UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR FACULTATEA DE AGRICULTUR

GHERMAN VASILE

MUNTEAN MIRCEA

OPERA II I APARATE

CLUJ - NAPOCA 2004

CUPRINS 1.INTRODUCERE 1.1. Domeniul i particularitã ile industriei alimentare 1.2. Progrese tehnice i tiin ifice în Industria Alimentarã 2.OPERA II CU TRANSFER DE IMPULS. APARATE I UTILAJE SPECIFICE 2.1.Transportul fluidelor 3.UTILAJE PENTRU ALTE SURSE ENERGETICE 3.1. Generatoare hidropneumatice 3.2. Pompe i compresoare volumice 3.3. Aparate f r elemente mobile 3.4. Motoare hidropneumtice 4.M RUN IREA MATERIALELOR SOLIDE 4.1. Definirea opera iei 4.2.Scopul procesului 4.3. Factorii care influen eaz opera ia de m run ire 4.4. Procedee de realizare 4.5. Scheme de realizare a opera iei de m run i re 4.6. Clasificarea ma inilor de m run it 4.7. Mori cu cilindrii (val uri) 4.8. Ma ini de t iat sfecla de zah r 4.9. Tipuri de mori 5.AMESTECAREA MATERIALELOR 5.1. Generalit i 5.2. Factorii care influen eaz i caracterizeaz procesul 5.3. Eficacitatea amestec rii 5.4. Amestec toare pneumatice sau prin barbotare 5.5. Aparate de amestecare 6.OMOGENIZAREA I EMULSIONAREA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARA 6.1. Generalit i 6.2. Metodele de emulsionare 6.3. Ma ini, aparate i instala ii de omogenizare -emulsionare 7.PRESAREA 7.1. Generalit i 7.2. Utilaje pentru presare 7.3. Calculul preselor 8.EXTRUDAREA TERMOPLASTIC ÎN INDUSTRIA ALIMENTAR 9. Sedimentarea. Decantarea. 9.1. Generalit i 9.2. Bazele teoretice ale sediment rii 9.3. Factori ce influen eaz separarea prin sedimentare 9.4. Influen a mi c rii fluidului asupra sediment rii 9.5. Decantoare în sistem eterogen solid -lichid 10.SEPARAREA PRIN CENTRIFUGARE 10.1. Generalit i 10.2. Aparate de frac ionare a fazei solid -solid
2

4 4 4 5 5 10 10 14 17 19 20 20 20 21 22 22 23 24 27 28 30 30 31 32 33 34 40 40 41 41 46 46 48 57 58 62 62 63 64 64 65 68 68 68

10.3 Centrifugarea amestecurilor eterogene 11.SORTAREA AMESTECURILOR POLIDISPERSE SOLID-SOLID 11.1.Generalit i; clasificare 11.2.Opera ia de cernere 11.3. Separarea magnetic 11.4. Separarea dup însu irile aerodinamice 11.5 Separarea hidraulic 11.6. Separarea pe baza diferen ei de mas specifi c

69 81 81 81 90 91 91 94

3

Progrese tehnice i tiin ifice în Industria Alimentarã Opera iile. Astfel se pot utiliza radia iile ionizante. rectificarea. transportul. mãsurarea. difuzia. cu transfer de masã (schimb de substan ã): uscarea. 1. biochimicã sau chiar opera ii combinate. sterilizarea. Tehnicile conven ionale de separare prin filtrare sunt înnoite prin aplicarea noilor metode de separare realizateîn instala ii 4 . extrac ia. dozarea. Domeniul i particularitã ile industriei alimentare Industria alimentarã prelucreazã materiile prime de origine biologicã. caracteristica esen ialã a industriei alimentare constã în aceea cã unele opera ii ce trebuiesc efectuate sunt de naturã biochimicã i microbiologicã. etc. infraro ii. Elementele în care se realizeazã procesul tehnologic sunt utilajele care pot fi aparate (utilaje fãrã organe în mi care) i ma ini (cu organe active în mi care). Opera iile sunt faze distincte ale unui proces tehnologic i pot fi : de pregãtire a materiilor prime în vederea prelucrãrii. c) opera ii biochimice i chimice ca: fermentarea. condensarea. Transformarea materiilor prime în produse finite sau semifabricate se realizeazã printr-o succesiune de opera ii de naturã fizicã. chimicã. b) opera ii fizice: cu transfer de impuls: mãrun irea. de producere a semifabricatelor sau a produsului brut. etc. rãcirea. microundele i curen ii de înaltã frecven ã. cu transfer de cãldurã: fierberea. radia iile X. Ansamblul ordonat al opera iilor prin care se realizeazã fabricarea unui produs se nume te proces tehnologic.1. în majoritatea ramurilor industriale alimentare. neutralizarea. pasteurizarea. Opera iile se clasificã dupã natura acestora în: a) opera ii mecanice: depozitarea. separarea materialelelor. vegetale i produse animaliere în vederea transformãrii sau extragerii din acestea a anumitor elemente destinate hranei omului i totodatã realizeazã conservarea i condi ionarea alimentelor. de transformare a produselor brute sau semifabricate în produse alimentare (bunuri de consum) sau pentru prelucrarea subproduselor sau a de eurilor. amestecarea. evaporarea.2.1. aparatele i utilajele care se utilizezã în diversele ramuri ale industriei alimentare pentru prelucrarea produselor agricole sunt permanent înnoite i modernizate prin folosirea i adaptarea ultimelor cuceriri ale tiin ei. distilarea. Spre deosebire de alte ramuri industriale.INTRODUCERE 1.

utilizãrii i a interschimbabilitã ii. Nu în ultimul rând. sunt remarcabile aplicarea progreselor tehnice înregistrate în metodele de conservare prin frig i liofilizarea produselor alimentare.1. laptelui. sau cu ajutorul pompelor. Transportul fluidelor prin conducte se face prin cãdere liberã de la nivelele superioare la nivele inferioare. Elemente caracteristice conductelor În vederea fabricãrii.moderne care folosesc membrane pentru microfiltrare. APARATE I UTILAJE SPECIFICE 2. ind. Pompele realizeazã concomitent cu transportul i opera ie de amestecare când situa ia o impune. vinului. 2.Transportul fluidelor Aparatele i utilajele din ansamblul instala iilor industriale sunt legate între ele cu conducte prin care se realizeazã transportul produselor (materii prime. Ultrasunetele se aplicã în industrializarea cãrnii. uleiului i panifica iei pentru realizarea de emulsii. atât pentru conducte cât i pentru armãturi i fitinguri s-a impus standardizarea lor.). la omogenizarea produselor sau la spãlarea recipientelor. mãrirea energiei cinetice a fluidului astfel încât sã aibã la alimentare viteze mai mari fa ã de cazurile obi nuite. materii auxiliare. 2. În cazul numai de transport a fluidelor. hiperfiltrare prin osmozã inversã în ind. când lichidul trebuie transportat de la niveluri inferioare spre cele superioare sau la acela i nivel. a cunoscut o largã dezvoltare extrudarea termoplasticã a materiei prime alimentare în utilaje moderne. prin pompare se asigurã mãrirea energiei fluiduluiastfel sã permitã ridicarea de la un nivel h1 la un nivel h2 (h2>h1 ). În scopul asigurãrii debitului necesar de fluid. etc. berii. prin mãrirea presiunii de la p1 la p2 (p1>p2 ) pentru învingerea pierderilor prin frecare i locale. pentru a se reduce durata de alimentare a aparatelor. suspensii. 5 . legume sau extracte vegetale se face prin pulverizare în vid combinatã cu termoinactivarea microorganismelor în istala ii moderne pentru ob inerea produselor instant. apar inând tehnologiei de viitor pentru ob inerea de produse alimentare în condi ii economice (în industria de morãrit-panifica ie.OPERA II CU TRANSFER DE IMPULS. ultrafiltrare. mal ului.1. etc. circula ia se face cu o anumitã vitezã pentru învingerea pierderilor liniare i locale de presiune. sucurilor. Uscarea laptelui.1. laptelui. laptelui. sucurilor de fructe. În ultima vreme. produse intermediare) de la o instala ie la alta.

În cazul temperaturilor de lucru mai mari de 400 0C. c) prin calcul economic. La noi arã.2.1. T ™w (2.1.scara II : presiunea de lucru poate fi egalã cu 0.evile i armãturile sunt caracterizate prin diametrul nominal (Dn) i o presiune nominalã (Pn). alcãtuiesc elementele care se prescriu în comanda pentru livrare. 2.8 Pn i temperatura fluidului < 300 0C. dimensiunile nominale caracteristice evilor se regãsesc în STAS 2099-79. i fac parte din categoria numerelor normale. . stabilindu-se diametrul la care exploatarea i între inerea sunt economicoase. iar temperatura fluidelor pânã la 120 0C.scara III : presiunea de lucru egalã cu 0. Aceste douã caracteristici împreunã cu indica iile asupra materialului de construc ie i lungimea. Calculul conductelor Elementul de bazã pentru o conductã sau o re ea destinatã transportului fluidelor este diametrul care trebuie sã corespundã ecua iei continuitã ii debitului i care se determinã pe baza urmãtoarelor principii: a) pe baza vitezelor optime de circula ie a fluidelor. Viteze recomandate la curgerea fluidelor Fluidul Apã Apã Abur Specificare Transport -alimentare cazane cu abur -pompe centrifuge ±la alimentare -la refulare -evaporatoare -pentru încãlzire 6 Vitezã (m/s) 1.1.64 Pn la temperaturi ale fluidului sub 400 0C (indicate pentru abur supraîncãlzit). b) inând seama de pierderile de presiune egale pe ramifica iile re elei echivalente. în func ie de fluid sunt: . a) calculul diametrului pe bazã de viteze optime este acceptat pentru conductele cu lungimi de pânã la 30 m.1) Vitezele recomandate sunt prezentate în tabelul 2. Presiunile nominale pentru care se construiesc evile sunt reglementate prin STAS 2250-78. .scara I: presiunea de lucru poate egalã cu Pn.: Tab.5 Pn pentru presiuni mai mari de 3·105 Pa. diametrul conductei (D) se determinã din rela ia continuitã ii debitului (Q) volumic i viteza (W) din rela ia: d! 4Q . Scãrile de presiune maximã admisã. Presiunile de încercare ale conductelor sunt de 2 Pn pentru presiuni mai mici de lucru sau 1. se impune o comandã specialã pentru evi i armãturi.5«3 2«3 2«3 3«5 15«30 30«50 .2.

).Aer p>3·105 Pa Ventilatoare -aspira ie -refulare 12«16 15«20 Dupã ob inerea dcalc se stabile te viteza efectivã la dn i se determinã pierderile de presiune.1. 4 2 3 1 P 5 6 a 7 i se caracterizeazã diferite puncte de evacuare sau racord unic aspirant. care aspirã aerul din re ea i-l evacueazã printr-un racord unic (fig. Se caracterizezã prin asigurarea unei depresiuni în interiorul utilajului pentru a împiedica împrã tierea prafului.1.3) c) calculul diametrului economic este exprimat prin func ia de optimizare care reprezintã costul total (ct).fiecare punct de aspira ie sau refulare impune realizarea unui anumit debit volumic de fluid Q vi.2. i !1 n (2. Pompele sau ventilatoarele asigurã alimentarea re elei sau pierderile de presiune i se acoperã prin scãderea treptatã a presiunii fluidului pe parcursul traseului. (2.Re ea de alimentare cu apã prin aspira ie Un alt mod este dat de pierderile de energie acoperite de ventilator. Filtru 3 5 2 1 4 ventilator 6 Fig. toate punctele de tip ³i´ pot func iona simultan cu condi ia (2.2) condi ia de pierdere de energie prin frecare este: (p final ! § (pint er  h. func ie de: Ct = Am + In + Ex.2)|: Qvt ! § Qvi .4) 7   . (2. Fig 2.2. conform figurii 2.Re ea prin refulare Condi ia de debit: .2.2. b) calculul re elelor cu ramifica ii : re elele pot fi prin refulare sau prin aspira ie.

dupa inlocuirea lui V ™\ 8 . hidromagnetice ( ce utilizeazã câmpuri magnetice în evaluarea debitului prin deplasarea unor traductori). În figura 2.7 valoarea vitezei este : w ! Eu cu rela ia 2.Din egalarea celor douã rezultã 2 Eu = \/2. ¡ (2. tuburi Venturi i Pitot. sau gravimetrice Gg . Optimul este : xC t ! 0. Mãsurarea debitelor la fluide Prin debit se în elege cantitatea de fluid transportatã în raport cu unitatea de mãsurã la una din mãrimile: masã. rotametrice (cu izotopi radioactivi sau prin interferen a undelor) i termice (cu fir cald). iar din relatia 2. iar debitul masic: Qm = Gm ·g = Gv·V·g = Gv·K Pentru determinarea debitului trebuie cunoscute w i sec iunea de curgere. anemometre i contoare rotative).etse suprafa a sec iunii [m ] iar w ± viteza medie [m/s].7) (2. In-sunt cheltuieli anuale de între inere iar Ex-sunt cheltuieli anuale de exploatare a re elei. Metodele de determinarea a debitelor sunt gravimetrice (care evalueazã masa cursã în unitatea de timp). cu rotametre.3. V ™ w2 dar (p ! \ ™ V ™ w2 . Debitul volumic este: Qv =A·w 2 (2. În afarã de metodele hidrodinamice. volumetrice Gv Qv [m3/ h sau s]. duze calibrate.Qm [kg/h sau s].1. hidrodinamice (se fac prin diafragme. xd 2.3 este prezentat un cot i o diafragmã cu efectul produs de curgerea lichidului prin acestea.Qg [N/h sau s].8) (p ! V™ u 2 ™ (p .5) (2.7 . ¢ Tot din rela ia 2.6) în care A. cu litometre).în care Am-sunt cheltuieli anuale de amortisment.8. (p ! Eu ™ V ™ w 2 . Metoda hidrodinamicã se bazeazã pe cãderea de presiune la curgerea fluidelor peste obstacole (criteriul Euler-Eu): u ! (p . Astfel se disting debite masice Gm . greutate. mecanice (cu contoare. celelalte metode necesitã utilizarea de traductoare i etalonãri. volum.

Efectul produs de curgerea lichidului printr-un cot i o diafragmã În figurile 2.5.5 un tub Pitot-Prandtl cu efectul produs de curgerea lichidului prin acestea.4 este prezentat un tub Venturi iar în figura 2.2.2.Efectul produs de curgerea lichidului printr-un tub Venturi (h W=max vmax Fig. Fig.Efectul produs de curgerea lichidului printr-un tub Pitot-Prandtl 9 (h (h .(h Fig.3.4.2.

Ecua ia debitului la mãsurarea cu tub Venturi (în vedeea evitãrii turbulen elor) este : QV ! E TV ™ T ™d2 2 ™ (p ™ 4 V Cu tubul Pitot-Prandtl se determinã: (p ! (h .

1. turbocompresoare). generatoarele dinamice se clasificã în : i 10 . recuperatoarele de cãldurã i pompa termicã constituie utilaje pentru ob inerea i dirijarea energiei termice la locurile de utilizare. Aceste ma ini se caracterizezã prin func ionarea la tura ii mari permitând directa cuplare cu motoarele electrice. ventilatoare. 3. nu au de închidere între orificiul de admisie i cel de evacuare. V R Se gãse te W/Wmax în func ie de R max din tabele i se determinã Wmedie. Din punct de vedere func ional generatoarele hidropneumatice se împart în generatoare hidraulice dinamice generatoare hidraulice volumice. au un mers silen ios. 3. În vederea vehiculãrii fluidelor sunt necesare generatoare hidropneumatice. 3. Dupã modul de ie ire al fluidului din rotorul ma inii (turbopompe. Q ! A ™ Wmedie .1. Wmax ! 2 ™ g ™ (h ™ Vm  V W ™d . Pentru valorificarea energiei cãderilor de apã i a vântului se folosesc turbinele hidraulice i eoliene.1. Remax ! max . iar pentru ac ionãri. boilerele i alte schimbãtoare de cãldurã.UTILAJE PENTRU ALTE SURSE ENERGETICE Pe lângã energia electricã. Cazanele de abur i apã caldã. Generatoare hidropneumatice Generatoarele hidropneumatice transformã energia mecanicã în energie hidraulicã lichidelor sau în energie pneumaticã necesarã gazelor pentru a fi vehiculate de la un nivel la altul sau pentru a fi puse sub presiune. Generatoare hidropneumatice dinamice Generatoarele dinamice transformã energia mecanicã în energie cineticã i pe aceasta în energie poten ialã de presiune sau de pozi ie. în unitã ile de industrie alimentarã se utilizeazã i alte surse de energie pentru realizarea mecanizarea i automatizarea unor procese de produc ie. acolo unde nu pot fi folosite motoarele electrice i cele cu ardere internã se face apel la motoarele hidropneumatice.V m  V ™ g . Energia electricã pe cale chimicã se ob ine cu generatoarele elctrochimice.

Cri i alte tipuri. Cu rotor radial sau centrifugal ± la care fluidul are la ie irea din rotor direc ia perpendicularã pe arborele rotorului. sisteme de ac ionare. Cerna. fiind prevãzute cu mai multe rotoare montate în serie pe acela i arbore.2. Ie irea lichidului din rotor produce în centrulrotorului o depresiune. i energia cineticã se transformã în energia poten ialã necesarã ridicãrii lichidului la înãl imea cerutã. Din aceastã categorie se fabricã pompe cu arborele orizontal tip SADU i cu arbore vertical. Pompe centrifuge (turbopompe) Pompele centrifuge pot fi mono sau multietajate. 3. 11 . Din aceastã categorie de pompe s-au construit la noi în arã pompele Lotru. rotor. pompele submersibile tip HEBE. cu rotor normal i rotor rapid.  Cu rotor diagonal ± la care fluidul formeazã la ie ire un unghi mai mic de 900 cu axa rotorului. Pompele centrifuge multietajate sau mai multe trepte de pompare. din cauza spa iului mai mare.  Cu rotor axial ± la care fluidul are la ie ire o direc ie paralelã cu axa rotorului.1. În dreptul orificiului de refulare se mic oreazã viteza lichidului. Se utilizeazã în instala iile unde este necesarã o înãl ime mai mare de pompare. Lichidul intrã în pompã axial i sub ac iunea câmpului de for e centrifuge determinat de învârtirea rotorului este împins radial cu vitezã spre periferia rotorului i apoi în conducta de refulare. Generatoarele dinamice cu rotor radial dupã raportul D2/D1 (ie ire/intrare) se clasificã în : generatoare cu rotor lent. care face ca lichidul din conducta de aspira ie sã fie împins de presiunea atmosfericã în rotor. Elementele din care este constituitã o pompã centrifugã sunt: caracsa.

5.1. La cre terea debitului. Ventilatoarele cu palete drepte se utilizezã la unele instala ii de transport pneumatic. presiunea totalã a ventilatorului se modificã ( debitul i presiunea cresc iar înãl imea de pompare scade). tura ia n [rot/min] i randamentul total Lp.1. Au un numãr mai mare de rotoare montate în serie ii se construiesc pentru debite mari.3. deoarece paletele drepte nu acumuleazã materialul în canalul rotorului.4. Debitul teoretic Qt al pompei este debitul care nu ine cont de pierderile cauzate de 12 . Se nume te debitul pompei cantitatatea volumetricã de lichid pompatã în unitatea de timp.1. dupã tipul paletelor pot fi cu palete fixe sau reglabile iar ventilatoarele radiale (centrifugale) dupã tipul paletelor pot fi cu palete înclinate înainte sau înapoi (cele mai utilizate). Ventilatoarele axiale.3. Ventilatoare Ventilatoarele se clasificã dupã modul de trecere a aerului în radiale (centrifugale) i axiale sau dupã presiunea manometricã în ventilatoare de joasã presiune. Ace ti parametrii sunt înscri i pe plãcu a de identificare a fiecãrei pompe sau ventilator.1-3. Parametrii principali ai pompelor i ventilatoarelor Principalii parametrii func ionali ai pompelor i ventilatoarelor sunt : debitul volumic Qv (m3/s). de medie presiune i înaltã presiune. Turbocompresoare i suflante Func ianeazã pe acelea i principii ca ventilatoare centrifuge dar raportul de comprimare este cuprins între 1. 3. înãl imea manometricã H (m coloanã de apã) la pompe sau H (mm coloanã de mercur) la ventilatoare. Presiunile realizate la refulare sunt la turbocompresoare 20-120 daN/cm2 i la suflante 1-20 daN/cm2. 3. puterea P (kW) necesarã ac ionãrii acestora.

etc.Q Qmed ed ! Qmax  Q min . V densitatea lichidului daN/m3. pr. debitul real Qr ine cont de aceste pierderi i se exprimã cu rela ia: Qr ! L p ™ Qt Gradul de neuniformitate al debitului H este raportul dintre diferen a valorilor extreme i valoarea medie a debitului: £ H ! Q max  Q min . [W] 13 . umplerea incompletã la aspira ie . 2 Înâl imea totalã de ridicare sau înãl imea manometricã este datã de rela ia: H ! 2 w 2  wa p  pa p 2  p1  H0  r  Hg  § H p ! r .reprezintã suma pierderilor de presiune în pompã i pe conducte. Hg ± §H p reprezintã înãl imea geometricã de ridicare i egalã cu Hg = Ha + H0 + Hr [m]. H0 ± diferen a de înãl ime între punctele unde se mãsoarã Hr i Ha . wr i wa reprezintã vitezele de curgere a lichidului în conductele de refulare respectiv aspira ie [m/s]. Lucrul mecanic util pe care pompa îl efectueazã la un debit Qr i la o înãl ime totalã de ridicare H (m) într-un timp X este: L ! V ™ g ™ H ™ Qr ™ X .p2 .reprezintã presiunea lichidelor la refulare respectiv aspira ia în pompã. [J] iar puterea utilã a pompei va fi: P ! V ™ g ™ H ™ Qr . 2g V™g V™g în care : p1.scurgerile prin neetan ietã i. în care Ha este înãl imea de aspira ie. toate mãsurate în m.reprezintã presiunea fluidului la suprafa ã în recipien ii de aspira ie respectiv refulare. .pa . iar Hr reprezintã înãl imea de refulare.

Lc iar puterea realã consumatã de pompã este: P! V ™ g ™ H ™ Qr . pompele sunt : volumice alternative i volumice rotative. 3. Lh este randamentul hidraulic. Dup direc ia de deplasare a volumelor. se 2 modificã debitul Q2. L Puterea realã a pompei este mai mare decât puterea teoreticã datoritã rezisten ei hidraulice la trecerea lichidului prin conducte. Au organe de închidere între orificiile de admisie i de refulare : palete. Lv este randamentul volumic. Pompe i compresoare volumice Generatoarele volumice transform direct energia mecanic în energie poten ial de pozi ie sau presiune.Lucrul mecanic consumat de pompã (Lc) este mai mare decât lucrul mecanic util dezvoltat. Se caracterizeaz intermediare. în care Lm este randamentul mecanic. A. Pompe volumice alternative prin tura ii mai reduse necesitând reductoare sau transmisii 14 . La pompele i ventilatoarele centrifugale. din cauza pierderilor. ci numai de etan area organului de închidere. de presiunea mediului în care trebuie refulat fluidul i de puterea motorului de antrenare. bile.2. Randamentul total al pompei este raportul: Lp ! L . pierderi volumice i frecãrilor mecanice. respectiv înãl imea H2 i puterea necesarã ac ionãrii va fi P2 dupã urmãtoarele rela ii: n1/n2 =Q1/Q2. P1/P2 = (n1/n2)3. Au în l imea de pompare teoretic nelimitat care nu depinde de tura ia sau forma organului de pompare. H1/H2= (n1/n2 )2. supape. dacã se schimbã tura ia la valoarea n . deci : L ! L m ™L h ™Lv .

Comprimarea fluidului gazos se ob ine prin cre terea presiunii statice. 0. ocup un spa iu redus.. pot transporta lichide cu vâscozitate mare. folosind un organ mobil pentru mic orarea volumului unuia sau mai multor compartimente în care fluidul gazos este închis. rotative ± dup felul organului.a) real t ! Td 2 p ™ ™ n [m 3 / s] 4 t = - · p ( p= 0. palete) care se rotesc cu etan are într-o carcas de form corespunz toare. pot func iona la tura ii mari i asigur refularea uniform a lichidului. se autoamorseaz . sunt mai pu in sensibile fa de impurit ile din lichid. Pot fi cu : piston. din ii ro ilor constituind organele de închidere a pompei. c) Compresoare volumice Se utilizeaz la instala iile frigorifice. limitate de organele de închidere (din i. etc. Pompe volumice rotative Transport lichidul cu ajutorul unor organe (rotoare) prev zute la periferie cu spa ii goale. Pompa cu rotor elicoidal excentric realizeaz deplasarea lichidului în sens axial prin împingere cu ajutorul spirelor rotorului melcat. Pompele rotative volumice sunt simple din punct de vedere constructiv. 15 .99 randament volumic) cu efect . Pompa cu angrenaje cicloide i pompa cu loburi spre deosebire de pompele cu angrenaje deplaseaz lichidul cu un num r mai redus de celule dar cu volum mai mare. dublu B.simplu. Pompa cu ro i din ate este alc tuit dintr-o carcas în interior cu dou ro i din ate care se rotesc în sens invers. lobi.85 ..

doi. La compresoarele în contracurent în chiulas sunt supape de : admisie(aspira ie). La compresoarele în echicurent vaporii agentului frigorific intr în supapele montate în fundul pistonului i ies prin supape montate în capacul cilindrului. trei sau mai mul i cilindrii a eza i vertical. cu inel de ap . Dup felul în care fluidul (gazul) frigorific str bate cilindrul se deosebesc compresoare în echicurent i în contracurent. str b tând cilindrul într-un singur sens. Organul mobil este rotorul excentric cu palete care lucreaz într-o carcas cilindric . Compresoarele pentru instala iile frigorifice pot fi cu unul.Compresoarele cu piston : au organul principal cu mi care rectilinie alternativ . refulare. în V. 16 . Compresoarele rotative : pot fi cu pistoane rotative. cu palete : culisante în stator. glisante în rotor. mai rar orizontal.

8 Sifon b) Montejusuri : folosite la transportul lichidelor toxice.8) Sifonule este o eav îndoit sub form de U servind pentru transvazarea unui lichid pân la egalizarea nivelurilor în cele dou vase. l P  7^ d ! Td 4 4 2gH l P  7^ d 0 sau neglijând pierderile prin frecare : W ! 2gH . fierbin i. corozive (fig.3.3.3.3 Aparate f r elemente mobile Din aceast categorie fac parte : a) Sifoanele (fig.dezavantaj : func ionare intermitent = (15 ± 20)% 2 evacuare alimentare er comprimat 0 Presiunea necesar ridic rii lichidului : p ! Vg  2 V . ! T 2 d ™ 2gH 4 Fig.9) . Principiile sifonului : Ecua ia lui Bernoulli în sec iunile 1 i 2 p w2 p w2 h1  1  1 ! h 2  2  2  F V ™ g 2g V ™ g 2g (h p1 1 p1 = p2 = pa w1 = w2 h1 ± h2 = H = F ¨ l ¸w H ! © P  7^ ¹ ª d º 2g p2 h1 2 2 2 h2 W! 2gH .3.

17 .3.10.9 Montejus c) Gaz-lifturile (pompe Mammut) sunt prezentate ca principiu în figura 3.  7 ^  p 0 1 Fig.

10 Gaz-lift m HP = H ± HS (în l imea de pompare) d) Injectoare i ejectoare (fig. Ejectoarele sunt aparate de construc ie identic folosite pentru evacuarea unui lichid sau gaz (realizarea raportului de compresie 5 = pompe de vid). func ioneaz f r zgomot i pot fi construite din materiale anticorozive. aer sub presiune sau comprimat). sunt dezavantaje. 18 s . f r supraveghere.3 ± 0. cu materii sau corpuri în suspensie. Gâtuitura injectorului 6. folosind energia 1 4 2 5 6 3 Fig. Randamentul sc zut 15-30% adic consum mare de abur sau gaz i amestecarea fluidului motor cu lichidul pompat. transport lichide murdare.Func ionarea se bazeaz pe principiul vaselor comunicante umplute cu fluide nemiscibile cu densit i diferite. Duza de intrare fluid motor 2.Au randamentul cuprins între ( )= 0.3.5.3. Adâncimea de scufundare : HS ! H P ™ l er comprimat ¤ Vm unde : Vl  Vm ± densitatea lichidului ± densitatea suspensiei Fig.11 Injector cinetic a unui fluid motor (abur.11) 1.3. Intrare fluid antrenat 4. Injectoarele sunt aparate ieftine ca investi ie i între inere. au func ionare sigur . Intrare fluid motor 5. Ajutaj de amestec 3. Se utilizeaz la ridicarea lichidelor con inând solide în suspensie (sfecl de zah r) cu ajutorul aerului comprimat care dispersat în lichid formeaz un amestec eterogen gaz lichid cu densitate medie mai mic decât densitatea lichidului. Difuzor Injectoarele sunt aparate pentru transportul sau ridicarea lichidelor sau pentru pomparea lor într-un spa iu sub presiune. se folosesc la transportul fluidelor care au o temperatur ridicat . astfel c suspensia gaz-lichid se rdic prin eava de refulare.

lucru mecanic. cu palete glisante). rotative 2.hidrostatice : liniare. radial-axiale i axiale. pompele volumice i motoarele hidrostatice sunt ma ini reversibile. de aceea i construc ie. inferioar i lateral .hidrodinamice : ro i hidraulice. rotative Ro ile hidraulice se utilizeaz pentru c deri mici de ap . cu piston axial.3.12 Turbine eoliene a-cu coad b-cu virole c. turbine hidraulice . Motoarele hidrostatice. Motoarele hidrostatice liniare (cilindrii hidraulici de for ) sau rotative (pompele cu ro i din ate. 19 .3. Turbinele cu arbore orizontal necesit dispozitive speciale pentru orientarea acestora în direc ia curentului. Turbinele eoliene sunt motoare pneumatice care transform maselor de aer în mi care. Dup direc ia curentului se deosebesc turbine tangen iale. Totodat sunt întâlnite ro i cu i ro i cu arbore vertical arbore orizontal par ial cufundate cu partea inferioar în ap care transform energia total cufundate în ap . Dup felul cum primesc apa. Motoare pneumatice .cu elice În func ie de pozi ia arborelui se deosebesc turbine cu arbore orizontal i turbine cu arbore vertical. putând îndeplini atât func ia de generator hidraulic cât i de motor hidrostatic. deosebim ro i cu admisie superioar . Motoare hidraulice . Motoare hidropneumatice Motoarele hidropneumatice sunt ma ini de for hidropneumatic în energie mecanic . cu piston radial. antrenate de for a dinamic a curentului de ap . Fig.4.pneumodinamice : turbine eoliene . Turbinele hidraulice sunt ro i hidraulice perfec ionate care primesc apa sub presiune în mod continuu pe rotor. Acestea se clasific în : 1. transform presiunea lichidului în lucru mecanic util prin deplasarea energia cinetic a pistonului sau rotirea arborelui motoarelor respective.pneumostatice : liniare.

. dimensiunea liniar . m cinare. berii. b) ob inerea unor constituen i dintr-un agregat.Energia mecanic produs de turbin poate fi utilizat direct la ac ion ri pentru producerea curentului electric care poate fi acumulat în baterii i utilizat la înc lzire sau iluminat electric.dispersare ± pentru gaze. alcoolului. t iere. 4. d) facilitarea comercializ rii produselor. concasare. a amidonului. structur . În func ie de forma final a particulelor procesul de m run ire are urm toarele denumiri : . m cinare. Motoarele pneumatice liniare (cilindrii cu piston sau camerele pneumatice cu membran ). de exemplu separarea endospermului cerealelor de înveli . dezintegrare.1.t iere i tocare.concasare. zah rului. sau rotative servesc la ac ion ri sau comenzi pneumatice.pulverizare.2. decorticarea care ulterior sunt separa i prin sortare.m run ire propriu-zis . M run irea este opera ia de reducere a dimensiunilor geometrice a particulelor prin distrugerea integrit ii lor fizice. în care intr procesele ca : sf rmare. M run irea materialelor se realizeaz prin : . dezintegrare ± pentru solide. ca urmare a ac iunii mecanice asupra materialului. 4. . c) asigurarea unei amestec ri mai bune a unor produse cu altele. friabilitate.Definirea opera iei : În procesele tehnologice din industria alimentar se impune ca produsele folosite s fie m run ite. i rezisten la 20 . M RUN IREA MATERIALELOR SOLIDE 4. a conservelor.1. Aplica iile opera iei în industria alimentar se reg se te în toate ramurile acesteia : mor ritul.Scopul procesului M run irea se aplic pentru : a) accelerarea unor opera ii fizice (dizolv ri. etc. duritate compresiune. când particulele finale au o form determinat . emulsionare ± pentru lichide.2. spargere. usc ri) sau a unor opera ii chimice i de transfer de c ldur sau de substan . 4. vinului. .Propriet ile solidelor Un element produs alimentar care constituie materia prim se caracterizeaz prin : suprafa .

Acestea se clasific dup scara de duritate Mohs în : moi având Wcompresie ” 107 Pa semimoi : Wc = 107 ÷ 5·107 Pa dure : Wc > 5·107 Pa Majoritatea materialelor întâlnite în industria alimentar sun moi sau foarte moi de exemplu : moi (zah r.3. 21 e) Distribu ia particulelor dup dimensiuni. Pentru un ansamblu de particule. iar suprafa a specific este suprafa a unit ii de mas sau de volum.a) Dimensiunea liniar poate fi diametrul sau latura pentru sfer . intereseaz dimensiunea medie i dimensiunea limit . etc.) gradul de m run ire. deci costul opera iei. În func ie de natura materialului i maxim se . oase) foarte moi (sfecl . frac iunea cu dimensiunea ce apare cu frecven nume te mod . Realizarea acestui scop depinde de o gam variat de factori : a) Umiditatea ± de obicei este un factor negativ cu efecte nefavorabile asupra procesului de m run ire. respectiv cub sau o dimensiune medie fictiv în cazul formelor neregulate. c) Gradul de m run ire (m) depinde de tipul ma inii i de m rimea buc ilor ob inute. d) Duritatea este proprietatea care exprim t ria relativ a materialelor solide. carne. uneori i suprafa a intersti ial (a golurilor). În cele mai frecvente cazuri este neomogen . cereale. Aceasta se estimeaz la particulele cu form nedefinit . b) Fine ea pân la care materialul este m run it mic oreaz productivitatea i m re te consumul de energie. legume. c) Structura materialelor poate fi : omogen sau neomogen . În cazul unui amestec polidispers de particule suprafa a este suma suprafe elor individuale. Dimensiunea limit a particulelor este dimensiunea celor mai mari sau celor mai mici particule din amestec. Dimensiunea medie reprezint dimensiunea particulelor care au ponderea cea mai mare în amestec.Factorii care influen eaz opera ia de m run ire Eficien a opera iei de m run ire înseamn transformarea cu consum de energie minim i cu productivitate maxim a unu material solid dat într-un produs pulverulent sau granulat de dimensiuni i form impuse. 4. b) Suprafa a care intereseaz este cea exterioar .

1 Procedee de realizare a m run irii 4. Rezult de obicei un produs neuniform. Materialul trece o singur dat prin moar sau succesiv prin mai multe unit i de m cinare.4.4. Procedeul este rar utilizat. Moara b) M run irea continu în circuit deschis.Scheme de realizare a opera iei de m run ire a) M run irea discontinu : produsul ini ial este introdus în moar i m cinat în timp determinat pân ajunge la dimensiunea dorit . d2 ± dimensiunea produsului.Procedee de realizare Fig.5. Moara 22 . 4. iar la mic orarea dimensiunii de m run ire se poate ajunge la m=150 (m run ire în mai multe etape). ob inându-se mult praf (component m runt).m! d1 în care : d2 - d1 ± dimensiunea materialului ini ial. consumul de energie este mare. Pentru buc i mari m=2-25.

ma ini pentru t ierea în buc i medii. t ierea realizându-se sub ac iunea for ei centrifuge. la m run irea porumbului în industria amidonului i a mal ului în industria berii 4. ma ini centrifugale. ma ini pentru t ierea în buc i mici (ma ini de tocat fin).c) M run irea continu în circuit închis Fig.Ma ini de t iat a) În func ie de tipul de cu it utilizat : ma ini cu cu ite în form de disc.4. având cu ite plane.2 Schema m run irii continue în circuit închis Schema m run irii în circuit închis : a ± transportor cu elevator. M run irea poate fi pe cale : uscat (cel mai frecvent utilizat ) umed (în prezen a apei). ma ini pentru t ierea în buc i mari (m run ire grosier ). ma ini cu cu ite de tip stea.1.6. ma ini cu cu ite plane de diferite forme. b ± antrenare pneumatic . 4. ma ini cu cu ite montate pe discuri rotative (cu cu ite plane de diverse forme). b) În func ie de m rimea buc ilor t iate : c) În func ie de construc ie i mod de montare a cu itelor : 23 .6.Clasificarea ma inilor de m run it În func ie de natura materiei prime supuse m run irii.

dezintegratoare.1-0. mobile. ma ini cu dou perechi de 24 4. verticale) pentru tocat legume.08mm.7mm. Clasificarea este în func ie de trei criterii : a) În func ie de modul de montare al lag relor : mori cu lag re : fixe. ma ini ce execut opera ii de m cinare .6. 4.6÷0.8mm. c) Principiul de func ionare i caracteristicile constructive : concasoare cu f lci. d2=255mm. fin m=50. d2 =0. rifla i (stria i).m run ire pentru materiale dure : grosier m=10.Mori cu cilindrii (val uri) b) În func ie de natura suprafe ei cilindrilor : c) În func ie de num rul cilindrilor (fig.15mm. d1=1. b) Vitez relativ a organului de m run ire : mic . d2=0.1.06÷0. mare.7. fin m=15. medie. d1=100-25mm. cu doi .2÷0.3) : cu un singur cilindru(a). mori cu bile. d2=0. din a i cilindrii având axele în acela i plan orizontal(b). cu rupere sau forfecare.2Ma ini de m run it propriu zise.- ma ini cu cu ite disc (orizontale. ma ini cu cu it tip stea (wolful). fier str ul plat).7. d2=500-100mm. m=20.6-0. d1 =1500300mm. mori cu ciocane. ma ini cu mai multe tipuri de cu ite (ma inile de t iat sl nin ).01mm. dezintegrarea pentru materiale moi : grosier d2=0. 4.4. mori prin lovire.5-1. d1 =12. sau ma ini cu trei cilindrii i dou m cin tori(d). d1=4÷1. fixe i mobile mori cu cilindrii netezi. concasarea secundar m=5-7. fier str ul circular.5mm. Cilindrii în mi care de rota ie în sens de întâmpinare. ac ioneaz prin strivirea materialului. Se clasific în func ie de : a) Gradul de m run ire al materialului : ma ini ce execut opera ia de concasare : concasarea primar m=3÷4.01mm. dup cum suprafa a cilindrilor este neted .08mm. ma ini cu cu ite plane de diferite forme (cuterul. strivire combinat uneori cu t iere. d1=5-0. striat sau are col i i viteza periferic este egal sau diferit . concasoare cu mori cu cilindrii. Morile cu cilindrii sunt utilizate aproape în toate subramurile industriei alimentare. în planuri orizontale diferite(c). colerganguri (mori chiliene) cu pietre verticale.

7.4. a) b) (c e) d) f) Fig.4). distan a dintre cilindrii 2a. este unghiul format între tangentele duse în punctele de contact ale particulei sferice cu suprafa a lateral a cilindrilor.3 Clasificarea morilor cu cilindrii 4. lungimea L.4. peste care.4 Elemente de calcul 25 .2 Elemente de calcul Dimensiunile caracteristice de mori cu val uri sunt : diametrul cilindrilor D.cilindrii rifla i sau netezi realizând dou m cin turi succesive(e) : ma ini cu cinci cilindrii în acela i plan vertical sau în dou plane verticale diferite(f). unghiul de prindere Unghiul de prindere i tura ia n.4. materialele în loc s fie prinse alunec (fig. Fig.

cos = 0. ” 17°. 4. 4.3 Tura ia optim a cilindrilor i cilindrii cu = 220 mm i = 300 i 350 mm care au un efect important la m cinarea La o tura ie foarte mare a cilindrilor încep s apar for e de iner ie. 0.088 eoarece raportul << 1. deci < 34°. pe baza calculului for elor centrifuge ce se nasc la rotirea cilindrilor a propus rela ia pentru tura ia maxim nmax : n max e 10. Ma inile de mor rit de construc ie româneasc au tura ia cilindrilor de 350 rot/min.7.3 adic În practic valoarea cilindrii. 800 i 1000mm.956 cos E ! 2 Fig. " ). Pentru ca particula s poat fi prins sin i m run it Ff1 > F1 sau Ff · cos E >F· 2 E E îns for a de frecare Ff = f · F => tg < f sau 2 2 < 2 în care f coeficientul de frecare f = tg .25 r rot/min d™D™V r = tg .5 Leg tura între D i d = 250 mm.956d 0. Profesorul Levenson.956. 4. În mod analog for a d frecare Ff se descompune în Ff1 i Ff2.coeficient de frecare Tura ia uzual este n = 70÷80% din nmax. la diametrul D = 250mm i lungimea L de 600. d < d max ) 2 0. Se Morile cu val uri Tople au diametrele utilizeaz secarei.7. " cos V   0.088a  2a  2a (1  " 0. < 2 . se mic oreaz pe m sur ce cre te D i (2a) distan a dintre Pentru materialele obi nuite f = tg = 0.044 d 0.Leg tura între D (diametrul t v lugului) i d (diametrul particulei) a sau la limit în condi ii r E de prindere ( = 34°.3.Consider m o particul de diametru d supus strivirii între val uri. unghi de frecare. se neglijeaz rezult > 20d.4 Productivitatea Debitul volumetric la trecerea în flux dens a materialului : 26 .956d d 0.4. iar la tura ii mici scade productivitatea. particule de material alunecând. For a F de ap sare a val urilor asupra particulei se descompun în F1 i F2.956 .7.

9-10mm continu .3 m/s productivitatea pe 1 m. = 0. l ime 3-5mm. de cu ite pe port cu it ± 3 rânduri a 2 cu ite nr. total de cu ite ± 48 tura ia tamburului ± 80 rot/min viteza tangen ial ± 5 m/s debitul de alimentare ± 600-800 t/24h b) Ma ina de t iat cu tambur orizontal în manta fix ± se rote te într-o manta fix 27 .8.Ma ini de t iat sfecla de zah r Dimensiunea t i eilor ± lungime 22-25mm clasic . 4.QV = 2 ·D·L·a·n [m3/s] Debitul volumetric real se consider : Q Vr ! Q V ™ Q m 3 / s . cu it 280 t/mh Caracteristici : nr. sau productivitatea masic : Qm = 2 · ·D·L·a·fm·n [Kg/s].4 (coeficient ce arat c materialul nu curge în flux continuu). de alveole pe port cu it ± 8 nr. grosime 1mm.2-0. a)Ma ina de t iat sfecl cu disc Diametrul Tura ia Lungimea discului discului de t iere (mm) (Rot/min) (mm) Nr. de Productivitat Consumul alveole ea energetic pentru (t/24h) kW port 2215 cu ite 19 1650 76 334 16 750 900 24 2000 65 334 22 1000 1200 32 2200 60 334 26 1200 1400 37 Tab.4.1 Elemente comparative la ma inile de tocat cu disc a) Ma ina centrifugal : caracteristici diametrul cilindrului vertical fix 1200mm tura ia spiralei ma inii 100-120 rot/min viteza periferic maxim a spiralei 8.l.

4.9.7 Fig.4. 14 racord evacuare Fig.6 Val ul dublu automat VDA-1025 Fig. 4. Zdrobitor 28 . 4.8 Fig.4.9. Tipuri de mori cur ire pentru cilindrii riflui i .

10 Fig.4.Fig.11 Fig.4.4.12 29 .

dizolvare) intensificarea adsorb iei (la decolorarea uleiurilor vegetale) sp larea unor solide i înl turarea impurit ilor în industria zah rului i a amidonului.de mai sus Fig.Generalit i Prin amestecare se în elege opera ia în urma c reia materiale lichide plastice i solide pulverulente sau în granule sunt puse în contact direct urm rindu-se r spândirea lor uniform în întreaga mas a amestecului. În func ie de opera iei. sp larea cerealelor accelerarea opera iilor de transfer de c ldur În industria alimentar opera ia are multe aplica ii ca : amestec ri în faz lichid (omogenizarea vinului) amestec ri în faz gaz-lichid (hidrogenarea uleiului) amestec ri în faz gaz-solid (înmuierea orzului) 30 în scopul : omogeniz rii . Ca opera ie auxiliar este utilizat pentru : accelerarea proceselor chimice i biochimice schimbarea st rii fizice (floculare. în desf urarea unui proces. Ca opera ie independent .1. auxiliar (70%).13 Determinarea tura iei optime a morii 5.AMESTECAREA MATERIALELOR 5. sau la formarea emulsiilor i a dispersiilor.4. amestecarea se aplic amestecurilor. amestecarea poate fi : independent (30%).

Lichidul lui Newton sau corpul perfect vâscos. abur sub presiune amestecare prin curgerea lichidelor amestecare mecanic (cu palete de diferite forme) Termenii folosi i : . peste care se comport ca un lichid. Venant este perfect plastic. sub ac iunea unei tensiuni tangen iale curge. i coeziune slabe (f ina pulverulent ) Propriet ile i comportarea corpurilor la solicit ri 31 .- amestec ri în faz lichid solid (baterea untului. Corpurile cu comportare ideal sunt : solidul lui Hooke ± perfect elastic lichidul lui Newton ± perfect vâscos plasticul St. pastele solide ± unele au consisten Corpurile ideale Corpurile din natur sub aspectul comport rii lor la ac iunea solicit rilor. plasticitate i vâscozitate. industria c rnii i mor ritului pentru ob inerea produselor p stoase) Posibilit i de realizare (procedee) - amestecarea pneumatic cu : aer comprimat. lichide ± propriet i : densitate. iar la încetarea ac iunii for ei î i revine la forma ini ial . Factorii care influen eaz i caracterizeaz procesul a) Starea materialului newtoniene ± gaze. pot s posede trei propriet i : elasticitate. comportându-se ca un solid pân la o anumit valoare a tensiunii denumit prag de tensiune.amestecare la produse solide .2. Curgerea vâscoas depinde de m rimea i durata solicit rii.agitare pentru amestecarea fluidelor .malaxare sau fr mântare pentru produsele consistente 5. Venant ± perfect plastic Solidul lui Hooke sau corpul perfect elastic posed numai elasticitate. vâscozitate ± consisten . Plasticul în ipoteza St. coeziune nenewtoniene ± unele lichide. sub ac iunea unei for e se deformeaz .

Fluide vâscoase nenewtoniene : În practica industrial se întâlnesc fluide care prezint abateri de la comportarea newtonian . etc. sângele. vopselele. 5. Organele de amestecare trebuie s ini ieze în cât ai pronun at a întregului con inut din maxim . Totodat i pozi ia dispozitivului de amestecare fa de axul aparatului sunt de o deosebit importan la amestecare. decât un aparat mare. pasta de brânz . Eficacitatea amestec rii Calitatea amestec rii se poate aprecia prin metode bazate pe : m surarea concentra iei în diverse puncte folosirea substan elor colorante metoda gradientului de temperatur metoda conductibilit ii electrice 32 . la care unit ile de curgere sub ac iunea tensiunilor tangen iale sufer orient ri. b) Aparatul în care se desf oar acesteia prin forma i dimensiunile sale. Pentru ca opera ia s decurg cât mai economic este necesar ca agitatorul s lucreze eficient. sunt necesare aparate de dimensiuni mari.3. pasta de carne. din care pot fi amintite uleiurile minerale cu vâscozitate mare. asigurând omogenizarea în cel mai scurt timp. etc. ob inându-se indici func ionali i calitativi mai buni raporta i la durata de desf urare a opera iei. Curen ii ce se formeaz în aparat trebuie s atrag mereu noi cantit i de material în zona dispozitivului de agitare. topiturile de polimeri. etc. pastele de adezivi. d) Durata opera iei are influen în primul rând asupra consumului de energie. opera ia influen eaz modul se realizare al multe puncte ale aparatului amestec ri intense locale i s men in în suspensie starturi limit cât mai sub iri care s produc o turbulen vas. astfel încât opera ia s se desf oare cu eficien c) cantitatea de material care se prelucreaz poate s influen eze : durata amestec rii. datorit urm toarelor cauze : sistemele bifazice. La aceste fluide vâscozitatea nu este constant . eficien a. În cazul în care se prelucreaz cantit i mari de material. la care faza dispers constituie o parte important din volum. Din aceast categorie fac parte suspensiile de polimeri. ca vâscozitatea i densitatea acestora. Durata opera iei depinde. De multe ori este mai ra ional s se foloseasc mai multe aparate de dimensiuni mai mici. de diametrul i tura ia lui precum i de propriet ile materialelor amestecate. sistemele omogene. în afar de tipul agitatorului utilizat. aluatul. în timpul curgerii sufer modific ri structurale.

etc). trebuie s carbonatarea zemurilor în industria zah rului cu bioxid de carbon. bulele de gaz în curs de dilatare transfer energia necesar amestec rii lichidului. Pa P2 ± presiunea gazului la barbotare. cu p 2  p 1 u V 1 gh  reac ioneze chimic (hidrogenarea uleiurilor. Regimul de curgere i amestecare este generat de gazul care p trunde în lichid sub forma unor bule mici. Prin barbotoare. se ridic spre suprafa a acestuia antrenând particulele lichide învecinate într-o mi care ascensional .Amestec toare pneumatice sau prin barbotare Amestecarea se realizeaz f când s treac prin produsul de amestecat (de obicei un lichid sau o suspensie de particule solide în lichid). a - ajutorul c ruia se face. rezultând condi ia : w2 ¨ 1 ¸ V g © P  7^ ¹ 2 d ª º 2 w ¨ 1 ¸ V g © P  7^ ¹ în care : p 2 u V 1 gh  p1  2 ª d º h ± în l imea coloanei de lichid prin care se realizeaz barbotarea. W P1 ± presiunea gazului la suprafa a lichidului. în care : P1 N ± puterea transmis de c tre gaz. m/s ± coeficientul de rezisten local Amestecarea prin barbotare este indicat în special n cazul când gazul. care având densitatea mai mic decât lichidul. aer sau un gaz oarecare sau abur sub presiune. kg/m 3 g ± masa specific a gazului.- m surarea c ldurii de dizolvare m surarea diferen ei de densitate metoda atomilor marca i metoda elementului indicator 5. Cantitatea de mi care transmis se exprim prin rela ia : P2 . Amestecarea 33 .4. kg/m w ± viteza gazului în orificiile de barbotare. silind astfel restul lichidului s circule într-un sens mai mult sau mai pu in dirijat în interiorul vasului. Pa Q Vq ± debitul volumetric al gazului la suprafa a liber . m 3 1 ± masa specific a lichidului. Dispozitivul prin care se distribuie faza gazoas se nume te barbotor. prin presiunea cu care p trunde în masa acestuia. când favorizeaz o anumit ac iune biologic (aerul-oxigenul pentru înmul irea drojdiilor). m 3/s N ! P1 ™ Q V1 ™ ln - Presiunea gazului sau aburului necesar opera iei de barbotare se determin dintr-un bilan energetic întocmit între punctul de barbotare i suprafa a liber lichidului.

Barbotarea. Aparate de amestecare a) b) dup opera iile pe care le realizeaz luând în considerare starea materialelor : amestec toare pentru materiale în stare fluid amestec toare (malaxoare) pentru materiale p stoase amestec toare pentru materiale pulverulente D. orificiile se dispun de obicei în partea inferioar a evii orientate în jos. pentru evitarea inund rii barbotorului cu lichid.d. 2)mecanice asigurându-se astfel o reparti ie cât mai 1) ± pneumatice prin barbotare ± cu injectoare i duze ± amestec toare prin curgerea fluidelor ± mixte (barbotare + curgerea fluidelor) 2) ± cu bra e drepte i bra e în form de ancor ± cu elice i spiral ± de construc ii diverse BARBOTOARE Fig. Pentru ca traseul bulelor de gaz s fie cât mai lung.p. De obicei diametrul orificiilor variaz între 3 i 6 mm. de obicei. se realizeaz cu dispozitive construite din evi prev zute cu orificii amplasate în apropierea fundului vasului.v constructiv : 1)f r elemente mobile.5.5.cu abur este întrebuin at în cazurile când pe lâng opera ia de amestecare este necesar s se fac i o înc lzire. Viteza gazului la ie irea din orificiul barbotorului trebuie s asigure energia cinetic necesar învingerii rezisten ei lichidului.1 Tipuri de barbotoare 34 . evile cu orificii trebuie montate perfect orizontal pentru ca gazul la ie irea prin orificii s aib de învins aceea i rezisten uniform a gazului. 5.

5.realizarea amestecului 3 -pomp . bra e. elice.4.5.injector cu duz .se utilizeaz în special în cupajarea vinului i în industria cazeinei Fig.2 Amestec tor cu injector i duz Amestecarea prin curgerea fluidelor Fig. 2.5. Amestec toare mecanice 35 .Amestec toare cu injector sau duz 1. Fig. etc.3 Amestec tor de ulei Amestec toare mecanice Aceste utilaje realizeaz amestecarea cu diferite elemente mobile numite : palete.

axial .5.6. agitarea laptelui pentru omogenizare. p mânturi decolorante în ulei) pentru men inerea în suspensie a substan elor fibroase (fibre de azbest în suspensie) pentru dizolv ri rapide i dispersii fine 36 . radial . Aplica ii : la lichidele miscibile cu vâscozitate mic agitarea lichidelor cu suspensii (emulsionarea drojdiilor.5.Amestec toare cu bra e drepte i bra e în form de ancor Se utilizeaz de regul la amestecarea sau agitarea lichidelor i a suspensiilor purtând denumirea de agitatoare. de Fig. Amesec toare tip Äturbin ´ În func ie de direc iile principale ale liniilor de curent avem curgere : tangen ial . În func ie de modul de transmitere al mi c rii c tre lichid : prin tensiune tangen ial ± transmiterea mi c rii are loc în unghi drept fa direc ia de mi care a agitatoarelor prin presiunea palatelor exercitat asupra lichidului adic în direc ia de mi care a agitatorului (cel mai des întâlnit) ± toate agitatoarele cu palet . Amestec toare elicoidale Fig. a vinului.5. În spatele paletei apare o c dere de presiune care antreneaz lichidul din mediul înconjur tor.

8.5.7.1m) Volumul de lichid din jurul paraboloidului de rota ie este : 2 - . Amestec toare cu elice Elemente de calcul ± agitatoare simple cu palete Fig.5.- la agitarea lichidelor cu solide când cele dou medii au densit i foarte diferite Fig. Amestec tor cu palete ± dimensionare stabilirea dimensiunilor vasului determinarea consumului de energie lichidul tinde s urce pe pere i sub forma unui paraboloid T 2 Volumul unei arje V1 : V1 ! ™ h1 4 D ± diametrul vasului hV ± în l imea vasului h1 ± în l imea coloanei de lichid în repaus hm ± în l imea minim de lichid deasupra paletei în timpul func ion rii hm = hx + hy + hz hp ± în l imea paraboloidului a ± adaos de siguran (a=0.

eci ™ .h m 4 Acela i volum în mi care de rota ie este : T 2 T 2 T 2 T 2 ! ™hp  p ! ™hp  ™hp ! ™hp în care ± volumul p 8 4 4 8 T 2 T 2 T 2 ™ h p .h 1 .

6 i 0.h m ! ™ h p de unde hp = 2(h1 ± hm) paraboloidului p ! 8 8 4 În l imea total a vasului se determin cu rela ia : h = 2h1 ± hm + a h = hm + hp + a = 2(h1 ± hm) + hm + a sau : ac se ia în considerare coeficientul de umplere recomandat cu valori cuprinse între 0. în l imea vasului poate fi exprimat astfel : ! 37 ¥ ¥ T .h 1 .9.

25)P1]. Wa ± viteza periferic a axului. h1. h2 asperit ile vasului propriet ile lichidului caracteristica hidrodinamic n (rot/min) accelera ia gravita ional g ¦ 38 . Amestecarea este determinat de : elementele geometrice ale amestec torului : d.. ± randamentul motorului electric P 2 = f · G · Wa f ± 0..constante specifice diferitelor forme de agitare (indicate în tabele) cÀ Amestec toare cu bra tip ancor Pentru vase cu fund semisferic sau elipsoidal când este necesar o amestecare în apropierea pere ilor vasului. D.0. kW în care : P ± puterea necesar la arborele motorului electric. kW P2 ± puterea pierdut prin frec ri în lag re.h ! ¦ T 2 ! 4 1 T 2V 4 Calculul consumului de energie : Necesarul de energie P se exprim prin rela ia : P = P1 + P2 + P3. m/s m P1 ! c ™ d 5-2m ™ n 3-m ™ V 1m ™ L v d ± diametrul cerc descris de bra ul agitator n ± tura ia agitatorului ± densitatea fluidului v ± vâscozitatea lichidului (suspensiei) m¾ ¿ . N. kW P1 ± puterea necesar la axul agitatorului. kW 1000L P ± puterea necesar la arborele motorului electric. kW P1 ± puterea necesar la axul agitatorului.07 ± 0. [P3 = (0.08 ±0. kW P3 ± puterea suplimentar pentru împingerea diferitelor obstacole.08. kW P3 ± puterea suplimentar pentru împingerea diferitelor obstacole.1 coeficient frecare în lag re G ± greutatea elementului în mi care.25)P 1]. kW P2 ± puterea pierdut prin frec ri în lag re. ± randamentul motorului electric Calculul consumului de energie P  P2  P3 P! 1 . [P3 = (0. H.

10 Amestec tor cu nec 39 .5.9 Amestec tor cu bra tip ancor Amestec toare cu elice i spiral Avantaj ± pot lucra la tura ii mari prin antrenarea direct de la motoare electrice ± realizeaz amestecare rapid Amestec toare cu spiral montat liber Pentru amestecul fluidelor nenewtoniene cu vâscozitate foarte mare.5.Fig. Utiliz ri : malaxoare ± cristalizatoare în industria zah rului amestec toare cu spiral în difuzor sau vase cilindrice verticale pentru amestecarea diferitelor lichide. Aparate pentru amestecarea substan elor pulverulente cu nec cu palete cu tambur (tob rotativ ) ± cu tob cilindric ± cu conuri ± tob V sau Y ± elipsoidal oblic ± prismatic - Fig.

40 . faza dispers fiind m run it în pic turi mici în faza continu (extern ).Faza U/A de exemplu poate fi diluat cu ap colorat cu coloran i solubili în ap . Emulsionarea este opera ia în care dou lichide sunt amestecate intim.Alegerea aparatelor de amestecare Pentru alegerea aparatelor de amestecare este necesar s urm toarele elemente : organul de amestecare s ini ieze for e de forfecare mai mari i în cât mai multe puncte din masa materialului supus opera iei i s men in în suspensie straturi limit cât mai sub iri pe care s le rup . s fie stras în mod continuu material în punctele active ale dispozitivului de amestecare i s se asigure o suprafa amestecarea s fie cât mai uniform de contact cât mai bun . dac produsele prelucrate con in i substan e de emulgare (proteine. i s se rea lizeze în timp cât mai scurt se in cont de pentru a se reduce la minim cheltuielile de energie. Nu trebuie confundat amestecarea. Omogenizarea conduce i la emulsionare.1.propor ia relativ între faze i de metode. Se recomand pentru alegerea amestec toarelor. (valoare optim a tura ie 6. OMOGENIZAREA I EMULSIONAREA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARA 6. reducerea fabric rii bradtului tendin ei de ecremare sau cu sedimentare. De regul cele dou lichide sunt apa i uleiul formând emulsii de tip U/A sau A/U. etc. încercarea pe modele pentru a stabili condi iile de similitudine : geometric (forma vasului i rapoartele geometrice optime dintre forma vasului i a dimensiunilor respectiv formei agitatoarelor) pozi ia agitatoarelor i a vasului i similitudinea hidrodinamic agitatoarelor).Generalit i Omogenizarea este opera ia de reducere a dimensiunilor fazei disperse a unui lichid în scopul m ririi stabiliz rii la p strare .). colorat cu coloran i solubili în ulei. fosfolipide. unul din lichide. Tipul de emulsie ce se va ob ine depinde de: tipul de emulgator utilizat. la reducerea dimensiunii componentelor unui material vâscos (cazul i compozi iei pentru prosp turi). Emulsia A/U poate fi diluat cu ulei.

caz în care la emulsionare faza intern se adaug în mod treptat la cea extern sub agitare. La realizarea emulsiei se va ine seam de : -promovarea unui anumit tip de emulsie tip U/A sau A/U.faza intern având tendin a de a forma permanent pic turi micisferice. Acest lucru este u urat prin utilizarea emulgatorilor ca agen i de emulsionare care pot fi de orice natur glicerolului.s rurile acizilor gra i.etc. omogenizatoare adiabatice sau omogenizatoare ultrasonice.).cele dou faze sunt emulsionate împreun (bradtul etc. aerarea produsului(la înghe at ). Pe lâng func ia de emulsionare emulgatorii mai realizeaz : stabilitatea spumelor. este locul energiei libere rezultat din diferen a for elor de coeziune a celor dou lichide. -raportul dintre faze(dac o faz dep e te 50% este mai greu de realizat i manipulat opera ia de emulsionare). cele dou faze trebuie preg tite separat. efect de lubrifica ie. sterolii) sau sintetici(esterii 41 .pentru maioneze fiind necesare temperaturi mai sc zute). 6. -temperatura de emulsionare trebuie strict specificat (pân la 71ºC sunt optime pentru realizarea emulsiilor de tip lactat. Faza în care agentul de emulsionare este mai solubil va deveni de regul . Agitarea trebuie s fie violent pentru a dispersa fie pic turile fazei interne emulsionare sa fie adsorbit.Interferen a dintre dou lichide nemiscibile.Ma ini. omogenizatoare cu jet. i pentru ca filmul protector al agen ilor de (lecitina. Formarea unei emulsii implic reducerea tensiunii interfaciale dintre pic turi pentru a ob ine o stabilitate m rit . împiedicându-se aglomer rile. agentul de emulsionare fiind ad ugat la faza extern .2. mori coloidale.etc.3. cu excep ia.complexarea amidonului. aparate i instala ii de omogenizare-emulsionare Echipamentul de emulsionare poate fi de tipul: turbine omogenizatoare sub presiune.În alte cazuri.Metodele de emulsionare Pentru a forma o emulsie este necesar o energie care s men in lichidele în agitare i pentru a învinge rezisten ele de frecare. faz extern .când cele dou faze tind s formeze prin hidratare aglomerate. Pulberile fine pot fi adsorbite deasemenea pe interfe e i pot ac iona ca agen i de emulsionare. Ca o regul general .). 6.

etc.Temperatura optim de omogenizare a laptelui este aproximativ 60ºC când gr simea este în stare fluid între o valv i vâscozitatea scade. Principiul de func ionare: lichidul este for at s treac printr-un spa iu redus realizat i scaunul acesteia. crème de umplutur .a)Turbinele Turbinele se utilizeaz pentru realizarea emusiilor cu vâscozitate redus (<50 poise) cum ar fi dressing-urile pentru salate.2 .6.grupuri antrenare 3-corp tronconic 4-spirale elicoidale cu mi care de rota ie i revolu ie 5 .2 Turbina NAUTO-ROTOJET b) Omogenizatoare mecanice sub presiune Sunt utilizate pentru reducerea dimensiunilor fazei interne (gr simii) din lapte pentru omogenizare cu scopul prevenirii eclem rii.6. 42 . Fig. maioneze.1 Schema de principiu a unei turbine de omogenizare Un tip de turbin industrial îl constituie utilajul NAUTO-ROTOJET care este format dintr-un vas tronconic în care pe lâng pere i ac ioneaz dou spirale iar la fundul vasului.gur de evacuare Fig. distan a dintre acestea putând fi reglat cu ajutorul unui arc cu tensiune variabil fiind for at spre evacuare de un ³inel de spargere a jetului´formând un ansamblu denumit ³cap de omogenizare´. un rotor-turbin realizând în bune condi ii dispersarea laptelui praf în apa de reconstituire.gur de alimentare 6 .Asigur sc derea dimensiunii globulelor de gr sime sub 2 .omogenizarea i emulsionarea gr simii ad ugate pentru standardizarea produsului 1.

Omogenizatoare mecanice sub presiune 1.6.arc 5.inel de spargere 4. Corpurile de omogenizare pot fi într-o singur treapt de presiune.sosuri grase.mixturi pentru înghe ate).4 Corp de omogenizare în dou trepte 43 . maioneze. mixturi de înghe at cu mai pu in de 10% gr sime sau cu dou trepte de presiune la produse cu con inut ridicat de gr sime (smântân .scaunul valvei 3. utilizate pentru laptele de consum.Alimentarea capului de omogenizare se realizeaz cu pompe cu mai multe pistoane.supap pentru treapta 1 2.6.3 Corp de omogenizare într-o singur treapt Corp de omogenizare în dou trepte 1.5ºC la presiunea 100 barr sau cu 5ºC la o presiune de 200 barr. La trecerea prin omogenizator produsul se înc lze te cu 2.supap pentru treapta 2 Fig.dressing-uri pentru salate. La produsele grase exist posibilitatea aglomer rii globulelor de gr sime datorit agentului de emulsionare care acoper grupuri de globule de gr sime la omogenizarea într-o singur treapt (presiune 100-200 barr) de aceea se trece la a doua treapt de omogenizare care lucreaz la presiuni mai mici (aproximativ 50 barr).valv 2. urub de strângere Fig.

cap de emulsionare Fig.piston culisant 3.pomp dozare ap 5.6 Moar coloidal cu rotor cu ax orizontal sau vertical Schema instala iei de omogenizare cu jet pentru amestecul lapte degresat-gr sime 1.cu un spa iu între cele dou piese în care este adus produsul ce se evacueaz la periferie.vas pentru emulsionare 6.6.Corp de omogenizare cu membran 1.7 Schema instala iei de omogenizare cu jet pentru amestecul lapte degresat-gr sime 44 .stator 2. Tura ia rotorului :3000-15000 rot/min.8. 1.bunc r pentru ingrediente 4.camera de presiune Fig. pompe 3.4.vas pentru topirea gr simii 2.membran 5-50 mm2 2.6.6.rotor 3. Mori coloidale cu ax orizontal cu rotor/stator cu suprafa a abraziv (danturat ) se folosesc pentru omogenizarea-emulsionarea pastelor vâscoase de carne. Fig.7.conduct de amestecare cu efect de ejector Mori coloidale cu ax vertical se utilizeaz pentru produse mai vâscoase n= 3-10000 rot/min.5 Corp de omogenizare cu membran c) Mori coloidale În principiu o moar coloidal const dintr-un stator i rotor deplasabil.vas pentru amestec lapte degresat-gr sime 5.

Fig.8 Schi a de principiu a generatorului de ultrasunete hidrodinamic Lama ascu it este pozi ionat în fa a duzei cu sec iune rectangular . lichidul este supus alternativ unei tensiuni i compresiuni. f)Omogenizatoare ultrasonice În cazul ob inerii emulsiilor cu ajutorul ultrasunetelor.când lichidul este sub tensiune. Lichidul se pompeaz prin duz i pune lama în stare de vibra ie. Principiul de func ionare -sunt dou tipuri de omogenizatoare care emulsioneaz disperseaz un lichid în stare cald (gr simea) trimis sub form de jet pulverizat în faza de dispersie (lapte degresat) printr-o duz . În jum tatea negativ a ciclului de presiune.datorit vârtejurilor i a pulsa iilor turbulente.bulele prezente în lichid vor exploda.bulele se vor contracta.În jum tatea pozitiv a ciclului. Reducerea dimensiunilor globulelor de gr sime are loc în dou etape: prin lovirea globulelor de gr sime formate în prima etap de lichidul care formeaz faza de dispersie men inut sub form de structur dens .d)Omogenizarea cu jet Se folose te la ob inerea laptelui integral recombinat. atunci când sunt contractate ele vor colapsa violent-fenomenul este cunoscut sub numele de cavita ie i conduce la eliberarea unei cantit i de energie. care favorizeaz mic orarea dimensiunilor particulelor fazei grase i dispersarea lor în faza apoas .Frecven a ultrasunetelor-aproximativ 10kHz. Realizeaz mic orarea dimensiunii globulelor de gr sime i emulsionarea amestecului într-un curent de lichid. e)Omogenizatoare adiabatice În aceste omogenizatoare.În recipient se petrec urm toarele procese: -puverizarea amestecului prin duza de alimentare-dispersare -deten ia lichidului în camera de vid datorit presiunii mici din recipient -formarea de bule de vapori de ap ca urmare a vaporiz rii fazei apoase. emulsia se formeaz ca rezultat al instabilit ii amestecului de lichide sub vidul din recipient.6. undele ultrasonore fiind conduse 45 . Dac amplitudinea presiunii este mare i bulele sunt mici.

Dup introducerea produsului care urmeaz s fie presat. mic oreaz volumul de presare. Sunt situa ii. pentru eliminarea apei din masa de coagul sau pentru imprimarea unor forme caracteristice sortimentului.când prin presare se urm re te s se dea o form anumit produsului.1.etc. prin care lichidul s poat trece.prin care trece numai faza lichid . mustului din struguri.supe-crème.Generalit i Presarea este procesul hidrodinamic de separare a amestecurilor eterogene solidlichid prin re inerea particulelor solide pe un mediu (structur ) poros. Presarea este utilizat în industria brânzeturilor. la început este evacuat aerul cuprins în spa iul de presare. Aceast prim faz reprezint un proces pur de filtrare sub influen a unei coloane de lichid. O pres folosit la separarea sucului const în principiu dintr-un recipient i un element mobil de ap sare. în industria uleiurilor vegetale i în prelucrarea produselorîn industria c rnii. la început are loc scurgerea sucului f r o ac iune din exterior. unde se produc cavit i i deci emulsionare.PRESAREA 7.în lichidul din apropierea lamei vibratoare.sucuri de tomate. Opera ia de presare se aplic în industria alimentar pentru ob inerea sucului din fructe. emulsii de uleiuri. reconstituirea laptelui de consum din lapte praf.spre exemplu: fabricarea semiconservelor din carne. Omogenizatorul ultrasonic este utilizat pentru ob inerea de mixuri pentru înghe ate. care în timpul procesului de separare. Diametrul particulelor dispersate este de 1-2 . numai prin efectul presiunii stratului de material. For a motric de desf urare a opera iunilor de presare o constituie diferen a de presiune care apare între cele dou faze. 7. Odat cu continuarea comprim rii materialului se formeaz un strat capilar prin care se elimin faza lichid -filtrarea de profunzime. Recipientul de presare are pere i rigizi l sând s treac lichidul. În timpul exercit rii presiunii. fabricarea produselor zaharoase. particulele de substan e solide se deplaseaz . Condi ia esen ial ce se cere materialelor care urmeaz a fi presate este ca scheletul substan ei solide a sistemului de faze s fie compresibil i s formeze în el capilare de scurgere.piureuri de fructe i legume. iar faza lichid se evacueaz intens în afar . Dac diametrul capilarelor se mic oreaz 46 .

Dac merele sepreseaz sub form de rondele se ob ine 30-35% suc. îmbun t irea calit ii roturilor prin mic orarea cantit ii de celuloz . reducerea uzurii ma inilor.20-0. reducerea pierderilor de ulei în roturile de extrac ie. Factorii care influen eaz presarea sunt: a)Suculen a materiei prime.25 mm. atunci for ele capilare cresc atât de mult încât separarea lichidului nu se mai poate continua i ca urmare presarea se opre te. Prunele i caisele de exemplu. d)Gradul de m run ire. Descojirea semin elor de floarea-soarelui se realizeaz în dou etape i anume:prin spargerea semin elor (cojilor) în tobe de spargere prin lovirea semin elor (mecanic sau pneumatic) urmat de îndep rtarea cojilor din 47 sucul nu mai poate fi i acid clorhidric pentru a m ri .Se comport bine produsele cu consisten elastic care nu se distrug prin presare i care î i p streaz structura capilar .Pentru evitarea acestui lucru se propune folosirea în amestec a rumegu ului i a nisipului sp lat cu ap rezisten a la presare.cu atât exist posibilitatea s se înfunde capilarele i în consecin eliminat.Materiile prime oleaginoase care au un con inut ridicat de coaj se supun descojirii înainte de prelucrare ceea ce duce la m rirea capacit ii de prelucrare a instala iilor de presare i extrac ie. iar pentru cele mai pu in rezistente(floarea soarelui. c)Consisten a i structura stratului de presare.Influen eaz în mare m sur asupra randamentului pres rii.la presare introducându-se numai pulpa propriuzis (bo tina). b)Grosimea stratului de material.pe când dac se preseaz merele r zuite se ob ine 60-70% suc. germeni de porumb) grosimea optim a particulelor m cinate(paiete)destinate extrac iei este de 0. e)Descojirea ssemin elor oleaginoase.pân la o valoare critic . Pentru materialele oleaginoase rezistente la pr fuire (soia.În realitate.Cu cât grosimea stratului este mai mare.Cu cât este mai fin zdrobirea pulpei cu atât vor exista din punct de vedere teoretic.sucul se scurge mai repede i folosindu-se o presiune uniform .Fructele care dup zdrobire elimin o cantitate mare de suc(strugurii)permit o cre tere a productivit ii preselor deoarece sucul se poate separa gravita ional sau cu centrifuge.se realizeaz randamente bune. se preseaz mai greu deoarece nu opun o rezisten a suficient la presare.Pentru ca sucul s se scurg bine este necesar ca în pulp s existe un num r suficient de canale.un num r mai mare de canale i cu atât va cre te mai mult randamentul în suc.30 mm.arahide)de circa 0.o m run ire prea fin provoac un randament de presare necorespunz tor i necesit o cre tere a presiunii i un timp de presare prelungit.Când granula ia este mai grosier .

se realizeaz extragerea substan elor colorante în cazul fabric rii sucurilor de fructe cu pulpa ro ie (struguri.Utilaje pentru presare Utilajele folosite pentru presare trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii: 48 se succed intervale de . h)Macerarea enzimatic a pulpelor.5-10 11-12 Umiditatea final (%) 3.iar cele de soia prin t iere între cilindri riflui i(8 rifluiri/25 cm circumferin ) i cojile se îndep rteaz prin aspira ie. capilarele se astup i viteza de scurgere a sucului scade sau înceteaz . Condi iile optime de pr jire pentru diferite materii prime sunt prezentate în tabelul: M cin tura Floarea-soarelui In Rapi Bumbac Temperatura final ( ºC ) 100-110 85-90 85-90 115-120 Umiditatea ini ial (%) 8. Semin ele de ricin care con in 25-35% coaj se descojesc prin strivire între cilindri i se separ prin aspira ie.5-4.În cazul pres rii fructelor i a strugurilor se folose te cu succes conducerea intermitent a pres riiadic presare puternice i slabe.5-6 4-5 g)Varia ia în timp a presiunii.5 6-6. Dac la o pres cre te prea mult presiunea.) ceea ce duce la îmbun t irea calit ilor organoleptice ale produselor. cu pauze de presare.amestec folosind sortare prin cernere i aspirare.cire e.5-10 9. 7. atunci cre te viteza de evacuare a lichidului.cu un con inut minim de suspensii. lichidul s fie bine filtrat la scurgerea sa din material.O cre tere prea brusc a presiunii poate s duc la spargerea recipientului de presare. Procesul de presare trebuie s fie condus astfel încât viteza de evacuare a lichidului s fie optim i în acela i timp. materialul presat nu mai are ac iune proprie de filtrare în profunzime. f)Pr jirea materiilor prime oleaginoase favorizeaz presarea i extragerea cu dizolvan i prin : -m rirea plasticit ii i fluidit ii p r ii de gel de semin e(celule)prin umectare i efect termic.vi ine. -sc derea vâscozit ii uleiului (cu temperatura).prune.5-9 9.etc.Prin tratarea pulpei de fructe zdrobite cu enzime pectolitice i de macerare se ob ine o cre tere important a randamentului i suplimentar. -denaturarea substan elor proteice care conduce la distrugerea structurii celulare ini iale.2.5 5.

cu pârghie.7. -s poat fi u or înc rcate sau desc rcate. astfel: -în func ie de parametrii constructivi principali: prese cu urub i piuli .pneumatice i cu ac iune combinat (mecano-hidraulice.1 Pres cu urub folosit la presarea strugurilor For a ce se aplic la manet se calculeaz în func ie de presiunea specific de comprimare q (daN/cm2 ) i de aria de comprimare f(cm2). -dup modul de func ionare: continuue sau cu func ionare intermitent . -s asigure colectarea musturilor pe categorii dup gradul de presare al materialului. -s lucreze rapid pentru ca bo tina i mustul s vin cât mai pu in în contact cu aerul i cu metalele care intr în construc ia presei. -dup modul de ac ionare: prese mecanice. -organele active ale presei s execute o presare uniform .cu consum de energie redus la un regim de func ionare normal .-s asigure separarea unei cantit i cât mai mare de suc de calitate cât mai bun .continu produsului dispus în strat sub ire i pe o suprafa unitatea de suprafa s aib o valoare cât mai sc zut . -piesele metalice care vin în contact cu materialul s fie bine protejate împotriva ac iunii corozive a produselor de separare. -s fie economice. cu melc. 49 .mecano-pneumatice) i progresiv a cât mai mare astfel încât presiunea pe 1 ±corp pres de în l ime h2 2 ± cap tul urubului fix 3 ± dispozitiv de antrenare ± manet 4 ± plac de zdrobire 5 ± piuli mobil care efectueaz deplasare în plan vertical 6 ± elemente de rigidizare a piuli ei 7 ± tav cu jgheab pentru must Fig. Presele se pot clasifica dup mai multe criterii. -s poat fi igienizate u or i eficient.hidraulice. -organele active s nu distrug semin ele sau pieli ele.con inutul de fier în must s nu dep easc 4 mg/l. -dup modul de lucru: prese verticale i prese orizontale -dup num rul de corpuri: cu unul sau mai multe corpuri.

RT1>T1 Condi ii: a)Componenta tangen ial a for ei de coeziune(lipire)a particulei cu suprafa a peretelui canalului melcului trebuie s fie mai mare ca for a de coeziune a particulelor între ele. T1-for a tangen ial în sensul învârtirii melcului RT1-for a de reac ie tangen ial care se opune rotirii masei împreun cu melcul (dintre produs i peretele canalului) s fie mai mare decât for a de coeziune între particulele de produs.2 Ac iunea melcului asupra unei particule de aluat Fie m1 o particul de aluat în apropierea canalului melcului sub influen a for elor de coeziune din produs.(daN) For a care ac ioneaz pe linia median a filetului urubului F 0.7. F0 = F · tg( + ) Unde: -unghiul de pant al filetului iar -unghiul de frecare urub-piuli (8. debitul fiind compensat prin tura ia mai mare a melcului.5-17º) Fig. Energia mecanic consumat la presarea prin matri se compune din: -energia necesar de împingere prin canalele matri ei -pierderile de energie la refularea produsului spre matri asigurarea ie irii produsului cu viteze normale. pentru i mult mai mic 50 .F = q · f . d)Pasul melcului s nu fie prea mare pentru ca unghiul elicei s fie cât mai mic. c)Aderen a produsului la suprafa a melcului sa fie minim decât coeziunea dintre particule. b)Pentru reducerea reac iei axiale RA componenta axial a for elor de coeziune a produsului cu peretele canalului s fie mai mic decât for ele de coeziune a particulelor de produs între ele.

Lucrul mecanic de trecere a unei p r i de aluat prin canalele de formare a matri ei este: LT = Pm· f0 · v · P m-presiunea la matri (65-75) daN/cm2 f0-aria sec iunii vii a matri ei cm2 v-viteza de ie ire a produsului m/s -durata trecerii prin matri a por iei s Puterea util pentru presare: NM = m-randamentul [daN · m] Pm ™ If 0 ™ v 100 ™ 102Lm [kW] volmetric al melcului §0. care formeaz un cilindru metalic perforat.7.7. legate între ele prin ase lonjeroane sudate la capete pe circumferin .ri3) 3 [daN·cm] =15-18ºC Fig. În interior.În interiorul cilindrului metalic 51 . sudate echidistant pe cele ase lonjeroane. Scheletul tobei rotative este compus din doua calote de cap t (3). Fig.t/h -greutatea masei presate (în vrac t/m3) k-coeficient de neuniformitate a înc rc rii ma inii n-rot/min tura ia Presa din figur este utilizat pentru (2) presarea strugurilor zdrobi i. aceast carcas este c ptu it pe întreaga suprafa din o el inoxidabil. confec ionate din o el forjat. Se compune dintr-o tob rotativ montat orizontal care constituie camera de presare propriu-zis . Presa cu val uri Q = D n · l · S · · k . pe toat lungimea acestora.3.4 Presa orizontal pneumatic cu sit Carcasa tobei este construit din cercuri de o el.25 Cuplul de rota ie la arborele melcului: Mrot = 2 T · Pm · tg (Ra3.

La capete toba se sprijin pe dou lag re cu rulmen i.5 Mpa când mustuiala este deja fixat între pere i.Tescovina va fi eliminat cu ajutorul melcului transportor.rulând pe ine de ghidare.4-0. plasate sub toba rotativ au posibilitatea de deplasare pentru ca în dreptul tobei s fie a ezat când compartimentul de must. .Toba este prev zut cu o gur de umplere practicat în carcasa acesteia de lungul -a generatoarei i închis cu ase capace (4) deta abile. Rotirea tobei produce o scurgere abundent de must f r a fi necesar umflarea burdufului. -introducerea c ruciorului înc rcat între placa pistonului i placa tambur a cadrului. care prin umflare.Durata pres rii unei arje dureaz 50-90 minute. 52 i mecanic . dup modul de lucru pot fi împ r ite în dou grupe: -prese verticale cu dispozitiv de presare de sus în jos.perforat. Când scurgerea se diminueaz se deschide robinetul de acces al aerului comprimat în burduf. Pentru repartizarea uniform a mustuielii în jurul burdufului de cauciuc toba este pus în mi care de rota ie cu ajutorul unui grup de antrenare (n=19 rot/min). rotirea tobei continuând pân la o presiune de 0.7. Instala ia de aer comprimat cu care este prev zut presa serve te la dirijarea aerului în timpul umplerii i golirii burdufului. Fazele de presare se alterneaz cu opera iuni de afânare (destr mare)cu ac iune pneumatic b)Prese hidraulice Presele hidraulice. de-a lungul axei acestuia prins etan de dou discuri (7). când cel de tescovin prev zut cu un melc transportor(9).peste care se a eaz capacul.serve te la presarea bo tinei aflate între burduf i cilindrul metalic.5 Schema dispozitivului Jgheabul de evacuare a mustului din figur . Fig. se afl montat un burduf de cauciuc (6). Presa hidraulic vertical cu dispozitiv de presare de jos în sus func ioneaz discontinuu.de jos în sus i furchete. în cadru unui ciclu executându-se urm toarele opera ii: -înc rcarea co ului a ezat pe c rucior cu mustuial . -prese orizontale:cu ac iune simpl sau cu ac iune dubl . pozi ia (2) i a tescovinei (3).

într-o pres intrând 7-10 pachete. cât i de afânare a tescovinei.ridicarea c ruciorului se face intermitent. Pentru presare. c rucioare echipate cu co urile Fig.presa poate lucra cu dou respective. Capacitatea unui pachet este de 40-50 kg.când mustul începe s curg lent se reîncepe presarea pân când nu mai curge suc chiar la o presare puternic . Cilindrul hidraulic este montat orizontal.Presa PH-5000 poate prelucra o cantitate de 6-12 tone/or materie prim . pulpa de fructe este introdus în pachete astfel: se a eaz întâi un gr tar de lemn apoi rama care determin în l imea pachetului i apoi pânza de cânep . Dispozitivul de presare este format dintr-un platou metalic de presare fixat pe pistoanele cilindrului hidraulic central. Pentru ritmicitate. Presa hidraulic orizontal (tip BUCHER) este prev zut cu un co din o el inoxidabil care prezint în interior elemente de colectare a mustului eliberat sub forma unor nururi de drenaj confec ionate din es turi sintetice. Readucerea platoului de presare în pozi ia ini ial . producându-se o destr mare a materialului presat. Presa hidraulic cu pachete cu 1-3 platforme se folose te în industria sucurilor.6 Presa hidraulic orizontal de tip Bucher Aceste elemente au rol atât de colectare i de dirijare a mustului eliberat în timpul opera iunii de presare din masa prelucrat .7. În acest pachet se introduce pulpa de fructe într-un strat gros de 4-8 cm. 53 . -desc rcarea presei. la sfâr itul ciclului de presare se face cu ajutorul a trei cilindri hidraulici.-ridicarea c ruciorului i co ului sub ac iunea pistonului prin exercitarea presiunii în cilindru. se niveleaz stratul i se îndoaie col urile pânzei.cu un randament de 70-80%.se întind dispozitivele de colectare ( nururile). Prin retragerea platoului de presare mecanic .

Se porne te pompa.dup care se coboar pistonul. Fig.7. dup care prin rotirea acesteia ajung deasupra platformei de presare.G±p· ·f·D·B (2) 4 D-diametrul plonjor -l imea sistemului de etan are f-coeficientul de frecare G-suma greut ilor pieselor mobile Din (1) i (2) rezult : TD 2 q ™ k  7G 4 p= [daN/cm2 ] 2 TD  Ff ™ D ™ B 4 Debitul de lichid : TDk2 Q= ·Na 4 Na-viteza de ridicare a plonjorului în timpul pres rii Puterea necesar motorului electric: 100 ™ Q p N= ™k 102 ™ L p c)Prese mecanice cu ac iune continuu 54 .se descarc presa i se introduc alte pachete.Opera ia de presare dureaz 10-15 minute. i procesul de presare începe.Pachetele se preg tesc pe platforma mobil a presei.7 Presa hidraulic cu pachete cu 1-3 platforme Presa hidraulic For a util de presare ce se exercit asupra TD 2 k produsului: P n = q ™ [daN] (1) 4 q-presiunea specific (4-10 daN/cm2 struguri) For a abil este creat de presiunea lichidului de lucru asupra plonjorului: TD 2 Pn = p · .

dup afânarea bo tinei.8 Presa continu d)Prese cu ac iune combinat Presa mecano-hidraulic se compune din: tob de presare.Presele mecanice cu ac iune continuu au o larg r spândire. iar cele de la presa continuu . dispozitivul de destr mare a tescovinei.cu ajutorul unui capac mobil prev zut cu contragreut i i vertical. ce preseaz bo tina în dou direc ii:orizontal. totodat sunt mai dezavantajoase pentru c mustul i vinul au un depozit de drojdie prea mari i de multe ori vinul cap t gust am rui datorat m run irii ciorchinelor i a semin elor. se face cu presa continuu . P r ile componente i fazele procesului de lucru sunt prezentate în figura (7. mecanismul de ac ionare i cadrul presei. iar presarea urm toare. Presele mecanice prezint o serie de avantaje ca: economicitatea. gabarit redus. Toba de presare de form cilindric este format din ipci de lemn montate pe un cadru metalic. Mustul i vinul ob inut de la primele pres ri sunt pentru ob inerea produselor de calitate superioar . Dispozitivul de presare mecanic se compune din arborele filetat i discul prev zut cu filet pentru înfiletarea pe ax în timpul rotirii tobei.prin comprimarea bo tinei între urub i pere ii unui cilindru perforat. fiind închis la capete cu dou discuri metalice c ptu ite cu lemn. în mod obi nuit se recurge la folosirea combinat a preselor: prima presare se face cu presa hidraulic sau pneumatic . unul pentru presarea mecanic i unul pentru presarea hidraulic . Presa continuu func ioneaz pe principiul urubului elicoidal f r sfâr it. Toba de presare este montat pe un ax filetat sprijinit pe lag re.7. capacitatea mare de prelucrare. dispozitivul de presare. 55 .pentru vinurile de consum curent sau pentru industrializare.8): Fig.

axial. celelalte fiind libere fa de ax.Dispozitivul de presare hidraulic se compune dintr-o pomp cu piston ac ionat de un excentric al axului presei i cilindrul hidraulic al c rui piston ac ioneaz asupra discului de presare hidraulic.sprijinit la capete pe dou lag re. inelul fix este prins la discul de presare hidraulic .mustul rezultat se scurge printre ipcile tobei în jgheabul colector. Dup terminarea pres rii.Se repet ac iunea i se continuu presarea combinând ac iunea mecanic cu cea hidraulic . Pot fi efectuate astfel 4-5 pres ri. Dispotivul de colectare i evacuare a mustului i tescovinei se compune din dou planuri înclinate montate pe cadrul ma inii sub toba de presare i dou jgheaburi din tabl montate pe role. Readucerea acestui disc în pozi ia ini ial la terminarea pres rii se face cu ajutorul unor arcuri. Motorul electric antreneaz prin transmisie cu angrenaje co ul.se inverseaz sensul de rotire al tobei. f când s înainteze pe axul presei cele dou discuri de presare.Pe arbore la cele dou capete se afl buc ele filetate pe care sunt monta i cilindri. Pentru func ionare toba se rote te pân capacele de pe suprafa a acesteia ajung în partea superioar . Dup terminarea procesului se evacueaz tescovina în jgheabul cu melc introdus în locul celui de must i se ac ioneaz toba în rota ie pentru destr marea i evacuarea c omplet a tescovinei din tob . se desfac i toba este alimentat cu mustuial .realizând cu ajutorul lan urilor i inelelor destr marea tescovinei. În interiorul tobei.discul de presare mecanic se va deplasa în sens invers ca efect al defilet rii. între discurile de presare. discurile se aduc în pozi ia ini ial 56 prin rotirea . iar burduful cap t o anumit form . Presa mecano-pneumatic Presa mecano-pneumatic realizeaz presarea asupra bo tinei cu ajutorul unui burduf pneumatic i al unor discuri care se deplaseaz pe axul principal. Spa iul disponibil pentru bo tin se reduce astfel. În urma procesului de presare care în prima faz este asigurat prin presare mecanic datorit rotirii tobei. unul pentru colectarea mustului i altul cu melc pentru evacuarea tescovinei.iar pe ace tia discurile de presare de care sunt fixate piuli ele elastice i capetele burdufului de cauciuc. se afl un arbore filetat în dou sensuri. Toba are o tura ie de 4 rota ii pe minut. Dispozitivul de destr mare al tescovinei se compune din cinci inele metalice legate între ele i de cele dou platouri de presare prin lan uri metalice. Bo tina care trebuie presat este introdus în spa iu neocupat de burduf.Când mustul curge încet.

Calculul preselor a) Calculul productivit ii preselor (P) se realizeaz în general dup rela ia: T TD 2 P= m· ·H· · · .kg/s fc = F .în zona dispunerii primei spire a necului.k=1.0.816 · 10-4 · · q · D2 [kw] N-puterea util [kw] -debitul de suc [l/s] q-presiunea la ultima spir a melcului [Pa] D-diametrul exterior al melcului 57 . formula general de calcul a productivit ii preselor cu melc cu ac iune continuu este de forma: · · .pentru presa cu trei co uri m=3. m2 d 02  d 12 F= · 4 d0-diametrtul exterior al melcului. 0-viteza de deplasare a produsului de-a lungul necului [m/s] n ·S 0 = 60 n-tura ia melcului [rot/min] p-pasul primei spire a necului [m] S-densitatea bo tinei [kg/m3 ] -coeficientul de umplere al sec iunii necului i apresei întregi ( =0.85 pentru bo tin ] T-durata schimbului [min] k-coeficientul care ine seam de timpul de înc rcare.k=1.k=1.suprafa a sec iunii transversale a camerei de presare. d1-diametrul axului melcului.de desc rcare co uri m=2. Din aceast cauz .iar propriet ile fizico-mecanice se modific în timpul pres rii. -durata unui ciclu [min] Calculul productivit ii preselor cu nec prezint o serie de particularit i deoarece cantitatea de material transportat de melc se mic oreaz continuu.3.2.pentru presa cu dou P=F· b)Consumul de energie în opera ia de presare se poate face cu ajutorul rela iei empirice: N = 0.75 pentru struguri.arborelui în sens invers.kg/schimb 4 k ™X m-num rul de co uri D-diametrul interior al co ului [m] H-în l imea co ului [m] -densitatea produsului [kg/m3 ] -coeficientul de umplere [ =0. (pentru presa cu un singur co la m=1. 7.3).28) 0 i de schimbare al co ului. iar tescovina r mas este eliminat prin capacele prin care s-a introdus i bo tina.25-0.

extruderul propriu-zis dispozitivul de t iere al produsului.) i precondi ionarea acestora prin tratare cu abur viu în sistem deschis (presiune atmosferic ) i temperatur constant .Ca. ingrediente i decupate i abur Fig. EXTRUDAREA TERMOPLASTIC ÎN INDUSTRIA ALIMENTAR Extrudarea termoplastic a cunoscut o mare dezvoltare în ultima vreme.etc.saleuri.dezinfectarea m cin turii de cacao i pentru realizarea opera iei de con are(finisare)a masei de ciocolat . aromatizan i. În general un utilaj de extrudare cuprinde:malaxorul.a produselor alimentare.produse cerealiere pentru micul dejun. 58 . 8. coloran i. f inuri.1 Schema de principiu a unei instala ii de extrudare Malaxorul este destinat amestec rii materiilor prime (gri uri.K. f)Industria c rnii:obtinerea derivatelor texturate pentru hrana animalelor. profilându-se ca un ansamblu de opera ii pentru ob inerea. în conditii economice. c)Industria laptelui:transformarea cazeinei în cazeina i de Na.pufule i.produse de tip snack. Extrudarea termoplastic const în supunerea materiilor prime la presiuni i temperaturi bine definite dupa care acestea sunt trecute fortat printr-o filier la anumite dimensiuni în momentul evacu rii Utilizarea tehnicii de extrudare în diferitele ramuri ale industriei alimentare a)Industria mor rit-panifica ie:se pot ob ine f inuri instant. b)Iindustria produselor zaharoase:decristalizarea zah rului. e)Industria amidonului:ob inerea amidonului modificat sau a amidonului special.etc.8. d)Industria berii:ob inerea mal ului brun.

Extruderul propriu-zis este format din corp, nec i filier (cap de extrudare). Corpul extruderului poate fi cilindric sau cilindroconic confec ionat din sectoare care se pot u or asambla, fiind prev zute în manta de înc lzire (cu aburi) i de r c cu ire ap .La interior pere ii au practicate canale longitudinale în scopul m ririi coeficientului de frecare i intensific rii amestec rii materialelor prelucrate. necul de lucru de regul , prezint trei sec iuni: -sec iunea de alimentare,care are rol de a prelua -sec iunea de compresie(la presiunea joas i de a transporta materialul,asigurând omogenizarea amestecului i eliminarea aerului inclus; i medie)în care are loc o cre tere a temperaturii favorizând gelatinizarea amidonului i coagularea proteinelor. -sec iunea de presiune i temperatur maxim în care materialul este împins spre capul de extrudare. Capul de extrudare este amplasat la extremitatea sec iunii de presiune i temperatur maxim . Forma orificiilor poate fi: cilindric, dreptunghiular i inelar.

Fig.8.2 Forma orificiilor capului de extrudare

Materialul la ie irea din extruder se expandeaz , presiunea sc zând brusc, i se evapor i restul de ap aflat în material ceea ce produce o dilatare a straturilor cilindrice i concentrice ale acestuia.

Fig.8.3 Trecerea materialului prin extruder

59

Cu itul ac ionat electric decupeaz materialul la dimensiunile dorite. Factorii care influen eaz prelucrarea materialului în extruder Procesul de extrudare termoplastic este condi ionat de factorii care sunt în strâns interdependen i care se influen eaz reciproc. a)Compozi ia amestecului:sub 20% umiditate procesul de gelifiere a amidonului nu are loc,iar peste 25% umiditate are loc o cre tere a presiunii în extruder datorit cre terii tensiunii de vapori,sau cre terea temperaturii,ceea ce produce o coagulare prematur a proteinelor i caramelizarea amestecului.Amestecul nu trebuie s con in mai mult de 35-40% glucide.Con inutul optim de proteine~50%. b)Viteza de înaintare a materialului în extruder. Se consider curgerea exclusiv liniar a materialului fluid nenewtonian,pe direc ia axei spirelor necului.În ansamblu se poate considera o suprapunere a dou feluri de curgeri: una datorit împingerii materialului de c tre nec în lungul spirelor cu un debit Qa propor ional cu tura ia acestuia i o curgere datorat fluidului cu un debit Qp.Pentru a se putea materialul este necesar ca:Qa>Qp,în caz contrar materialul este returnat în gura de alimentare.

Fig.8.4 Tipuri de curgeri la trecerea materialului prin extruder În afar de curgerea longitudinal pe axa Oy exist i o curgere transversal pe axa

Ox, precum i sc p rile peste axa spirelor. Considerând geometria necului constant pe toat lungimea i corpul necului apropiat de vârful spirelor,în sec iunea de compresiune maxim ,curgerea net se poate calcula cu rela iile: Q = Qa + Q p Q = G1 · n · F d + G2 (P ™ Fp ™ , Q L

Unde: n-tura ia necului; Fd-factor de corec ie al componentelor de înaintare a curgerii (Fd§1); Fp-factor de corec ie al componentei de curgere înapoi (Fp§1); -vâscozitatea newtonian ; (P -c derea de presiune la evacuarea materialului din sec iunea de presiune înalt cu L lungimea L

60

G1 =

e™ p ¸ T2 ¨ ™ D ™ H ™ ©1  ¹ ™ sin U ™ cos U , 2 ª TD ™ sin U º e™ p ¸ T ¨ 2 G2 = ™ D ™ H 3 ©1  ¹ ™ sin U , 12 TD ™ sin U º ª

Unde: D-diametrul interior al cilindrului H-distan a dintre axa necului i cilindrul de lucru p-num rul de spire paralele -unghiul format de spir cu verticala e-grosimea spirei Curgerea net va fi deci o rezultant a celor dou componente. c)Presiunea i temperatura din extruder În principalele trei sec iuni ale extruderului avem: presiune atmosferic în prima sec iune; presiune de ~80 bar în sec iunea de presiune medie i presiune de ~150 bar în sec iune spre capul de expandare. Temperatura din extruder se asigur fie prin aport de energie caloric corpului necului. d)Durata de sta ionare a materialului în extruder este important principalelor componente din amestec(amidon,proteine); la o durat pentru realizarea unui optim de temperatur .La o durat mic nu se realizeaz transformarea prea mare temperatura înalt conduce la pierderea fluidit ii amestecului i blocarea extruderului. Durata de sta ionare se poate regla prin schimbarea tura iei necului, diametrul i în special a geometriei spirelor. Viteza de curgere a materialului prin orificiile capului de extrudare este în func ie de vâscozitatea . Qvp = Unde: K-constant ce depinde de geometria orificiilor p-diferen a de presiune din extruder i presiunea atmosferic Rezisten a hidraulic a capului de extrudare va putea fi modificat prin: -varia ia sec iunii de evacuare(rezisten a este propor ional cu p tratul sec iunii); -varia ia lungimii canalelor de evacuare(rezisten a este propor ional cu lungimea) Parametrii optimi pentru extrudare sunt caracteristici pentru fiecare tip de amestec; principalii parametrii care pot fi controla i sunt presiunea, temperatura i hidratarea i
K ™ (p , L

prin abur sub

presiune fie prin energie electric (efect Joule sau induc ie magnetic ) în c ma a

61

extrudarea dubl amaterialului. datorit ac iunii diferen iale a unei for e asupra fazelor cu densit i diferite se nume te sedimentare.etc. i formarea. produsele putând fi expandate într-un cuptor-tunel sau într-un pr jitor. Prin sistem eterogen se în elege sistemul constituit din faze diferite:o faz intern . Aerosolii i cea a prezint în dispersie pic turi de lichid. d)extrudere pentru produse moi(ob inerea de alimente pentru animale) e)extrudere pentru cereale i f inuri. iar al doilea pentru extrudarea propriu-zis ob inerea pufule ilor. b)extrudere cu dublu etaj. care înconjoar particulele fazei disperse.spume.cea .Se folosesc pentru 9.fum. Dup dimensiuni particulele se disting: 62 i o faz extern dispersant . primul etaj fiind folosit pentru pretratamentului termic al amestecului. Ele pot fi utilizate i ca pregelificatoare.Generalit i Opera ia de separare a particulelor solide sau lichide din sistemele eterogene lichide sau gazoase. Tipuri de extrudare a)extruderi simple de tip mono urub folosite pentru ob inerea de produse tip saleuri.cu înc lzire pe ambele fe e. Emulsiile prezint ca faz dispersat pic turi de lichid greu miscibile cu mediul de dispersie. sau mediu de dispersie.etc.1.tura ia. snackurilor. Spumele prezint ca faz dispersat bule de gaz.DECANTAREA 9. c)extruderi speciale pentru texturizarea amestecurilor proteice. necului i forma capului.emulsii.aerosoli.caracteristicile constructive ale extruderului: pasul melcului. Alte tehnologii de extrudare: extrudarea sub form de filme. dispers sau dispersat care se afl în stare fin divizat Sistemele eterogene se clasific dup cum urmeaz : -sisteme eterogene lichide:suspensii.SEDIMENTAREA.adâncimea spirei. . dup decupare. -sisteme eterogene gazoase:praf. Suspensiile prezint ca faz dispersat particule solide. extrudarea la temperaturi negative. Praful i fumul prezint ca faz dispers particule solide.

vapori) unde d-reprezint diametrul particulei dispersate.1.Bazele teoretice ale sediment rii Un sistem eterogen se poate g si la un moment dat într-un câmp oarecare de forte: gravita ional.zah r în aer) -fum: d=0.de unde rezult viteza de sedimentare: V p  Vm 4 g ws = ™ ™d ™ [m/s] 3 \ Vm Dac lichidul în care se g se te particula curge cu viteza wm.2.3-3 m(condens. Pentru condi ia de echilibru : FAr + Fr ” G . 63 .5-5 m(ardere incomplet a combustibilului) -cea : d=0.Viteza de sedimentare Se consider o suspensie format dintr-un lichid cu densitate sferice de diametru dp i densitate p m. ele se vor separa. atunci când mediul se deplaseaz pe vertical de jos în sus cu viteza vm.1-0.5 m -solu ii coloidale d<0.-suspensii:-grosiere d>100 m -fine d=0. i din particule aflate sub ac iunea câmpului de for e g. -coeficient de rezisten Td 3 p 6 Td 3 p 6 ™ VT ™ g ™ Vm ™ g Unde: hidraulic local . centrifugal.particula cu viteza ws : -va c dea: ws-wm>0. -va fi antrenat în sus: ws-wm<0. Asupra particulei aflate în stare de repaos ac ioneaz urm toarele for e: -greutatea real a particulei: G = mp ™ g ! V ™ V p ™ g ! -for a lui Arhimede: FAr = m m ™ g ! V ™ V m ™ g ! -for a de rezisten a mediului: 2 Td p ws2 Fr = (p ™ S ! \ ™ ™ Vm ™ 2 4 p-pierderea de presiune local . 9.5-100 m -tulbureli d=0. Ca urmare a ac iunii diferen iate a câmpului asupra fazelor componente. etc. electric. -va pluti: ws-wm=0.ulei de fuzel+ap ) -praf: d=5-50 m(f in .1 m -emulsii:d=1-20 m(lapte . 9.2.

3.1 Influen a mi c rii fluidului asupra sediment rii -timpul necesar sediment rii: = h . we Pentru sedimentare este necesar condi ia ca s ” f.adaosurile utilizate.modul de desf urare-continuu. f)Factorii economici. c)Factorii referitori la faza dispers sunt:natura. de unde rezult viteza fluidului: l l h u   w f e ™ ws h wf ws Debitul volumic al bazinelor de sedimentare paralelipipedice de dimensiuni l.masa specific . ws -timpul necesar deplas rii pe orizontal : l = l . b)Factorii ce definesc faza dispersant sunt:natura. h-în l imea fluidului din aparat l-lungimea aparatului.din figura 9.intermitent sau mixt i tipul decantorului(vasul de sedimentare).Influen a mi c rii fluidului asupra sediment rii Se consider numai deplasarea pe orizontala i pe vertical a fluidului.durata de sedimentare. QV ! h ™ l1 ™ w f ! h ™ l1 ™ ™ ws ! ™ ws h în care A ! l ™ l1 [m2 ] ±aria sec iunii orizontale a bazinului. d)Factorii referitori la opera ia de sedimentare sunt:temperatura.granulomtria i tendin de aglomerare.Factori ce influen eaz separarea prin sedimentare Opera ia de sedimentare este influen at de o serie de factori i anume: a)Factorii suspensiei). a)În cazul deplasarii fluidului pe orizontal . e)Factorii referitori la produsele rezultate:reprezint concentra ia fazei solide în decantat i a fazei lichide în precipitat.masa i vâscozitatea acesteia.4. ws-viteza de sedimentare [m/s].9.l1.cantitatea sau debitul de suspensie i vârsta amestecului(de la momentul form rii Fig. ce caracterizeaz amestecul(suspensia ini ial ):concentra ia fazei solide.1: wf-viteza pe orizontal a fluidului. 9.h se exprim cu rela ia: l [m3/s].viteza.9. 64 § .

9. Particulele cu sarcini de acela i semn se resping.Rezult c debitul de lichid ce trebuie limpezit depinde de A i w s. b)La deplasarea pe vertical de jos în sus a fluidului. Sistemul de evacuare poate fi înlocuit cu un sorb plutitor. Dispozitivele de tipul sifonului sau de tip basculant (3) permit evacuarea lichidului limpezit din stratul superior spre fundul vasului.Decantoare în sistem eterogen solid-lichid Aparatele în care se realizeaz sedimentarea în sistem solid-lichid sub influen a for elor gravita ionale se numesc decantoare.2 decantor discontinuu Acestea pot fi simple rezervoare de form paralelipipedic în care se introduce lichidul cu suspensie pe partea superioar (2) i se las pân se realizeaz sedimentarea produselor solide.9. Precipitatul se evacueaz la orificiul cu robinet (4). Acest sistem nu se indic pentru practica industrial .Astfel particulele neutralizate se vor reuni în aglomerate mai mari care se sedimenteaz u or. Dup modul de func ionare avem decantoare discontinuue. semicontinuue i continuue.care poate fi distrus dac se neutralizeaz sarcinile prin adaos de electroli i fini sau de coloizi cu sarcini electrice de semn contrar.5. Fig. 65 .conditia de sedimentare a particulelor este: ws>wf. Principiile sediment rii expuse mai sus nu sunt valabile decât par ial pentru separarea solu iilor coloidale. acestea depunându-se greu fiind caracterizate printr-o anumit stabilitate ce se explic prin sarcinile electrice cu care sunt înc rcate particulele solide.ceea ce d o anumit stabilitate suspensiei.

astfel aleas încât particulele s aib timp suficient s sedimenteze pân când lichidul limpezit ajunge la ie ire.-vas de decantare 2.va fi eliminat periodic prin oprirea aliment rii i evacuarea lichidului limpezit.-perete pentru oprirea spumei 4.Sedimentul.-plutitor pentru eav basculant 3.Decantarea discontinuu se realizeaz în toate rezervoarele de clarificare din industria vinului.adunat treptat.-racorduri de evacuare ap sp lare i sedimente Tava de r cire din industria berii este i un decantor deoarece odat cu r cirea se realizeaz i separarea mustului de sedimente.9. Fig.-racord de evacuare must limpede 5.3 Tava de r cire în industria berii 1.9.Din aceast categorie fac parte urm toarele: Fig.4 Decantorul circular cu bra e 66 . c)Decantoarele continuue func ioneaz cu alimentare i evacuare continuu atât a lichidului cât i a sedimentului. în care caz uneori se lucreaz cu adaosuri pentru gr birea limpezirii. b)Decantoarele semicontinuue in general func ioneaz cu alimentare continuu .

n molul fiind trimis la filtre pentru recuperare zemii antrenate cu n molul. n molul trebuie s aib cel pu in 15% substan uscat . Astfel de aparate se întrebuin eaz în industria zah rului pentru concentrarea n molului din zeama carbonatat . pân la 12. Pe un ax ventrical central sunt fixate 2-4 bra e cu racle i. Lichidul limpezit traverseaz radial rezervorul spre periferie.ac ionate în mi care de rota ie de un motor electric i reductor (0. Acest decantor se utilizeaz pentru limpezirea apelor de sp lare din industria zah rului.5 Decantorul circular cu bra e supraetajat Pentru func ionarea corect a filtrelor sub depresiune. Pentru reducerea suprafe ei ocupate de aparat se construiesc decantoare etajate formate din mai multe decantoare circulare cu bra e supraetajate.9. Pe ax în partea central este montat o conduct cilindric (2) care serve te drept alimentator. Un dezavantaj ar fi pierderea mare de ap odat cu n molul evacuat. Se construiesc aparate cu 3-5 etaje(compartimente) cu diametre între 3-18m în func ie de debitul de zeam limpezit.Decantorul circular cu bra e este format dintr-un rezervor cilindric cu diametrul mare (1) i în l ime mic descoperit i cu fundul pu in înclinat spre centru.5-0. Fig. N molul depus pe fundul decantorului este împins continuu spre centrul rezervorului de unde se evacueaz con inutul cu ajutorul unei pompe de n mol.5 m3/h i au diametre de pân la 100 m. Debitele de decantare sunt mari.025 rot/min). 67 . La periferia rezervorului este un prag de preaplin (4) peste care lichidul limpezit se deverseaz i este evacuat. Particulele în suspensie în lichidul de alimentare sedimenteaz ajungând pe fundul vasului.

utilajul se nume te separator centrifugal. natura materialului din care se construie te centrifuga influen eaz calit ile de rezisten mecanic i rezisten la coroziune. lichid-gaz sau lichid-lichid în câmp de for e centrifuge.1.Aparate de frac ionare a fazei solid-solid Se utilizeaz urm toarele tipuri: a) site de cernere cu mi care plan paralel circular . prin - - 10. Factorii care influen eaz centrifugarea sunt: - m rimea for ei centrifuge: for a centrifug care se na te în cazul unei mi c ri circulare a unui corp de mas ³m´ cu viteza unghiular ´ [ ´ pe o traiectorie de raz R este: F=m[2R=m(2T n/60)2R [N]. imprimarea unei mi c ri de rota ie sistemului eterogen prin alimentarea tangen ial în aparate fixe (hidrocicloane. conic (orizontal ). - Separarea amestecurilor eterogene sub influen a for ei centrifuge se realizeaz pe baza a dou principii: - prin sedimentare. solid-gaz. b) aparate de cernere cu mi care de rota ie de form : cilindric (cu ax înclinat la 510 0). separator centrifugal). existen a spumei ± influen eaz negativ separarea. - Când trebuie s se separe un amestec solid-lichid. Din expresia for ei centrifuge reiese c cre terea acesteia se realizeaz mai u or prin m rirea tura iei decât prin m rirea diametrului tamburului. unde are loc separarea fazelor sistemului.10. separarea realizându-se datorit diferen ei de densitate a componen ilor. la care separarea amestecului solid-lichid are loc ca urmarea trecerii fazei fluide printr-un material filtrant. caracteristicile materialului: viscozitatea. solid-lichid.Generalit i Centrifugarea este opera ia de separare a componen ilor sistemelor eterogene solid-solid. prin filtrare. 68 . utilajul se nume te centrifug iar când se separ un amestec lichid-lichid sau se purific un lichid.2. cicloane).SEPARAREA PRIN CENTRIFUGARE 10. Separarea amestecurilor neomogene utilizând efectul for ei centrifuge se realizeaz în utilaje care poart denumirea generic ´centrifuge´. Câmpul de for e centriguge poate fi realizat prin : - alimentarea sistemului eterogen într-un organ în mi care de rota ie al unui utilaj (centrifug . în care ³n´ reprezint tura ia. hexagonal (cu ax înclinat la 5-10 0).

G ± for a de greutate (Kgf). dup pozi ia axei: verticale. Astfel.81. g ± accelera ia gravita ional = 9. de separare. orizontale. 10. propriet ile lor i a produselor rezultate reclam condi ii de lucru foarte diferite determinând folosirea unui num r mare de aparate. pornirea i aducerea la tura ia de regim a centrifugei. de filtrare. z u 50000 ultracentrifuge.8«1 m h = 0. frânarea i oprirea centrifugei urmat de desc rcarea ei.c) sit centrifug de cernere cu b t toare rotative (aparatul de treier). cele mai importante fiind: - de for centrifug (forma suprafe ei factorul de separare ³z´ care este dat de raportul dintre for a centrifug greutate: z = Fc/G = m[2R/mg = [2R/g = [2R/9.35«0. d) triorul cilindric cu alveole. dup continu . e) triorul spiral: separarea pe baz de diferen exterioare a componentelor). m ± masa particulei (kg).81 m/s2. n ± tura ia tobei centrifugale (rot/min). deosebite atât din punct de vedere constructiv cât i a modului de func ionare i exploatare. 10. în func ie de factorul ³z´ deosebim: z e 5000 ±centrifuge.52 m n = 850«1200 rot/min transmisie Fig.10.3. - dup destina ie: de decantare. în care Fc ± for a centrifug i care ac ioneaz asupra particulei aflat în câmp centrifugal (Kgf).viteza unghiular . r ± raza tamburului (tobei) în (m). Centrifuge filtrante modul de func ionare: cu func ionare periodic i cu func ionare În acest tip de aparate.1 Centrifugal filtrant cu desc rcare manual 69 . clasificarea centrifugelor se face pe baza mai multor criterii. * tambur perforat h carcas motor electric n * = 0. 5000 e z e 50000 supercentrifuge.3. opera ia de centrifugare decurge dup cicluri care cuprind urm toarele faze : înc rcarea. dup modul de sus inere a tamburului centrifugal: suspendate sau sprijinite. înclinate.1. centrifugarea propriuzis . [ .Centrifugarea amestecurilor eterogene Marea varietate a materialelor prelucrate prin centrifugare. uscarea sedimentului sp lat.

4 ± carcas . 5 ± ax tubular.10. toate fazele opera iei de separare se realizeaz continuu. la care evacuarea sedimentului se face cu ajutorul unui disc de împingere a c rui mi care pulsant este provocat de un piston coaxial ac ionat periodic de un motor hidraulic cu ulei. 5 7 6 12-16 curse/min 4 3 1 2 n Ap sp lare precipitat Fig.4.10. Acestea se împart în centrifuge filtrante cu ax orizontal i centrifuge cu ax vertical. 2 ± con de alimentare. 3 ± disc pentru împingerea precipitatului.10. caracteristic fiind modul de desc rcare a materialului. 6 ± ax plin. 1 ± tob filtrant .4.2 Centrifugal filtrant cu tambur suspendat alimentare carcas tambur disc de alimentare 500 evacuare filtrat evacuare sediment Fig. 70 .Centrifuge cu func ionare continu La acest tip de centrifuge. Cele cu ax orizontal cu împingerea pulsant a precipitatului.evacuare filtrat evacuare precipitat Fig. Centrifug filtrant orizontal filtrat Ap sp lare În figura 10.2.3.3 Centrifugal filtrant suspendat cu desc rcare automat 10. 7 ± piston.

separarea amestecurilor lichidlichid (în cazul topirii gr similor).10. Centrifuga de decantare discontinu cu tambur suspendat este prezentat în figura urm toare: n intrare amestec gur desc rcare sediment Eliminare ap Fig. servind la deplasarea sedimentului. alimentare 1 2 3 evac.5.sirop n1 n2 n2<n1 ap sp lare Fig.5 centrifug filtrant continu cu ax vertical În figura 10.3. având un transportor elicoidal care se rote te cu tura ie mai mic decât a tobei conice.6 Centrifug de decantare discontinu 71 .3. 2 ± tambur tronconic filtrant. 3 ± orificiu alimentare cu ap de sp lare. separarea amestecului solid-lichid (eliminarea unor reziduuri prin sedimentare).10. are tamburul de form tronconic .Centrifuge filtrante continue cu ax vertical (cu tob conic ).Centrifuge de decantare Sunt aparate utilizate în industria amidonului i a gr similor pentru : separarea amestecului solid-solid în mediul lichid (amidon pentru gluten).ap sp lare evac. 1 ± tambur conic cu urub elicoidal. 10.

Hidrociclonul se compune dintr-o manta cilindric acoperit la partea superioar cu un capac i terminat la partea inferioar cu o manta tronconic .3.3. a gr similor vegetale i animale. de mai jos: Tambur exterior alimentare cu suspensie n2 n1 alim.4. la purificarea apelor reziduale).Centrifuga de decantare cu func ionare continu este prezentat în fig. B Camer de evacuare superioar alimentare (A) preaplin desc rcare sediment evacuare (E) B (A) (E) Fig.7 Centrifug de decantare cu func ionare continu 10. zah rului. cu ap sp lare deversare lichid evacuare sediment tambur cilindric cu transportor elicoidal Fig.3.8 Hidrociclon 72 . Aparate fixe (hidrocicloane) Hidrocicloanele se utilizeaz densitate mai mic la separarea particulelor solide dintr-un lichid cu decât solidul (în industria amidonului.

d 50 ! 4. îngro are sau limpezire.9 Calculul de dimensionare - E ! 100 ™ [1  e ].000].9) : e b L/D = 5 b/D = 0. Dup diametrul p r ii cilindrice.10. formând un multihidrociclon sau în serie când se m re te mult gradul de separare.5 ™ [ 1 / 2 N s ™ ( V1  V 2 ) se verific dac în camera cilindric de R=D/2 se realizeaz câmp centrifugal eficace: 1 d2 w2 . ™ . [%] eficien a de separare: calculul diametrului D din rela ia: D3 ™L ]1 / 2 . Hidrocicloanele se utilizeaz pentru clarificare. Hidrocicloanele pot fi grupate s lucreze în paralel. hidrocicloanele se împart în: - mari: cu * = [300«1200] mm.La partea superioar a sectorului cilindric este montat racordul de alimentare în pozi ie tangen ial (de regul de sec iune p trat sau dreptunghiular ).34 e>u D L1 L u L2 Fig. Partea tronconic de diametru mic este prev zut cu orificiul de desc rcare. mici cu * = [8«100] mm. Capacul are un racord central de evacuare denumit i preaplin.10. amplasat în camera de evacuare i care trebuie s aibe sec iunea mai mare decât cea a racordului de alimentare.28 e/D = 0. medii cu * = [100«300] mm. domeniu uzual: [2R/g = [2000«70. Calculul de dimensionare (dup Zanker) const în calculul urm toarelor elemente (fig.

! 2 2 n1 ( d  0 .5 73 . în care 0.65 < m < 1.115 )3 d 50 i debitul de alimentare: Va ¨n¸ 1  m© ¹ ªeº 2. r-raz vîrtej R ªrº . p  V m ™ V W = [/R. unde E = 0.raportul între debitul de evacuare prin preaplin 1 Ve .45. iar Wc ! ™ 18 L R E ™W 2 ¨ R ¸ iar [ R ! ™ © ¹ .

Separarea se face sub ac iunea gravita iei. Purificarea mecanic Se realizeaz prin urm toarele procedee: a) procedee de separare prin sedimentare. camerele de despr fuire sunt înc peri mari.10. b) procedee de purificare a gazelor pe principiul sediment rii i al iner iei. În forma cea mai simpl . De asemenea separatoarele formeaz elemente ale instala iilor de transport pneumatic pentru cereale.1. Separarea amestecurilor solid-gaz În multe ramuri ale industriei alimentare se pune problema separ rii prafului din curentul de gaze rezultat în urma proceselor de fabrica ie sau cu scopul recuper rii prafurilor valoroase precum f ini. purificarea electric a gazelor prin sedimentarea particulelor dispersate în gaz cu ajutorul unui câmp electric de înalt tensiune. în care separarea particulelor se face sub ac iunea unei for e mecanice. a gravita iei sau a for ei centrifuge cu schimbarea direc iei de circula ie a gazului. Este important repartizarea uniform la intrarea în camer pe toat l imea acesteia. purificarea gazelor prin filtrare prin suprafe e sau straturi poroase. lapte praf.3.5.10. Fig. purificarea pe cale mecanic .10 Conducte de sedimentare 74 .3. etc. gazul îl ocole te iar particulele vor rico a dup o direc ie oarecare sub un unghi de inciden . Metodele de purificare a gazelor sunt : - i pentru limitarea polu rii mediului. purificarea umed . Dac unui curent de gaz i se schimb direc ia punându-i în cale un paravan. paralelipipedice pe care gazul de purificat le parcurge în lungul lor cu vitez mic . camerele de despr fuire. purificarea gazelor prin dispozitive sonice în care aerosolii pot fi aglomera i i purifica i sub influen a undelor sonice de înalt frecven particulelor i aglomerarea lor. prin trecerea gazelor printr-un lichid sau prin stropire cu lichide.5. care provoac ciocnirea - - - 10.

Gaz purificat gaz impur H a) praf b) Fig.10.2«0. Intrarea gazului se face printr-un ajutaj h Rela ii de care transform sec iunea circular a dimensionare conductei într-o sec iune dreptunghiular A0/A1 =0. au un randament de Q. W A0 Fig.a) multiciclon b)element de multiciclon 75 .8 care p trunde tangen ial imediat sub H/r1=10«25 capacul mantalei.10.5«1. b/r0=0.12 Ciclon multe cicloane cu diametre mici (150«200 mm). Bateriile de cicloane (multicicloane sau r0 cicloane celulare). vor coborî.Q. s-au asociat mai Fig. format dintr-o manta b cilindric continuat la partea inferioar dz cu o form tronconic . gazul prime te o mi care de rota ie elicoidal . particulele solide frecându-se de interiorul mantalei.10. iar aerul se va evacua ascendent.13 .11 Camer de despr fuire cu perete desp r itor A s c) procedee de separare sub ac iunea for ei centrifuge Ciclonul este un aparat de centrifugare d1 cu tambur fix. Conducta central de S/r1=3 evacuare a gazului p trunde în interiorul A1 dz/r1=3«4 ciclonului.5 Sub influen a intr rii tangen iale. pentru a putea epura debite importante de gaz. W0 sedimentare mai ridicat cu cât scade diametrul ciclonului.

Materialul filtrant se alege în func ie de propriet ile chimice ale gazului. pentru condi ionarea aerului (umezirea aerului) sau pentru saturarea cu gaze a apei. de aceea o suprafa mare de contact asigur o interac iune mai eficace. Purificarea umed a gazelor În industria alimentar se folose te interac iunea gaz-lichid pentru: purificarea aerului de praf. Coloana cu umplutur (fig.3. aparate cu dispozitive de barbotare.14 Schi de principiu a unei coloane cu umplutur 1 4 lichid + solid 10. îns sub ac iunea unui câmp electric puternic.2. a sucurilor de fructe. Se mai folose te i pentru purificarea gazelor de vaporii substan elor organice (purificarea CO2 în fabricile de zah r. 10. gazele sunt ionizate i dobândesc proprietatea de a transporta sarcini electrice 76 3 7 Gaz purificat 2 5 6 . purificarea CO2 rezultat la fermentare de vaporii de alcool.filtre sub presiune compuse din dou camere.racord intrare gaz impur 2 ± racord ie ire gaz purificat 3 ± racord intrare ap 4 ± racord evacuare ap 5 ± umplutur (inele Raschig) gaz brut 6 ± suportul umpluturii 7 ± duz de pulverizare a apei Fig. de temperatura sa i de dimensiunile particulelor care trebuiesc re inute. Filtrarea se realizeaz în filtre cu saci filtran i cilindrici i în func ie de principiul de filtrare se întâlnesc: . sulfitarea vinului.10. Pentru m rirea suprafe ei de contact se folosesc mai multe procedee: coloan cu umplutur .3. Purificarea gazelor prin filtrare Filtrarea gazelor pentru re inerea particulelor în suspensie se realizeaz prin trecerea acestora printr-un mediu filtrant care re ine partea solid . etc. Interac iunea gaz ± lichid are loc la suprafa a de contact a acestora.4.3.5. de zah r. Gazul impur intr prin camera superioar . trece prin peretele sacilor iar impurit ile se adun în camera inferioar de unde sunt eliminate cu un transportor melcat.14) 1.5. aparate în care lichidele se pulverizeaz în curent de gaz.3. Purificarea electric a gazelor Aerul este în condi ii normale un dielectric. saturarea cu CO2 a zemurilor din industria zah rului).5. solu iilor i siropurilor (ob inerea H2SO3 .10. f in . una inferioar i una superioar între care sunt prin i sacii de filtrare.). 10.

iar Ui 1 Us 2 U Fig. În punctul 3 apare o scânteie. Ionii în num r mare din jurul electrodului de ionizare antreneaz gazul înconjur tor spre efectul de precipitare. dup care tensiunea scade dup o curb neregulat (por iunea 3-4). Fig.15 tensiunea Ui se nume te tensiune de ionizare. considerând trecerea curentului prin gazul aflat între electrozi este prezentat în figura 10. stabilitate mai mare a tensiunii. În cazul filtr rii electrice a gazelor se folose te efectul corona negativ deoarece prezint urm toarele avantaje: tensiuni mici. M rind tensiunea. U ± tensiunea.10. În cazul electrozilor coaxiali cilindrici. În figura 10. 77 . În cazul a doi electrozi plani i paraleli. fenomenul purtând denumirea de ³efect corona´. intensitatea curentului este zero. Dup polaritatea electrodului central se poate ob ine efect corona pozitiv sau negativ.prin ionii forma i.16 Variind tensiunea dintre electrozi. câmpul variaz conform rela iei (fig.10. în jurul electrodului de ionizare. vitez mai mare de sedimentare a particulelor aflate în suspensie.16): E! U d1 ln Dp Di 3 2 1 0 1 2 3 I II în care: E ± câmpul electric.17 este reprezentat un filtru electric tubular cu electrozi coaxiali.15: I(A) 4 3 Pân în punctul 1.10. Dp ± diametrul electrodului de precipitare. se ob ine o ionizare puternic cu scânteieri vizibile în întuneric. d1 ± distan a între electrozi. înso ite de un zgomot caracteristic. producându-se o deplasare de gaz numit ³vânt electric´. va apare un curent slab care cre te continuu (por iunea 1-2) apoi cre terea este brusc (por iunea 2-3). Di . varia ia intensit ii în func ie de tensiune. Valoarea din punctul 3 al tensiunii poart numele de tensiune de str pungere Us.diametrul electrodului de ionizare. Acesta poart numele de punct de ionizare.

aflate sub influen a undelor sonice. Elementele componente ale unei instala ii sonice de separare sunt: generatorul de unde ultrasonice.5. turnul de aglomerare i ciclonul de separare.10.1 g/cm3. Purificarea sonic a gazelor Particulele de praf sau de cea .17 Filtru electric tubular 10.5.1 ± 1 w/cm2) reprezint energia undelor care str bat un cm2 în timp de o secund .10. intensitatea: (0. a) b) Fig.18) se construie te în variantele cu jet a) i tip fluier cu vârtej b). formând aglomerate care pot fi mai u or separate într-un ciclon. în func ie de diametrul diferit a lor cap t viteze diferite ca valoare i direc ie de deplasare. - - Folosind efectul undelor sonore se pot separa particule de praf de dimensiuni sub 10 Q m la un grad de separare de 0. durata de ac ionare.Dispozitiv de lovire Tuburi de depunere Intrare gaz + praf Evacuare praf Fig. Factorii care caracterizeaz efectele undelor sonice sunt: - frecven a: pentru separarea prafului 1-100 kHz (pragul maxim auditiv este de 17 kHz).3.Generatorul de unde ultrasonice (fig.10.18 78 .

un compresor de aer amplasat la partea inferioar i un racord de evacuare a n molului. Ciclonul mai prezint o evacuare n mol duz de umezire 4 montat la racordul compresor aer de alimentare. Ciclonul notat cu 3.20 Decantor florentin b) separatoarele centrifugale Sunt utilaje care func ioneaz în regim continuu.viteza de separare în cazul pic turilor foarte mici se determin inând seama de acelea i elemente ca în sistemul solid-lichid. Clasificarea acestora se face dup mai multe criterii: - dup modul de realizare a aliment rii i evacu rii produselor avem separatoare deschise. - concentratoare i separatoare pentru separarea de faze.6. separatoare - concentrice i separatoare cu talere tronconice. opera iunea realizându-se continuu.3. separ intrare aer cu praf aglomeratele formate în camera de aglomerare.10.19 turnul de aglomerare notat cu 1 este o camer cilindric goal ciclon pe care o str bate gazul de purificat praf în timp ce este supus ac iunii câmpului turn de aglomerare sonic produs de generatorul sonic notat duz de umezire cu 2 i care este amplasat în partea sup. semiermetice i ermetice.18 a) are ca p r i principale o duz i un rezonator în care izbe te jetul de aer produs de duz .Generatorul sonor cu jet prezentat în fig 10.5.18b) realizeaz zgomote puternice ca urmare a introducerii aerului tangen ial într-un tub cilindric. Schema instala iei de purificare sonic a aerului este prezentat în generator sonor figura 10. un racord pentru evacuarea fazei cu densitatea cea mai mic (a) i un b 2 racord pentru evacuarea fazei cu densitatea cea mai mare (b) situat cu ( h mai jos decât (a). Generatorul de tip fluier cu vârtej (fig. Pentru separarea 1 continu trebuie s fie prev zut cu cel pu in h2 trei racorduri : un racord de alimentare (A) A pentru amestec.10. Fig. 79 . dup dup elementele constructive se întâlnesc separatoare cu talere cilindrice opera ia care se realizeaz : separatoare clarificatoare. Sedimentarea în sistem Lichid-Lichid a) vasele florentine . Opera ia este important în industria uleiurilor. a Un decantor florentin poate fi de form h cilindric sau prismatic . Fig.10.19 Schema instala iei de purificare sonic a aerului 10. a camerei.

10. Separatoare cu talere tronconice (fig. Supercentrifuge (fig. deoarece factorul de separare este propor ional cu p tratul tura iei i cu raza. Faza cu densitate mai mare i sedimentul solid sunt Fig.21 Separatoare cu talere cilindrice concentrice 80 . Evacuarea componen ilor separa i se face pe la partea superioar . lichidul se împarte în straturi dup densitatea p r ilor componente.21) Sunt întâlnite în industria vinului.10. Componentul u or este eliminat prin orificiile centrale în pâlnia de evacuare superioar . se ridic i se evacueaz printr-o conduct de evacuare cu sec iune variabil . o serie de talere curente care realizeaz separarea fazelor i un taler superior cu rolul de a împiedica amestecarea deja separate. În general alimentarea se face la partea inferioar a tamburului. Fig. În timpul deplas rii în lungul tamburului. berii i a sucurilor din fructe. axul de antrenare în mi care de rota ie i carcasa de protec ie i fixare. de unde va fi proiectat de c tre for a centrifug pe fa a interioar a talerului inelar cel mai mic. În tob se g sesc trei tipuri de talere: talerul central de alimentare. Alimentarea se realizeaz sub influen a presiunii hidrostatice i separarea are loc în regiunea talerelor curente. Elementul principal este toba cu talere.22) Sunt utilizate în industria uleiului la rafinarea acestuia i în industria laptelui.10. unde sedimentul se re ine i lichidul se deverseaz în zig-zag urcând i coborând printre talere pân ce ajunge la carcasa tobei la partea inferioar . ac ionat în mi care de rota ie printr-un ax vertical la tura ia cuprins între 100-250 rot/sec. sedimentul cu talere tronconice se fixeaz lâng peretele carcasei iar faza lichid se evacueaz prin curgere liber printro alt conduct de evacuare. Lichidul care trebuie limpezit este Introdus la presiune constant (pentru separatoarele ermetice) sau la presiune hidrostatic (la separatoarele semiermetice) axial. Faza cu densitatea cea mai mic (smântâna) se colecteaz în partea dinspre axul de rota ie.Separatoarele cu talere cilindrice concentrice (fig. P r ile principale sunt toba. Dup un num r de ore de func ionare se demonteaz si se îndep rteaz sedimentul. sistemul.22 Separatoare împinse spre exterior spre carcas .23) Realizarea unui factor de separare mai mare impune o tura ie mai mare. de alimentare i evacuare a produselor.10. chiar în detrimentul diametrului. 10.

Componentul greu prin orificiile marginale în pâlnia de evacuare inferioar . Fig.10.23 Supercentrifuge

11.SORTAREA AMESTECURILOR POLIDISPERSE SOLIDSOLID
11.1.Generalit i; clasificare Pentru ramurile industriei alimentare, cum sunt industria mor ritului berei, spirtului uleiului, zah rului, amidonului, conservelor, etc. care utilizeaz unele de altele atât prin natur ca materie prim semin e, se impune sortarea ca opera ie de separare a particulelor care se deosebesc i form (semin e, cereale, praf, pleav , etc.) cât i prin destina ia i m rimea lor (cereale, maz re, ov z, m z riche, neghin , etc.) Scopul separ rii poate fii dup caracteristicile fizico-mecanice ale produsului de baz : dup dimensiune cu ajutorul sitelor; cu ajutorul curentului de aer, dup propriet ile aerodinamice; cu ajutorul trioarelor dup forma boabelor; cu ajutorul câmpului magnetic, dup propriet ile magnetice ale frac iunilor; dup culoare; dup diferen a de densitate a particulelor în mediu lichid (maz re verde, granule de amidon) 11.2.Opera ia de cernere (separare cu ajutorul sitelor, separarea pe baza diferen ei de m rime a particulelor) Se nume te cernere opera ia de separare în frac iuni a amestecului de granule i pulberi pe baza diferen elor de form si dimensiuni ale particulelor. Aparatele utilizate poart denumirea de gr tare, ciururi i site.
81

La cernere prin orificiile sitei trece marea majoritate a particulelor cu dimensiuni mai mici decât a orificiilor, care alc tuiesc cernutul sau curentul inferior, particulele care alc tuiesc refuzul. Sita propriu-zis se confec ioneaz din diferite materiale: din es turi textile, metalice, table perforate cu ochiuri de form circular , dreptunghiular sau p trat . Caractristicile principale ale sitelor sunt: dimensiunea ochiului (sub 1mm în diametru; peste 1 mm se numesc ciururi); num rul de ochiuri pe unitatea de lungime i de suprafa ; totodat o caracteristic este suprafa a vie = cu raportul dintre sec iunea orificiului (So) i sec iunea total (St) a sitei exprimat prin rela ia: SO y 100 % St Factorii care influen ez operatia de cernere sunt: Sv= grosime stratuli de material; forma orificiilor i a particulelor (circulare, alungite, ovale, p trate, etc.) umiditatea materialului; natura materialului( influien eaz prin frecare uzura abraziv a sitei); suprafa a activ de cernere. i r mân

Metodele de realizare a cernerii sunt metoda: - cernuturilor, când sitele se a eaz cap la cap începând cu cea cu ochiuri mai mici i terminând cu cea cu ochiuri mai mari R1 R2

R
C R3 C1 C2 C3

Fig.11.1 Metoda refuzurilor la care sitele sunt a ezate suprapus, începâd cu ochiuri mai mari i termin nd cu sita cu orificii mai mici La un num r de n site care formeaz aparatul de cernere se ob in n+1 frac iuni dintre care n cernuturi i un refuz la metoda cernuturilor i n refuzuri i un cernut în cazul metodei refuzurilor. Cernerea se efectueaz pe site tehnice prin care trec frac iuni pân la 0,042 mm. Aparate de cernere: În func ie de modul cum se realizeaz deplasarea materialului în raport cu sita avem: a) Aparate cu mi carea plan paralel alternativ (fig.11.2) sau plan paralel circular a sitei (fig.11.3). Se utilizeaz la cur irea cerealelor i la cernerea m laiului. Mi carea de dute-vino a sitelor de obicei dispuse înclinat, se realizeaz prin mecanisme biel 82

manivel

sau cu excentric. Alimentarea se face la partea superioar , produsul prin gura de

deplasându-se apoi pe sita înclinat . Cernutul rezultat se evacueaz evacuare (3) iar refuzul prin gura de evacuare (4).

1

n

Fig.11.2 Site cu mi care plan-paralel alternativ Site de cernere cu mi care plan-paralel circular Din aceast categorie de aparate face parte sita plan sau plansichterul frecvent înt lnit în intreprinderile de mor rit i în industruia amidonului sau zah rului. În principiu o astfel de sit func ioneaz în felul urm tor:mi carea de rota ie este transmis printr-un excentric la cadrul cu rame cu site. În figura 11.3. este redat schi a de principiu a circula iei produselor în interiorul unui pasaj de sit plan cu 12 rame cu site.

Fig.11.3. Ac iunea paletelor asupra traiectoriei particulelor Pentru ca materialul s se deplaseze continuu într-un sens se monteaz pe pere ii laterali ai ramei cu site, palete din tabl sau în alte cazuri, se înclin sitele cu 4-5º.

83

¨
4 3

11.4. C1-2 ± cernuturi Condi ia de cernere în sitele plane este ca produsul s se afle în contact cu suprafa a de cernere un timp optim i s se deplaseze cu o vitez optim care s asigure cea mai mare probabilitate ca particulele mai mici decât orificiile sitei s treac prin aceasta.5. condi ii realizate datorit felului de mi care plan-circular care oblig fiecare particul s parcurg suprafa a de cernere de la un cap t la altul într-o deplasare pe numeroase traiectorii circulare.R1 R2 R3 C1 C2 Figura 11. r Fc M Ff Fig. Pentru ca particula s se deplaseze pe sit este necesar ca for a centrifug FC imprimat particulei prin rota ia sitei plane s dep easc for a de frecare Ff a acesteia pe sit . Se consider un punct M pe sit în care se afl o particul . Schema for elor care ac ioneaz în cazul sitei plane.Deplasarea materialului la un pasaj al sitei R1-3 ±refuzuri. 84 .

gur de evacuare a refuzului 7.coeficientul de frecare sit produs. nec de alimentare 2.respectiv F f ! f ™ m ™ g în care: m-masa particulei .6. Schi a de principiu a sitei tronconice rotative 1. nec 5.Dac Fc ! m ™ [ 2 ™ r . Ele pot avea form cilindric . sau n min . În figura 11./min. b) Aparatele de cernere cu mi care de rota ie Se întâlnesc în industria mor ritului atât pentru realizarea sort rii cerealelor în 2 sau 3 frac iuni cât i pentru realizarea cernerii f inii. -viteza unghiular .6 este reprezentat un aparat folosit ca sit de control la cernerea fainii în industria panifica iei. 4 5 1 2 7 Figura 11. hexagonal sau conic .raza excentrit ii. ª 30 º n-tura ia (rot. gur de alimentare 85 6 6. carcas 3. f. sit conic 4. Suprafa a tamburului se confec ioneaz din sit cu orificii de diferite m rimi care cresc în sensul deplas rii materialului. Se observ c la tura ii mai mari este 2 De unde: n " 30 necesar o excentricitate r mai mic . r. ! 30 r r În practic se utilizeaz n=200 ± 220 rot.) f f . gur de evacuare a cernutului ./min. Atunci: Fa>Ff Deci: m ™ [ 2 ™ r " f ™ m ™ g ¨T ™n¸ sau m© ¹ ™r " f ™m™g . Se folose te metoda cernuturilor.

r Fc M N G Figura. Sisteme de for e ce ac ioneaz în cazul sitei rotative. Fc=m· 2·r ± for a centrifug .7.Mecanismul sort rii la sitele cu mi care de rota ie decurge astfel: o particul aflat pe peretele sitei este supus unui sistem de for e : G=m·g ± for a de greutate. Dac : m ™ f ™ .11. Pentru ca particular de mas ³m´ s se desprind de suprafa a cilindrului este necesar ca: m( g ™ cos E  [ 2 ™ r ) ! 0 sau: [2 ™r cos E !  g i: T [2 ™r ) E !  arccos(  2 g Se oberv c desprinderea particulei de suprafa a cilindrului are loc în cadrul II deci deasupra diametrului orizontal. For a normal N rezultant ce ac ioneaz asupra particulei este: N ! m( g ™ cos E  [ 2 ™ r ) .

La limit se poate scrie: m ™ f ™ . g atunci particular se deplaseaz împreun cu cilindrul i separarea nu mai au loc. ™ cos E  [ 2 ™ r " m ™ g ™ sin E .

™ cosE  [ 2 ™ r ! m ™ g ™ sin E g Pentru: f=tg sin .

72 ™ ] ™ V ™ n ™ tg 2 .  N E De aici rezult : n ! r ™ sin N 10 z 15 În practic se apreciaz : n ! [rot/min] r Productivitatea sitei cilindrice se calculeaz cu rela ia: Q ! 0.

6 ± 0.8). . 86 .h.unghiul de închidere al tablei fa material în tabl .în l imea stratului de kg/m . r 3 ™ h 3 . .masa volumetric de orizontal . U [t/h] în care: 3 ± coefficient de afânare a materialului (0.

Schi a unei centrifuge de cernere. Corpul de cernere al sitei format din cilindrul (2) se rote te cu cca 20 ± 30 rot/min. În interiorul cilindrului de cernere se rote te în sens invers cu cca 170 ± 180 rot/min. Alimentarea aparatului se face prin racordul (1) iar evacuarea cernutului printr-un transportor melc (4). 87 de cernerea în site cu mi care de rota ie. Camera la aceast ma in . rotorul (3) pe care sunt montate paletele (b t torele).11. Deplasarea produsului în interiorul sitei de la intrare spre evacuare este asigurat de o u oar înclinare a b t toarelor fa de axa orizontal cu cca 5% (reglabil ). Cilindrul cu sit se construie te cu diametrul de 600 ± 800 mm i lungime de 2000 ± 2500 mm. în plus fa b t tor rotativ.c) Sit centrifug de cernere cu b t toare rotative: 1 sit rotativ (2) b t tor rotativ (3) transportor melc (4) Fig. este completat cu o ac iune violent asupra produsului supus cernerii asigurat de un .8.

este întrebuin at pentru eliminarea impurita ilor care cu acelea i dimensiuni în sec iune trazversal ca i semin ele. Fig.50 mm iar pentru separarea orzului de ov z alveole cu 9.9 Triorul cilindric cu alveole Construc ia celulelor triorului este determinat de destina ia lor. neghinei i m z richei din orz se utilizeaz alveole cu diametrul 6. Pentru separarea impurit ilor sferice a jum t ilor de semin e.coeficientul de frecare unde -unghiul de frecare 88 . Triorul de form cilindric are suprafa lateral interioar prev zut cu alveole tan ate. particulele intrate în alveole la rotirea cilindrului s se ridice i s fie desc rcate la o anumit în l ime într-un jgheab collector. va fi: ¨ m[ 2 r ¸ ¹ T1 = f·N = f ™ © m ™ cos E  © g ¹ ª º y În care : f=tg . cu ajutorul c rora. Particulele mai lungi nu pot intra complet în alveole inaintând de-a lungul cilindrului.Capacitatea de produc ie este de 150 kg/h·m2 . 2 i 180 d)Triorul cilindric cu alveole.11. Sistemul de for e ce ac ioneza asupra particulei din alveol este alc tuit din : y y for a centrifug Fc = m· 2 ¨ T ™ n2 ·r = m ™ © © 30 ª ¸ ¹™r ¹ º fo a de greutate G = m·g N = Fc+G = m·g·cos + m· 2 rezultanta celor dou for e în normal la suprafa N va fi : ·r for a de frecare T1 (în cazul suprafe ei netede a cilindrului).5 ± 10 mm. suprafa a de cernere pentru f in kg/h·m în cazul cernerii pentru control a t râ elor. îns au lungime mai mare.25 ± 6.

r T1 Fc M N G·cosa G Fig.11.10 Sistemul de for e ce ac ioneza asupra particulei din alveol Componenta tangen ial a greut ii particulei: T = m·g·sin Alunecarea particulei este posibil dac : T • T1 ¨ [ 2r ¸ ¹ ™ tgN Adic : m·g·sin • m·g· © cos E  © g ¹ ª º De unde rezult : Sau inând cont de .

E  N [ 2r e sin g sin N ! T ™n sin .

5 R . Deci se impune o tura ie limit a triorului adic sin (180° .75÷0.3) nmax de regul cu cilindru înclinat cu 5÷10° fa de orizontal . [rot/sec] i se disting : trioare lente la care n = (0. trioare rapide la care n = (0.8) nmax cu axa de rota ie a cilindrului orizontal . Dac i gr un ele se vor ridica la un unghi de 90° = 90° sau mai mare nu are loc separarea deoarece particulele nu se mai i astfel: desprind de suprafa a cilindric datorit influen ei for ei centrifuge. y 89 .) = sin nmax = Trioarele func ionez sub tura ia limit y 0.5 rot/sec 30 r ™ sin N La m rirea tura iei cre te for a centrifug sau mai mare ( = 90° + ).  N E i înlocuind vom ob ine : n e 0.2÷0.

1 2 3 praf sp rtura de grâu neghin Fig. Praful se colecteaz lâng stâlpul de sus inere (4) al planului înclinat.11.9 Triorul spiral Triorul spiral are montat la partea superioar un dispozitiv de alimentare(1) cu ub r dozator. Fig. Separarea magnetic Puterea de atrac ie P a magne ilor permanen i: P! 2 ¸ B2 ™ S (kg) ! ¨ © © 500 ¹ ™ S ¹ 8T ™ 981000 ª º unde: B.sec iunea trasversal (cm2 ). boabele rotunde sunt proiectate c tre marginile jgheabului putându-se colecta astfel separat.induc ia magnetic (Gs). Datorit for ei centrifuge care se dezvolt în timpul rostogolirii pe planul înclinat elicoidal. S.e) Separarea particulelor solide pe baz de diferen de for centrifug (separarea cu trior spiral): Triorul spiral serve te la separarea sp rturilor i boabelor mici de grâu din de euri pe baza diferen ei de mas specific i a formei suprafe ei particulelor. Prin c dere liber produsul se scurge pe suprafa a elicoidal (2) unde se produce separarea în 3-4 componente. sp rtura de grâu la mijlocul planului iar boabele rotunde de neghin i m z riche sunt dirijate înspre periferia jgheabului fiind captate de clapetele de deviere.Înclinarea optim a suprafe ei =40°.11.3. 11.10 Principiul de separare magnetic 90 © a câmpului magnetic 40° .

11 Separator electromagnetic (5t/h) 1.11.4 ± 10.24.5 ± 14. band transportoare Curentul necesar este de 110 V continu (rederesor cu seleniu) 11.4. P ± for a portant G G>P ± c dere gravita ional G=P .5.greutatea specific a aerului. .8. Separarea dup însu irile aerodinamice Se face atunci când boabele (amestecul) cad liber într-un curent de aer.5.184 ± 2.plutire G<P .9 ± 11. F.16 ± 0.19 ± 0. Floarea soarelui 12.suprafa a proiec iei bobului în plan perpendicular pe direc ia curentului de aer.coeficient de rezisten aerodinamic .0612 ™ K ™ F ™ v 2 în care: 2™g K. Viteza de plutire (m/s) Grâu 8. tambur magnetic 2. Separarea hidraulic 91 .aspirare praf 1 2 3 produs fier Fig.262. K grâu = 0. K floarea soarelui= 0.deplasare cu curentul Presiunea curentului de aer ce ac ioneaz asupra bobului este: v2 P=K·F· K ™ ! 0. 11.27. Porumb 8. K porumb= 0. ub r 3.

11. grele i m ici gh eab m az re sau oreag inoase sit oscilant Fig. Instalatie de sortat prin flota ie pentru maz re verde.12 Separarea în current de aer alim en tare pere i tran sversali colectare im purit i u oare sit im p.13 Ma ina de sp lat prin flota ie capacitatea este de 4 t/ h. 11 10 5 8 6 9 H1 Fig.14 Ma ina de sortat prin flota ie  b azin colector ap pom p d e ap 1 2 3 H 7 92 .11.11. Fig.aer aspirat cam er de detent  asp.

15 Schema ma inii de sortat cu celule fotoelectrice pentru maz re 93 .03) 1. 11. 9.15 Vântur toarea selectoare pentru maz re Instala ii de sortare fotoelectrice ± se folosesc i pentru tomate. etc. site vibratoare de separare maz re Ma ini de sortat în curent de aer impurit i u oare colector impurit i mici grele produs impurit i mari Fig.H1 ± sedimente boabe. CF . 6. 7.02÷0.11. . 4. 2. C F O 4 1 alimentare 5 refuzul 3 boabe condi ionate 2 Fig. 3. mere. 8. H1=(0. 11. 5. l mâi. Vp Vm  V p ™ H (m) pâlnie de alimentare plutitor camer de flota ie conduct de recirculare solu ie NaCl ( m=1080 kg/m3 ) jgheab conduct de evacuare produs pomp de recirculare colector solu ie conduct de golire 10.

ma in de sp lat. sit trapezoidal din sârm 4.11.mere.O ± oglind semitransparent .CF ± celul foto.4.C ± condensator .SL ± surs de lumin . motor. 3 1 2 5 4 8 6 7 Fig.tob de sortat cu alveole. alimentare 2.11.15 sunt: 1.3-alimentator.8-camer fotometric .dispozitiv de eliminare.16 Schema ma inii de sortat cu celule fotoelectrice pentru ro ii.tranportoare. 2-dispozitiv de aspira ie. greu) 3.6. Separarea pe baza diferen ei de mas specific Masa densimetric este separarea impurit ilor cu dimensiuni apropiate de a produselor cu densitate mare ( pietre din semin e).l mâi Componentele ma inii din figura 11. vibra ii de la excentric ± înclina ie longitudinal ± înclina ie transversal .15 sunt: 1.4 -tub electronic. ventilator 94 5.17 Ma in de separare pe baza diferen ei de mas specific 1. 3-jgheab de alimentare cu maz re.4 i 6.7. stratificare (u or.F ± filtru lumin .A ± amplificatoare electronice.2-ma in de calibrat. 1 2 3 5 4 I II III I  Fig. 11.Componentele ma inii din figura 11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful