit această energie pranică polarizată (Chakra-
Ajna) energia sau Huidui Halha. Medicina energetică a Chinei denumeşte
energia sau fluidul Chi (sau Qi).
EFECTELE TERAPEUTICE ALE ASANAS-ELOR ŞI ALE PRANAYAMA-EI
PRANAYAMA INTRODUCERE ÎN PRACTICA RESPIRAŢIEI YOGHINE.
CONTROLUL CELOR TREI TIPURI DE RESPIRAŢIE.
Vibhaga Pranayama (respiraţie lobulară).
Este. de fapt, o trezire a conştiinţei respiratorii subtile.
Respiraţia lobilor pulmonari se poale controla, şi trebuie controlată
conştient. Este vorba despre controlul psihosomatic al fiecărei din cele trei
secţiuni pulmonare: inferioară, mijlocie, superioară. Compartimentul inferior
se numeşte, în Yoga hindusă: Adham; cel mijlociu (sau intercostal) se
numeşte: Madhyam, zona. claviculară (superioară) numindu-se Adhyam.
Adăugarea cuvântului Pranayama. după unul din aceste trei cuvinte,
desemnează tipul de respiraţie asupra căreia se aplică controlul yoghinic
respiratoriu.
Adham-Pranayama (Respiraţia secţiunii inferioare)
Se stă în postura Vajra (Diamant sau Fulger), Vajra-asana fiind poziţia
indicată de către Iniţiaţi pentru controalele acestor trei tipuri de respiraţie
lobulară (secţionată).
Vajra-asana se realizează simplu, prin aşezarea şezutului pe călcâie; stând
pe gambele lipite de sol şi apropiate între ele; coloana fiind perfect dreaptă;
privirea în faţă; orientarea capului (aici, a feţei) spre nord. De fapt se stă pe
un covoraş (sau pe o carpetă) aşezat pe duşumea, direct. Corpul. în prealabil,
a fost spălat; stomacul e gol; intestinele au fost deja degajate de fecale;
.vezica, de urină. Nu trebuie să existe factori perturbanţi de nici o natură,
inclusiv aparatura electrocasnică şi electronică. Se execută fără nici o
îmbrăcăminte, deci gol (goală) într-o strictă singurătate, fără pericolul de a fi
tulburat (tulburată).
In timpul execuţiei, practicianul nu se va gândi decât la ceea ce face în acea
clipă, adică la YOGA!
Coloana nu se va strâmba, sau înclina, pe timpul practicii.
a) Palma mâinii drepte se va sprijini uşor pe muşchii coapsei drepte;
palma mâinii stângi va fi lipită de zona diafragmei: partea dinspre stern. Se
efectuează şapte respiraţii profunde (Dirgha). Atît la inspiraţie, cât şi la
expiraţie se va plasa (concentra) atenţia la mişcarea palmei mâinii stângi; în
acest fel realizăm şi controlăm conştient, umplerea lobilor inferiori
pulmonari, deci funcţionarea acestora; pe linia faţă-spate!
b) Pentru verificarea şi controlarea acestui tip de respiraţie lobulară
(inferioară), dar pe direcţiile stânga-dreapta. se pun palmele în exteriorul
cutiei toracice inferioare. Se urmăresc şapte respiraţii profunde (Dirgha). In
acest fel. controlul acestui tip de respiraţie lobulară inferioară este. de
asemenea, realizat.
c) Pentru controlul respiraţiei Adham, de această dată: în zona dinspre
coloana
vertebrală a lobilor, se vor întoarce şi aşeza palmele în zona spatelui, dar pe
aceeaşi linie, degetele fiind, în acest caz. orientate cu vârfurile spre coloană.
Se efectuează controlul lui Adham-Pranayama, prin şapte respiraţii profunde
(Dirgha)
Care sunt avanatajele acestui tip de control respiratoriu?
Se redresează debitul redus menstrual şi se normalizează ciclurile
neregulate şi dureroase, se vindecă (sau se ameliorează) debitele; se reduce
inflamaţia căptuşelii interne a venelor; se ameliorează hemoroizii, edemele,
retenţiile de apă la articulaţiile membrelor inferioare, se redresează circulaţia
în „picioare reci", bolile din zona pelvică se atenuează şi, cu timpul, se
vindecă.
Explicaţia. în rezumat, a acestor vindecări este următoarea: prin
controlarea lui Adham-Pranayama (respiraţia inferioară). fluxu| de Prana
(energie vitală) este dirijat spre bazin şi picioare, iar Prana pătrunzând în
zonele bolnave, le vindecă.
Explicaţia, în rezumat, a corectării respiraţiei eronate prin Adham-
Pranayama este: în adâncul celulelor pulmonare se găsesc nervi cu conexiuni
invers reflexogenă, în fond nişte proprio-receptori care sunt stimulaţi prin
tehnica yoghinică, ei transmit semnale la centrul respirator din regiunea
..Medula oblongata". Acest centru se numeşte Apraakasha-Bindhu şi este un
punct de comandă energetic (fluidic. eteric). Acest Bindhu (punct), odată
înştiinţat. redresează funcţiunea în lobii inferiori. Este, deci, nevoie de Yoga
întrucât, după
cum se vede, specia umană a început să uite să respire corect
Trebuie menţionat că sunt unele persoane care nu pot sta „In Vajra". Vor
adopta poziţia „Stând turcește'' (Sukha-Asana).
Cei ce urmează a face Asanas (posturi) e bine să execute Adham-Pranayama
In „Poziţia cadavrului" (Shava-Asana).
Este bine să se încerce, timp de şase-şapte minute. Sukha-Pranayama: zilnic,
cu o lună înaintea începerii practicării lui Adham-Pranayama.
Sukha Pranayama se practică stând în „Vajra". astfel:
.1. cantitatea inspirată să fie egală cu cantitatea expirată;
2. duratele inspiraţiei şi expiraţiei să fie egale (între ele);
3. să existe o proporţionalitate în ce priveşte duratele de respiraţie pentru cele
trei compartimente lobulare pulmonare: inferioară, mijlocie şi superioară.
Adham-Pranayama nu trebuie să admită mai mult de trei-şase runde de câte
şapte respiraţii de control pentru fiecare direcţie de control respiratoriu,
respiraţii de control relatate în cadrul expunerii tehnicii practicării lui
Adham-Pranayama punctele I; 2; 3.
MADHYAM-PRANA YAMA
(RESPIRAŢIA MIJLOCIE; COSTALA)
a) Pentru efectuară controlului respiratoriu al lobilor mijlocii, practicianul
(practiciana) se va aşeza în postura Vajra şi va lipi palma mîinii stîngi de
stern (între pectorali). Prin şapte respiratii adânci va urmări şi va controla
aerisirea lobilor medieni: spre faţă!
b) Ambele palme se vor lipi pe părţile costale: cu aproximaţie pe aceeaşi linie
ca la controlul anterior, mai precis spre subsuoară. Se execută, şapte
respiraţii
profunde „în spatele mâinilor", la fiecare respiraţie .urmărindu-se ca şirurile
coastelor din zona mijlocie să execute o mişcare ca de armonică. Numai aşa
se va
putea avea corectitudinea şi graţia unei respiraţii profunde (Dirgha).
c) Palmele se vor aduce, şi lipi, pe zona mijlocie a spatelui: cam pe sub
omoplaţi, cu vîrful degetelor spre coloana. Cu încă şapte respiraţii profunde te
va realiza controlul respirației alveolare mijlocii: dinspre partea dorsală!
Beneficiile acestui control sunt vitale, în ciuda faptului că solicită o intensă
participare şi urmărire mentală (controlul respiraţiei abdominale este mult
mai uşor de efectuat întrucât respiraţia abdominală este tipul de respiraţie
comandată de către sistemul nervos vegetativ, ea având astfel un caracter
automat).
Femeile executa ideal această forma de respiraţie datorită, se pare. formei
pieptului lor şi a prezenţei sânilor. Din această cauza respiraţia lor
intercostală (mijlocie) asigură aerisirea lobilor mijlocii, fapt care produce o
pregnanta diminuare a depozitelor de grăsime (care au tendinţa de a înfăşură
inima, lucru care contribuie fatal la îmbolnăvirea cordului).
Nu acelaşi lucru se întâmplă la bărbaţi: aceştia sunt slabi executanţi ai
acestui
tip de respiraţie şi logic: nouăzeci şi cinci la sută dintre bolnavii cardiaci sunt
indivizi de sex masculin!
Madhyam-Pranayama orientează curenţii pranaici şi de aer în zona cavităţii
mijlocii pulmonare şi spre inimă determinînd vitalizarea continuă a corpului
şi scăderea accentuată a depunerilor grase de pe suprafaţa acestui organ.
Prin practicarea lui „Madhyam-Prana- yama SE EVITĂ îmbolnăvirea
cordului. În cazul celor afectaţi grav de această boală, este singura şansă de
ameliorare progresivă, cu posibile vindecări totale! Deci. ceea ce nu pot face
medicii cei mai buni şi medicamentele cele mai modeme, pot face şapte
minute de respiraţie zilnică Madhyam-Pranayama!
ADHYAM-PRANA YAMA . (RESPIRAŢIA SUPERIOARA, SAU
CLAVICULARĂ)
a) Se practică în postura (poziţia) Vajra, ca şi celelalie două figuri descrise
anterior. Practicianul (practiciana) va aşeza (lipi) palma mâinii stângi la
capătul
superior al sternului: ca vîrful policelui să corespundă scobiturii dintre
extremităţile sternale ale claviculelor. Prin şapte respiraţii-profunde se va
putea controla aerisirea lobilor claviculari. Se va avea grija ca prin respiraţiile
profunde sâ se determine ridicarea palmei, nicidecum printr-un aport
muscular al braţului!
b) Palmele se aşează pe partea osoasă (superioară) a bazinului astfel ca
subţiorile să fie degajate de greutatea (sau contactul) lor.
Se efectuează şapte respiraţii profunde, cu concentrarea de rigoare asupra
ventilaţiei laterale a lobilor caviculari. Se obţine astfel, controlul respiraţiei
Adhyam: în (această) direcţie lobulară!
c) Ridicând braţele, practicianul (practiciana) va lipi palmele peste
muşchii trapezi, cu vârfurile degetelor orientate spre zona lombară, deci în
jos. Prin şapte
respiraţii profunde şi concentrarea atenţiei şi a gândirii spre lobii claviculari
se va putea obţine controlul asupra acestor zone: de sus-spre spate, a acestor
lobi!
Ca şi respiraţia mijlocie (Madhyam), cea claviculară necesită un control
mental conştient, ele nefiind părţi normale ale fiziologiei respiratorii
autonome.
Astmaticii, precum şi respiratorii de tip sinus sunt indivizi a căror
respiraţie claviculară este defectuoasă.
Prin aplicarea lui Adhyam-Pranayama se obţine respiraţia controlată a
lobilor claviculari. Prana (şi aerul) fiind, în acest fel, dirijate spre aceşti lobi,
dar şi spre zonele mai înalte.
Datorită poziţionării canalelor bronhiale care asigură aerul ce intră în lobii
superiori se creează un aer rezidual care nu poate fi evacuat decât prin
Adhyam-Pranayam continuă şi conştientă. Şapte minute pe zi de astfel de
practică vindecă bolile astmatice, pentru simplul motiv că celulele pulmonare
din zonă devin elastice şi viabile!
Prin aplicarea lui Vibhaga-Pnwayama (cele trei forme descrise) obţinem
nu numai vindecări (miraculoase) ale bolilor descrise şi ale oricărui tip de
dispnee
(respiraţie dificilă), dar obţinem și o întinerire a întregului corp, plus o
armonie psihică ce derivă din centrarea lui Pancha-Koshas (cele cinci
învelişuri umane;, longevitate, vitalitate, frumuseţe!
Dar nu uitaţi: să trecem la studiul (și practica) tehnicii Mahat Yoga
Pranayama (controlul Marii Respiraţii, a respiraţiei profunde) care le
întruneşte pe cele trei, echilibrând întregul corp uman!
MAHAT YOGA-PRANAYAMA
(Controlul respiraţiei complete)
Principalul factor care conduce spre degradarea speciei umane este găndul-
rău
Cel de-al doilea factor este respirația defectuoasă...
Ambele provin. în principal, din Dizarmonie. Dizarmonia se anulează prin
Rearmonizare, iar Rearmonizarea se face prin control mental pozitiv, prin
logică potitivă.
Am văzut cum se corectează şi. în acelaşi timp. cum se controlează cele trei
sectoare de respiraţie lobulară. Din punctul de vedere al iniţiaţilor, aceste
corectări şi controale nu au alt scop decât Rearmonizarea respiraţiei prin
conştientizarea fiecărui palier fiziologic respiratoriu. în parte. Dar dacă
punem sub control cele trei etaje lobulare în parte şi neglijăm ansamblul, nu e
bine! Nu se ajunge la scopul final: Reînvățarea Marii Respirații, a Respiraţiei
complete şi Controlarea acesteia.
I. Mai sunt şi alţi factori distructivi, cum ar fi smogul, stress-ul, frica,
gerul, umiditatea, ura. invidia, poluarea prin reclame comerciale şi chestiuni
politice a psihicului, aglomeraţia din mijloacele de transport în comun, preţul
de cost foarte ridicat, gazarea totală din mediul supraaglomerat, zgomotul
distrugător, chimizarea alimentelor, lipsa locuinţelor, a hranei
corespunzătoare şi a îmbrăcăminţii corespunzătoare etc.etc.
Tehnica Mahat Yoga-Pranayama
Se stă în Vajra-asana: palma mîinii stângi se aplică peste zona
diafragmatică. palma mâinii drepte se aplică pe mijlocul pieptului. Se începe
Respiraţia Profunda (Completă) având grija deosebită ca să se calculeze cît
mai exact posibil ca în fiecare secţiune lobulară să se înmagazineze
(consume), o treime din timpul întregii inspiraţii. Pe parcursul efectuării
inspiraţiei profunde se va efectua Concentrarea minţii, începând cu etajul
lobular inferior (Adham), continunând cu cel mijlociu (Madhyam) şi încheind
cu cel clavicular (Adhyam).
Evacuarea (expiraţia) este faza a doua şi (se subînţelege că) trebuie pusă
sub acelaşi control riguros conştient ca şi prima fază! Exhalarea aerului
respectă ordinea aceluiaşi mecanism fiziologic: aerul va ieşi, prima dată, din
lobii inferiori, apoi din cei de la mijloc, iar la urmă şi din cei.superiori
(claviculari). Deci atenţia noastră va fi plasată, rând pe rând, pe cele trei zone
funcţionale. Se recomandă a nu se face exhibiţii spectaculare dinamice, căci
Yoga nu e sport. Atât inspiraţia cât şi expiraţia trebuie să fie făcute cu calm,
lent, măsurat, de aşa-manieră încât fiecare fază să dureze timpi egali. Iniţiaţii
hinduşi recomandă celor începători să aplice formula 2x2x2, adică două
secunde alocate fiecărui etaj lobular. Cu timpul, aceasă formulă îi „intra în
sânge" fiecărui practician în parte, chestiunea calculului de timp fiind astfel
rezolvată. Un amănunt care nu trebuie neglijat: la încheierea fiecărei
inspiraţii se aplică ceea ce Iniţiaţii hinduşi numesc Apraakasha-Mudra, sau
aşa-numita „înghiţire" a respiraţiei care constă dintr-o înghiţire în gol. bine
controlată prin plasarea atenţiei în zona epiglotei (cu convingerea că
„inspiraţia a fost înghiţită". Mulţi nu se pot concentra să „înghită" inspiraţia.
Pentru aceştia recomandăm concentrarea atenţiei pe zona suboccipitală,
concentrare care le va facilita efectuarea „înghiţirii" amintite. Pe măsură ce se
însuşeşte această tehnică a respiraţiei complete conştiente, practicianul va
simţi nevoia de a reţine, foarte puţin timp, aerul inspirat. E bine să nu se
depăşească timpul de două secunde pentru această „hrănire" sau „stocare".
Aceeaşi recomandare este valabilă şi pentru cazul în care se poate naşte
necesitatea efectuării unei pauze, între expiraţie şi inspiraţie. Adică e vorba de
pauza, tot de două secunde, de după expiraţie!
Cîte respiraţii profunde (Dirgha) se fac în timpul efectuării lui Mahat Yoga-
Pranayama?Ca şi la celelalte trei tehnici expuse, şi în cadrul aplicării acestei
tehnici se vor face şapte respiraţii controlate!
Mahat Yoga-Pranayama este corolarul celor trei forme: Adham, Madhyam
şi Adhyam şi ea, bine aplicată, corectează greşeala (eroarea) fiziologică
respiratorie a speciei umane, atât de degenerate!
Fără aplicarea acesteia din urmă, celelalte trei forme de respiraţie lobulară
nu-şi ating finalitatea, adică perfecţiunea funcţională,cu atât mai puţin
efectul biologic!...
MEDIUL, ALIMENTAŢIA, PLANTELE, LOCUINŢA, ÎMBRĂCĂMINTEA ŞI
STAREA SĂNĂTĂŢII GENERALE,
ÎN PRACTICA YOGHINĂ
În toate cărţile noastre am arătat rolul hotărîtor al purităţii mediului, nu
numai în practica yoghină ci, în general, în viaţa locuitorilor ţării nostre şi
chiar a locuitorilor Terrei. Datorită faptului că am cerut ca mediul să fie
dezafectat de automobile şi surse rajasico-tamasice (tendinţele fundamentale:
guna, ale proceselor fenomenale, deci şi ale materiei şi energiei cosmice. în
număr de trei: satva rajas şi tamas. Satva este tendinţa luminoasă. divină
rajas este tendinţa pîrjolitoare. de ardere, de causticitate; tamas este tendinţa
de mucegăire. de înorare. de întunecare, de inactivitate, stricăciune,
purulenţă...) unii ne-au atribuit tendinţe comunistice. alţii, dimpotrivă,
tendinţe neo-fascist-legionare. Desigur, deranjează pe mulţi dintre
îmbogăţiţii de peste noapte (care. în mod fatal, au şi rolul de-a dirija viaţa
social-economică!) pretenţia (unora ca noi) de a cere ca oraşele noastre să fie
zilnic curăţate de gunoaie, iar mediul să fie salvat. Salvat prin decapitarea
industriei de automobile, interzicerea importului de automobile şi
interzicerea însăşi a utilizării abuzive a automobilelor!
Dar faptul că unii sunt deranjaţi, nu ne împiedică să cerem, în continuare,
salvarea mediului, a planetei Terra, a omenirii! Forurile ONU. UNESCO şi
alte forum-uri pentru salvarea omenirii au dat publicităţii unele adevăruri
îngrozitoare referitoare la stadiul de distrugere a ionosferei terestre.
2. A nu se înţelege prin aceasta că noi optăm pentru interzicerea utilizării
maşinilor de salvare, a taximetrelor, a maşinilor necesare (în aparatul de stat
şi în administraţia de stat). Noi ne referim la interzicerea maşinilor
particulare suplimentare (supranumerice) singurele vinovate de poluare în
zonele-noxă!
I. Pârghia masonică a efectuat o primă manevră împotriva operelor
noastre, printr-un individ obscur, un avorton al literaturii tuturor timpurilor,
care a încercat să ne denigreze în faţa dumneavoastră, printr-o aşa-zisă
„critică". în fond o dizenterie verbală. în urma acestei convulsii mizantropo-
grobiene s-a produs un efect contrariu celui scontat: o mulţime de
cumpărători ne-au asaltat cărţile, cumpărându-le pe toate!... Ne pare bine că
avem duşmani, căci prin atitudinile lor. personalitatea noastră are o mai
puternică strălucire. Doar se ştie că un autor criticat (cu inflexiunile urii şi ale
invidiei) este, de fapt. un autor strălucitor. Ne rugăm la Domnul pentru
iertarea acestor satanizaţi lipsiţi de orice har şi pierduţi iremediabil în
taifunul propriei lor impotenţe. AMIN!
Păcat, căci tocmai din cauză că nu puteţi renunţa la câştigurile
dumneavoastră fabuloase rezultate de pe urma vânzării petrolului şi a
automobilelor, stratul vital atmosferic al Terrei se va distruge dând naştere
holocaustului!
Semnele apocaliptice au şi început să apară: războaiele care izbucnesc
pretutindeni, cutremurele, foametea, molimele devastatoare, seceta care va
apare, , foametea, incendiile, în aparenţă, fără cauze, ale imenselor păduri ale
Terrei. accidentele de la uzinele nucleare, prăbuşirile avioanelor, ciocnirile
vaselor maritime, contrarevoluţiile, loviturile de stat, instituirea unor temple
de închinăciune faţă de diavol (pe teritoriul Statelor Unite ale Americii!).
adularea falşilor Christoşi (un exemplu este adularea, în grupuri imense a
cântăreţilor de muzică satanică!), apariţia aşa-numiţilor „vindecători" prin
emisie aurică. generalizarea propagandei, producţia, comercializarea şi
consumul de stupefiante şi ale diferitelor produse cu efecte inhibante. sau
incitante. ale sistemului nervos central, moda amorală vestimentară, falsa-
libertate (..libertatea" fără bani şi fără condiţii material-spirituale!),
dezvoltarea religiozităţii (teatrul devoţional) în defavoarea devoţiunii Reale, a
credinţei reale, idolatrizarea animalelor patrupede (a câinilor şi a pisicilor) şi
introducerea lor în unele biserici din Statele Unile ale Americii. apariţia
cancerelor şi a SIDA-ci, dominaţia dolarului şi a lirei sterline („fiara" de pe
uscat şi din apă), tendinţele de „unificare" ale statelor europene care vor duce.
în final. la.pierderea integrităţilor etnico-spirituale ale tuturor popoarelor
europene şi. implicit la destrămarea independenţei lor energetico-financiare.
prin apariţia unei monede universale blagoslovită de diferiţi pontifi printre
care, în primul rând. papa de la Roma („numărul fiarei", adică „666");
delăsarea faţă de moravurile salvice. adică adoptarea de către conducerile
statelor, mai ales balcanoide (moralmente!) a unei atitudini tamasice faţă de
bunul comun, faţă de viaţa şi viitorul omului!...
Toate acestea sunt semnele-rele ale Apocalipsei, care a şi început! Cu toate
că fiecare din noi le vedem, nu avem dorinţa de a opri această degringoladă
de proporţii cosmice!
Până într-o zi!...
in Biblia sfântă este menţionat un anume moment apocaliptic în care
popoarele îşi vor zăvori conducătorii...
Ne rugăm ca să treacă de la ei acest pahar deosebii de amar!!!
În toată această problemă, un mare rol îl are corpul preoţimii care are
misiunea divină de a interveni pe lângă şefii statelor (inclusiv în România!)
pentru a se lupta împotriva răului apocaliptic
Foarte mulţi oameni din capitală, fără să ştie. sunt bolnavi de plămâni şi
chiar de boala numită silicoză, boală (de altfel) aparţinând minerilor şi
muncitorilor din secţiile metalurgice. Acest paradox (medical)( ascuns-
îndelung de către statisticile ceauşiste este prezent şi face ravagii de nedescris.
nu numai în Bucureşti, ci în toate oraşele în care nu se aplică măsurile de
curăţire cu perie mecanică şi jet de apă, a străzilor: cel puţin ale arterelor
principale! PRANA din aerul intoxicat al oraşelor dispare, căci PRANA
conţine inteligenta de autoapărare .
simţi, transmite şi vindecă, la fiecare pomprare fluidică acel jet de viaţă venit
din cosmos, trecut (filtrat) prin el şi absorbit de către corpul bolnavului.
Această Credinţă, împreună cu cea corespondentă, deci cea a pacientului,
constituie fundamentul Medicinei magice, medicina adevărată pe care am
învăţat-o de la bunul nostru Mântuitor Isus Christos, adevăratul şi singurul
ÎNVĂŢĂTOR și MEDIC în acest Univers!
Este bine ca şamanul să practice, după fiecare repetare a pasei bionice şi
câte o Respiraţie purificatoare, căci în organele sale pulmonare se strâng
cantităţi şi esenţe negative duble sau triple. în timpul vindecării magice.
încă un sfat: şamanul trebuie să lase să se scurgă un curent continuu de
Prana în timpul tratamentului şamanic şi nicidecum să-l fracţioneze sau să-l
întrerupă, în vreun anume fel. Pentru acest lucru, el trebuie să insiste
deosebit de mult pe exersarea Concentrării (Dharana), pentru a putea aplica
ceea ce învăţătorul nostru-bun: Isus Christos ne definea prin cuvântul
VEGHE!
în acelaşi timp şamanul trebuie să exerseze foarte corect şl zilnic Respiraţia
ritmică abdominală şi întregul său program de Yoga, pentru ca între
mecanismul Gândirii, al Respiraţiei şi cel al Transmiterii Prana-ei inspirate
există o legătură transcendentală pe care numai şi numai exersările
respiraţiei yoghine şi practicile yoghine le pot redeştepta şi le pot valida!
PRACTICA DHARANNA-EI
DHARANA sau Concentrarea se defineşte ca fiind aţintirea neîntreruptă a
gândului asupra unei idei, sau asupra unui punct material.
Pregătirea ochilor, în privinţa efectuării Dharana-ei se face prin exersări
ale mişcărilor oculare (spre dreapta, spre stânga, în sus, în jos) fără a mişca
nicidecum capul. Se aplică, după aceste exersări (în număr de câte şapte
pentru fiecare tip de mişcare), ambele palme bine frecate, în prealabil, pe
ochi.
Se trece apoi la Trataka sau aţintirea ambilor ochi asupra unui punct
satva-ic, sau asupra unei imagini satva-ice, cum ar fi chipul Domnului Isus
Christos, o floare, o flacără de lumânare arzîndă. Se aplică apoi, de trei ori la
rând, palmele vitalizate prin frecare, pe ambii ochi! Durata practicii Trataka,
nu este bine să depăşească şapte minute. După câteva luni de astfel de
practici se începe Nasigra Drishti sau Concentrarea (Privitul) pe vârful
nasului şi Brumadhya Drishti sau Concentrarea între sprâncene.
Este bine ca programul YOGA să decurgă astfel: 1. sculat din somn 2.
igienizarea yoghină a corpului 3. Charana (încălzirea neuro-musculară) 4.
Asanas (poziţii de Yoga plus: Kriyas, Mudras, Mantras )5. Pranayama 6.
Prathyahara 7. Dhyana (Meditaţia de factură yoghinică).
în ceea ce priveşte Brumadhya şi Nasigra Drishti, ele se efectuează
progresiv: în prima zi treizeci de secunde, în a doua zi către un minut de
fiecare Dharana a treia zi un minut jumătate ş.a.m.d., până se ajunge la un
total (pentru ambele Concentrări) de zece minute. La sfârşitul fiecărei şedinţe
se efectuează aplicări(ale palmelor magnetizate, pe ochi. Dharana se execută
într-o cameră de Yoga, bine aerisită, în care s-a tămîiat uşor, în prealabil,
adică după aerisire. Vara, pe căldură, se face cu capul gol, în pielea goală,
lama, în veşminte largi, din fibre naturale, călduroase, dar care permit
aerisirea pielii. Capul se orientează spre Nord. Se preferă lumina naturală. Nu
se mănâncă înainte de Dharana, ci după. Alimentele trebuie să fie satva-ice.
Mantra extinsă folosită trebuie să fie TATĂL NOSTRU, Mantra
concentrată:AMIN!
Se mai poate practica şi Trataka privitului în foc (Agni).
Alimentaţia trebuie să fie bogată, în perioada practicării Dhyana-ei, dar
satva-ică (peşte, carne de ierbivore, lapte, ouă, miere, nuci, alune, verdeţuri,
fructe). Relaxările în Shava-Asana, după şedinţele de Dharana, sunt
obligatorii!
Dharana ajută în general, dar mai ales în practiciile tămăduirii şamanice şi
în Dhyana!
Dharana este un studiu incipient (indispensabil efectuării Dhyana-ei)1
foarte necesar în Yoga, şi de neînlocuit!
La expiraţie pronunţă mental cea de-a doua parte a Mantrei AMIN Adică
pronunţă mental pe „MIN". Mantra AMIN este pronunţată mistic!
Urmează obişnuita Respiraţie de purificare. .
TEHNICA SECRETA A RESPIRAŢIEI DE EVACUARE
Este o tehnică respiratorie utilizată de către misticii yoghini (de aici și
expresia ..tehnica secretă") prin care practicienii obţin tonificarea coloanei
vertebrale şi o mare vivacitate., refăcîndu-şi pofta -de mîncare pierdută
datorită ascezelor, sau a purificărilor... Numele îi provine din faptul că
mobilizează oarecum Apana sau Prana descendentă, rezolvând astfel multe
cazuri care provin din dereglările defecaţiei.
Este o tehnică destul de primejdioasă, dacă nu este corect efectuată! De
aceea, pentru eliminarea oricărui risc, este indicată o atenţie sporită!
a) Practicianul adoptă, la început, o respiraţie abdominală în doi timpi.
Apoi. progresiv, va mări duratele inspiraţiilor şi ale expiraţiilor, ajungând la o
respiraţie în patru timpi.
b) În momentul în care a umplut bine plămânii cu aer, practicianul face o
scurtă apnee pozitivă (stă puţin păstrând aerul în plămâni) apoi expiră
sacadat eliminînd întreg aerul cu ajutorul muşchilor abdominali.
c) Urmează o reţinere în vacuitate (apnee negativă, fără aer în plămâni),
după care o inspiraţie profundă de umplere totală a plămânilor cu aer şi
Prana.
d) Se repetă evacuarea sacadată a aerului pulmonar.
Tehnica se poate repeta succesiv de mai multe ori, cu condiţia ca fiecare
practician să aprecieze, prin intuiţia sa spirituală, duratele apneelor pozitive
şi negative.
Fără dezvoltarea acestei calităţi, tehnica poate deveni primejdioasă!
Tehnica se încheie prin efectuarea obişnuitei Respiraţii purificatoare.
TEHNICA RESPIRATORIE SECRETĂ DE UMPLERE CU AER ŞI PRANA
Face parte din tehnicile destul de periculoase!
De aceea, practicianul este singurul răspunzător faţă de consecinţele
negative care s-ar putea ivi din efectuarea ei incorectă, sau nepotrivirea
tehnicii, cauza stând în tarele energetico-fiuidice ale organismului său!
Dacă aceste cauze sunt eliminate, efectele tehnicii sunt notabile: se vindecă
tulburările cardiace şi cele ale stomacului.
a) Practicianul va face o rundă de respiraţii abdominale dirijate conştient,
terminând cu o expiraţie amplă.
b) Va inspira sacadat cu pauze mici între prizele de absorbţie ale acrului,
până la umplerea optimă a plămânilor cu aer.
c) Va face o apnee pozitivă (aer în plămâni) de o durată pe care intuiţia sa
spirituală i-o va dicta. Apariţia unor semnale de iritaţie sau oboseală, în
timpul
apneei pozitive sunt semnele clare că tehnica trebuie întreruptă.
d) Se poale relua tehnica, în funcţie de ceea ce dictează intuiţia spirituală.
Tehnica se încheie printr-o Respiraţie purificatoare.
TEHNICĂ RESPIRATORIE PENTRU TERAPIA ASTMULUI ŞI A
DISFUNCȚIILOR GASTRICE
Este o tehnică respiratorie care se executa în trei timpi. Este vorba despre
inspiraţie, apnee pozitivă (retenţie: cu aer) şi expiraţie. După cum se vede.
lipseşte apneea negativă (retenţie: fără aer).
a) Practicianul se va aşeza cu faţa spre Nord într-o poziţie în care considera
că poate efectua cel mai uşor Respiraţia.
Coloana vertebrala se va ţine drept.
Se apasă bărbia în stern energic şi se începe respiraţia.
Va fi o respiraţie ritmică lentă, nazală, ciclul totalizând şapte respiraţii.
b) Practicianul, după o inspiraţie mai amplă, va reţine aerul printr-o
Apraakasha Mudra.
Va sta aşa după cît îi permite organismul, fără a-l forţa!
c) Va expulza aerul pe nara stângă. Reîncepând fără întrerupere, runda se
poate repeta.
Urmează o Respiraţie purificatoare.
Efectele acestei tehnici sunt minunate: vindecă afecţiunile pulmonare,
inclusiv astmul şi normalizează secreţiile gastrice.
TEHNICĂ RESPIRATORIE SECRETĂ „PRANAYAMA SOARELUI'
Este o tehnică în trei timpi, aceşti timpi reprezentând inspiraţia, retenţia şi
expiraţia.
În această tehnică, practicianul se va folosi numai de nara dreaptă!
a) Va adopta una dintre poziţiile convenabile. în timp ce coloana vertebrală
se va menţine perfect dreaptă, practicianul va propti bărbia în sternul
superior (Jalandhara--Bandha) ca la respiraţia descrisă anterior.
b) Astupînd nara stângă va inspira cu putere şi repede, pe nara dreaptă.
c) Va sta în retenţie (apnee pozitivă, cu aer în plămâni), fără a forţa
organismul, deci atât cât se poate!
d) Va expira pe aceaşi nară (dreaptă) reluând, fără o pauză marcantă,
tehnică. Se pot face trei runde, în primul an; în al doilea, cinci; în al treilea,
şapte.
Urmează o Respiraţie purificatoare.
Aduce ameliorări certe în rinite, sinuzite, reumatisme, nevralgii faciale. In caz
de îngrijire deosebită, se pot obţine chiar şi vindecări ale acestor boli!
1. Este vorba deci de Jalandhara-Bandha.
2. îngrijirea deosebită a corpului se concretizează în viaţa
satvică al acelui individ! ,
TEHNICA RESPIRATORIE SECRETĂ SITKARI
Este o lehnică respiratorie în trei timpi: inspiraţie, apnee pozitiva,
expiraţie.
Există trei variante ale acestei tehnici.
Varianta a)
Practicianul, respectând toate condiţiile practicii Pranayama-ei va adopta,
în camera sa de Yoga. una dintre poziţiile: Vajra. Siddha. Sukha sau Padma,
respectiv poziţiile Fulgerului, a înţeleptului. Poziţia plăcută (în sensul de
poziţie comodă, adică poziţia ..Stând turceşte") sau cea a Lotusului.
1).Va îndoi limba înspre cerul gurii în aşa fel încât vârful limbii sale să
atingă rezervorul Elixirului vieţii eterne sau. cum i se mai spune a Elixirului
tinereţii (Amrita).
2). Va efectua o inspiraţie prelungă pe gură.
3). Va sta în retenție, cu aerul în plămâni, după efectuarea lui
Apraakasha - Mudra, dar fără a renunţa la poziţia limbii, menţionată la
punctul 2 al expunerii tehnicii.
4). Va expira pe nări tot aerul pulmonar.
Varianta b
1). Practicianul va lipi vîrful limbii de mucoasa interioară gingivală de la
baza incisivilor centrali de pe maxilarul superior (gingia superioară partea
inferioară) şi va lăsa gura puţin deschisă.
2. Va inspira adînc (Dirgha) şi energic pe gură reţinînd inspiraţia după
efectuarea lui Apraakasha-Mudra.
3. Va expira pe nas.
Această tehnică ar aparţine categoriei tehnicilor primejdioase, dar dacă
practicianul duce o viaţă satva-ică şi efectuează tehnica corect el nu poate păţi
nimic rău din cauza practicării ei. În tot cazul este bine să nu o mai practice
dacă observă nişte semnale negative ale corpului, sau în timpul, după
practicarea ei!
Efectele ei sunt speciale: purifică sângele şi vindecă dischineziile biliare.
Are şi efecte „paranormale", căci înarmează corpul yoghinilor cu o rezistenţă
neobişnuită la foame şi sete. Dar efectul cel mai spectacular care se obţine
prin practicarea acestei tehnici este imunitatea la muşcătura de şarpe!
Varianta c)
TEHNICA RESPIRATORIE SECRETĂ SITALI
1. Practicianul va adopta una dintre poziţiile menţionate la varianta a)
(Sitkari).
2. Va da limbii sale o formă tubulară şi astfel o plasează între buze.
3. Va inspira pe gură. va face Apraakasha-Mudra. reţinînd
aerul (apnee pozitivă) şi expirîndu-l pe nas.
Unele texte mistice susţin că efectele acestei variante secrete sunt aceleaşi
cu ale celor două variante (a şi b) ale Respiraţiei Sitkari.
După o pauză de un minut se poate face o Respiraţie purificatoare.
TEHNICA RESPIRATORIE SECRETĂ „SURYABDHA KUMBAKA" SAU
TEHNICA SECRETULUI SOARELUI
Vom reda încă o tehnică ce pare să aparţină categoriei tehnicilor deosebit
de periculoase. Atragem atenţia practicienilor că atât practicarea acesteia cât
şi eventualele consecinţe negative îi privesc personal! Acest S.O.S. rămâne
valabil pentru toate tehnicile descrise de noi în prezenta carte!
a) După ce practicianul îşi ia poziţia preferată, evacuează aerul cu forţă pe
gură.
b) Astupă nara stângă şi inspiră pe nara dreaptă, reţinînd aerul.
c) Înghite saliva (în acest timp este în apnee pozitivă) şi astupînd nara
dreaptă expiră sacadat aerul pe nara stângă.
d) Ţinîndu-și nara dreaptă astupată inspiră pe nara stângă.
e) Înghite saliva şi expiră aerul sacadat pe nara dreaptă ş.a.m.d.
Pe parcursul efectuării acestei tehnici, practicianul yoghin se va concentra
asupra Chakrei Manipura în scopul încărcării ei cu energii subtile.
Textele secrete menţionează că Marii Maeştri ai Indo-Tibetului sacru
folosesc cu prudenţă mare. uneori, această tehnică spre a rezista într-o
îmbrăcăminte sumară, sau chiar şi goi. direct pe zăpadă, sau pe un bloc de
gheaţă, fără ca organismul lor să fie afectat de vreo răceală!...
Dragi studenţi mistici, fiţi atenţi la strănepoţii (indiferent de vîrstă) a lui
don Quijote, întrucît această tehnică şi multe altele, inclusiv cea care
urmează, conţin multe pericole!
TEHNICA RESPIRATORIE SUKHA-PURVAK SAU TEHNICA RESPIRAŢIEI
PLĂCUTE (COMODE)
în ciuda acestei denumiri eufemistice această Pranayama poate deveni
periculoasă pentru viaţa practicianului, dacă nu este corect efectuată! în
Occident a circulat sub diferite forme, lucru care a făcut ca ea să nu fie bine
interpretată şi, ca atare, corect efectuată!
Vom încerca. în cele ce urmează, să îndreptăm greşelile altor autori care
au popularizat această tehnică.
Practicianul o va efectua într-una din poziţiile avantajoase pentru el.
Opinia noastră este că Sukha-Asana ar fi poziţia cea mai agreabilă, iar alţi
autori recomandă Padma-Asana. Sukha-Asana (Poziţia plăcută). Padma
(Lotusul). Siddha (a înţeleptului) şi chiar Vajra (Fulger. Diamant) sunt poziţii
bune pentru efectuarea acestei tehnici. Textele originare susţin că această
tehnică foloseşte alternativ ambele nări. Formula după care se efectuează
tehnica Sukha-Purvak fiind N+4N+2N+4N.
Milarepa, cel mai mare yoghin pămîntean al tuturor timpurilor, rază din
trupul ÎNVĂŢĂTORULUI, a primit de la Maestrul său Marpa-Traducătorul,
la plecarea spre peşterile himalayene, un manuscris satva-ic, cu menţiunea că
acel manuscris să nu fie desfăcut decât în caz de mare impas spiritual. Mila-
Repa, desfăcînd manuscrisul dat de către Maestrul său, a citit în el că este
cazul să se hrănească mult mai bine (chiar dacă a obţinut Căldura-Vitală).
Marpa i-a mai spus înaintea plecării că dacă se întîmplă să vadă în jur
anumite fiinţe terifiante de origine satanică, sau chiar pe satan-însuşi, să
mediteze în continuare, fără a băga în seamă ceea ce este înjur, căci precis
aceste fiinţe demonice, sau demonul-însuşi, vor dispare, după un anumit
timp, văzînd că sunt ignorate!... Se ştie. din textele secrete, că cel-rău nu
suportă situaţia de a fi ignorat. Văzându-se tratat cu indiferenţa şi curaj
spiritual provenit, desigur, de la Mântuitor (mai precis de la Credinţa în
Mântuitor!), satan cel rău, neputând pătrunde zidul spiritual al luminii
divine, pleacă, într-o furie de nedescris, pentru a face rău celor slabi care se
emoţionează, simţindu-i prezenţa pestilenţială...
În situaţia în care Dhyanin (sau Dhyara), adică cel ce meditează, este
încercat (şi prin acest „şoc" satanic) şi nu are cunoaşterea şi forţa spirituală
de a deveni impasibil în faţa celui - hidos, atunci el poate muri pe loc, datorită
şocului, sau ceea ce e mai rău, poate paraliza, sau poate înnebuni, pentru o
viaţă întreagă!...
Dar având cunoaşterea spirituală şi forţa spirituală de-a se opune. în acest
fel, celui-viclean (rău şi hidos) el îl va învinge, desigur!
În acest caz, această hăzenie cosmică va acţiona prin ultima armă care este
cea mai puternică armă pe care el o are!
Această armă este insinuarea telepatică, deci influenţa magiei negre
mentale, în care acest monstru s-a specializat de-atâta amar de vreme!...
Insinuările gândului satanic sunt infinite dar, în principal, se pot recunoaşte
imediat după următoarele caracteristici:
1) insinuarea că totul este pieritor, inclusiv sufletul; 2) că viaţa este
aceasta, aici pe pământ; 3) că nu există Dumnezeu; 4) că el ar fi Dumnezeu,
în situaţia în care Dumnezeu, „totuşi" există; 5) că omul nu trebuie să se
abţină de la nici un rău. întrucât nu există Judecata judecată de Apoi; 6) că,
chiar dacă viaţa continuă şi după moartea trupului, el îi poate oferi, ca teren
de desfăşurare în continuare,
END