Nota: Traducerza citatelor din limba englez8, acolo unde nua existat 0 versiune oficiald romaneasca, apartine autoarei © Editura EIKON Bucuresti, Str, Smochinului nr. 8, sector 1, cod postal 031310, Romania Difuzare / distribuyie carte: tel/fax: 021 348 1474 mobil: 0733 131 145, 0728 084 802 e-mail: difuzare@edituraeikon.r0 Redactia: tel: 021 348 1474 mobil: 0728 084 802, 0733 131 145 e-mail: contact@edituraeikon.ro web: www.edituraeikon.ro Editura ikon este acreditata de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invapimantal Superior (CNC: Descrierea CIP este disponibila la Biblioteca National a Romaniei ISBN: 978-606-711-868-1 Corector: Kocsis Francisko ‘Tehnoredactor: Mihaita Stroe Coperta: Bogdan Spataru Editor: Valentin Ajder Raluca Blaga (su)pozitii teatrale sau ancore impotriva nostalgiei confortului =n Bucuresti, 2018CUPRINS Prolog Ancora 1: Oliver Frljié - Blestemat si fie midatorul de patrie! Ancora 2: Krzysztof Warlikowski - (A)pollonia Ancora 3: Angélica Liddell - Ping Pang Qiu Ancora 4: Anna Dankova - Cosmonaut Ancora 5: Forced Entertainment - Tomorrow's Parties Ancora 6: Monika Strzgpka, Pawel Demirski - Courtney Love Epilog Bibliografie 36 56 82 103, 122 136 143Ancora Oliver Frljié - Blestemat si fie trddatorul de patrie! In cadrul evenimentului $uete culturale la Facultatea de Drepr, regizorul de film Cristi Puiu face urmitoarea afirma- tis poem, simfonie, film, ce vregi - nu este o marturisire, el nu este, pur si simplu. Iar talentul nu reprezinta altceva decit curajul de ace marturisi.”"* Fraza rostita de Cristi Puiu nu are cum si nu-mi insogeasc’, macar pentru un timp, gandurile. $i aga imi apar valuri de intrebat Marturisire A mérturisi in arti +: Cred cu toati fiinta mea ca daca obiectul ala artistic — 1 A mirtucisi: ,a declara, a relata, a spune, a susgine. (..)a recunoaste (ca adevirat),(...) a spune deschis, a da pe fata, a arta fara ocol.”!? Si, dintr-odata, mi se dau pe fafa citeva secvente din trecu- cul artei spectaculare: * Incerc si ii vizualizez pe cei aproximativ cincisprezece mii de spectatori atenieni si incere si simt momentul in care au vizut, pentru prima dati, transpusa scenic piesa lui Euripide, Troienele. Alicuri de Michael Scott, imi las si cu imaginagia si se intrebe cum au resimtit locuitorii Atenei intalnirea cu acest eveniment teatral, cici ei ,s-au agezat si priveasca o piesa care "8 Suete culturale la Facultatea de Drept - Cristi Puiu (Partea I), min. 17, disponibil h htcps://wwwyoutube.com/watch?v=kCDSvldwsK0 Academia Romani, Dictionarul Explicativ al Limbii Roméne, p. 694. (iw)poziptteatrale sau ancore impotriva nostalgeiconfortului © 19 le infagisa pe scena realitatea tragica a cea ce le facusera, cu doar un an in urma, celor din insula Melos”. * Imi amintese de atit de faimoasa gelozie a lui Othello ~ gelozie disecata, descompusi, apoi recompusi scenic. Oare Shakespeare si-a dorit si relateze 0 poveste despre sentimentul acela provocator si chinuitor care il cuprinsese pe maur sau povestea dramaturgului englez anita find ocol altceva? Odata ajunsi la urechile mele, nu pot si las deoparte informatia pe care o dein: este un fapt istoric documentat ca Regina Elisabeta ,a emis, mai intai in 1596 gi apoi in 1601, edicte impotriva negrilor si maurilor”*! Drept urmare, nu de mirare ci unii critici considera ci ,din pricina stigmatelor culturale ale vremii, Shakespeare nu si-ar fi dorit ca un om de culoare si fie protagonistul povestii sale, preferand si vada Othello ca pe o piesa despre Iago.” * Oare cum o fi ajuns medalionul Ninei in imaginagia teatrala a lui Cehov? Ce dorea sa relateze Cchov? Sau poate isi dorea sa recunoasca drept adevérat ceva? Dar cum piesa nu il are ca protagonist pe Cehoy, ci uneoti pe Treplev si alteori pe Trigorin, medalionul este in mainile Ninei. Nina sau Avilova®®? $i iat cum, uneori, teatrul nu este la persoana 2 Ancient Greece: The Greatest Show on Earth, hosted by Michael Scott, min. 52:14, disponibil la: heps://wwwyoutube.com/watch?- y=FqnBBjC._8no. 1 Shakespeare's Othello, Edited by Sydney Lamb, Hungry Minds, New York, 2000, p.20. ® Idem. > Veziin acest sens volurpul Donald Rayfield, Anton Chekhov: A Life, Northwestern University Press, Evanston, Illinois, 1998: Avilova era fe- mmcia cisicoriti care astepta din partealui Cehov nu numai aprecieri cri ce cu privie la screrile ei scare il ciuta cu asiduitate pe dramaturgul rus.20 * Ralues Blaga a treia, ci, ,regleazi conturi” reale ale persoanei intai, De cele mai multe ori am impresia c& poate n-at fi chiar arat de ru daci, din cind in cind, am lua de la inceput, fila cu fili, istoria teatrului. Poate ci astfel am primi céteva im- pulsuri din curajul care i-a cuprins pe Euripide, Shakespeare sau Cchov atunci cand si-au deschis larg ochii si au ames- tecat, fiecare in felul ui, lumea din jur in propunerile lor dramaturgice. Ajunsi in acest punct, trebuie si marturisesc: dupa ineal- nirea cu Oliver Frljié si spectacolul Blestemat sé fie tridato- rul de patrie! din vara anului 2014, pentru mine teatrul s-a schimbat radical. Incr-un fel, cred c& sunt in aceeasi pozitie in care se aflase Roland Barthes, dupi vizionarea spectacolului Mutter Cowrage, regizat de Bertolt Brecht: amandoi 4(...) suntem (...) profund transformagi (...)"™. Paranteza auctorialt: (Cand vei citi aceste ninduri, nu vei da peste pagini goale; insd eu, acum, cénd m-am asezat sd scrits, nu pot si nu le observ prezenta. $i sesizez cum mé obliga paginile astea si-ti explic profunda transformare de care fi-am vorbit. Sinevoia ta apasi cu atéta greutate asupra paginii goale. Mai simt casi cum ar trebui si-i impértisesc cuiva iubirea enorma pe care i-0 port, insé, totodata, transpira in mine si teama ca rau curva si folosesc incorect cuvintele si sa nu pot asterne aici toate propocitile lumii pentru a-mi mérturisi sentimentele. E Ea este cea care i face cadou un medalion, cu trimitere la citeva rinduri din serierile sale, nsi Cchov nu-i rispunde in Fag, io roagi si urmareas- cc reprezentatia cu spectacolul Pescarusul. Avilova, ajunsi acasi, aut din nou printre randuriliterare si descopera rispunsul atit de agteprat i, torodati, atic de amuzant, care, in sfiryit, a enit de la Cehov: yfemeile ‘miritate nu artrebui si umble la baluri mascate” 24 Roland Barthes, Eseuri ertice, raducere din francezi de lolanda Va- siliu, Cartier, Chisinau, 2006, p. 61 (6u)poziptteatrale sau ancore impotriva nostalgiei confortului © 21 a atunci cind Blaga nu-si dorea sd striveasca sub nicio forma corola de minuni a lumii). Dar cine este Oliver Frljié? Cateva informarii din biogra- fia sa legate de spariile geografice in care s-a nascut sia studiat pot fi cit se poate de relevante pentru tipul de teatru politic pe care il propune: Frljié se naste in Bosnia si Hertegovina, studiazi la Zagreb gi ised zarva inca de la primal siu specta- col realizat sub umbrela companiei Le Cheval. Spectacolele semnate de Oliver Frijié se desfagoara pe scenele din Croaria (Zagreb, Rijeka etc.), Slovenia (Ljubljana), Serbia (Belgrad), Macedonia etc. ~ in fapt, in mai toate spariile geografice care formasera regatul” lugoslay, dar si pe alte scene europene. In ceca ce priveste faptul ci este prezent mai peste tot in spagiul exiugoslay, regizorul croat sustine ca ,schimbul artistic sicul- tural este cat se poate de natural din cauza trecutului comun sia faptului cé folosim mai mult sau mai pugin aceeasi limba, indiferent cum o numim.”® Legat de scandalurile pe care le provoaca mai peste tot, Friji¢ aproape c& jubileaza atunci cand acestea sunt aduse in discutie. Intr-unul dintre interviu- rile pe care le-a acordat, el vorbeste despre marea ,larma” care ii insogeste demersul artistic: ,-Tot ceea ce pot si fac este un soi de scandal si astfel si am parte de un profit simbolic, dar un singur om nu poate schimba intregul sistem.” Oliver Frljié nu este un regizor comod. In drumul meu documentar, studiindu-i spectacologia, adeseori_m-am % Igor Rutié, Interview with Oliver Frjiéin: Balcan Can Contempo- rary, December 2011- March 2012, p. 6 disponibil la: herp://www-per- foracijeorg/images/becS_web.paf, accesat la 22 septembrie 2014, © bidem, p.8.22 * Raluca Blaga intilnic cu formule precum ,terorist veatral”™, ycel mai disputat regizor din regiunea ex-iugoslava™, copil teribil al reatrului si aga mai departe. Criticii uneori il iau in brage, alteori ti reprogeaza faprul ci, aproape de fiecare dati, aduce in sceni accleasi formule de spectacol”. In fara tuturor aceste acuzatii, Frijié isi pistreaz constanta drumului siu®, Traseul su teatral nu a inceput asemenea altor traiectorii regizorale. Aga cum insugi recunoaste, a ajuns si construiasc& ,spectaco- le teatrale™", apropiindu-se mai intai de arta performativa™, ® Yezi comunicatul de presi disponibil online la adresa: heep://vwwe, nitrafest.sk/images/files/9_Press_release_Divadeln_Nitra_provoking_ controversy.pdf, accesat la 22 septembrie 2014. , Teatrul care face din actor o tema poli ‘cu Oliver Frijie in: Noi practci in artele spectacolului din Europa de Est, editata de lulia Popovici, Cartier, Chisinau, Moldova, 2014, p. 124. ® Spre exenplu, Nataia Govedié vorbeyte despre 0 ,monotonie filo- zofica si emotionala” (vezi Nataka Govedié, Fortele se securitate” ale apartenentei si peisajul teatral croat, in: Noi practic in artelespectacolului din Europa de Est, Editati de Tulia Popovici, Cartier, Chisinau, Moldova, 2014, p. 104) 2 Aga cumi marcurisete lui Matko Botié, Frjié nu crede cd este corect din partea eritcilor si puni un semn de echivalengé intre etic $i estetie (vedi I faut tracer un signe diégalité entre érhique et esthetique, entretien avec Te metteur en scéne Oliver Frljié, par Matko Botié in: Thédtre Create 6, pp. 12-21, material disponibil la: htep://wwwcheiti.hr/web/wp-content/ uploads/Theatre-croate_6-ra-WEB.pdf, accesat la 2 ianuarie 2016.) 31 Folosese aici sintagma propusi de Jacques Ranciére in The Eman- cipated Spectator. ® Vin dinero familie in care nu se mergea la teatru, deci nu due eu ‘mine povara unei traditiiteatrale. De fapt, am descoperit teatrul prin intermediul artei performative” (Interview with Oliver Frijié, by Diane Jean, translated by Neil Kroetsch, Festival Transameriques, disponibil a htp://en.mladinsko.com/performances/reprises-20152016/damned- be-the-traitor-of-his-homeland/e-library/, accesat la 28 ianuarie 2016.) i. Intervin 8 Suzana Marjat (u)pozipit teatrale sau ancore impotriva nostalgiei confortului © 23 iar din acest punct traverseazi drumul citre scena de teatru, unde construieste spectacole in care clemente care compun arta performativa gi teatrul se unese dup’ o coregrafie aparte. far atunci cind arta performativa gi teatrul se topesc in acelasi vas, granigele teatrului (asa cum le cunoastem gi aga cum le- am definit) se deplaseazi, relagia dinere spectatori si actangi se modifica si igi face simgita prezenta mdrturisirea. $i exact in acest loc observ, aproape putind si-l pipii, punctul in care ripide, Shakespeare, Cchov si Frijié se intalnese, Chiar daca, in acest caz teatral supus analizei, confesiunea nu este atit de vizibila de la inceput, cum se intampla, spre exemplu, cu spectacolul J Hate the Truth, clementele care compun aceasti stare vor valsa permanent, in interiorul spectacolului, cu senzatiile privitorului. Dar pani a ajunge in acest punct al explicagiilor, si rosto- golim pugin mai detaliat secvengele. Pentru aceasta trebuie sine intoarcem in timp in vara anului 2014, in seara in care spectatorilor adunati in faga Silii Seudio a Casei de Cultura din Sibiu, reprezencangii Teatrului Mladinsko din Ljubljana le oferi cite un set de dopuri peneru urechi. Suntem rugagi ca pe durata spectacolului, daci vom simgi nevoia, si le folosim, intrucat nivelul fonic poate deveni deranjant. Semi-intunericul si ritmul muzical lent, care se nagte erep- tat, oferi privirii corpurile a sapte actori intinsi pe podea, fiecare dintre acestia avand la el cate un instrument muzic: acordeonul, tobele, violoncelul, flautul, tuba vor construi, Jasand la o parte versurile, tonurile muzicale ale cantecului interpretat de Ceca si Rade Serbedzija, Protivojna Pesem ® Spectacolul J Hate the Truth, porneste de la elemente concrete ce se regisesc in cadrul biografiei familie regizorului Oliver Faljé.24 # Raluea Blaga ~ Necu protiv druga svog™. Din aceasta prima felie a evenimentului teatral purem extrage materialele pe care se sustine spectacolul lui Frijié: spagiul scenic, prin depopularea sa de obiecte, rimane ,dez- bracat”; scena va fi umpluta doar de actanti; lumina descopera sau ascunde prezenge corporales pe alocuri, apar instrumente muzicale gi cateva elemente de recuziti — pistoale, steaguri, cutites miezul demersului artistic devine actorul, impreuna cu textul scenic gi ilustragia muzicala, Textul de spectacol a fost construit prin urmirirea atenti a improvizatiilor actorilor, prin adaos, eliminare, prelucrare de poveste. Naratiunea scenic’ nu se substituie unei actiuni liniare, intregi, in care avem de-a face cu intrig’, desfigurare, punct culminat gi final de istorisire, in care actorul si fie ne- voit si construiasca un personaj urmand traseul clasic al unui astfel de demers. ‘Textul scenic® se constituie din sase ,dramacurgii”: 1. discursuri fictionalizate (cu accente de realitate, avnd un caracter funebru) susfinute de cei noui actori, din care nu lipsesc datedespre ,calitigile” sociale si artistice ale actangilor; 2. alte relatari despre cum a inregistrat fiecare dintre ac- tori vestea mortii conducitorului Iosip Broz Tito; un singur ton e disonant in aceasta line: mai tanarul actor Uros Kaurin Este vorba de cantecul anti-rizboi, Nu voi merge la rézboi tmpotriva.. % Oliver Filjié marcuriseste: »Zextul scenic se bazeazd pe discupile gi im- provizatile avute cu actori.” (veui Interview with Oliver Fri, disponbil la: _http://en.mladinsko.com/performances/eprises-20152016/dam- ned-be-the-traitor-of his-homeland/e-library/#CmsC6909EL, accesat 12 februarie2016) * Pentru realizarea textului scenic, regizorul a lucrat impreund cu dra- -maturgii Borut Separovié, Tomaé Toporisié. (su)pozipi teatrale sau ancore impotriva nostalgiei confortului © 25 povesteste despre cum si unde Ia sutprins momentul de iz- bucnire a razboiului din Slovenia. 3. seria de fapte urmatoare fi surprinde pe cei noua actangi pringi intr-o discugie in care lui Dario Varga, arborelui siu genealogic, casei sale de pe insula Rab, barcii, le sunt ciutate otiginile — croate, slovene, maghiare, sarbesti -, iar fiecare wobiect” supus disecarii este vizut ca purtdnd in esenga sa imaginea dusmanuluis 4, monologul actorului Primoz Bezjak; 5, actorii de sex masculin iau in vizor publicul, dorind si-si pun’ in aplicare, aproape literalmente, ameningarea — Fucking public. 6. scena finali, care are drept punct de pornire refuzul inigial al accrigei Draga Pototnjak de a interpreta piesa Protivojna Pesem — Necu protiv druga svog, sceni in care adevarul, adevarul teatral, teatrul si realitatea, menirea gi utilitatea teatrului politic sunt doar citeva dintre elementele care se constituie in naragiunea acestei secvente scenice. {In cadrul acestor sase naragiuni scenice se aude parci vo- cea lui David Mamet: ,Personajul este, de fapt, numai cele cAteva cuvinte ingirate pe pagina, atita tot (...)”.” In acest caz, personajul reprezinti doar cuvintele rostite pe scena. Daci aruncim o privire asupra figei de distribusie, nu vom da peste nume de caractere ficyionale, ci peste numele actorilor: Uro’ Maéek, Dario Varga, Boris Kos, Matej Recer, UroS Kaurin, Draga Potoénjak, Primoz Bezjak, Olga Grad, Matija Vast. Fiecare dintre actori apare in cadrul narativului scenic folo- sindu-si propriileamanunte biografice, insilecondimenteazi % David Mamet, Teatrul, traducere din englezi de Monica Bottez, ‘Curtea Veche, Bucuresti, 2013. p. 53.26 + Raluca Blaga cu reprezentiri imaginare, si toate acestea pentru ci, in scena, Frid igi doreste ca actorii si fie ,subiecti politici, nu obiecte ale demagogiei regizorului.”* In aceezsi zoni a lipsei de demagogie se inscrie gi sistemul simbolic al spectacolului. In spagiul scenic ,dezbricat” despre care vorbeam anterior, semnele, obiectele, imaginile care ar reprezenta indirect © notiune, o idee sau un sentiment igi gisesc solul germinativ. Cusitele, pistoalele si steagurilor (Sloven, croat, sirb, iugoslav) in mainile si pe corpurile ac- torilor, defileaza scenic firi a fi ferite privirii si inlocuiese © serie de reprezentari care ar putea fi plasate doar intr-un anumit spatiu si timp geografic, ridicand astfel imaginca iconica la starutul de simbol, iar de aici plasind-o in zona metaforei universalului uman, Pe aceiagi stalpi de sustinere ai constructici scenice pare sa fi fost gandita gi ilustragia muzi- cali”, Secyengele dramaturgice sunt separate sau insotite de fo selectie muzicala care cuprinde ,uuniversul sonor” al fostei Tugoslavii: versiunea prelucrati de Bijelo Dugme a imnului fostei Yugoslavii, Hej Sloveni; Zajdi, zajdi, jasno sonce™; Jugoslovenka, prin vocea artistei Lepa Brena; Bila je tako Uijepa inverpretata de Dragan Stojnié; ritmurile unei piese turbo-folk; piesa interpretati de Ceca si Rade Serbedzija, % Interview with Oliver rij disponbilla: heep:/en.mladinsko.com/ performances/reprises-20152016/damned-be-the-traitor-of his-home- Iand/e-library/#CmsC6909EL, accesat la 2 febeuarie 2016, » Regizorul Oliver Frljiéa realizat aranjamentul scenic, costumele gia operat selectia muticali. 4p; esa, care se intituleaz’ Apune, apune, soare strélucitor siti aparyine macedoneanului Aleksandar Sarievski, la origine este un cintee popular care are diferite surse de inspirafie: versiunea folosita de Oliver Faljié in acest spectacol este interpretata de acceagi Ceca. (su)pociti:teatrale sau ancore impotriva nostalgiei confortului © 27 Protivojna Pesem — Necu protiv druga svog. Fiecare dintre aceste compozitii muzicale urmeaza traseul de la icon catre simbol local, iar de aici catre statutul de simbol universal. Pentru a destructura stilul regizoral propus de Oliver Frijié in acest spectacol, am ales sa ma folosesc de trei dintre replicile evenimentului teatral: a. »Blestemat si fie tridétorul de patrie?” b. wPolitia din Koper ne-a informat cé resturile wmane gisite 1a baza bisericii din Piran, o proteza dentard gio peruct ignifi- 64, apartineau actrifei si scriitoarei Draga Potoénjak. Era clar ci isi diduse foc, ca reactie La scena masturbirii din spectacolul numit ,Hei, Slavi!” al marelui terorist teatral Oliver Frijic.” c. replica actorului Primoz Bezjak — La ce vd witagi?” a. »Blestemat si fie tmiddtorul de patrie!” este, in fapt, ul- timul vers al imnului de stat al fostei lugoslavii, Hej Sloveni. ‘Aga cum recunoaste si personajul Anton Kovaé, din nuvela ui Drago Janéar, The Prophecy, »Maresalul [n.a. Josip Broz Tito] a murit sila scurt timp a murit si fara.” Acesta este i punctul de interes recunoscut de Oliver Fri atunci cind vorbeste despre zona pe care gi-a dorit s-o exploreze in acest spectacol: ,ce s-a intimplat cu aceasta fara, cu mostenirea ei culturala gi politica gi de ce, la un moment dat, am tridat ide- ca lugolsaviei si potengialul ei eliberator pentru un capitalism neoliberal si pentru identitagi nagionale.”® De la imaginea Drago Jantar, The Prophecy and Other Stories, eranslated from the Slovene and with an introduction by Andrew Baruch Wachtel, Nor- thwestern University Press, Evanston, Illinois, 2009, p. 15. ® Interview with Oliver Fri, disponbil la: heep://en.saladinsko.com/ performances/reprises-20152016/damned-be-the-traitor-of-his-home- land/e-library/#CmsC6909E1, accesat la 2 februarie 2016.