Rosella Postorino Degustatoarele Traducete din mba itallans de Beatrice Cristina Bacly TReIor ide Bot afc Dictr ein agers Mal bresaret Design ita cope: Ack Gama Deetor prose: atin Cath Coban Do Met Voc Rosa Crt Nira Matos Beste otk a ae as | eu Base fad) Moca Annas Copsey Ret Pacis Coppi © Ka a 2009 perpen eat comerci@atctise Un om poate trii doar utd complet c& este ca toti celal Bertolt Brecht, Opera de tei parale‘Am intrat pe rnd, Asteptasestim ore intrest afar in picioare pe ho, sisimfeam nevoia s8 stim jos. Camerd «ra mare, cu peretalb. In centru, o mast lung din lemn intinsi deja pentru noi. Ne-au ficut semn si lum loc. ‘M-am asezat siam rimas asa, cu mainile incrucisate pe burt In fata mea, o farfurie de portelanalb, Imi era foame. Celelate femei s-au asezatinlinise. In total, eram 2ece. Uncle stiteau drept i gratios, cu pul prins in coc, altel se uitau in ju Fata din fata mea ii smulgea pictiele 4e la unghii, mruntindu-le apoi cu dingi. Avea obi ‘moi, pitti de cuperozi fi era foame. ‘a unsprezece dimineafa, eram deja flamande. Nu din cauza aerului de far sau a elatoriei cu autobuzul Golul acela din stomac era fricS. De ani intregt ne era foame si fried, iar cind aroma mancarurilor ne-a ajuns sub nas, simfeam pulsul bitin in timple yi aveam api jn gurd. M-am uitat la fata care avea cuperozi. Era st pinitd de aceeasi dorintsose Poscrno Fasolea verde fusese gti in unt topt. Nu mai min- casem unt dela nuata mea. MB ustura nasul de la aroma ardeilorcopti,aveam faefuriaplin¥ ochi si nu f¥ceam alkceva decit si mi olbezla ea. In farfuria fete din fata ‘mca, in schimb, era orez cu mazire ‘Méncati”, ni -a spus din colt incSpesi, pe un ton Ge prea putin mai mule decito invitatie, ceva mai putin decit un ordi Puteau si vad pofta in ochit nostri. Gurile des- chise, espiratia acceleratS. Am ezitat. Nimeni au ne-a ‘rat pot buns, asa ck poate inci mai aveam timp si mi Fidic, si multumes, glinile au fost gencroase in aceast dimineats, un ou este suficient pentru mine asi ‘Am numirat din nou comesenele. Eram 2ece, deci ‘nu era Cina cea de Taina. ‘Manca! ni s.a repetat din coll incSperi, dar eu infulecasem deja o paste si imi simteam singele cum ured si coboard din cap pind in picioare,simjeam bitd- ile inimil domolindu-se. Ce festin mi-ai pregiit! Arde {sta sunt atat de dule! Un ospa pentru mine —o mask de Fema, nici micar o fay de mast deasupra, porelan de Aachen 5 zee femel. Dac am puta vil, am arta ca nist cilugirite, Cantina cflugisijelor care au fut jut mine de tere La inceput, am hut citiva dumicati,ca steam au am fos obligates nghitim tot, castcum am f put reuza aceastd mancate acest prin care nu era pentru no, care rise cuvenea intimplitor, dup cum tot intimplitor eam vrednice i ne agezim la masa lu. Apot ins mincarea a Jnceput 88 alunece pe esofag, ajungand in acea gaurs, in stomac, su citi umplea mai malt, cu att gaura se ae ea, cu atitstringeam mai tare furculiele. Strudelul de Dagasiteale mere era atit de bun, incit beusc mi-au dat lacrimile, Att de bun, incat bigam in gut buctti din ce in ce mai mari, inghitindu-le una ups alta, pind cind am dat capul pe spate 51 mi-am tras sufletul sub ochit inamicilor mei Mama obisnuia st spuni c¥, atunci cind minanci, te lupti cu moartea. A spus asta chiar inainte de Hitler, cand mergeam la seoala elementark numSrul 10 din Braunsteingasse, in Berlin, iar Hitler inc nu exista fii tega funda ta sortue simi dSdea ghiozdanul, spu- nndu-mi sifu tent’ cand mindne ta prinz, $8 nu mS ince. cass, aveam prostul obicei de a vorbi non-stop, chiar si eu guta plin’; trineSnesti prea mult, imi spu- nea, iar eu m3 inecam, tocmai pentru c& mi fBcea si rid tonul acela dramatic, metoda ei educajionala bazata pe ameningatea cu disparitia, De parc fiecare gest de Supraviefuire ne-ar expune pericolului de moarte. Viaja cra periculoass, lumea intreagi —o ambuscad®, Dupi ce am terminat de mancat, -au apropiat dot soldaji SS. Femeia din sténga mea sa ridicat de pe scaun, = Stai jos! Asazt-te la loc! Femeia a cizut inapoi pe scaun ca si cum ar fi fost impins’, Una dintre cozile implette si risucite in forms de ‘mele in prtile laterale ale capulut i s-a desprins din agrafi, leinandu-se usor. — Nu aveti voie si vi ridicati! Vet eimane ait, aserate 4a masS, ping la noi ordine. in liniste! Dac mincarea era contaminatS, orava avea SS intre rapid in singe. Soldatul SS ne-a analizat pe fiecare in parte, penteu ane testa reactile. Nu am scos niciun sure. ApOi i -aona Poserino adresat din nou femeil cate se rdicase, Purta un Dirndh, poate in soma de respect. — 0 ori va fi suficient, sai linisti! a spus. Dupo of, vot fi iboce 58 pleat. — sau moarte, coment o camarads ‘Am simit cum mi se singe cutiatoracc Fata care avea cuperazi sia ingropst fata in pale, indbasindu-s suspincle — fnceteazitsuierS bruneta de tings ca Dar deja plingca si celelalte precum crocodii si Poate cX era un efect al digestic. ‘Am spus in soap — Pot si te intreb cum te cheam? Fata care avea cuperazi nu s-a dat sama 3 vorbeam cu ea. Am intins braul iam atins mana. Sa intors, titdndu-se la mine cu o expresie de neroad i plesni- serd toate capilaree. — Cum te cheama? am repetat. Nestiind dac¥ are voie 8 vorbeasc, fata sa uitat fa Soldati din clu inperi, da eau distay. Era aproape cdouasprezece si dideau semne de oarecare toropeal’. Poate c& nu erau cu ochil pe ea. Leni, Leni Winter? a mormait ea, cas cand arf fost o intebate, dar era numele e. — Leni, eu sunt Rosa, -am spus in curdnd vom merge cas, 058 vezi. Leni abia trecuse de virsta adolescengel. I puteal da seama dupa coapsele et dolofane. Avea faa uneta pe 1 che wadijona putt a sito ce emede dn Asia 9 Bava, ow) Degasitoole ‘care nu o atinsese nimeni inte-un hambat, nici micarin inctfa epuizant a sfirsitului recolte. In '38, dupi plecacea fratelui meu Franz, Gregor m-a _adusaic la Gross Prtsch, sh cunose pring Se wor inde- ost de tne, imi spunea, méndu de seertara bedlinezt pe care o cucerise scares logodise cu sful cain filme. ‘Afostplicuti ciitoria aceea spre ext, in atasul moto- let. Spe est noi ctor, spunea cBntecs Hazcam n difuzoare, nu doar pe 20 aprile. ua de nastre a ui Hitler eran fecare 2 Era prima dati cind mergeam cu feribotul si plecam ‘in oras cu un bebat. Herta ma lists dorm in camera flului tu, iar pe el La trimis sf doarma la mansarda Dup ce pitinié li au mers la culcare, Gregor a deschis usa ia furgat in patul meu. Nu, am soptt, nu aici —Atunci, hai in hambar! ‘Mi sau umezit chi Nu pot, dacd ne vede mama ta? ‘Nu mai icusem dragoste. Nu mai fScusem dragoste Gregor mi-a mangiiatbuzele sor, desenndure con- turul, apoi a apasat cu varful degetelor din ce ince mai tare, pind cind mi-a dezvelit ding, pili cind mia des- chis gura,stecurdnd induntru dou degete Le simteam uscate pe limba mea. As fi putu st stding maxilarl, si ‘muse. Gregor nici micar nu se gindise la asta, A avut ‘mereu incredere in mine. Peste noapte, nu mam putut abtine, am urcat in smansardi se data asta am fost eu cea care a deschis usa ‘Gregor dormea, Mi-am apropiat buzee intredeschise de ale sle,contopindu-mi respiraia cu alu, ar el a tetRosle Posterino —Voiai sist cum mires cind dorm? m-aintrebat zimbind, Lam strecurat unul, apoi dou, apoi trei degete i uri, saliva umezindu-mi degetele. Asta era iubirea: 0 urd care nu muscd. Sau posibilitatea de a musca perfid, a un caine care se intoatce impotriva stipanulut Pustam colierul cu pletre ros, cand, la intoarcerea cx feriborul, m-a luat pe dups git. Nu s-a intimplat in hambarul pirintilor si, cf inte-o cabin’ fe hublou. —Trebuie i plee de aici, a murmurat Leni Am auzito doar eu. Bruneta de Lingi ea avea pometi ‘sos, pirul lucios si privirea asp — $55, am spus, mangiind mana lui Leni De data asta au s-a impotrivt. —Malavem douzeci de minute, aproape sa terminat. = Trebuie si plec de aici, ainsistat ea. Bruneta a privito piezis. '—Chiarnu pofisftacl,nu?a mustra-o, dandul un ghiont. —Las.o in pace! am zis aproape urland. Soldati SS sau intors spre mine. —Ce se intampla? Toate femeile -au intors spre mine. Va 10g, a spus Leni. Un soldat SS sa apropiat de ea. A strins-o de brat si i-a soptit cova la ureche. Cova ce nu am auzit, dar care i-a Schimonosit chipal pani la destigurare. —‘Tesimti elu? a intrebat un ale soldat. Femeia in Dirnd! a rit din now in picioare. —Orraval S-au ridicat si celelalte, in timp ce lui Leni il venea sk vomite. Soldatul SS +a indepactat la timp, pentru a Leni si vomite pe podea. Desusttordle au fugit afard, Lau strigat pe bucitar, Law Fahrerul avea dreptate, englezit incercau si-1 ote vveasci. Femelle se imbrstisau, altele plangeau cu fata la perete, bruneta se invartea de colo-colo cu mainile ia soldusi, scofand un sunet ciudat pe nas. M-am dus la Leni si kam tinut fruntea, Femeile se tineau de burt, dar nu aveau crampe. Is potolisers foamea si nu erau obignuite cu asta Ne-au finut acolo mai bine de o orf. Au sters podeaua cu ziare $i cu o ciepi umedi. A rimasin urmi o duhoare intepitoare. Leni nua muri, doar +a oprit din tremurat. Apot a adormit cu capul pe mas8, cu mana inte-a mea $1 cu obrazul lipit de bra, ca 0 fetif. Imi simfeam stoma cul stringanduse si bolborosind, dar eram prea obosits cask mi agit. Gregor se inrolase. Nu era un nazist. Nu am fost niciodatd nazisti. CAnd eram micé nu voiam sf intra in ‘Bund Deutscher MadeP. Nu imi picea esarfa neagra pe sub gulerul cimisilalbe, Nu am fost niciodata o nemjoaicat adeviratt. Cid le-a fost clar cX au mai era niciun motiv de ingrijorare, soldatii au trezit-o pe Leni, ne-au aliniat si ne-au condus citre autobuzul care urma si ne duck casi. Stomiacull meu nts mai bolborosea. Se Hisase cucert. Corpuil meu absorbise mincarea Fahrerului. Mincarea Fihrerului circula prin sngele meu. Hitler era in sigu- zan{3. Mie imi era iarist foame. 7 Liga Fetlor Gamane: organiza de tre rast (Nt)Intre peretiialbiai cantinel, in acea zi am devenit 0 degustitoare a lui Hitler Era toamna lui 1943, aveam douiizec! si sase de an cincizeci de ore de cildtorie, sapte sute de kilometri parcursi. De la Berlin venisem in Prusia Ristriteand, locul in care s-a miscut Gregor, lar Gregor nu era acolo. Casi scap de rzbol, mi mutasem de o stptimand la Gross-Partsch, ‘Au venit neanunfafi cu o zi in um acasi la socti mei, spunand co cautd pe Rosa Sauer. Nu Fam auzit, pentru cd fram in curtea din spate. Nu auzisem nici macar 7gomo- tul masinti care parcase in fafa casei, dar vazusem giinile alergind spre cote. — Pe tine te cautd, a spus Herta — Cine? ‘Sea Intors fe st eispundd. Lam strigat pe Zart, dar ‘nu a venit, Era un motan monden, dimineata pleca la plimbare prin sat. Apol am urmat-o pe Herta, gindin: du-ma la cine m-ar putea cfuta, Alcl mu md cunoaste rnimen, tocmat ce am ajuns. Oh, Doar, a intors Gresor? —S.a Intors soful meu? am intrebat-o. Degasttoade Dar Herta era deja in bucitire, cu spate ctre usa de Ja intrare, obturand lumina, $i Joseph era tot in picioare, ‘cu0 mang spriinita de masa 51 corpul aplecat. ‘— Heil Hitler! ous siluete umbrite au intins energie bragul drept tre mine. Lam ridicat si eu, pisind peste prag. In bucttirie craw doi BStbafi in uniform’ ge-verzui. Umbra le intu- nneca fefele. Unul dintre ea spus: — Rosa Sauer! ‘Am dat din cap. — Puhrerul are nevoie de dumneavoaste3. Fuhrerul nu m3 vizuse niciodat’, si totusi avea nnevoie de mine. Herta si-a sters mainile pe sort, iar soldatul S$ a continuat Si vorbeasc’. Mi se adresa mic, se uita doar la mine, m¥ analiza minutios: fort de munc’ cu 0 constitutie sinitoasa 51 robusta. Sigur, foamea mi subrezise puyin, sienele din timpul raidurilor aeriene hnocturne nu mi lisau sa dorm, pierderea a tot sia tutu- I distrusese ochil, dar fafa era rotunda, paul era bogat ariani, deja clita de rizbo}, produs national sui la sut o achizitie excelent’! Soldatul $8 s-a indreptat spre us — V8 putem oferi ceva? a intrebat Herta cu o intarziere impardonabils. ‘Oamenii de la fari au stiu s8 intimpine oaspeti importanyi. Joseph si-a indreptat spatele. —Venim maine-dimineat’ la opt, fit gata! a spus soldatul care pin’ atunei ticuse, Indreptandu-se sl el tre us’,Rona Poserno Soldati SS erau prea politicosi. Sau poate nu fe plicea cafeaua de ghinde prajite? Dar poate mai era vin, o stc pistrat in pivnif pentru cind se va intoarce Gregor. keea ‘ed nu au finut cont de invitaia Herte,tarcivl, ce dept Sau poate C3 nu voiau si se lase prada viciulu, ii caleau corpul prin abstinent. Vicul te face mai lab, ir ei aveau ‘mult voing’. Au strigat Hell iter, ridicand bratl spre mine. (Cind masina a plecat, m-am dus la fercasted. Dicle pe pietristrasau drumul cXtre condamnarea mea a moarte. M-am dus la alt fereasts, intro alté camer’, alergind dintr-o parte in alta a casci, in ciutare de aer, fo cale de scipare. Herta $i Joseph m& urmireau. Vi reg, asap si giindesc!Lasap-mi respi! Dupi spusele soldatilor SS, primarul fusese cel care ‘mica mentionat numele. Primanul unui sat i tie pe tof, chiar si pe cei now-veniti —Trebuie sk gisim o cale! Joseph si luat birbia in pumn si o stringea ca si ccum de acolo ar fi putut isi solutia SB lucrezi pentru Hitler, s8-i sacrifici viata pentru cl, nu asta ficeau toti germanii? Dar e8 as putea ingera smancare otrAvitd $s mor asa, Srl si fu impuscat’ sau in urma unei explorii, Joseph nu putea s8 accepte asa ceva, © moarte in surding, in afara scenel. As fi murit ‘@.un sobolan, nu ca un erou, Femeile nu mor ca ero. —Trebuie si plee. Mam sprijinit capul de fereastrt i, de fiecare dat ‘nd incercam sf respir adanc, ma oprea un junghi in claviculd, M-am mutam la altd fereasted. Un junghi in coaste. Nu reuyeam si respit. — Am venit aici pentru un trai mal bun gi, in schimb, rise si mor otrivitS. Degree Racleam plind de resentimente. Le-0 reprosam socti- Jor mei ca si cum ei ar fi fost cei care le spusesera numele meu soldailor Ss. —Trebuie si te ascunzi, a spus Joseph, si te refugieri undeva —In padure, sugeré Herta. — Unde in pure? $8 mor de frig i ce foame? —lhi vom aduce noi de mancare —Fieste, a confirmat Joseph, nu te abandonim. act vin si mi caute? Herta sa uitat la soul ci Tu crezi ck o vor ciuta? —N-o sile pice bine, asta nu va. Joseph nu se hazards. Exam un dezertor £88 armat’. Fram ridicott — Teal putea intoarce la Berlin, a propus —Da, te-ai putea intoarce acasf, a repetat Herta, nu te ‘vor urmaei pind acolo. —Nu mai am cast la Berlin, att uitat? Dack n-as fi fost constrans5, n-as fi ventt niciodae’ aici! Fata Hertei -a contractat. Intro clips, depisisem limita decentetfat8 de rout fiec3reia dintre noi, fa de pputinele lucruri pe care le stiam una despre ceatals Imi pare ru, nu voiam si spui — Las baltal mia tiiat-o scurt. ‘Am fost nepoliticoast cu ea, dar in acelasi timp des- ‘chisesem larg usa increderiidintre noi. Am simyit-o ait de aproape, incat ay fi vrut sf ma agit de gatul ei si 58 stig: Tinef-mat cu dumneavoast, avefi sit de mine —5i voi? am intrebat, Dacd vin si nu ma gasesc, se vor Firbuna pe voi —0 3% ne descurcim, a eispuns Herta sia plecat.