Serban Titeica MECANICA CUANTICA EDITURA AGADEMIEY REPUBLIGIL SOCIALISTE ROMANTAQUANTUM MECHANICS RBANTOBAS MEXAHIKA EDITURA ACADEMIEI KEPUBLICIE SOCIALISTE ROMANIA 70717, Bocaret, Catea Vietvel ne. 125 PREFATA ‘Tn ristimpul celor aproape gaizeci de ant, care sau seurs des fondarea ‘mocaniii euantice, au apkrut multe expuneri ale acestei discipline. Aceste expuneti diferi intre ele fio prin modul de prezentare al prineipitlor, fie prin alegereaaplicafilor prezentate., Uncle dintre aceste eirfi au fost iradase in romfneste, cam ar fi manualele lui Blohinfev sau al lui Landau 1 Lifsij, precum gi.manuakul in dows volume al lui Messiah, Dact m-am. {neumetat 28 prezint publicului romAnese 0 now carte de mecaniek euan- tied, aceasta se datoreste faptului ck situatia acestei discipline ma mai este astliri acceasi ca cea care exista acum, si zicem, douizect do ani. Muth ‘vreme mecaniea cuantick nu a interesat deett pe fizicieni. Astixi domeniul i do aplicatii ¢ extins nu mumai la alte discipline stinfifice, cum sint chimia gi biologia, dar gi la unele discipline tehnice. Ingineral eare se ocip’ ae disporitive electronice eu semiconductor, sau de laser, sau de reactoare nucleare, trebuie sais eunostinfe demecanicé ouanties pentra a infelege in adincime mecanigmal intim alproceselor care se petreein aceste disporitive. Prezenta carte este barat pe cursul de mecaniek cuantick {inut timp do multi ani le Faouliatea de fiziek a Universititii din Bucuresti, cit gi pe un curs de complemente de mecanick euantiod predat la acceag facultate. Includerea acestui material mi s-a pirut necesar, deoarece el ‘confine metodo si rezultate foarte des folosite astizi in aplicafit, Cel eare prezintS auditorfului san cititorului mecanica euantic’ este confruntat cu umftaarele trei probleme: prezentarea principilor pre- zentarea metodclor matematice necesare pentru aplicarea principiilor 1a probleme concrete; prezentares aplicatilor mecanieii cuantice ta diseu- area unor clase de sisteme sau de fenomenc. Preventares. principiilor oricirui capitol al ficli teoretice este 0 problem delicati; in eazul particular al mecanicit cuantice difieultfile sint deosebit de mari, din eaux e% principiile et au un caracter abstract, foarte indepirtat de intuitia noaste% Dazatis pe studiul fenomenelor macro- scopiee. Pentra eel care expune aceste prineipii, cel mai simplu este si rocurg’ la metoda sxiomaticl. Aceasti metod de expunere, folostis do ‘matematicieni, nu mi se pare potrivits pentru fiziel, deoareee na dezvoltt ‘cea intuiie indispensabil& fizicienilor. Principlile fieirui eapitol al fiziit zu sint construct arbitrare, i sint rezultatul generalizirit unor date expe. Timentale. Cele mai multe expmneri sle mecanieii cuantice, care inceared ‘8 folosease’ aceast: metods constractivi, pomese de Is aga-zisul dualism6 Ae corpuscul, Fit nega feptul o& analogia dintre unete legal meca- ccuantica cu lgile de propagare a undolor din mecanica clasiea a medilor continue sau din electromagnetism a contribuit la dezvoltarea mecanicii cuantice, folosirea necitie a nofiunit de dualism poato conduce, si condus cfeotv, Ia grejeli grave do interprotare a mecanici cuantive, Rete suticient si mentioneaz urmétorul rafionament gresit: dae’ fiecérei particule i corespitndo 0 und, unui sistom compus din cinci particule irebuie sii corespundi cine! unde; in realitate, unui sistem de einei particule ii eores- unde 0 singurt undk intrun spajin abstract ou cincisprozoce dimen siani; se vede do aici ce deosobire esenfials exist intro undele din fziea clases afa-iselo undo din mocanica cuantics. De asemenea, chiar atunci cinid'avem de a face eu o sigur’ particu, etitoral rimine nelimurit on privie la aceast entitte, care esto clad partieuls, eind und, dup, bunal plae al Antorulai sa dup smut eriterit pe eare ol nu le poate inteloge. Pentru aceste motive am renunfat ls nofinnea de duatisin gi am. folosi metoda ‘bazatii pe principiul de corespondent&, aga cum a fost introdust de Hiiseahsrg atune! oind a introdus age-numita formulare matricial a me- canidli euantice. Singura deoicbire fag de Heisenberg consti in accea e, 1m Joe de a transpune in forma eusnties eoustile elasice de migcare,scrse Sub’ forma eanonicé, am Hout transpuneren respective pornind’ de In logile clasice sorise sub forma ecuatici Ini Hamilton-Tacobi. Acest pro. ‘eden permite si s0 obfins direct eouafin Int Schrodinger, car este instra- ‘mental do Inera eel mat des folosit fh mecaniea cauantiel, Dar, deonroce ecuafid Ini Hamilton-Facobi nu este oxpuss tn unele cursuri de recanted am inirodiis un eapitol introductiv. special dedicat acestei' probleme. ‘In coon co priveste metodele matematice,dificnltiilo care confrunit oriee @xpunere 3 mecaiicii cusntice sint gi ele deosebit de mari; teoria matematic’ generals care sti la bara mecanioti euantice este teorin opera: torilorliniari in spafit vectoriale ininit-dimonsionale, Accasti. teorie este prea abstrastit pentra agi gist local in cursurile de matomatiet predate fizicionilor san inginerlor. Pentra a ocolt dificltatea, am introdus un capitol de algebré tiniaré (in apo init dimensional) disciplind predatt. Jn cursurile de matematici goneralo; am profitat insi de acest Ineru pentru 0 prezenta eu notafllofolosite in mecanica cuantici; de altfelreraltatele confinute in acest capitol sint direct utile in multe eplicait intinite in sapltolele care urmeazi. Am generalizat’apoi, fark demonstrat, romul- tatelo obfinute la cazul infinit dimensional. Esto drept ei motoda este lipsité de rigoare matematies, dar ered ef esto singara accestbilé celor care zu.au 0 formajie matematies de inalt nivel. Dacis am oeolitastfel difioatafile legate de azamatematicd genera, in schimb am prezentat in detain matematioa yde toate zilels”, adici 1 rietitile functiilor speciale, functii sferiee, polinoame Hermite, fanetit ae entra a nu obliga pe cititor si recurgi la monografii in are fint disentate aceste funojii, De asemened, sm introdus 0 anex’ ineare fint prezentate clementele calcululai probabilitiilor, elemento care sint indispensabile nu numai pentru infelegerea mecanicii cuantice, ci gi a altor capitole ale fizieii si a multor alte stiinte. in privinta aplieafiilor mecanicii cuantice, am cbutat si prezint © varietate cit mai largit de exemple, din domeniile structurii atomilor, mole- culdlor, corputui solid, nucleelor stomice ete. Bineinfeles ins’ co expu- nero introductivé in metanies euantied nu poate si prezinte exhaustiv aceste aplicati, aga inet capitolele respective constituie numai ointroducere jn ficcare domenin, Au fost exctuse complet toate aplicafile la termodina- ‘mica statistic’; importants acestor aplicafii este foarte mare; expunerea Jor ar amplifiea prea mult intinderea cirfii, De asemenea trebuie semnalat foptul ci in esen¢& materiainl prezentat se referti Ia mecanica cuantic’ nerelativist’s. Dout exeeptii de Is aceastt restricfie mi s-an pirat necesare. ‘Prima se refer la interaofia sistemelor atomice ou radiajia electromagne- tick; teoria cuantied a cimpului electromagnetic este prin esenta ei 0 teorie relativist’, desi expunerea adoptati ma pune in evidenfs in mod explicit ‘sceastd proprietate. Importanta deosebit’ pe care 0 are spectroscopia elec- tromagnetiek in toate domeniile de freevent face ca teoria respectivit si fie un complement: indispensabil al capitolelor cu caracter pur mecanic. ‘A dona excepfie se refers Ia ecuatia relativists @ Ini Dirac pentru parti- culele en spinul egal cu o jumitato de unitate cuantici. Pe de o parte, teoria lui Dirac justifies unele proprietiti ale particulelor cw spin gt fon- deazii astfel studiul structurilor fine ale liniilor spectrale, pe de alti parte, ea constituie punetul de plecare pentru o serie de domenii moderne, eum at fi teoria emisiei bota san electrodinamiea euantict.CUPRINS 1 Flea atoms i meeaniea newtonian 4. Teoria cinetit a gueelor 2. Deavoltaea teri! eintice 5. Difleatie tntimpioate de toni cinetcarmotcalart 4, Prneipinl de corepondent : 5 Generallsanea teorlel euantelor Ja te tipurt 4e- milo! Spectral hidrogenulul 1H Bows ut Mam 4. Renae de migeae ale mecanlelteasce 2. Prineplal tot Hanaiton 3, Deducere ecuatet fo Hamilton-Jacobi 4. Tearema at Jacobi 5. Separarea variabilelor : 8. Misarea bert a una punt material 1 Osean lniard armani : Jacob HTT. Beasia tol Senadinger : 1. Fanetia de star 2. Und ll de Broglie. Principiul de soperpositie 8. Beuatia ft Sehrdaiger pentru miearea une particle 4: Analogia diatre opted sl mecanea une particule 5, Beuata tut Schrodinger pentru un sistem de pertieale 6 Eeuatia de continitate 1 Aproximajia evarcasch 8 Inerretarea statistic a funefle : TV. Operator ascigt mavimilor fae ee 4. Spayal stinor 2, Statistica componentilr impalsilor 8. Transfammares Fourier, : 4, Opeatoritasolalimarimlor tcetnie generale 5: Operatora adjunet Comutatoral a dot operatarh 7. Abaterl, Relatia de nedetermins {8. Problema velorlarproprii penta operator, Y, Spafit sectoral fait dimenstonale 1. Introducere 2 Vests 3 Combinats tate. |. 4. Spatial veetarat matieasional ©) | 5. Subopetit : 6. Produsat selar Saar10 17. Ortogonatitaten 8. Operatont 9, Reprezetarea matricial a opeatetian + 40. Operators! aver 11. Operator adjone. Nota tat Dirac 12, Sehimbarea bare 18, Operator! autoadjunctt 14. Ursa unl operator 15, Produse directs de spi vetoriale ‘Vt. Operator spatial Hubert 1 Reeapitatare 2. Spatial Hibert Statistica unl mari rete oarecare 4. Exempla: Statistica impolsurlor 5. Statistien posiilor 6. Notion! coxplementate co price a functla 3 7. Postulatele mecaniet euantlce VEL. Oxctiatoral armonte 1. Motods eounfil In Sehrddingertemporale 2, Metoda eperstorilor de eretere sf caborite 5. Motoda potinomili 4. Gonclual ex petite I osciiatora alae 5. Obervatitasuprafunetior prope 6. Osilaoral armonie tridimensional « \VEtE, Miyenen Hiberd une partie. 4. Introdacare 2. Keun Ink Seinbanger netemporals 28. Tmpancres inne condi la limits 4. Pechete de unde 5. Pachetul gust 6, Consierattcanitative asupralirgitt paebetelor de unde 1x. Teoria momentelor enetee 4. Definite. Propet 12. Constructia operatortor 3 S. Mrimmen momentwat einetle total 4. Momental clnetic obit a und! partiule. Faseile eco 6. Polinoamelearmonlee 1. operaia de faversie spatial - {8 Operaia de conjugate complex 5, Potinoamele Ii Legendre 1. Comportarea fone africe la rola = 10. Companerea momeatalor elnetice ‘1, Excmple de eompanere a momentelorelnetice Migcret tm any central 1. Hatroducere seeeege 0 us us 0 10 a7 130 130 135 90 10 a7 a 151 182 sor 180 100 160 m4 m8 a8 185 486 100 i 7 XI. Metode 2. Separarea mijelst eentrtol de math pentra an: sistem ‘de dou partienle . Orelatorul armonle iottop . - 4. Migesrea ‘tn eimpal une! sarcni eletrice punetosle 5. Obsevatit priving funetile propri ralaie 6 Rotatia gi ibratia moleeaelor Diatomiee 7. Anead: Normarea fonetiel rade pentru atoutul de hi Aeogen . XI, Mijearea tm chp mogneti. Spinal seetronatul . : 4, Bevatiie de migeare im mecanen ease = ‘Momentul magnet im eleetrmagoetisml case [Bevahia lus Senradinge? . (Gams eimpuies magnetic uniforms = : Magoetona} eletronie ne Eteetul Zeeman. Experienta. Stem-Geraeh Spin eeetomlah sn seve eee Funetia de stare a eeetrnmiai | |...) 1? 8, Campertarea Jn votatl spatiale. Spinors = 10. Momento} cinetie total = : 1, Anomalia magneted 4 spingtol 12; Taterueta sport | 48. Sisteme eu mal mult leetoni : 14, Splnol alter particule = cot le mproximaje. Tera perturbaiiorratlonare . . . 1. Intodacere =. 2. Teoria perturbatiia stationare. Fermalarea problines 8: Aproximalitle de diferite ordine - . 4. Carol nai nivel nedegenerat i 5, Exemph: Valoie medi ale pateilorratel vectoare a ele ‘onulul din Joni hidrogemoli) ss» » Core elativietel totaal de hidhogen,Varagia mel ea viterss . 7. Goreeitrelativite. Conttbatia spaatat | : Melode de aproximajie: Aprosimatin cvasidnach. Metode vavie- ‘Honala ea 1. Metoda evasilaies. Inrodneers : 2. Migearen cased = '. Principia! metoded : 4. Comportarea ia # (2) in veindtaten punciekr eta 5 Gondiite de cuantiteare Boby-Sommeriela © LL. 8 Aplicares condiier de coantificare : 7 Metoda yarationald, Prinelpinl metodel = : 8. Metodt arationalt. Apliarea metodel XIV, Bvufia tt timp a sstemelor eusmtion 7 41, Operators de eveitie = 2 Gaya) humitonianulut independent de tips 2 01. 200 m 1{8 Relita de nideteraisanetatre emerge 9th 4 Probabiltates de Wansitie ttre doud stint : 4, Pestrbaitdependente de timp. Betodn vara con- stantelor 6. Gazal hanitogtatules pertorbator independent do tp 17. Tranafi n spectral continu 8. Amertizaren exponential‘ stiri inliale XV. Interntinsatemoloratomice cu radiata seciomagneied . 4. Iatroducers «=e eee ey 2 impute reac ‘Peoria chai 5. Chnpal de radlaie: Peoria cuanticl << 4 nteractia Inte sistemel tomo gf radiae |S Absoriia riatct electromagnetics. 6. Bnisia raiaiel clcttomagnetice « 17, Formula ll Pliner ss 8. Aproximaia tangata de und ma : 8, Regul de selestle pentra adage dipolara XVI. Reprezontie st formule ‘alo meceielleaantee 1, Transform eanonice . - 2! Rormularea Iai Schrodinger | 5. Formula tut Helsenbers 44 Formulates dp interetic : 5. Inveria temporal X : U1. AprosinainHartre-Fock oe 7 Pacliste dg unde | 8. Canale e efoenine Htaricen S oa 9, Beuafia integralé a cleat» 10, Transformata Foarie a funciet Green 11” Reaalvareaeeuapio integra : 12 operators ‘i 13, Mijeatea"unnslonslé in cin perosie XXIV, Cloenit elastics tedimensionsle 1 tatrodveere eae 2 Propriety generate. | | 5. Legea conscrvanprobabitsit 4, Seetunea de. cioentre so 305 403 403 08 408 400 40 a 44 as a7 ra ress a2 42 1 25 a re a 45, 482 489 455 8 00 62 408 405 407 460 45, a” 496 486 195u 5. Fanetia Green. Beuatia Sategralé eigenist 6 Aproximatia Bam ss = oa 7 Analla fanior = e 8. Gioenirea mab acme Torfclr ekettstatice = 8. Rezonanter + + : XV, Goenit tneastion 1 Introdecere| Biba 2. Carscterizarea individual a tick tagcat 8. Ganalee de coenine = : 4 Legea contervit imp central de mad 5. Seetunile- de clocute : 8. euatiatutepals a cloenel © 7. Esperienja FraneeHiers =| 7 8 Goenti sub setinen interact dependents de apin XXVE Remapia tot” Dirge. 1. Intodacere |. 2. Wransformaite li Lorente » 3. Spinort 4, Foruutarea ccoatiet Hal Diese 5. Matriewe tah Dine. : : 8, Interoetia co slmpuleectromagnstic. onjugarea de car ‘int. Denstatea sl enrenta de probabitate 1 Particul Uber. Str de energie megatva 8. Teoria glaror i 8, Aproximatia sb reltivits| : 40. Miearen in ctmp coulombinn atretiy ‘Anexa 1. Noftan elementare de caleba probation... 4, Introduces. Detiith =... . 2. Legen de aonire-a pobubitiyuor « : 8 Legea de innate a probabittatiar ‘4: Variable sleatoare; valor! meds abstr 5. Repetares experienjlor : 6 Gonul une infinity aomdnubite a evenizente 17. Probebiiti contin. Gazal unimocatonat 8 Exemple de dlsteibuit ale probabittgior 8. Legen general de datrbutie 30. Distibut mutidmenanale = ‘eas 1 aa asp eet hpegeometie depose. 1: Gers propia Scie Pale T6) ‘2. Functia hipergeometricd degenerath . . i ey 598, SSSSSeseze gs 7 07 os I FIZICA, ATOMICA $I MECANICA NEWTONIANA $1. Teoria cinetick a gazelor Conceptia atomick asupra structurii materiel 9 fost folositi intié in fizick pentra @ interpreta, pe baa el, proprietifile eorputilor macto- scopice. In particular, se presupune e& intr-o stare de echilibra term. ®18 Mecanico euantio Pe caro lé presupunem aranjate in ordine crescittoare. Aceste valori se mai Rumese sl nivelele do energie ale oscilatorulal. Pentru a obfine concordant’ Cu datele experimontale, Planck a fost condus la urmlitoares exprone'a ‘Valorilor energiei in cazul miei de oscilatie armonied > y(n boy 3) eee Sas tay a uy ne ee ifn Eainsane Ci gemini ou dpi e abi fat Gee nt ama da cen ett ana mparta dine, oe Bere ay ada dts te cml ou astfel de mirimi. oo Cescene | {nclt s fie realizats concordanta eu datelo experimental, este A= 6.626 -10-* engi - seoundk — 6,626-10-* Js, {nor esto util in ealeule si se folosease freeventa cielicd (pulsafia) {in Joo do freoventa obigaultdv. Rolain dint le ale ee tunel tactoral hy dim formula () poate tsps y= = he, introducind astfol constanta aah Qn In cele co urmenri vom folosi foarte des accastit form’ ,,raionalizath” 8 constantei Iui Planck 1,054-10-* Js, (0) §4. Principiul de corespondenti {motera cuantic& introdusi de Planck arati o8 logile mecanicii clasice, ‘in cadral céreia enorgia sistemelor poate varia in mod continu, we ach Pike a scar’ atomied. Toinsi, dack mumérul inireg neste foatte mare seat jingemneard adiugares sou seoaterea unui numr lntrey de Tinweule, deel masa substanfot mu poate varia doclt eu un multiphi kati Shmasel une singure molecule. Duck este vorba de un corp macroscopic. confinind un numiir enorm de molecule, vatiafille acestea pot fi considegeta a find continue. Fizica atomic si mecanica newioniand 39 .dn-aoest con limit; dterentele dintro afirmatile teoriel euantelor sical care recultt din mocanica elasick dispar. Se poate uae oy ln acento smn limit, mocanica newtoniant nt pastreach valabiltaton, Acar Airmajie, extrem de utlh pentru descoperiveslogior une mecnaie cust to exaete, se numneste ,pAneipiul de corespondifa intro toca la. Sek gh oc ouantie Po bara acestui principio, prin rafionamente care au mai mutt earae- ter induetiv dectt deductivy s0'pot obfine, prin extrapolare de 1a easel rocanial claic, uncle weznitate ralabile Ah cazul ousntios eto Cathy raflonamentele nofind riguronse, acstte Feztato trebuio sapase conti, tubs de este experianta § 5. Generalizarea teoriei euantelor la alte tipuri de migedri Piptul c& ipotera de baz a Tul Planck, privind diseontinuitatea vale rilor pe care Jo poate Ina energia, a dus la rezultate in foarte bund concor- dan’ cu experienta in cazal miseArii de oscilafie armonicd, a sugerat idee: do a generaliza aceasta ipoter4 gi la alte tipuri de migeare, in scopul de elimina contradictille dintre rezultatele experienfai gi coneluziile mocanicli clasiog, In special, N. Bohr (1013) a aplicat teoris cuantelor la migchrilo elecroior ain som. a posta ea i Planes ck ence aan seed zu poste avea orice valoare; ci nuinai tna dintte valorile apartinind wu sir discret, Boy By oop Bey oe @) In general, valorile acestor energii uu vor maiavea expresia simpli (3), dati de Planck pentra migcarea de oscilatie armoniel, i vor deplade de'natura spekifiel a migclinii exeoutate de particulele constitnente ale sistemnlui, Unul dintze scopurile principale ale mecaniet! cuantice este seela do a formula legi care si permit determinarea valorilor posibile ale ‘energie’. "'Schimbal de energie inte sstomul- atomic gate ssteme se fa0o prin trecere discentinad de la o stare eu energia Duy la o stare cu energia Hy ambele aceste valori apartinind sirufui (6). Dock Hy < By, atunel treoe. rea de Ja starea do energie H, In starea de energie Ty seface prin absor- Iifie de enengic din exterior ; procesul invers se face Cu emisio de energie, ‘Vom examina intfiprocesul schimbalui de energie intre sistenml considerat §i radiatia electromagnetick., Cimpul electromagnetic al radiatiel Poate fi considerat ca o suprapunere de ostilatii electromagnetics mono- ‘cromatice, fiecare din acoste oscilatii avind freeventa bine determinatdy, O astfel de oscilatic monocromatici poate fi asimilaté din multe puncte de vedere eu 0 oseilafie armanici mecanieS. ste deci natural sh presupunem e&. ipoteza Tui Planck esto valabilé gi pentru oscilafia electromagnetici. Prin ‘urmare, énergia unei astfel do oscilatii nu poate avea decit valor) aparfi- aind sirului (3). De aici rezulté ed energia cea mai mich pe caro o poate. ‘primi'sau coda 0 osellagie electromagnetich de frecvents este egaltt ea.» Mevantoa cuantio dy Yaloarea care so obfine din sial (3) atunei oind numirul intreg n-variaz’ ow o unitate in plus sau in minus. Aplicind principiul conservirit energici, sintem condusi la conchuzia gh In procosul de emisic oorespunzitor trecerii de la nivelul Ei Ie meat Be gistem! atomic cedeara energia aceletoselati electromaghetive: ace are frevenja v dati de relatia, By — By = hy, o 2a provosal de trecere do la nivelul 2, Ia nivelul 2, prin absorbfie dé {nergie radianté sistetnul va primi energio de Ia aceedst oscllatic necte agnetick de freevent v, dat de relafia (7). Aveste douk alltmatieree ne tule cova ce se numeste postuatal al doilea ai lui Bete :Atomul mai poate sehimba energie gi prin alte process desit emisia sau absorbhia de energie de la radian electromagnetic. Un cas import este cel al eioeniriidintre atom si alte particule, tn particular dene rn particule sint electron, care au'o masi mult mai mica decly orice atone Aacfiunen de energie cedatd atomutui sub form de energie elnstics & sat crit centrutui de groutate este ueglijabil de mics. Pe accasta constatare so bizeard experlenija fieuth de J Branck vaporilor de mervur). Fie Ho enengio cea inai mick pe cate o’ponte avea atomul {energia naticitfdamentale”) iE, urmdtoaten enetgie aie nat? (6) (energia Prime stiri exeitate™). Dack temperatura vaporilor de menor (ere foarte inaltS, atuncl tofi atomii se giseso in starea fundamental. Hise [pt tree in prima stare excitatSdecit dack primese dela electron energe Zi Bo, Atita. timp eit energia eleotronilor este mai mic dost sere, 2 a BB, =49ev. a dati en aparitia ciocnirilor inclastion, Yaporii de mereur ineep sb grits radiate electromagnetict; atomii excitali pind la staren do enargie Fa Pein elocnire inelastics tree din now pe starea fundamentals, Tungines do und a uoestei radiafii este 2 = 2587-108 em. aj Fizioa atomicat $i mecanica newtoniand a - - po goat rf era ee ett em eres et shee oe ee rice, ararhh end tr tigate wena ir ode care priveste relatia dintre energil # trocvenfalo 7 gl mie. ‘staat exist multe alte confirmari experimental ale celor ou posta § 6. Speetrut hidrogenului ee ox pris ft ogo tral orn copie vl de eee en Nea TE SEE an quai ony ‘corespunziitoare atomului de hidrogen. Ine& din anul 1884, ha ther a dato formull simpia penizn objineres, trocvenflr (a ingnor dou i yenului. Cc rile lui Sail end died ee ane rt ee oie Seaiat aaah nee pea Gap (uo) wd nar ing cc i rr 1 nin sae ii a i et pra an Ctileatis ndancals ea spre exempt abater!relativiste) eovenfele Line ral ale atomlat de hidrogen. sree Gonform pottlatalor In! Hoh, formula (10) s intarpretoasSinediat ddack se admite ob nivelele de energie ale atomului de hidrogen sint date de cexpresia (n=1,2,. ai st latte teorie mparim reals (10) si (11), care fin seam de postulaele ten can Toraiatl chute easpunot, ioe dare, nd onsitabaiatrun nulen de stein» um eectnon. de srcind ~ 6 ‘Serplopotngiai lero dat exprenin oe) i ick este comod stanta dit zon si nuclou. In fica atomic este comod roo lng oalt nite dosorons afl inci faloaten abla sata electrice elementare sh fie2 Mecaniea cuantict Atunei energia potentials se serie @ : -4 (12) Dat find faptul o& masa nucieufai oste mult. mai mare decit masa’ elestao- . mi leit masa el nului, paiem admite, ficind o eroare neglijabil de mica, of unelenl seer repaul #1 ed intreaga energie cinetied se reduce la energia, inetd denn ‘onal, mo#/2, unde m este masa clectronulai, Energia totall sistema Ue) (as) ee Hovde dca ngel om sdo edeier dea Pa (aay Scofind din cenafia (14) valoarea Iai mo® gi introducind-o in (13) se obfino (as) oe ee int me rg, ts sos oo pn nt eaten ma ei te : 2 cere expresia cuantied (11). ee Din relat (1) 6 obfine » = 4, in (13) se obfine pontrn vitezs expres Substituind aceasts -valoare Uitimle dows relatit ne permit i determingin i teow migclirii in caul mecanicii clasice : beaten ea ya Vm lap. Fizica atomicd si mecanica newtenian’ 23, Se constati eX aceastis expresie nu coincide eu expresia (10) a freevenfelor date de experienti si care sint conforme eu. teoria euantiox. ‘Totusi, dack so presupune eh numivul intreg m este foarte mare gi eb numérul intreg m diferd printr-un intreg mio = de m, atunci expresia (10), care se poate serie exact Bnet =f ]-0 Gt se simplified, dacit so nogiijeaci termenii care contin raportul foarte mic “jj en devine ae. (as) Din relafia (11) se poate determina valoares Ini n in funefie de energie : n=Vh0/B]; substituind aceasté valoare in (18) se objine pentra freeventele euantivo expresia a9) ‘Principiul de corespondenti afirmii ei rerultatele clasice trebuie sh coincid cu cele cuantice atunci cind discontinuitifile earacteristice feno- ‘menelor cuantice, sint neglijabil de mici. Comparatia expresiel clasice (16) 3 Jorma limit (29) » expresielcunntice ats exact, aceeagi depen 4 freeventelor de energie. Pentru ea coincidena sk fie comp! ‘necesar ca faetorii constanfi si fie aeeiagi: v2 2 dent este de unde o = 2d 20) a ‘Dar, deoarece aceasts expresie nu mai depinde de numerele intregi n, ea trebuic si fie valabilf si in eazul in eare aceste numero sint- mici. Suhsti- ‘tuind in relafia (20) valorile cunoseute ale sarcinit si masei clectronulai precum si a constantei lui Planck, se obfine pentru constanta 0 0 vaioare in perfect’ concordan{a cu cea misurati, In eonseeintji, nivelele de energie pentru migearea electronului in atomul de hidrogen se seriu, conform (11), B= — 2d, eyey Mecanica cuantict Din consideratiile care preced rezult urmitoarele conchuzii ie eal Soart stomied logile meeanici clasice nu sint valabile;fenomo- ele speifce care spar In aocasts nara sint caracteriznte pein saan onstantet a Tai Planck, aga cum o aratd att expresta (3) peatea wrens do energie ale osclatorulut armonie et gi express (21) pea atrees {eri ale eletronut atomlut do hidrogea. ria urafare aoe fare bute si figureze chiar in principille mecante valabie le 6 Atomied, po care o Yom num ymecanica cuantica™s - jn itt anumite cazuri imitS, stunei eind trissturile specific cuant devin nedtnbil de mic, lpile mecanil euantioetrbuie tin cee le mocanicit ciasice, Aceasti coneluzie este deosebit de impor pentru descoperirea legilor mecanicl euantice,” “°° 4 importants IL ECUATIA LUI HAMILTON-JACOBL $1. Ecuafitle de migeare ale mecanieii elasice {nainte de o analiza mévimile de tipul unei actiuni, care se inttinese in mecanica clasics si care sint cele mai eonvenabile ca punet de. plecare pentru introduesrea constante! iui Planck, rom reeapitula pe scurt loge Ue migeare alo meenniclt clase, ‘Vom considera un sistem compus din 7 puncte materiale pe ear® te vom numi pe seurt »-partioulo” gi vom raporta migearea lor Ia‘un anu sistem inerjial de releringl. Pentru simplficarea serieriy vorn nota cu un indice r, care variazi dela una la'S 2, eoordonatele carterione ale parti= cleo, ey By Bey By By Oey ooey By voy Boxy @ unde 2, 2 2, sint coordonatele primei particule, ay ay 2% coordonatele celel do's dons ete. ‘De asemenea, vom nota cu Mey oy Many @ maselo partienlolor, subinfelegind cm —m, — my valores comunk find masa primei particule; in mod asonninitor, m, = me — ma, valoarea, comuni find masa celei de-s doua particule ete. Tn eontinuare, vom nota n= 3X gi vom spano eb acesta este numirul gradelor de libertato ale sistomulat. ‘Aga, cum este normal Ia scar atomicl, vom presupune, oi atit forlele interioare, eft si forfele caro so exerciti! din exterior asupra siste- mului, sint consérvative; in adeviir, daci am presupune existen{a unor forfe heconsorvative, acestea ar transforma energia mecanied in clldursj dar, conform ipotezelor do bazi alo teoriel atomice, oildur reprezint ‘nergin mecanicé a unor migciri dezordonate. ‘Aminind pentru mai tirziu discufia forjelor magnetice, eare depind de viteze, vom presupine deci of exists o energie potentials, Tay = 2-4 ay Dy @) care depinde numai de coordonatele de pozitie (1) si eventual de timp, dacis sistemul este supus unor forge exterioare care depind de timp. Cu aeaste notafii, ecuatiile newtoniene de migeare se seri au + =U me 4) am . “a My Myy My My Msy My -26 Mecantea cuantio’ Solufia generalis a acestui sistem de n eouafii diferenfiale de orainul al doilea depinde de 2 eonstante arbitrare : Silty Cry voy Cay (a Cole 2m constante pot fi determinate prin condifille initiale ale migedxii, care fixeazit valorile af, (n= Ay say) 6) 3 care le iu coordonatele © gi viozele dla un anumit’ moment (©, apbi- Ear ales Energia total a sistemulul este suma dintro enengia eineticS cen Potential’, = : : Ef matt Heo, ® Pentru multe aplicafii ale mecanicii newtoniene esta indicat éa, in locul vitezelor, si se introduc’ componentele impulsurilor particultor, definite prin Bea mé, @ Ate! energa total sistomulai capi forma 2,2, = FB soy, ‘) a om, (9) Fuiichia din membrul inti so mumeste ,functia hamiltoniani” a senrt, hamiltonians sistemului. " ‘ ae de,ordinul al doilea (4) prin umm ecua{ii diferentiale de ordimul intii: Oa, Aepst sistem se poate serie sub o formi simetrick folosind hamiltoniana (9) one on oe Aegasti. form se mameste forma hamiltoniani sou forma canonie&” 4 ééuasiilor de migeire. O solute a azestui sistem este colmplet detorminath ded 56 cunose valorile 2, p® pe car lian coordonatele ai impulsurle p Jvun moment inital # atbitear ales, So spuno ch un astfel do sisal de valori determin’ complet sian mecanied a sistemulul fa momentul ne. pestiv. Dac esto canoscuta area loam anumit moment, ust, (10) erin determinarea sts Ie orieo alt anoment. (0) om Seuapia, tui Hamilton-Jacobi at §%-Prineipiul. lui Hamilton a + of ‘Tuotirile sale fundamentale asupra principiilor mecanicii newto nieno, publicate in jaral annlui 1880, Hamilton a. dat acestor -prinelpit 6 formulare utili pentra multe aplicatit si care s-a dovedit exizem de pre- fioos’, pentra fondarea mocanieli cuantioe. ‘hainto do a formals prineipiul Iai Hamilton; vom introduce wrmii- toniea eonventie de limbaj: vor spune e& totalitatca eelor 3 .V coondonate 2, din siral (1) reprezint& coordonatele unui singur punct Mf ainér-un spatiu abstract cu m dimensiuni, numit ,spajial configuratilor” sistermulut me- ‘anie.considerat. 0 migcato oarveate imaginabili a sistemului este dat de ‘8 ecuafil de forma = fit) ay 491 poate fi reprezentatit printr-o curbi in spafiul configuratiilor, ‘88 alegem dows puncte fixe .@ si MC in spatil configuratilor, avind zespectiv coordonatele af gi a, ( cum gi dou momente 1 gf ® in scara timpului. 8% considerim toate mig- cirilo imaginabile astiel, incit la momentul 1% punetul reprezentativ al sistemului si coincid’ cu punctal M®, iar la momentul ¢® eu punotul Jf O astfol do migearo este dat do eouafit do forma (11) astfol alose, ‘nett a hae FAA) = a, f(t) Principiul lui Hamilton, afirms ed, dintze toate migesrile imaginal ‘are satisfac condifiile (12), singara care este conformi ou legile mecanici nowtoniene este eva pentra care integrala a, (aay T= ( 12,6, a ‘as ‘capita valoarea minim. Integrandul acestet integrale, aotat ou L gi nuit pftnetia Iagrangians” sau, pe scurt, lagrangiana sistemului “mecanic Considerat, este dati de diferen{a intre energia cinetic’ si cea potenfialt : Ha8.9=y bmi Ula, an faainte de a trage alte consecinfe din principiul tui Hamilton -esto utilsi-observiim ed integrala J, care figureaad in formulates aoesta pine cipiu, are dimensiunile unei acfiunt; in adevir, lagrangisna Leste dife- tenia 8 dou energii, dect aro dimonsianile energiei; reaulté cé oxpresia Zak, care figureazi sub semnul de integrare, are dimensivnile enersie X ‘timp, caracteristice pentru netiune ; integrala ea Insts, find limita sumet ‘not’ fermeni ow sceasti: dimensiune, are si ea aceleasi dimensiuni. De28 Mecanica cuantioa ecea prineipiul fui Hamilton se mai numeste gi prineipiul minimei aefiunt {n sensal lui Hamilton. (Bxisti gi alte principil similare, eare pot fl dealoes prin particularizare din principiul lui Hamilton, gi caro sint si ele nuwite ‘»brincipiul minimei aefiani”) §3. Deducerea eeuafiei lui Hamilton-Jacobi Observiim ci, in formularea prinetpiului lui Hamilton, se poate inlocut integrala 7 printro integral J, eare diferi de I prin integrala diferenfialel totale a unei functil oarecare (eu condifile de continuitate si derivabibtate necesare). Vom considera dect 0 astfel de functic §( 2), eu. diferenfials as as ae, as = 28 ae, (28. + 5 28 5) wT Gt (GE gS Ae aD si intograta ” © w= \ (Tat — as} \ Lat — S(, 2) + S(4, 2), (16) unde prin 2 (respective) so tnfelego totalitatea coondonatelor pune: falas O (respectiv 32), Aceste coordonate, cum si timpurile 1 st #9, tiind date, result el J diferi de J numai prin terment coustanfi, Deck nag penne cane corespunde mecanieis newtoniene,realizeast att minimul integralei J, ct si al integralei J. Integrandul fategralei J. se serie old at Fa Formind pitrate perfecto fat de componentele vitezelor é,, putem serie p- Boy 2b (mar— a) -# =a at © 3m, 92) ~a0 = am, Coa, S& alegom acum funcfia S astfel inctt ecuafia a, y 1 (sy Bi yt (8S 4 76, ai it * Bm (Ge) U(@,1)=0 ay 9% fio stiticuss, Acensth conse se numeyte yecuatn Tai Hanilion Jaoobe penta sista considensts Dacl Se) coe e ohana, aceta ebuiy aru ntegrala 7 ovine ” 1 as J SE (may - S[B an (me sey] Beuatia Tui Hamilton-Jacobi 29 Tnlegrandal acest integra, find. © sun de pltrate, este ttdenuna po tion except amu n care oate faatle wanes estan Bet Sausticue couafle +m (as) arama, = be, yaa, aa, Result dooie& minimal integrate J este zor, gi eel este realizat pentra aceleagi migedri care satistue eouatille (18), unde 8 este o solutie a eouaiet Ini Hamilton-Jacobi (17). Prin urmare, accleas! migehr realizeas’ st a nimul integralel 1 si deci sint migetr earo satisfac ceuafile de migearo alo Ii Newton. De altfel, acest remltat-poate fi verficat diveet, detivind total in raport eu timpal atmbit membri ai ceuafie (18) ae as O02, oh d2,00, Inlocnind pe é, cu valoarea sa, dati do relafia (18), se obtine a8 1 OS 8 Opes we a Oat "st m, Ox, Oa,dx, — Ga, dt | oh 2m, ‘Stiind insk o& 9 este 0 solufio a ccuatie! Ini Hamilton-Jacobi (17), rezulti cd cm aa," adic’ tocmai ecuafiile newtoniene de migcare, Observatia 1. Se constatt ck ecuafia Iui Hamilton-Jacobi poate fi seristi-cu ajutornl hamiltonianei (9) a sistemului. Bate suficient si inlocuim {in expresia hamiltonianet impulsurile p, prin valorile dato de ecuafiile (18) : (ag) 28.4 ae 28,.) ont (%Ge") ‘Mai observiim c& functia $ nu intervine in aceast’ ecuatie decit prin deri- Meuse li ene a act ai del ln da rite eon lik pee ome rte Sa 2 Ne tal 7 Hd : Ceo De iat api nami cae ss ena Newln paso spate Tonia“30 + Mecanice: euantica fing: Qonernatia 8. Heuatilo (13)-constitaie'un sistem do 1 ecuati difetes- file de ordinal inti. Tntegrala general outings ‘constante ; se obtine na apoefumille do miso, care toate satistae lagilor on Newtony:dat eare Gopinde deny, SOlUt® generals migebritor sistamulad, ves sceasta tied lui Hamilton. si de un numar tates acestor parametri S=8h 0,0). i 20) Teorem lui Jacobi atirmi el mtimile A8it, a a) bi oa) = Oe . (21) SEEM depind de inp at dives, et gf inact prin intermedia variabilelor «, sint totugi constante in timp, : oe regatgnaraia acetal tartne wo fae clollnd drivate total a at in mport eu timp a ang ‘ ym ey ¥aa* » Fada, falocuind in membrul al doilea componentele 2, ale vitezelor exe Prosille date de ecnatiile (18) se obtine " = Af 8 4 1 (98\7_ 9. oa, [3 hon ()']- : co dea eet Teltat cit enafia precedent romulti dja 0 dovedesta oi mbimile 2, nt constante in tip, a iiees Reuafia Tui Hamilton-Jacobi BI ‘Sk presupunem acum cé mumfrul parametritor a este egal cu a. Atimei obtinem n ecuafii de forma as Shey 6=1,2...50) (22) aa, inde miirimile 2, au yalori constante arbitrare: Dac sistemnl do ecuatit (22) poate fi rezolvat in report cu variabilele 2,, acestea vor fi exprimate ca funetii de timp si de cei 2 n parametti a, 7 lt, a, Dy (r + 0) Obtinem astfel soluti ale ecuafiilor de migeare depinzind de 2n constinte arbitrare, deci solufia general a conafiilor de migcane. : Conditia ca sistemml (22) si fie solubil faft de variabilele x este expri- Aubilt prin condifia ca deierminantul funefional al primilor membri fais de variabiiele a sh fio diferit de zora ; (23) Glementul 48/0244, al scestui determinant se giseste la intersectia coloanei cu nunsirul i si 8 Tinied en nmmirul 7. © solufie @ ecuafiei Ini Hamilton-Jacobi, care depinds de n para see dette satisface conditia (23) se numesio o ,,integralt complet Aeeuatiei. Cunoagterea unei astfel do integrale conduce, prin rezclvorea Sushllor (22), la determinarea. tuturor migetilor posibile ale. sistemutee Zalem smune ek eeuatia lut Hamilton-Jacobi exprimh toate lege de, mig: care ‘ile sistermlui:considerat. : § 5. Separarea variabilelor se i ee ee a en deci gi energia potentiald U, na depind de timp. fn acest eax, ecuatia fen ae32 Mecanica cwantica admite solufii in care timpul esto ,,separat” ; prin aceasta se Infélego solufie egal cu suma a doi termeni, dintre care unul depinde numai de timp, lar celilait numai de coordonatele de pozitie « : Sit, 9) =f) + (2). Substituind aceasts expresie in ecuafia Ini Hamilton-Jacobi se obfine 10+ [3 oe (ZY +7] 2 2m, Vo, Cei doi tormeni din primul membru depind de variabile independento diferite ; pentru ca suma lor si fie identie nul, este necesar gi sufiefent ca fiecare sit se reduc la 0 constantii, iar cele dow’ constante trebuie sh fie ‘egalo si de semne contrare. Obfinem deci, notind constanta eu E : 1 [ey Bom (en) t=? (2) M2 — 5 Dn hin ei rf B+ Sind ins o& (veeteouafil (18) _ 28 _ a 2 o5, be, remulté din ecuafia (24) e& H reprezint’ energia totals a sistemului. __-Bouafia (24), in care timpul nn mai figureazt, se numeste ,,eouatia Jui Hamilton-Jacobi netomporali”. In ea apare in schimb parametral #. ‘Prin urmare, pentru a objine o integrals complet, trebuie s& edutiim © solufic a acestei couatii, care si depind’, in afar de 2, de alfi n—1 paramotri a: ¢ = #(2, H, a). Tntegrala complet & ecuafiei inigiale (temporate) va fi S(t, 2, B, a) = a(x, B, a) — Bt. (25) Prin splicarea teoremel Ini Jacobi, putem.afla migcarea egalind ew nol conatante derivatele parfiale ale funchici 8 fafS do'parametnii a si H: 08, __ day By a) Fag bn ds Booey MD am Bo) gots ‘undo ultima constant’ a fost notati eu —ty, Primele n—1 ecuatii nu contin timpul gi deci determin forma geometric a traicctoriei in spafiul confi- gurafillor. Ultima ecuafie arati cum traiectoria este parcursi in timp. Oserviim e& nu este obligatoriu si alegem energia B ca unul dintre paramotril do care depinde integrala compioti a ecuafiet (24). Putem Eouatia tui Hamilton-Jacobi 33, loge alti parametti ay...» a dar atunet energia na mai este un parse hesra independent, of depinds de parometst a. Tategrala complet a eeua- tomporate este stuet Sit, a, a) = a2, a) ~ B(a)t, iar migearea so obfine egalind eu noi constante 2, derivatele partiale ale funefiei Sin raport cu parametrii a, : 28 _ ada,a) _ AB(a) oa Oa oa, tu fino, mai observim e&, chiar in cazal in eare energia potentials sau aepinde "de timp, deci puter efectna separares timpului, aeeastt “perio nu cote obligatory cl spot gist integra complete in eare impul ah cate separat. In paragraele urmitoare vor fi diseutate elteva exemple a. it timpulat este operatin de sepa. fu toiul analoagi operafiei separdnit timpului este operatia de sepa- rare 4 tnela sau mel multor varabile de pozive 2. Sb presupunem 2 In {erga potenfiait'nu figuneaz4 vatiabila. ry. Aunc! a0 poate gisi 0 slutio STecuatict lol Hamilton Jueobi a cate vatlablla 2, este separatl, adic o folate de forms By (rm Ty By arm Sit, 2) lai) + ahs Bay 2 Substituind aceast& expresic in ecuatia (26) so objine [eek (ZY +t 200] at 2h om \Ga, oi doi termeni din primel membru depind fiecare de site variabile inde- pendente, Aplicind aeelasi rafionament ca mai sus obfinem = ay de unde f(xy) = an, + const. Atunei rimine a at Bm +22 4, 2m, Naa, adie o ecuasie in care fignreaz o variabils mai pufin decit tn ecuafia ini- fala, dar in schimb apare paramotral constant a. Semnificatia acestui parametra result din eeuatia (18) 8 _ A) og, oe da ‘prin urmare el reprezinia’ impulsul corespunzitor variabilei 2; se con- Stati eS acestimpuls esto constant in tot eursul unet migciri, ceea ce rezultt do altfel imediaé din eouafiile eanonice (10).St Mecanica cuantici Uncori supararea coordonatelor cartexiene nu este posibili, dar, acct so truce la alte coordonate, ea devine posthil fath de noile coondonate. Un exemplu tipic este accla al/migedrii unui singur punct material Inti-un cimp central, independent de timp. Atunci energia potentials nn depinde decit de distanfa ra particulei In centrnl de fort’, ales ca origine a axclor. Efectuind intif separarea thnpului, ecuafia lui Hamnilton-Jacobi netempo- ralf (24) devine in acest eaz, enter san ‘Trecind la coordonate polure, componentele gradientului respectiv pe raza veotoare, pe meridianul si pe paralelal eae tree prin punet sint a dt 1 oe a rain 0 Og r 20" Lf ego (2y a) 7 (lGs) “asa (5) F Beuajin To} Hamiton-Javobt se sete atone! Lay, 4 fae, 2 pany aie (ax) + aos [(G3) tama 5) ] 2 Pater face inti geparavea variably, ekutnd 0 solagle de forma ir 9) = Rr) + #8, 9) (36) cici, substituind aceasti expresie fn ecuafia Ini Hamilton-Jacobi, se objine as (ar) + at (Ca) ava (39) ] 100 ® Este suficient sit alegem pe F astfel inett deci (grad 2) ate ee er (3) aural) -® undo 1 este o constants arbitrari, Atmei pentra 2(r) rlimine eeuatin. 1 fjary 2 =) 400) =2, am (Coe) +] += ar ee de unde 42 =: Pome om — Eeuafia (27) ke integreaz’ in continuare prin separarea variabilelor, deoarece variubila. 9 nu apare explicit fn eeuafie, Vom pune deci * FO, 9) = he + 00), Feuafia Jui Hamilton-Jacobi 35 ade fy te ono constant, Sxbstind In 27) oye 20y (ic) 4 awe Boao, Prin urmare, integrala complet a ecuafiei lui Hamilton-Jacobi -netemporale se serie B Hr, 8, @) = Br) + 0) +15 ¢ «(/ Im [B= U (ry) — Fear te sin jin afara yurinbilelor r, 6, 9, ea mai depinde gi de cei trei parametei B, 1, Ise Stiind c& impulsul parfietlel este dat de p=grads 4i folosind componentele de-a Iungul razei veetoare, meridian Tetulut se poate constata ef 7 reprezint marimea momentului I,reprezint& componenta momentalui cinetie de-a tungul axe Og, inetic, iar $6. Misearea liber’ a unui punet material Dacl asupra unei particule nu acfionenzk niet o fort, energia poten- fiat este constant Beusfia lui Hamilton-Jacobi as at) 2m {grad 8° + 0 ‘nu confine explicit niei timpul nici variabilele de pozitie, deci se poate separa In toate variabilele, Substituind 0 solufie de forma Sm ay, + Oy, + tam, — Et tn ecuafie, se objine (28) ‘Beuafiile de migcare se obfin, conform teoremei lui Jacobi, egalind ew con- stante arbitrare dezivatele funejiei S in raport eu paramettit36 Mecanica cwanticd Din acete real rezultd sernitcaia fice constantelor o sb constanc tele a, zeprezinti componentele impulsul particule, tax constr wy, ererintd vale coordanateor in mumentalt = be Pintle gene tolufio a eoafil Tul Hamilton Jacoby oie aca S=pr—H, (29) unde B este dat de (28), Bste interesant de studiat cazal in care energia potentials este con- Stanti In douk semispafit separate printe-un plat, dar valor: enengied Potentiale n cele douk semispatii sint dite- Tite, Dact alegem axele de coordonate astfel, incit planul de separare si fie planul vy = 0 aver U(0,) = {Pe <0, Ty %>0, unde U; si Uz sint dow constante diferite, ceca ce insemneazi el enexgia, potenfials are 0 discontinuitate in planul 2,0. Acest cas idealizat poate fi considera ea limita, : sack fogtti %% Tealizabil practic, in care energia, Potentials U (2s) variazl foarte nepede de Ia valoatea U (eind ty co) Je xaloarea U, (cind > «) inte-un strat do grosime 2, care seppank cele: H ia potenfiali are valori constante. Aceasta, Insemmneazi ol In stratul respectiv- apar forfe paralele cu axa Oay i indvon, ‘ate in sensul pozitiv al acestei axe, daci U, > U, gi in sens opus, daew Dy < Ux Conform legii conservarii energici, mirimen impulsule! th cele don’t semispatii este dats respectiv de [p?) = Vin E—T), |p) = Sm(B—T. Forfa din stratul intermediar uu poate sfecta deceit componente impulsului de-a lungul axei O53 componentele impulsului, per planal Fig ormals trajctoite i eele dout semixpafi, eonservarea malta cecgee nentei impulsulni pe planul de separare se scrie = ip |sin = |p sin y con SNE |p) mT sinr ~ [pa] ~ Bm (05) ceste loi sint'ou total analooge Iellor refraciei din opticn geometric, Jocul indicelui de refractie find Inat de marimea impulsului hae mi (BO), 2) (30) tf Eeuatia Tui Hemilton-Jacobi at Dack Uz < Uy deci dack forfa din stratul separator este indreptatis in sensul misciii, exist totdeauna ,raza” refractats, eke, oricare at fi sin i, rezultit totdeauna sin r<1j in cazul contrar, pentra anumite ineidente, poate remulta sin r> 1, eeea ve este absurd, Accasta insemneazi cf forfeler avind sens contrar sensului incidenjei, se opun plitranderii particule! in ‘modiul al doilen ; particula este intoarsi in primul medin ; acest caz cores punde reflexiei totale din optica geometries. Conditile astiel obtinute prin rafionamente elementare pot fi deduse din eouatia Inj Hamilton-Jacobi, impunind functiei 8 eonditia de a fi con- ‘im’ la trecerea prin planul de separare intre cele dou semispatii-Inficeare semispafiu avem cite o solutie de forma 84 = pr BO, Gm, 2), in planul de separare, deei pentra 2, 0, cele doui solutii trebuie coineidit; iticind dect’e, = 0, objinem Pa + play — Et = poy + play — BY, relatie eme trebuie si fe satisticut la orice moment 1 i orieare ax fi punc- ful de coordonate a sia in planul de separare. Aveasta duce ln couseryarce energie i conservates proitefllor impulsulul pe panel a, “Legile optic geometriee pot fi deduse din prineipint minimatui dra ‘ula optic, formulae de Fermat (secolal XVID), Conform cesta; principiuy ara de Iumind care uneste doud puncte Mgt -M® ale spaflul sets curba eae relizearS tnininal integral nal, denumité drumul optic”, unde m este indicele de refractie al mediulud jar d1 este elementul de lungime de-a lungul eurbei. Conform anslogiei dintre optica geometric’ si mecaniea nei par- ticule ne asteptiim en traiectoria particulei sii fie acen eurbi pentra care integrala analoag’, I= r= \ in (B= Har (1) are o valoare minimi, Acest prinefpin a fost formulat pentru prima oar’ de Maupertufs (secolul XVII); el posrtd numele de prineipiul minimei ac- fiuni, ca si prineipial lui Hamilton, sf poate fi dedus prin particularizare in prineipiul lui Hamilton. Observajia J. Bxisth integrale complete ale ecuafiei Ini Hamilton- Jacobi pentru mizenrea liber a unei particule tn eare timpul nu este separat. Alegind constenta aditiva arbitrars care intr’ in definitia energiel38 Mecanica cuantict ‘otentiale, astfel incit aceasta si fie nul, atunci ecuatia lui Hamilton- as 4 _ at Dap (ora 8 =0, Amite sola vem Ber a ¢ ld gricare ar fi valorile parametsilor a, aga cum se verified imedint, Aplicind teorema Ini Jacobi se objine mixearea particulal: as oa, ay =1,2,8), Parametrii a, reprezintit deci valorile coordonatelor la momentul ¢ far 2, reprezints componentele eu semn sehimbat ate impulsalut Observatia 2. Dac considerii un sistem de N particule lhere, dect pentru care lipsese atit fortele interioare eit si fortelo exterioare, abenet ‘© integral completa a ecuafiet Ini Hamilton-Jacobi este Mb ty «5 &4n) = Fs at, — Be, unde parametrii d, reprezintt eomponentele impulsurilor diferitelor par- tioule iar energia E este dati de unde U este energia potential, presupust constant, Normind in mod con- vensbil constanta arbitrars, ‘putem totdeauna presupune e U — 0, $7. Oseilayia liniart armonied Miscarea de oscilafie liniard armonici este © mixcare eu un singur grad de libertate, efectuati de o partioula de masi m care so poate deplasa Pe axa Oa sub actiunea forjei = —ke. Keuafia newtonian de mijcare este deci mé + ke = 0, care duce la solufia generat bine cunoseutt Acos wf + Bsin of, unde pulsafia @ este dati deo Eeuatia Iwi Hamitton-Jacobt 39 Bnergia potential are expresia 7 Neon 98, im care am Hamilton Jacobt este. ntunel (2) (33) a ze 2 2 . jmlocnit constanta k prin valoares ei in funetie de pulsafia @, Beuapia tui a Ea admite o solufie ex timpul separat, § = s (2) — Bt. Functia s(x) yerifiel ecuafia lui Hamiltor ain care rezulta {ncit migeavea eate dat de (conform § 5) 8 ee eis on” OE V2mB — (mow }* \ ae din care rezulti o(t—6) si deci & © alta integrals complet’ ecuatiei (93), In eare timpul mu este separat, se obfine punind S(t, 2) = AW 2 + BU) w+ 0. (34) Substituind aceast’ expresie in ecua{ie se obtine Als + BY 2+ 0) + A A e+ BORE ceast eeuatio sf fie satitieut onfeure av fl yaloarea Tot iEcbuto se amulens separa coeicentdierttlor puter le asst V8” abil emai: 0. (88) 4 2aty 2 1 oe Ap. 6, Br 4R=0, O4540 Mecanica cuantici Acoste ecuafii diferonfiale pot fi integrate succesiv, si se objine AQ = TE cote of, Bey ‘unde « este o constant de integrare atbitrara. Atunci Sa Cott (36) ‘qste o integral completit, depinzind de parametrul a. Conform teoremei Ini Jacobi, migearea este data de 5 — man cotg at — 22 aa sin ot Unde } este o nous constant arbitrari. Rezolvind in raport cu # ultima ecuafie, obfinem a = 0008 ot ~ sin wt, de undo rezultié semnificajia parametrilor a gi 3: a este coordonata In tmomentul t= 0 iar — beste impalsul la acclasi moment, O alt integrals complet interosantt se objine dack admitem intro Guoerea mirimilor complexe, coea ce este totdeauna avantajos atuuel etad avem de a face cu oscilafii armonice. -Atunci putem alege pe A independent de timp (4 = 0) si avem ont, imo ‘unde @ este 0 constants de integrare complex. Intograla complet esto ont et, (ry Prin aplicarea teoremei lui Jacobi se obfine legen de miseare os ae ee ote 5 ea 2me = be 14 gent, tigkee ‘constanta } este si ea complex. Separind parte reals de partea imaginar ‘ constantelor a gid se obfin in total patra constante reaie. Dar, pentru ca solufia o si tie reali, trebuie si avem ) = —i 2 miirul constantelor arbitrare la dow. + ceea oe reduce nue mo I ECUATIA LUI SCHRODINGER §1. Funefia de stare Cele citeva legi cuantice, formulate in capitolul T, nu constituie 0 Dazii suficient’ pentru studiul cricirui sistem de particule la sear atomicd, Stabiliren unor legi suficient de generale pentru tratarea oriearui astfel de sistem este 0 operafio care nu poate fi ent decit pe cale inductive pentru acceptarea rezultatelor objinute pe aceastil eale este necesar ee éle si fie supuse verifiearii experimentale. in operatia de inductie ne sprijinim, pe de o parte, pe acele rerultate ‘enantice pe eare le-am stabilit in eapitolul 1, iar pe de alt partes po prin: cipiul de corespondenti, care afirmis c&, Ia limita in eare mkrimile de unei aefiuni sint mari fata de constants Ini Planck, legile mecanieij elasice isi plstreazi valabilitatea, Dintre legile cuantice formulate in eapitolul T, cele mai generale sint cele date de postulatele Ini Bohr. Primul postulat’atirmit existenta unui sir de stdri eu energiile + Bys By By jar al doilea postulat afirma ef, dack trecerea de la 0 stare Ia alta se fac Bin emixie sau absorbfie de radiatie electromagnetic, atunei freeventa, radiafiei este dat de relafia Bem By, ao unde am presupus el By> Ey. Relafio (1) ne conduce ia formularea ummitoarei ipoteze : Exists o sumiti mirime mecanied a sistemalul consideraty care variags armonie in timp eu frecventa v dati de relafia (1). Sehimabul de energie inte sistem, si elmpal electromagnetic al radiafiei se face din cauxa rezonanjel dintre mirimes respectiv® si unda electromagetied de aceeas! frecventa, Vom erie deci legea de variatio in timp a mirimii ‘mecaniee respective sub forma coms — get! =A gh 80, @ unde am introdus notajia - + folosit& gi in capitolul T. Scrierea com- plexi a vs (2) poate fi,deseompusé in doi factori, fiecare referindu-se la elte o singur. Mecanico cuantic& ai energie celbr douit stati sint suficent de presupunem acum ei ener tnt sate de tnalie gf Utereha dive oo ste sulcant de Inet pera ca dhentiane tile tpl euante ene, dee one gist fn dome de alba mecanici Chet ace doneni Tie it forma Hi, dar elena apar niciodati folate, ct otdeauma ea in timp ai funetiei de actiune 8 (eap. 11, $5 Sly ayy «05 ty) = ayy «5 4) — Bt. vi r al mirimii (2’) eu un item deci condusi 8% completa flecure factor al mirimi ( fermen Is exponent sontinnd variable de poste r* gt oy) = Bl =e ; Pie mel map ch ie spe he so expr ca ajutorl une! tunel BUG My oes aa) (ay ode mimi i ym fs tect sua Seemed so arse hts Tinta in‘care sntvalubile lege meant clasce, att presia (3) = Fes ot Wty ey oy ty)» AOE fe (8) ea ela ite posibili funchia de aofiune din mecaniea clasiek. Duct est Boparare tipi atena fanchia Wve apart hes ub Somme Hb My voy I= Hey oy BOA, (6) ? 2.) este 0 funefie inde zinti energia sistemului, iar Ym, ..., 24) est um‘ de ordansisle poste, ears ent cond Hey oon 3g)» dee, 7 ick Y, trebuio considerati. si rpresis (2 ara oy in far funcliek abalone a funcfia complex conjugats, pe care o'vom nota ou Ws, pentra, os in eazt ‘separ timpului, si apart factornl ef *" : PME ay oy Oy) = Py oy OM Ecuafia Inf Sehrédinger 43 ana tnd fant ek fonctia de action easiok 8 ma este © tuntie SPUMaRE yo. tle # cou at amalon Taco ye, mele Saag les unl amie euaiveareuamened so oame Sas abe conte anaoga ena al conned a amas Taco, Jn continuare, aga eum din Solufiile ecuatici Ini Hamilton-Jacobi Temesi Gonsecinte privind migearea.clasieg a’ parteuce sistemului, Sopot tzage onal in ce mod, din cunoagtarea fansjel dete vy Sstennatag” “Melt do interes fio ou privive la propel coast sistemului § 2. Unda lui do Broglie, Prineipiul de superpozitic Cel mai simplu eax de migeare este misearea reetilinie Si uniforms a rida nego bere. Fortelofiind mate, energia potentixia cats ‘constantis 5 Glenzal “Stasi constants ponte i aleast omit cy neny der pentru a trate Sosa Tytaeties” la cuprafata de separare intee goes eee (cap. I, §0,Xom Alene pentra energia potengiaih Uo omeiaan oarecare, diferita, le zero, na dintre integralele complete ale ecuatiei Ini Hamilton-Jacobi Pentru mijearea liber este cea complet separats (es, If §6, ee. (29)), S=pr— my, Tage Breprexintt imputsul (constant) al partiouted iar F este energia total dati de titelte yy . EB 7 +0. (7) Atunei funefia de stare ¥(t, 2, my %) trebuie 8% aibi-proprietaten (eon- ditia (0) by By ey ay) > Ae Oe Juis de Broglie (1924) a formulat ipoteza ed accasth relatie au are Dumal caracter asimptotic, el este o relafie euanticd enact: Voun sanders Wty a, ay ay) = Aen ™ (8) dior set din menibrul al doilea al aeostei relafii este bine eunoseutt nde aawaiel tum in descaierea propagial unes mide lene eee Fete de fang nig wet unde electromagnetics. Supraicile Mewle ene Fine de ag MP Mat) Sint plane perpendiculare pe pesteary Duntles 2g, Poato ti obtinntd deteminind Uinta deer hed normale! intro doud plane de unda situate ast), inclt dilgente de wok“4 ‘Mecanica cuanticd Aintre clo 86 fie egatds cu 2x. Tn cazul expresei (8), eresterea fazel atunel ind ne deplasimn din punctol rin punetul r++ deste p30 depla- fare en distanfa 2 dea Iungul normalei este dati de ar— pip; et 4 corespunde o crestere a farei cn 4 2, Hgalind aceasti mirime eu 2n, obfinem ® ppm unde p (respectiv 2) este matimea inmpalsalui (respectiv marimea viteze). Datorité acestei analogi, expresia (8) este nuit unda lui de Broglie asocinti” migodriiunet particule libere de impuls psi energie 7; 0 analizi: Bistematiod, pe eareo vom face ultevior, va trebui sh provizere ce'seinjelege prin asocieren” Intre migearea unel particule si propagares une! unde Eunotin Wt, a oy, 24) se mai numeste si ,funcfia de nda” a particule jar langimen de unda dati de relafia (0) se numeste Iangimea desnd a Iul de Broglie pentru partioula respestiva, Accasti lungime de und poate fi fexprimati $i ow ajatoral energie! einetice a particule mot a fee oa? t= la = Paes Dack partioula are o sarvind clectrios ¢ si a fost accelerat pink la Viteza 9 de eitre o diferen{s de potential V, atunci 24 = 7g - Pep Jn special, dact particula este un electron, retafia precedents dt expresin j=12,3h/Y¥ unde V. este exprimat in volf, iar 1A = 10-%om=10- my, Prin ummare, pentru electroni speeleraft de eatze un potential do 100 V, tungimes de'und’ este de 1.23 A- Pentmi a veritica experimental ipoteza Ini de Broglie trebuie at ae folosensct roprietiletpice ale unddlor din zien clase name pos Dilitates undelor dea prezenta fenomene de interferenft 4 dittactio, in particular, se stie ed fenomene usor observabile de difractio pe » tekeas ‘died pe o'stractars spafialk pesidea en 0 amumitd poriodiitate d, deat rit constants refelei nu apar decit dack fangimea do unda estedecclayt onlin de mavime ca aceasth constant&, Relafin lui de Broglie. arati eds pentru eloctroni on o enensie einetics de ordinal satel de electonvolfy, Jungimea de und este de ordinal 1 A. Refelele crstalelor au o constanth de acest ordin de mirime, desi sint indieate pentra verfiaroa ipotexe! lit de Broglie, Dar, deoarece electronit oa sccasti energie nu pot patrande ‘dine in cristal, ditractia trebaie observath pentru sloctonif reflooatl pe © taf a cristalutui.-Experiente de acest fel au fost efectuate de Davisson ‘si Germer (1927) ; aceste experiente au pus in evidenté existenfa fenome- aelor de difrofi, iar lmngimea de und obfinuta dn dstonyarea mainder de difractie confirm’ cantitativ relatia lui de Broglie. ‘Ulterior, astfelde Bes Ecuatia tui Schrédinger 45 ‘experienfe au fost feute sica alte tipuri de particule, ea protonii, neutronii tio, st chiar ow sisteme mai complexe a atom de heifa. swe talecule de hidrogen (Bstermann gf Stem, 195 Broglie fost confirmati. cantitativ Hxistenfa fenomenclor de intexferen{S si ditracfie pentra undele Jui de Broglie mai are 1 urmiitoarea consesingé extrem de important ; se stie, din fizea clasied a undelor, ef astfel do fenomene sedatorese supra punetii intr-un anumit punct al spafiulu, a efectelor produse de mai matte unde. Brin ,efectul” unei unde infelegem ,elongatia” Y(, oy 2 f) in panciul respectiv (de coonlonate %, 2, ,), Ia momiental rexpectiv t Soprapunerea se face prin adunare alaebries si poate duce lao intérire gan la 0 slibire a efectului total, rezultatul depinzind de diferentelo de ‘ast dintro unde, Sintem deci condugi si admitem of, dack Ys, Py, «=. Fy reprezinti mai multe unde de Broglie, asooiate mixearit wuei particule, atunci si suma Y, +, +... +: 'F, keprezinti o undi ‘asoeintd mig” ‘civil acestei particule, Aceasti’ atirmafie ce numeste yprineipiul desu. perporitie” pentru wndele W. ). In toate cazurile ipoteza lui de $3. Eeuafia Ini Sehrédinger pentru migearea unei particule Necesitaten de a considera mai multe unde de Broglie, ew diverse valori ale impulsului p, ne conduce laneoesitates dea considera diverse -expresii ale actiunii clasice, = p= — Et, diferind intro ele prin valorile ‘parametrilor p. Tn mecanica clasied, tonte aceste expresii sint solujii ale eouafiei Ini Hamilton-Jacobi, as a “ie tag MAS FU =O, -unde energia potentials. este presupusi constant, fiind vorba de migcarea liber a unet particule. Parametral 2 eare figureazit in exprenia feaefiet de aofiune 5, nn esto independent de pei este dat de (7) ste de asteptat cast functia deunda Ya knide Broglie si fo soluhio a unei anumite eeuafil, eare are una $i aceeagi forms oreare ar fi vaforle. paramettilor p 2, ew'singura eondifie en inare acest parametti sk existe Felafia (7). In plus, vom cere ea aceasta ecuafio st fie iniark #1 omogen Pentru ea principal superpocitiel si fio valubil, dect pentru cao sami lo solu ale ecutfiet si fio plea 0 solutie. O asifel de eeuafie se obtine eliminind parametri p si din expresin <{8) pentra ¥ si din derivatelo scestel expres = wi eee ori LeeLee or fa oe46 ‘Mecanica cuanticdt Din aceste expresii rezulti nid este operutora al Zaplaco sou, yo seu, lplacana i unde Fomalpnd eu Tanejia WF ambil membri ai condigil (7) se objine —py,titetel yy oye, 2m Folosind acum relafile (10) rezultit AW 4 UY = 0. uy Aceast ecuafie satisfac toate coniile cerute ete linian sl omogenis ingaede fanopia , prin uae suma-mad multor solu ate seo alu a eouafiel; de aseinenen, functin ¥ dati de expresia (8) este 0 solute teestl ecunfit oricare aft valorde parametslor p 3, cu conditinea el 8 catia relajia (2), Beuafin (11) ae numegte eeuafia ful Sohredinger pentmn migeare liber a ane! parienle(enersia potenfalé vind valoate ant : Const pained ese orb de mig eu aces ene H asl times inputs st wiba 0 valogre constancl fi 88 poatd varia Za direjia le pot bine solu ale cena (21) hu cate impute Separa, adie solu de forma Yay ty ty8) = Mey oy ae" aay Atunei funetia a}, 2 24) stistace ecuatia Ay + Ub = By, (asp 2m se numesie ecuafia Ini Schrodinger netemporaté pentra, migeares particule! eonsiderste, Cele dout ecuafiy (13) respoctty (18) ale hi Sehro- Unger reprecintt transpanerea le mecaniea cuantied a cenailor nt Hamilton acobi (temporal, Tespectiv, netemporal). § 4. Analogia dintre optic si mecaniea unei particule Ju capitolul TH, §6 am aritat ck legile mecaniei! newtoniene sine compict snaloage en’legile opticit geometrice; traicatoille unei particule de energie dat coined en sazele unei radial optice monocromatic, tunel cind indicele de sefractie la aecstor raze este proportional eu. ma” Fimea impulsalai particulé. Dar optica geometricl hu reprezints deft Beuatia tui Schrédinger aT ‘© aproximatie in studiul fenomenclor aptice, deoarece nu poate explicn fonomonele de interferenta si difractie. Pentru explicarea seestor fenomene este necesar si se introduck concepfia ondulatorie pentrn propagarea In minii, Dac& pot fi neglijate fenomenele de polazizare a lumnini, propagates sundelor monocromatice este descrisi deo mitime V2, yf) de forma, Yay 2 a) = Hay, + Bom, Benatia de propagare a undelor optice se reduce atunei Ia urmatoarea cuatie penta funetia “Yay, a5 25) (aay ‘unde 2 este Iungimea de und a radiatiel in mediul in care ex se propagit. ‘Dac notim cu 2, lungimea de undil in vid, 1 este dat de 7 (as) sande n este indicele de refractie al mediului. Keuatia (15) este valabild amu numai cind » are valoare constant’ in tot spatixl, ei chiar atunei elud 1m este funcfie de pozitie. In particular, ea este valabiti atunci cind n are ‘valori constante, dar diferite, in dou’ semispafii separate printr-o supratafa, plani. In acest fel poate fi explicat pe baza optieti ondulatorii fenomenul ‘de refractie, presupanind ci functia } rimine continu’ la trecerea. pi Suprafata de separare intre cele dousi medii eu indict de retractie difert ‘Vom avea atunci in medinl 1 (respectiv in medial 2) lungimile de andi Figura 2 arati c&, daci conditia de con- tinuitate este salisficutil, trebuie si vem relafia, — sint sine | sini yom oe sin ym intreunghiurile pe care Ie fe zrazcle” Juminoase, adicd normalelela supratejele de undi, cu normala la suprafaia de Separare’a celor dou’ medi, ‘Trecind acum de la undele Iuminoase Ia undele lui de Broglie, eon- statiim ed, daci finem seama de expresia (9) pentru hungimea de unds a lai de Broglie, ecuafia (14) se poate serie i ui i Pig. 248 ‘Mecantea' cuantica hh Folosind notafia ‘curentit” = A si relafin (7), eare se mai poate serie pt 2m(H— 0), objinem ay +52 (B— TW = 0, care coincide ox ccuafia Ini Schrédinger netemporal (13). Generalizind aceasté eonstatare, vom admite ed eeuafia lui Schrddin- er este valabili chiar atuncl cind Um este constant, ci varinzl eu poz, rin urmare atanci cind particula.na se mai mised liber, el este supust ata ‘imp de forje. Mai mult decit atit, vom prosupane e& eouatia lai Solr inger temporalé (11) este valabilé chiar siunci eind energia potential do: pinde de timp, deci atunei cind timpulamu mai poate fi separse, Considerafille precedente arata el, afard de corespondenfa, semnalats {n capitolal TT intre mecantea newtoniana a unei particule si opticn, geome, tried, exist’ o coresponden{’ intre mecaniea euantich a tunel parteule gi optica ondulatorie, Acest paralelism ne permite si tragem tele conclaait privind mecanica euantict pe baza expetienfel cistignte din studiu! op cil ondulatori. In special, pornind dela faptul ob optica geometries mn. rep intl o deseriere exact a fenomenelor aptice, cf numaio aproximatie Vela, Dilé fn anumie cuz limit, putem trage eonéluzia od meeaniea noweoniand repreaint& gi ea o aproximafie a mecanieii euantice, valabils in anunitte. ‘azar limits. Ou eiteva dintre aceste cazuri ne-am intllnit ned din empitos Jul I, ajangind astfel la formularea prineipiului de corespondenfs, Faptul e optica geometvick reprezint& numai o aproximatie se mani festé chiar atmacl cind inceredm sx defini nofiunca de bathe noes discipline, anume raza de lumin’. Dack inceredim si izpkim o singurl. ark dintr-un fascicul Iuminos, trebuie si fucem ca acest fascloal si treaci, trun ecran in eare este practicati o fanti, Micind ea dimensinnile liniare ale fantel si devin din ce in ce mai miei, putem incerca ei izalim, 6 singaré raz’, Dar, atunci eind dimensiunile fantel ajung la ordinal de marime al langimiideunda, apar fenomene de difracjie earonu mai permit izolarea razei, Propogarea Tuminii prin Zant ny ascult, ‘eu sullcientt proximate, de legite optiodi geometrice deolt dacd dimensianilefantel sint mari faf do Inngimea de unda. Pe baza analogiei dintro optioy si mecanick vom trage coneluzia o& fi nofiunes de traiectorie a unei particule (analogul meeanie al razel do Tumini) este 0 nofiune sproximativs. Calitaliv vorbind, putem spune e& aceastit nofiune na este valabili deoit atunci eind fungimea de undé de Broglie a particule esto mic fafs de dimensiunie linare ale ,obstacolelor™ care sin¢ puse in calea particalel. Vom dao formulare cantitativa a acestor gonad $7, dar de pe acum puten vedea ef nolan de tains im general mecanica newioniand, este perfect valabili pentra particule mactoseopice, Si considertim spre exempln o sferi rigid cu inaka de un 30“. Ataneé Imngimeadeundi a milligram, care se mised ou viteza 5 tui de Broglie (expresia (9)) este 2 = 6,6 -10-* om, Este clar e& fenomene de difractie cu unde care au o lungime de und& atit de mic& sint practic inobservabile, deci partionla respectiv’s se com: port, pind la abateri complet neglijabile, in eanformitatecu legilemecanicii newtoniene. Ecuatia lui Schrodinger 49 § 5. Eeuafia Ini Schrédinger pentru un sistem de particule Considerafiile expuse in -paragrafcle precedente, privind stabilirea anslogului cuantie al ceuatie’ Ini Hamilton-Jacobi pentru migearea unei singure particule, pot fi usor generalizate la sisteme demai multe particule. Folosind notafiile din capitolul 1, eonatia lui Hamilton-Jacobi pentru un sistem de particule este Me BEL) 4 Me ne os onto) ee ae Consderim intl im sistom do particule bere astel tnet toate forfele, atit cele interioare, cit 91 cele exterioare, sint ule, In acest caz, energia potenfialé este constants. Dat fiind iaptal c energia potentials seis letenninnta pind lao constanth aditivd arbitra, tn eal connerat ‘am putea egala cu zero energia potentials ; dar, pentra posibilitatea genera- Tart lncatalunel coer potentiate ariabiles om da'¢ saloute sonstanth axbitrar miximii U. ‘Eousifia (10) admite o integral’ complet de forma, (a9) s=Sne0—™ an it independenti, ei sint legati unde cei m +1 parametti py, ..-, Ps, Bm prin relatis Bey as) Semnificafin fixes a parametrlor este emosent: porametri «nope Teprenints componentele impulsislo diferitelor “poricne ale [ehemndht, iW ropresine® energia totale a accstula, "Yom adit e, la sears cuanteh, exits ofunctie W de cele ncoor- donate de thn, care, in cazul Nstemulal iber, este Gat exnot do jy fany Bai) = Ce! a9) Fey eee sel depart npc: ee eo seal and we magnetice etc., deoarece ea se propagi” in spafiul eu » dimensiuni al iment Gene ce Drones ui x deca! a elle mies neat tema de arale ete ee! ee diferenfials pentra functia ¥ dati de (19) eare mm mai confine parametrii, siren pet tg al Se 00) sy cone rae Be cos cea em cute Oe ae actor Lor gees oe it” AA Bm, daz (20)20 Mecanica cuantica tab, ams sofia eta costa cnn SG Se Beige campos, cont X conjugati P*, Ba satis. tecerea In mirimi conjugate (si 0 owe (20) Tn cazul partionlar, in ¢: ular, in caze enersia potential Tum depin imp, cousin (20) admite sotafit in car tna ete ope pinde ge Hay oy Mall Yay ey ele FE. (21 Functia ai... 9) care depinde numat de v a. Tumi, fi 2 cae depinde naa de variable ds pon yA On See 3am de + Uy = Be, (22), ‘care se numeste eeuafia lui Schrédinger netemporalt. $6. Bounjia de continuitate Inmulind ambi membri ai ec Jamalfnd audit membri ai ecuajiet (20) ex gf ambi mom \atiei (20') cu ¥, ‘ind me il aa Sug GN) ex spot dunn mente camera aus ee a Aap ye on PEE SE (re 2 one) Parantezele din membral intial acest! cena se pot care ave a [yy OK aye BE 8 yy OF aH) aaa ("oy SE Ampartind ecuatia obfinuti mai sus eu — ih se capsta BEY LS 8k (oy Oy oe Bae Bin (P oe : walt sn mr Sistemul se reduce la o singarit partiould, indioele + (23) Eeuatia Iwi Schrodinger on. ‘unde m este masa particule. In acest eax ecuai (23) se reduce ia PO Bh hy to (299 a G0,” Oey unde am pus eek ( aim OO, Beuafii de forma (25') se intilnese des in fiziea clasicl gi se numese: ecun{ii de continuitate” ; 0 astiel de ecuatie se scrie sub forma 12, 3). ey (25) ae : 24 aiv oa si exprima o Tege de conservare; 9 reprezintit densitatea spatial’ a wnei amumite marimi, iar vectorul j reprezintit densitatea de curent _mrimii respective. Spre exemplu, ¢ poate reprezenta densitatea de mask intr-un punct al unui fluid, iar j densitatea curentului de mast ; sou p repreaintie Aensitates de sarcina electric’, iar j densitatea de curent, electric, Inmulfind ambit membri ai eeuatici (25) cu elemental de volam de, deri, $1 integrind pe un anumit domenin tridimensional 9, se obtine Ww Hy Hy By 1) 2, dey doy + A da, deyaz, = 0, Gen de a doua integrali de volum se poate transforma, pe baza teoremel Int Gauss, intro integral’, pe suprafaja ¥ a domeniulai 9; remit astiel ares ej ican de (pas (259 unde j, este componenta vectorului j pe normala exterioard a suprafefei Forma integral (25') a ecuafiei de continuitate exprima tocmai legea de. conservare ; spre exempla, sarcina totald.eontinuiit intr-un anumit domenia am poate ereyte (algebric) decit prin aportul de sorcini prin supraiaga domeniului. 0 formulare analoagt poate fi dati gi ecuajiei generale (23). In acest. Scop, Yom introduce ,componentele”’ j, ale densitaii eurentulut in spatiul configurafillor prin expresiile A (oye Oy 88 shee tw OY), a6 dine, Te) ° Observiim intii eb, aceste componente sint miirimi reales in adeviir, in parantez apare diferen{a, a dont mirimi complex conjugate, care este par imaginara ; factoral i de la numitor compenseazit factorul i'al acestei mi~ rimi pur imaginare. Cu aceast’ notafie, ceagia (23) se serie a Se Bl M ee so eo DP +B GE =O. te22 Mecanica cuantict Forma integral a aeestel eouajii de eontinaitate in spafiul contigurafilor be serie \ = \ in de. Peutra meanica cuantics este deoscbit de important eazal in care functia Y'se anuleazi suflcient de repede, atuncicind panctul de Cooma’ uate ay.» &= din spatiul configarafillor ke indepartean’ Is infinite oo fitecie, pentra ca integrala marimit [')* pe tot acest spatia e& whence find. Atunel si componentele j, ale curentului, dace de (28), tnd ane ‘ind punetn! din spafiul configarafilor se deparéeaza la intinit, Facial dog fupralafa # sh tind tainfinit in toate direofile integrala de suptatatar ne auuleazi, iar domenil @ euprinde tot spatiul. Atanei forma integrali eonatiei de continuitate se reduce la ad at Hide prin integral simpls sau multiplt, irs indieaia limitelor, se sub- auigee intearala pe intreg spatial. Prin tumare, desi maies " depinde de,Smp, integrala mirimil ( |" pe tot spafiul nu depinde de timp es se cconservit in timp. Funefillo ¥ caro au proprictates dea aves o integral vo SPFirda,... da, finiti se mumeso funcfii normabile. Integrala Fanofn neat LM reali poritiy, care mu se reduce Ia zero det dae funofia Y este identic nuli, Ia cole ce urmeass, vom now ry =f ferer. 1 MER os Bel) day... dy si, mai general, mio =( Wl: PIF es eat Ads day -fireda,..- a0, 6, (23) Ee 2 Oey oy el ao i Prsupunind ef Y nu este identic mals, dar este normabili, vom uml ridécina patrati pozitivl « numérulal weal 3 pozitiy: CEN’ on ma” functiet Eeuafia Ini Schridinger (20) tind liniark si omogens, dack este Q.solufie 4 acestel ceouati, atunci si OF este o solutie, unde 0 eto oc Santi, in general, comploxiy arbitras. Notind "= GW, patent ales Peagitttel inele norma funcfiet Y" sk fio gall! eu unitates Pn’ adore elapia of ory aiinite solufia O*0 = 1/CP IW. Se aioe oly prin inmulfire ou tactorut G fanoyia normabas a fost norinats, subiajeegind ae eee, Sara unita Gira os aay = oroerte) et Beuajia tui Schrodinger 38 soothe nhmeteé ioral seem ete § 7, Aproximatia evasielasied ee ragatle precedente, prin ratinsmente inductive, pomind ere sear reign eermirre aren irene Cee eee ee cea a sfurim acon caleninvers, Consdernd ea punet deplaare natin Tui Schrédinger (20) Ao oe ae. LUPno, Ta 3% Bm, oat a 1 @) = ot", e) “vem succesiv A ov 98 gs, A OW Ta ~% i Oe, ayow i os. 88] GY Hl) +43 Tatroducind soeste expres m cousin Ini Sohniinger si simplificind fac- Zora! esponengial commun obfinem 8. (Appa a * Bam Ge.) oa +0 (30) Aocasit ulin eouaie ny coincide ou eousfia clases din causa pre- seafol tenmantor cane confi faetoal 2 kewafu, nntonSecabt te © aprosimafie acceptabila dat termenit respectivi sine ail fafi de t= ‘moni care figateazt in soeeapi paranteza dreaptl (28) - nf 28) « (28), [eee |* Ge: sun, din motive de comoditae, am inocu pe 2 eu mirimea By care eate Mead ordin de tases : a 4m mecanien clsioh avem (ven! enp: I, ee. (18) 5bt Mecantca euantied | Ecuafia lui Schrédinger 2 | Inegalitatea (31) se poate serie atunei é . Sn expresa derivatelor de ondinul al doiles ne-sum mnfuginit nummai Ia ter- Tenn! de ovdinul zero, deoarece in ceuatia (30) ele Higureval inmulfite eu A. Obfinem atunci Dar raportal ~ este toemai Imgimea de und’ a Ini de Broglie sau, mai 2 x20 langimé’ do und proectata ai Inegalzaten precaent se ponte sete ten Airectia de miscare pe axa Oz. Sy zal ary ‘Pentru oa ecuatin (80) si fie satistieutt, trebuie ea eoeficientul fie- -eiirei puteri s parametrulni “si se anuleze. Aproximajia de ontinul zero ‘negalltate capi 0 @ lungimii de und ivi dacé caleulim cresterea relativd, Ai atunei exnet ecuafia lai Hamilton-Jacobi, | iar do ordinal hangin de mad ae Me$ 9) — Ho) “eB ae (Ge) #4 * , mafia de ondnal int conduce In eewafin | Aplicind formula eresterilor finite avem : " | 28 4B (a 28,28. 4 8) og (as) Ad= M2 + 3) — 2) = aaa), te Qm, \" G2, Oa, Oak . oo cd ‘care poote ft intagratt pentru a obiine pe 8, dock S, este ennoseut pein unde ¢, este un punet euprins intre « si + 4. Atamei Integrarea ecuafiel lui Hamilton-Jacobi Observiim ed, in uproximatia evasiclasicd, fanctia ¥ devine An ym Mee) & 2); " rs ge derts Ineyalitatea (81') devine stunci. Jan mnind de undé, pe o distant de ordinal tne oe Ane, mie fa do unitate pent co aprosimaji aver ‘proximatit din ee in ce mai bune ale solufi | xs se pot obfine exprimind aecste lolufa suk tenet a ae 1 . deci A apare ca ,amplitudines undei ¥", care are yfaza"” 8, Beunhia s mr tae(tle... : ms * : 7 7 . (82) 488) exte desi o ecuafie pentru determinarea acest amplitudini, A. ‘Mai interesanti este ecuatia pentru determinarea ,,intensitayii” Mitginindn-ne numa tomcat de ordinal att in obfinemouace a9 =~ ebroximatn eval, numeste aproximatia evasiclasied. Avem : ee Substituind tn ecuafia (88) pe 8, prin expresia sa,Mecanica euantica 40] aAsinte ste forma seuatiei de eontinuitate i sproximaia orasi {Ey mate putem constr pedo dena poiatia eas title de curent “Thal itt ziterele mips de-a longa traisotoit mezanict clase. Atanei ecnatia de continuitate se serie se ee +X 7g (er) <0. In special, pentru o singurit ‘Partieuli: avem_ 88. aincpy art Aivteu) = 0. Dup& cum se stie din Inecanica clasieti, aceast’ ecuafie arati: ec den~ States so deplaeaca in ngal taicioriioreagaeg se 2 acne An expresa eaett (2) a densi de utent se poste Separs un factor proportional eu density wee *)~ im, (9 [se-(o9e)]*- dor Jactorul care inmalfeste densitatea mare in acest cag ‘semnitica fia clasicd simpli vitezei, § 8, Interpretarea statistics @ funefiei ¥ dn parngmalcle precedente, prin argumente mu de nutans logic dedue- iargGl ti arguments de plats am rouge Scone ete Jui Schrodinger pentru fanefia F, ecuatie care confine ca element consti- Ecuatia tut Schrédinger BT Sun{st ADH, Problema eare se pune acum este aceen de a extrageatn Sitonuice ocerodinger informafii de naturd fick asupra compesen sistemulai mecanic. Jn acest scop, trebuie si subliniem intii ex singura atirmatie de canary guantick, pe care ain presupus-o ea. fiind eantitaiv exacts eae, {aanticly este asocierea unei unde de Broglie de tipul (19) miyearituae ene tem de particule libere forma (¥ezi ee. (8) Tn special, pentru o sings partioull unas sop Was tay ay) = Cot, (3s) Yoineattitmatic, Indust pe baza principintui de eorespondenfi, fost de diomereantitaliy prin experienjele de difractic a particulabor pe vefole de difactie de diferive tipuri. fine winlzim, in ce constl'o aatfel de experients. In opti, diractin regen ne fimifind un fasciou! de Tuminisasupsn rejelel; dup neonchee ee de anne giculul se desface in mai multe fascieule, reprerentind maceaats Pemtartetie de ordinal inti, doi ete. desparjite prnvregiani intense. Anima a objine un astiel dé fenomen de ditmactio eu pasticule weteee {igpleulal asupra refelei i so inregistreaats fascieulela dittactete: Wen ato Melle, 84 pretupanem ed particulelo ar f electroul Hea detect Frag anG totogratich. Maximele de diferite ondine, care apar beeen Saaeenti, sint datorate impactului unui numat mate de electrons fee dintre ei activind un eriunte de bromund de avwint din plack, treo atimplit ins eu fiecare election in parte? Desigur ef figura de ditractie nu se datoreste interacfiel electronilor intre ei deere Honig Hobtinnta ea fascionte exizem deputin intense, tial noite deen, ‘afionamentele probabilistice se aplick mtanci eind of amemite Seeacht, electuatl in condifii bine determinate, poate dues la mal mace Bath epetcite $9 priori mu stim eare va ti rezultatal la o experiente {REE Bepetind inss experienta do un numa mare ¥ de ori, in eee ee least’ condifit, fractiunes din'numirul total de experienfe, care condge58 ‘Mecaniea cuantied J unul si acelagi rezultat, este un nami bine determinat, numit probabil tatea ile realizare a renultaculul respectiv. In cacul difractiei particulelor, intensitatea maxinmului este ‘propor- tional cu mumdrul de particule care lovese placa fotogratied in reekaca, espectivi. Pe do ath part intnsiintea undei este proportional et Die trafal amplitadinit undel, deci, in euzul nostra, eu ME Sintem dee condusi si interpretdim faneyia Yin modul urmator : Expresin Iya 1) day dary dy (35) este proportional eu probabilitatea de a gisi particule la momentul ¢ in elementul de volum de intindere da, da, da, in jurul punctutui de coor, donate ay vy 2, ‘Pentira ca expresia (35) si reprezinte chiar probabilitatea, este necesar @ sumo probabilitijilor tuturor rezultatelor posibile si alba valoarea. unu. Cum particula trebuie st se giseased undeva in spagit, trebuie ca, integrala expresiei (35) pe tot spatiul s% fie egal en unitatea, deci trebuie ca fimetia si fie normatd. Atunei mirimea ||! este densitatea de probabilitate, Benafia de continuitate garanteazt conservarea, normed in cursul evoiufiei in timp, Observiim in treneit ek unda de Broglie (84) nu este normabil, deoarece fanefin F nu tinde la zero eind punctul 2, zy sy tinde 1a Infinit” in tealitate, fascieulul de particule nu ocups decit’o tegiune finit® a «pas fiului, asa incit unda nu poate aves expresia (34) decit in acea regiwne sb trebuie si fie null in exterior. Dacé funetia ¥ este normabili, dor nu este normatit, en poate ff vormati prin inmulfire ew un factor humerie convenabil 0. Prin urmare, daci ¥ este o solufie normabil& a eeusfiei Iai Schrodinger, atunei gL CY este normabild, orieare ar fi constanta @. Toitte aceste fanetii duc Ia exact- acelagi rezultat fizie final, Solufia identic nui a ecuatiel lui Schrodinger, care exist totdeauna, nm are nict o semnificatie fizies, deoarece duce la. probabilititi identic ule. Aceste consiutdri subliniaz’’ ined o data dife- renja dintre semnifieatia fizick » undei de Broglie gi a undelor din fiziea Glasics. Douis unde sonore care se propagi intr-un anumit- mediu, care Gifers numai printr-un factor numerie, reprezinti doud fenomene’ fizice- care due Ia senzapii diferite ale urechil,’ Unda identic. nul ate si ea un sens fizie bine detinit, cici reprezintd repausml mediului de propagate, Interpretarea statistics a solufiilor ¥ ale eeuafiel lui Schrodinger: a fost dati de Max Born in 1926, Ba se generalizeasts uyor la sisteme de particule Expresia May oy, 25 ty DI day dry... dy (a6y este proportional ew probabilitatea de a gisi Ta, momentul f punctul reprezontatiy al contigeratieisistemuafit in efementul de volun’ de intine deve dz, da... diy in jural punetalai de coordonate wy ry ass Be ain spiel Coufigurafiior. Expres (35) neprerint& chiar prebablitaiea dsl fnesin este normatd. In capitolelo care wnnen28 vom gencratiza accast interpretare st tisticd sf Ia alto misimi decitcoordonatele de porifie ale partieuleloy (cau pattieaiei) sstemnln. Iv OPERATORIT ASOCIATI MARIMILOR FIZICE $1. Spatial stiritor Thterpretarea statistic a funcfiei W (ity ...y ae), Solutie a ecusfici Tuk Schrodinger, arati, importanja ‘acelor sehijiiy pentra eare integraln meupls : fe (soy Beat) Vin yay) Mey. Ags i) Intinsi lo intregul spatia al contiguratiilor sistemului de particule, are © ‘valoare finitd, Pentmn aceasta, este necesar ex funefia V si se antleze in anod convenabil atunei cind punctal din spajial configaratiilor xe depir- ‘teazd Ia Infinit. Pentrn simplificarea serierii vom nota cu 2 totalitates eoordonatelor 4, as fe] incit vom serie soluia eoustici Ini Schrodinger sub forma ¥ (2, t), Pentru clementnl de volun in spajiul configurator vom introduce nots}ia presourtath day dey... day = (dey; de asemenes, vom serie un singur semn de integrare, elementul de volum. fiind suficient pentru a arta eX integrala este a-upli, In fine, vom nota integrals (1) eu simbolul ore ‘Valoarea (presupusi finit) a acestei integrale este evident un numibe reat sipozitiv, Ridiicina patrata pozitiv’ a acestel integrale se numeste , norma” Tunctiei F(a, 1). Funefiile Vx, 2) care an proprieiatea ca integrala (1) 84 fie finita se namese fune{ii normahile. Prin inmnulfiren funefiel normabile Y cn un factor constant conyenabil se ponte obtine o fanetie OW, a edtel nomi este egali cu unitetea, Functille eare an norma egal ott unitates se numese ,normate”. Fie acum ¥, si W, doui sotutii ale ecuafiei Ini Schrédinger, presu puse amindows normabile, Din inegalitaten evident’ (Mi) ~ PPro ¥* (2, 9 Y (wa) (doy, @ sroraté imediat MIM <2 ye + pre Inmultind ambit membri cu elementul de volum {de} si integeind intit pe un domenin finit # al spatiuini confiuratitlor se obtine 1 (imtiratare 4 {imietor Af oe hao