CUPRINS inraopuceee B45. Candenotoare sects 3 ROBINE 32 Sracaray: daiicarea bint 362. Chri Re BEd. Greta UG Serwate allecea otcriginala 5. PIABILITATEA COMPONENTELOR PASIVE THIINOLOGIA DE MONTARE A COMPONENTELOR SL, Comporenie ctctone pesve SMD SUPRAFATA S14: Eondensneareciecleoliieces tanta E18 Termtonre 62: Comiderei’gecrale Capitolul 4 REZISTOARE 1.4. CLASIFICAREA REZISTOARELOR Rezistoarele sint componente pasive de baza in aparatura electronica, reprezentind aproximativ 80—40% din numarul pieselor unui aparat elec: tronic ‘Aga cum se vede in fig. 1.1, ele sint de dimensiuni si forme variate, fiind de tipuri diferite: rezistoare, poten{iometre, termistoare, varistoate Rezistoarele se pol clasifica dupa mai multe eriterit (Tig.' 1-2) eat Fig. 11, Resitoote de difeite tinaREZISTOARE Warimes Te Element osined -curentilor ‘constructlv conductor Destined = = ~proesionale «Tin retains” Tee wal = eiregabi cuca Sebt coon a turnate din fort [rezistoare) itate din tabla: [ianisoarg} se es — ares = ben! metalice ~bobinate —varsonre = de volum “totorniatente ig. 1.2. Claiticarea rezistoareor Astfel in functie de intensitatea curentilor eare le straba, pot fi AeUeristoare pentru curenf tari si — fezistoare pentru curen{i slab ; Fipul conctruch al rezisloarelor este un al riteriu de clasfieare con- (ort cara exist Sctish pe corpul acestula, Condiflle de temperatura si frecventa la carerse 9 asoard Capacitajile nominale sint precizate de obieei in catalogul fabri producatoare : ctioleranta t, [96] reprezintd abaterea maxims a valori reale a capa cittii faa de valoarea ei nominala. Pentru condensatoare cu Cac) uF capaci-, falea. nominala respect valorile normalizate din serile £6, E12, deeaa ees, eu Tolerantele corespunzatoare acestor serit («, fig. 1:3)" Bente Cool uF, valorile hominale. 9 tolerantele, depind de firma pro- Gucdloare. Pentru condensatoarele electroltice se,dau de obicci tolerante nesimetrice: (0%, +50%). (0%, +80% ). (—10%, +30% ). (—10%, +50%) (10%. +1009), (—26%, +809). b 0% cisiunea nominala. U,V], este tensiunea continua maxima sou tensianes alternativa elicace maxima care poate fi aplicata continuu la ter- inmnalele condensatorulul, In gama temperaturilor de Iueru. Valorie tensiu- Mit nominale nu sint normalizate; w2uale sint urmatoarele valori: 6, 12, 16, 25, 63, 70, 100, 125, 250, 50, 450, 500, 650, 1 000 V. fexistenta de izolafie, R, [2] , este definita ca raportul dintre tensiv- nea continua aplicata unul condensaior si curentul care-| strabate, 1a | mi ut dupa aplicarea tensiuniz: tn Tunclie de tipul condensatorului’ (deci de natura dielectrcului), rezisten{a de lzolalie poate varia intre 100 M8 si 100 Ga Condifile n care se cleclueazs masuratorile (tensiune, temperaturd, Umiditate) ‘int specilicate in catalog. Pentru condensatoarele cu C.>0,1 AF se nied in locul rezistentet de zoletie, constanta de timp & —=RuC, (care Hepinde ce proprietati electrice ale dielectriculul). Pentru condensatoarele leetrolitice patamelrtl cure intereseaza este curentul de fuga 1, care repre- Cintd curentul ce {rece prin condensator cind acestuia i se aplied o tensiune Continua 1a terminale, curent masurat dupa un timp ¢ (1-min, 8 min) de Ta aplicarea tensiunil continue "— tangenta unghiului de pierderi, tg 6 {—]. Intr-un condensator, dir cauza pierderilor in dielectric sin rezistenta nenula a armaiuriior ys fermi hale se dps patre activa. Tangerta unghiul de plrder tt del negte ca raporiul dintre pulerea activa, Py. care se disipa pe condensato: Sibuterea reacliv, P,, a acestuia (masurate fa frecvenia la care se mésoar? $ Rapacitatea nominala). Un condensator este cu atit mai bun cu eit putere: Zeliva disipatd tr el este mat mica ‘acd considersmo schems echivalenta in care pierderile in condensato sint reprezentate lie prin rezistenta 7 (in schema echivalent serie), te prit feristenja Rin schema echivalenté paralel), v. fig. 2.5, construind dia {Grams lazorialé tensione--curent se observa c¥ unghiul de defazaj g dintr Rensiunea aplicata si curentul care parcurge condensatorul este mai mic de CH90" (g-B0" in cazul condensatorilul {geal {2¢8 pier der). Complement mghtulll de deiazay este unghiol 6— unghiul de pierderi. Tangenta unghic Tul'de pierderi, pentru cele dous scheme echivalente este dats de relate date yi wan, UeFig. 25, Deinires tangentel ungiului de plerderi sau poate fi pass sub forma raportut dintreputerea activ si puterea reac tiva a condensatorutui. e ® vous Marimes langentel unghiului de pierderi depinde de natura dielectric ful sh de procesul ehnologie al condensatorulu considerat; este de dori Ca seeasit marine se eit mini mica In {abel 2 sint date valorite pce ale pentru lleva Uiparl de condensatoore ~ rigiditatea dclectrica reprezinta tensiunea maxim continua pe eare iruivie sao suporte condensatorul un timp minis (de cute! 1 tue) Fa SH apara sirapungert sau conturnge veel pert sry (Pou —Tu) repent ek de temperatura intre care vondensatorut Tunclioneazd tp uidelungal. No tara dieicetricului determing acest interval care poate fit ee “+70°C) pentru condensatoarele cu polistiren si cu hire — (25°C: (40°C: 125°C) pentru condensatoarete elecroliice si cele cu tantal reat, nt Varlate a'eapoctai cw Tenperatur este defini de aon Zur] arial tineare, expresia lui devine 46 Valorle tg 6 pentru citeva ipa condensatoratut ‘a Condi de maswrt =] Hi ceramic wi malta % to-10* or 0-8 exe : ; fi Mie ‘ramie wi mallsrat z ‘ip . B10 Gi polatver (evel), 0. Gant oF fol Rie : “o-io* cu Hire i | ret wie civic mini 03 [mio He ecto ca antl ce inane 7 unde Cp este valoarea capacitatii 1a temperatura To € este valoarea capacitalii la temperatura T. Coeficientul de temperaturd este exprimat tot mai frecvent in .ppm/°C* — parti pe milion pe grad Celsius — definit astiel: 10*{ppm/ Gat To) unde C, CT s1 Tp au aceleasi semificalil ea fn relatia de mat sus & Slices de variate al capscitath sub acfiunea unor anu fac~ lori (Gum af ft umiditatea, tensiunes aplieata, dura de pastrare ele), Kp este dat de relalia:, an K y= SS 100 (%) unde C) reprezint valoarea condensatorului in condifii normale de funetio: hare jarCo— valoarea la care ajunge capacitatea condensatorului sub actiu- nea factorului p. 2.3. SIMBOLIZAREA $1 MARCAREA CONDENSATOARELOR Reprezentarea conventionala a condensatoarelor se face conform STAS 11381/7-80 gi este ilustrata in figura 26, unde: ‘@— condensator (in general) 6 — condensator (in general), £ — condensator de trecere @ — condensator de trecere, simbol tolerat ¢ — condensator de trecere, simbol nestandardizat condensator electrolitic g — condensator electrolitic, simbol tolerat § — condensator electrolitic, simbol nestandardizat bol Lolerat a7Fig. 26. Repreventarea conventional conéensatoareor. { — condensator variabil } — condensator variabil, simbol tolerat 4k — condensator semireglabil, semiajustabil, trimer £ — condensator semireglabil, semiajustabil, trimer, simbol tolerat Condensatoarele sint marcate tn elar sau codilicat, prin euort (inele, benai sau puncte), prin simbotariallanuricrce, sau cod Weta normatieaté ilernational sau, uncer, spect una anit producto. Indferen de sisteml de marcare adoptat, caracteristille ce se tnsciu pe corpul cor densatorului sint: rs ie Ai"in med nbligator, ne orice tp de condensator: “"capacitatea nontinald. Cx ev uniatea de masurd (tn clar, cod de culori sau literal); ° bat ~foleranta vari nominate: tn cla (in 9 sau in pF dae Cac10 pF), in cod de culori sau literal; is " rnd 8} "in mod obligato, pe tne tipurt de condensatoare: polaritafes borne (nustal la condensatosreleclectrolie), tn lar; terminalul conectat la armatura exterioara (numai la condensatoa. electrolitice sau cu hirtie), in clar; tensiunea nominala Uy (la condensatoarele electroliti cu film plastic) in cla, cod literal sau de culori ficient de temperatura al capacitatii (la condensatoarele ceramice) tn cod de culori sau literal ©), In mod Tacultatiy, tn funclie de prox fabricatiei (an, luna}, codul condensator wert et 48 ator se poale marca: firma, data (specific firmei), Treevenita de Marcarea in codul culorilor, este aplicaté mai ales condensatoarelor” ceramice. Citirea indicatillor coldrate pentru condensatoarele ceramice tip. disc" sau ,plachet{ se face incepind de la terminale; pentru condensatoa- ele ceramige tip ,tubular citirea se lace de la inelul sau banda mai groasd saul mai apropiata de extremitatea corpului condensatorului. Codul eulorilor este dat in tabelul 23, iar ordinea de citire a culorilor si semnilicatia lor in figura 2.7 (pentru condensatoare ceramice) si figura 2.8 (pentru conden- satoare cu tantat giveu stiroflex).s Fig. 27. Mateates in codul culorilor pentru condensaloare ceramice: oc) marcarea Completa: ®) marcarea momal a valor nominale: = conicent de variate cu Tempers tora, 2 prima cies semmiicativa, 3m dova cis sermilicalivs, 4 — coxficent ie muliplicare, § = toleranta Gell rer eee rtm matter cure |_ ceeds [tease "cea | ree Sie | Nhe [ecto pr[coio ptnme ey] Tam | HES negre 0 1 1 | a2 +2 | o 10 630 ave | i | wo | w far les | —m| as wm | 2 | wo | wo | som] 2] —m] 4 | 0 pores} 3 | 1 | a = ts|-wo| o | — caver | «| i | i | — | aio | 20] 3 | os we | oe |e | = bales |—oo| | on | abate | 6 | = | — | =ao | = | eo | 8 | oe - | | -2200 ab | oo | wt] at +120 | 25 492.4. CONDENSATOARE FIXE 24.1. CONDENSATOARELE CERAMICE Condensatoarele ceramice folosese ca dielectric 0 ceramica formats dintr-un amestee de oxizi, silcati, titanati si zirconati ai diferitelor metale, aati, tale ete. In functie de compoziie,ceramiea deleetrica obtinut’ poate 2) ceramica de tip f, care are ta bard titanali de magneziu si caléa cu permitivitates e,m5-=-300. Condensatoarele realizate cuvacest tip de di lettre au 0 variate tiniara linia capactt[i cu temperatura gt tg & mic 4) ceramica de tip pe baza de zitconal st titanalt de boris sau stron ti are permitvitaten foarte mare. ajunging pind la 19000, dar coetient de variatie al eapaeto{i cu temperatura este nedelint sh tg 6 tiar mare (eu fet pulin im ardin de marime fate de ceramica de tp!) ©) ceramica de tip 1 are 1a baad compori ale (Ranatulul de bariu care pot ii transformate in semiconductor prin traare termich: dupa care brn didarelse poate elace stratul delete fa suprafata maternal pe © adincime foarle med; permitivitatea oblinuta este foarte mare (100 000, 300 000). Condensatoarele ceramice tip /// nu se fabrica in [ard Din punet de vedere consirucliv, condensatoarele ceramice pol fi abu (are, placheld sau dise: Procesl tehnologic de oblinere a acestorecuprinde Urmaoarete principale elape —"ceramiea dileelrich este obtinuld prin procesul tehnologie propria taleriletor cerainice: substantele eonstuente sint dozate, amettecate, macinate; puberea obtinuta in amestec eu ant specilic, prin presare, am Mare Sau turnare, urmata de lratament terme, eapata terme, de dsc, Pla chet sau tub ceramic de diriensiun! diferite (determinate Ue valoates hart a capacitat de tensiunea. nominal) = fnrmaturite din argin sind depuse pe cele doua pati ale diseului sau ‘mate'(pentru tuburi); fixarea peliculei de argint pe suportul ceramic se fa prin tratament termic — lipirea terminalelor se face automat % — protejarea condensatorului astiel format se realizeaza prin acoperi< Fea cu un strat de rasina termodura (pentru discuri si plachete) sau de vopsea protectoare (pentru tuburi); urmeazi marcarea in clar sau in codul culorilor. i 3 In fig. 2.9 apt ilustrate-c®le trei. puri constructive de condensatoare, curi), depunere manuala (pentru plachete) sau cu ajutorul unei magi Nautolg sma : ’ rages Yr is * §; Disc ceramic a Piachath coraenicl _N a * ree 9 fe Fig 29 Consensatoare ceramice: a) seefiane prin condentatorul ceramic tubul bi cosdensatorl cram dis neprotjal<) condensatorul ceramic places nepoteat lar in fig. 2.10 sint prezentate produsele finite: condensatoare ceramice de diferite valor! nominate, marcate in clar 31 In cod Condensatoarele cerainice mullisirat sia caracterizate printo mare capaettate species (capacitatea pe unitatea de volum), a¥ind dlmensiuni ne! si valor! nottinale iy limite Largi (de la 33 gF——1 4) Und si tnlocel- seh cclelaile Tipurl de condensatoare Tolosite in circultele eleetronice Materialul dielectric este 0 pasts ceramicd de tip / sau! carey prin laminare pe suport permite obtinerea unor fol ceramice Toarte subi de folie Se depune prin serigraie o configuratie de pelicle de argin-paladiyELEMENTE $1 CIRCUITE REDRESOARE Redresirea se efectueara cu dispozitive electronice neliniare, a céror comportare depinde de sensul curentului prin dispozitiv.| Pana la aparitia dispozitivelor electronice au fost uiilizate pentru redresare comutatoare mecanice (rotative) antrenate sincron cu tensiunea de redresat, Redresarea cu componente statice s-a realizat cu tubuti electronice vidate sau ionice, care au fost inlocuite treptat de redresoarele semiconductoare, cu cuproxid, initial (nu se mai folosese). cu seleniu (inca in funetie, pe alocuri), cu germaniu (scoase din fabricajie, dar prezente ined in echipamente mai vechi) si cu siliciu, REDRI ELE CU GERMANIU: Au fost primele diode realizate compacta, putindu-se astfel obtine gabarite mai reduse decit la redresoarele cu seleniu, Prezinta caderi de tensiune in sens direct relativ mici, comparabile cu redresoarele cu seleniu gi curenti ici. Au fiabilitate mai bund, dar sunt sensibile la temperaturi depagind 50 .. 60 grade C, Deoarece nu se mai fabricd, ele au fost si sunt inlocuite in echipamentele mai vechi. cu diode eu slic. REDRESOARELE CU SILICIU: Sunt foarte Gabile, cu duraté de viata practic nelimitata in conditiile unor fn smoderate, Se apropie mult de caracteristica idealé a diode, find caracterizate de curenti invers foarte mici, rezistente directe mici. Prezinta, totusi o cddere de tensiune in sens direct mai mare decat diodele cu germaniu. Majoritatea diodelor cu in forma invergi mai se realizeaza pe baza jonctiunii pn, format intre dowd giuni semiconduetoare adiacente avand tipul de conductibilitate diferit. In unele cazuri, jonctiunea se formeaza intre materiale diferite (ambele semiconductoare, sau un semiconductor si un metal). Jonetiunea metal - semiconductor cu conductie unilaterala poartd numele de did Schoitky. O comparatie intre diode pn si diode Schottky realizate pe acelasi tip de semiconductor si avand jonctiuni de ari egale pune in evident faptul c&, in conductie, tensiunea pe dioda Schottky este mai mic& decét pe dioda pn, la acelasi curent, in timp ce in blocare. curentul prin dioda Schottky este mai mare decat curentul prin dioda pn, la acceasi tensiune. Clasificarea diodelor cu siliciu se poate face dup& mai multe cite 1 Dupa tehnotogia de fabricate: -prin aliere: u joneyiune mesa difiwzaa; cu jonetiune planara difixzaa, jonetiune planara implantata ionic; we metal - semiconductor (Schottky). 2.Dupa modalitatea de montare a terminalelor pe diod&: 3.Dupa ineapsulare: -cu eapsul metaliets-cu capsuld din plastic; -cu capsuli din still; -cu eapsuli ceramicd 4.Dupa viteza de comutare: -redresoare normale: -redresoare rapide (diode de comutatie); 5.Dupa puterea disipatt de mica putere P100W. 6.Dupa programul de liveare: -pentru uz industrial; pentru uz profesional; -in executie TIA (destinate mediilor corovive); ‘in executie G (puternic zorozive): -pentru uz didactic. Caracteristica tensiune ¢ arent in polarizare directs penteu o dod 1N4007: SOLICITARILE IN TENSIUNE $1 CURENT ALE DIODELOR in procesul de proiectire, prima conditie se referd la capabilitatea de blocare a ispozitivului, deoarece © functionare fiabila impune ca tensiunile inverse de lucru sa fie inferioare valorilor limita repetitive (Vea peak repetitive reverse voltage). sau nerepetitive 2(Vaso peak reverse surge vollage), garantate de producator. Diodele semiconductoare sunt foarte sensibile la depagirea acestor valori, cle puténd fi distruse in cdteva microsecunde. Practic, supratensiunile pot atinge (1a comutarea circuitelor inductive) valori de cateva ori mai ‘mari decdt tensiunea nominal, ou durate de zeci sau sute de microsecunde, Redresoarele uzuale se distrug la puteri inverse mici, motiv pentru care niciodati nu trebuie atinsa tensiunea de avalangé, exprimatd, pentru utilizator (cu un coeficient de siguranya al producatorului) prin View Sau Vaso. Tensiunea inversi de lueru maxim admisibild pentru ‘aceastéi categorie de diode se calculeazi divizdnd Vira ta un coeficient de siguranta in tensiune C, cuprins intre 1.5... 25. Valoarea minima se alege cand supratensiunile sunt cunoscute Trebuie insi ca View Si fie totusi superioars tensiunii de arc a siguranjei din circuit (daci aceasta exist), Coeficienti de siguranfa apropiati de 2.5 sunt preferali pentru echipamentele cu diode care luereazi in medii industriale puternic afectate de perturbalii electromagnetice, sau cuplate la rejele de putere mare unde pot apare supratensiuni de valori necunoscute, eazuri in care se recomanda utilizarea circuitelor de protect la supratensiuni Incarcarea in curent a diodelor redresoare se evalueaz in functie de temperatura virtual a jonctiumii. Aceasta depinde atit de puterea electric’ transformaté in putere termicd, cat si de capacitatea diodei de a disipa (iransfera care medi) aceasta putere. In acest sens se utilizeaza revistenta termica, pentru procese stafionare termice (provenite dintr-o incarcare in curent continuu) si impedanta termie’, pentru regimuri tranzitorii (provenite dintr-o conduetie in impulsuri). Acestea se definese prin urmatoarele rel AT RylKW]~ 7 Prav ATO Zyl) = So Prav unde: delta TT este diferenta de temperatura intre "bomele” rezistenfei (impedantei) termice, iar Pyav este puterea medie (mean forward power), In regim de comutatie la freeventa rejelei (sau la freevenfe inferioare, eventual c.c.), incdrcarea in curent se poate calcula numai din bilanful termic intre pierderile de putere generate in conductie Pr si eficienfa raciri. In regim de duratd, limitarea incdrearii in curent este datd simultan de doi factori principal -curentul eficace maxim - admisibil al diodei Ins (RMS forward current), valabil pentru orice forma de unda si tn orice condifii de racire; temperatura maxim - admisibild a jonetiunii Tyna Marimite maxim - admisibile pentru curent sunt -curentul eficace maxim Ireuss. dat de elementele conductive gi de contact ale capsulei (sectiunea tresci..). curent care nu trebuie depasit la regimurile de durata; -curentul medit redresat Iyayw (maximum of mean forward current), limitat superior de 3Ines. conform relate’: Teavy => ER ara = TY unde F(theta) este factorul de forma, care depinde de unghiul de conductie a diodei. -curentul mediu limita Iyav, evident inferior lui Ipava si depinde de eficienja racirii. Calculul valorii Irqy necesita cunoasterca datclor termice ale ansamblului diodi-radiator si reaulta din egalarea puterii medii generate in conductie cu puterea maxima ce poate fi disipata cu sistemul de ricire. Din diverse motive, accidental sau repetitiv, diodele redresoare pot fi supuse unor regimuri de suprasarcini. Paramet ai diodelor de putere se deterioreazd considerabil la cresterea temperaturii jonefiunii. In caz de scurtcircuit insd, diodele pot fi solicitate de curenti de varf de 10... 15 ori mai mari decat curentul nominal, dar pe durate reduse (ty ~~ 10 ms), pana la intreruperea elementului rapid de protectie (siguranfa ultrarapida). Datorit_ supraincalzirii jonctiunii, dioda isi pierde capabilitaten de blocare a tensiunilor inverse. iar dacd fenomenul este de duratd, dioda se distruge. Criteriul de apreciere al capabilitiii de suprasarcina in curent a diodelo* de putere il constituie integrala de curent (71) definitd de relajia urmatoare: aracterist Integrala de curent nu depinde de forma curentului. Aceasti valoare se gaseste in catalog pentru (= 10 ms, dar exist curbe de corectie pentru alte intervale de timp. Curentul Irov (maximum overload forward current) este valoarea de supraincdrcare aaccidentald, in care jonetiunea se inedlzeste peste valoarea maxima admisé. Acest curent este invers proportional (evident nu liniar!) cu durata de aparitie si cu tensiunea maxima inversé pe care diod © poate bloca. La freevente conductie, apar pierderi pe incervalele de comutatie. cénd apar curenti inversi prin dioda insuticient blocata, Aceste pietderi de comutatie sunt proportionale cu frecvenja dle Tuer a dlispozitivului Redresoarele sunt cireuite care transforma curentul alternativ in curent continu, Dupa tipul dispositivetor care redreseaza si dupa modul acestora de comanda, redresarea poate fi necomandatd, (cu comutajie naturala), sau comandatd, (cu comutatie fortata). In aceast_ Iuerare se vor studia circuite de redresare necomandate. Redresarea necomandatit se realizeazt, ints-o‘majoritate covargitoare de cazuri, cu diode. Circuitele redresoare se clasified dupa mai multe criteri -freeventa curentului altemativ: ~50 sau 60 Hz, sinus = freeventa industrial; 400 Hy, sinus, -frecventa oarecare, forma nesinusoidala (impulsuri). -humanul de faze ale curentului alternativ: -monofazat, -Aritwzat; -polifazat. -numéirul de alternan(e redresate -monoalternana -dubla alternantz In prezenta lucrare se vor studia redresoare monofazate, in freeventa tejelei REDRESORUL MONGALTERNANTA Reprezintai schema cea raai simpli de redresare, Dioda D conduce pe perioada eit este polarizatd direct, adicd anodul pozitiv fata de catod. Acest lucru se intémpli pe o semialternanji a tensiunii de intrare. Pentru simplificarea analize ¢ va considera c& dioda utilizati are caracteristici cvasi - ideale, ceea ce este echivalent schem cu -curent invers foarte mic, neglijabil, afirmatie adevirata pentru diodele cu siliciu la temperaturi normale: -tensiune direct neglijabilé: conditie adevarata dac& tensiunea alternativa are valori peste 10 V (caiderea de terisiune in sens direct pe o dioda cu siliciu este sub 1 V, in general): -revistenta direct neglijabila, adic mult mai mica deci celelalte revistente din circuit, are sl fie inseriata cu dioda (de ex. rezistenta de sarcing); i faya de perioada curentului alternativ de intrare, sat: cel putin decat una dintre ele, -timpi de comutare nuli, sau foarte conditie indeplinita pentru freevente industria. Cu aceste considerafii, pe semialtemanta pozitiva, dioda se comport ca un sourtcircuit, iar pe semialternanta negativa, ca o intrerupere a circuitului, Tensiunea de intrare este: efi) ~ EN2sinex In timpul de conductie 12: -tensiunea aplicatd pe sareind R: ug ~ e -caderea de tensiune pe dioda: up = 0; -curentul prin sarcind: i= @/R.In timpul de blocare t= 1/2... ~tensiunea aplicat pe arcing; uy = 0; -eaiderea de tensiune pe dioda: up =e: ccurentul prin sarcina: i 0. Atl tensiunea eat si curentul redresat sunt functii periodice de perioada T. care se pot ddeseompune in serie Fourier: ud) -U0+ Du,Sin(nott »,) = unde Uy este valoarea maxima a armonicii de ordinul n. Expresia se poate rescrie inlocuind funetia sinus eu fara nenula prin doua componente ortogonale in sinus gi cosinus: ud)~bo* Dasinnot +3°»,cosnot a ra] Coeficienti seriei Fourier se definese prin: 1n bom 5 Judd(at) Qn a eee f u(t) sin(neat)el( ant) a a 2a J furtpcos(nena(ct) a in care n=1,2.3,.. Calculind coeficienti, se objine urmatoarea relatic pentru tensiunea pe sarcind: m2 2 a()~ —~(1 + —sin wt -—cos 2e@t -—cos4ot. HOSES) 3 5 jn care se obser cd prima armonicd ae freevenf tensiuni de intrae. Prezinti un interes deosebit raportul Uy / Uso, deoarece permite analizarea formei tensiunii pe sareina. Valorile sale, pentru primele 6 componente armonice, sunt tabelate mai jos: —— 1] 2 no7 | 04714 a [Us [6 [0.0404Fafa de valoarea efeetivai a tensiunii de intrare F, componenta continua Uy este: EV? gasp x Ud) Curentul maxim prin sarcind, ca de altel si prin diodé: _EN2 R Tama =~ Tensiunes inversé maxima pe dioda Uin.mex = EN2 = 2U 40 TACHA ot HCRICHNH Forma de unda cbinuta pe sarcind prin redresare monoalternanya 7 TT Spectrul semnalului redresat monoalternantaREDRESAREA DUBLA ALTERNANTA IN PUNTE: Se utilizeazd 4 diode redresoare, acestea puténd fi dispozitive individuale sau o punte monobloc. Pentru semialtemanfa pozitiva conduc diodele 1 si 3, iar pe semialtemanja negativa, Giodete 2 si 4. Curentul de intrare este sinusoidal (in condifile de caracteristici cvasi-ideale pentru dispozitivele redresoare), iar curentul, ca si tensiunea de iesire reprezinti modulul curentului, respeetiv tensiunii d ‘ensiunea inversa maxima pe diode este: e intrare Unme~ EV2 = Fuso Faya de redresarea monoaltemant4, componenta continua este dubli la aceeasi tensiune de intrare, iar componenta pe frecventa tensiunii de intrare este nula! Din accastii caura, cocficientul de pulsatii al tensiunii redresate dubla alternanfa este mai mic decat la redresorul monoalternanta, HH Spectral semnalului redresat duibla atemanta 8REDRESAREA PE SARCINA R - C: Sarcinile RC in iesirea redresoarelor apar ca urmare a introducerii unor capaci paralel cu rezistenta de sarcina, in scopul de a micsora pulsafile tensiumnii redresate pe sarcina. Pe timpul de conductie al diodei exista un curent de incarcare a capacitii I, si un curent prin rezistenta de sarcind. Curentul care parcurge dioda este: ip=ictia Pe perioada de blocare, end tensiunea sursei este mai mict decat tensiunea pe condensator, deci dioda, fiind polarizatd invers, nu conduce, sursa nu mai debiteaz& curent, iar condensatorul se descarca pe rezistem{4 dupa o lege exponenfiala. Intre curentul prin condensator gi cel din rezistenta de sarcind exist urmmatoarea relate: “ic*io Jn ciclul urmator, conductia diodei reincepe in momentul dopaseste tensiunea de pe condensator. In functie de valoarea produsului RC si raportul acesteia cu perioada tensiunii alternativa de intrare, apar doua situaii: -RC<<1: condensatorul se descarca total pe timpul de blocare al diodei, deci urmatoarea perioada de conductie incepe la trecerea prin 0, cite tensiuni pozitive, a tensiunii altemative; -RC>=T: condensatorul nu se descarea decdt partial, astfe! neat dupa un timp de regim tranzitoriu. se stabileste un regim permanent, in care tensiunile de iesire gi reintrare in conductie. ale diodei se pastreaza la valori constante, evident cu stabilizarea unghiurilor de intrare gi iesire in conductie care tensiunea sursei In schema dubla alternanté, fenomencle descrise anterior se petrec principial identic; jotusi timpii de blocare sunt inferiori deoarece conductia redresorului se face pe ambele semialternante ale tensiunii de intrare. Din acest motiv, excursia de tensiune, determinata de descarearea condensatorului pe revistenta de sarcina, se micsoreaza. MODUL DE LUCRU: 1. Se determina caracteristica directa tensiune — curent pentru o diod’ D2SN8. injectind prin ea in polarizare directa un curent variabil, de la 0 la 2A cu pas de 100mA, dintr-o sursa reglabil& de laborator, conform schemei urmatoare, si tmdsurdnd tensiunea la bomele diode’ cu un voltmetru. Se reprezinta grafic caracteristica 2. Se vizualizeazd cu osciloscopul formele de unda pe redresorul monofazat 9monoaltemanta, cu si fir condensator de filtraj, realizat conform scheme! urmatoare 220V/50He ct 1000 a =I Se vizualizeara cu osciloscopul formele de undi pe redresorul monofazat dul alternan{a in punte, cu si fara condensator de filtraj, realizat conform schemei urmatoare: 3 | 1 % re — 4 E A Sinaoor Davison 35 o1naoor os JL 7 ‘DINAo07 pinaoar a ae ba Toate oscilogramele vor fi trecute in lucrare! Se va avea grija ca oxcilogramele sa reflecte atat valorile de cit si valorite ondulat VERIFICAREA.CUNOSTINTELOR: | Ce tipuri de diode se utilizeazd pentru redresare? Prin ce se deosebese: ce avantaje gi dezavantaje prezintd fiecare tip? Ce se infelege prin incdircare in tensiune a unei diode? infelege prin inedreare in curent a unei diode? 4.Ce suprasarcini admite 0 dioda gi in ce conditii? 5.Cum se modifica caracteristica unei diode prin incalzire? 6.Comparati, ca forma si valoare, tensiunile objinute prin redresare monoaltemanta si dublé alternanta.Laborator EA AR TRANZISTOARE Ce este un tranzistor? Un tranzistor este format din mai multe materiale semiconductoare permitind comanda curentului ce le strabate intr-un mod asemanator unui tub electronic, in care se comanda de asemenea circulatia curentului prin varierea tensiunilor aplicate pe elecirozii s3i. Totusi principiul de functionare este total diferit. chek 4k Canalo fn & lawtane apa ‘tore aaa yt Tule fundamental de transiatanry ew simbolunie rospretive. Cum lucreaza acest dispozitiv? Cind se aplica tensiuni corespunztoare, emitorul provoaca aparitia purtAtorilor de sarcina (goluri sau electronijdup& cum emitorul este de tip p sau n la punctul de contact. Colectorut ,aduna” purtatorii de sarcina. Cresterea curentului ce circula intre baza si emitor provoaca o gi mai mare crestere a curentului de colector, aparind un efect de amplificare Ce tipuri de tranzistoare cu jonetiuni se utilizeaz’? Exist multe varianie ale tipului de baza cu ,trei parti" larg utlizat, precum si alte dispozitive mai sofisticate care au fost dezvoltate din tipul de baz, dar cele care ne intereseaza in cele mai multe montaje de radio gi televiziune sint tranzistoarele cu Jonetiuni de tip npn si pnp. Aga dupa cum indic’ denumirea, ele sint formate prin dispunerea unui tip de material semiconductor intre alte doua materiale, centrul acestui sandvie'" find denumit baza. ‘Cum sint construite tranzistoarele cu jonctiuni? in fig. 1 se dau desene simple constructive pentru citeva tipuri curent intiinite impreuna cu simbolurile electrice care le reprezinta Ce materiale se utilizeaza? Practic toate tranzistoarele sint confectionate din germaniu sau siliciu, Gemaniul se gaseste in natura in proportii foarte mici, ca impuritate, in minereurile de zinc si cupru si ‘poate fi extras si din praful cogurilor centralelor electrice care ard carbune. El se poate Purifica printr-un procedeu cunosout sub denumirea de .purificare zonara". Impuritatile pot fi reduse la 0 proportie de 1:10". Pentru a realiza jonctiuni pn, materialul este ‘ransformat intr-un monocristal cu un mic adaus de material donor sau acceptor in proportie de aproximativ 1 :10°. Siliciul este poate cel mai raspindit dintre toate elementele gasindu-se intr-un numar mare de compusi. Nisipul, de pild’, este format in principal din bioxid de siliciu. Pentru ca cea mai nedorité impuritate care insoteste siliciul este borul (acceptor), care nu poate fi eliminat prin simpla rafinare, procesul de purificare este mai riguros decit la germaniu. Siliciut are de asemenea un punct de topire mai inalt decit germaniul. in plus, Pentru a depasi bariera de potential, unei jonctiuni cu siliciu trebuie sa i se aplice 0 tensiune directa mai mare. In ciuda acestor dezavantaje, dispozitivele cu siliciu au des- tule calitati ca s& fie preferate in locul vechilor dispozitive cu germaniu in multe aplicatil. Care sint avantajele tranzistoarelor cu siliciu? La temperaturile normale de lucru, curentii reziduali sint considerabil mai mici decit la dispozitivele cu germaniy, Din cauza avantajului unui curent rezidual de colector foarte mic, tranzistoareie cu siliciu pot functiona cu colectorul la temperaturi mult mai mari, Pentru ca se poate accepta o crestere mai mare a temperaturii interne, se poate admite si 0 disipatie de putere mai mare. Tranzistoare similare cu siliciu pot lucra cu puteri de doud sau trei ori mai mari decit corespondentele lor cu germaniu. Din cauza unor particularitati ale tehnologiei de fabricatie, tranzistoarele de tip npn cu siliciu sint mai ieftine decit tranzistoarele pnp cu siliciu. Ge procedee se utilizeaza pentru a obtine joncfiuni pn? Exist trei procedee de baza: alierea, difuzia gi metodele epitaxiale, Cum functioneaza tranzistorul npn? in tranzistor nu va avea loc nici o circulatie a curentului, oricare ar fi polaritatea conexiunii colector emitor, pina cind baza nu va fi de asemenea conectatd in circuit, deoarece un asemenea dispozitiv ar consta pur si simplu din doua diode, baza-emitor si bazé-colector, coneciate in serie, dar cu polaritatile opuse. Dar cind baza (fig. 2) este olarizat pozitiv fata de emitor (pentru tranzistorul npn) va apare un curent de emitor Daca colectorul este polarizat pozitiv (fata de baza) 0 parte din acest curent se ramifica in circuitul colector-emitor. Deci se produce o ,amplificare" de curent notata cu ct (mai mica decit unitatea). Definitia exacta este: « reprezinté raportul intre variatia curentului de iesire (colector) gi variatia curentului de intrare (emitor) cind tensiunea de colector ramine constanta Cum se utilizeaza tranzistorul pentru a amplifica un semnal? Esenliald este diferenta intre rezistentele de intrare gi de iesire ale tranzistorului Jonctiunea bazei emitor este polarizata direct, corespunzindu-i o rezistenta echivalenta mica, dar jonctiunea baza-colector este polarizata invers, corespunzindu-i o rezistenta mare. Puterea intr-un circuit este data de patratul curentului inmultit cu rezistenta, astfe! incit chiar daca curentii din citcuitele de intrare gi iesire sint doar cu putin diferit intre e1 (si intr-adevar amplificarea in curent a configuratiei din fig. 2 este intotdeauna ceva mai 2mica decit unitatea) va rezulta totusi c anumita amplificare in putere, uneori considerabila Exista o formula care se poate utiliza? Ampiificarea in tensiune a oric&rui amplificator este definitd ca raportul intre tensiunea de iegire gi cea de intrare exprimate gi volti, adica (IR)iey/(IR)ine. Deoarece allie @8te factorul de amplificare in curent «, amplificarea in tensiune va fi deci (Res/Rew. Arnplificarea tranzistorului apare pentru c& un curent (cel de emitor) a fost transferat cu foarte mici pierderi dintr-un circuit cu o rezistenta mica intr-un circuit cu 0 rezistenta mare. De aici deriva gi numele de tranzistor din fransfer resistor" Jrvs tine ap fame tances» r inte pced | | cerent oe Cerent ae | \ att ec h Lp ype | Kojmupnge — Revectonfer teers WP vec Fig 2 Obinores crculais curenu prini-an tandistor non. Jonetiunea emir bazB este polarath dact st! inci elec ‘rs inject veges baze Prin poarzarea inversé a jonctunl baza-coledor aol ic calactorul sf pacity fat Ge sec malm aap econ vr Wes Be nchnencolabck or ea ph egies Cec ca eens ‘esa Ce este amplificarea in putere? Conform celor de mai sus, amplificarea In putere a unui tranzistor poate fi calculaté ca flind raportul intre puterea de iesire si cea de intrare. Raportul dintre rezistenta de intrare gi cea de iegire este de mare importanta si uneori se vorbeste prin conventie de © aga zisa .amplficare de rezistenta". Prin urmare: An = Ri/Rin, este ,amplificarea de rezistenta" si o valoare tipicd pentru tranzistoarele cu jonctiuni este 1 000 ... § 000. Mai mult, amplificarea in tensiune se poate scrie «Ag iar amplificarea in putere «Ag. Cum se aplica cele de mai sus la tranzistorul pnp? In timp ce cea mai mare parte a curentului care circulA In tranzistorul npn este cauzata de migcarea electronilor, dispozitivul pnp functioneaza datorita in principal migcairii golurilor inc&reate pozitiv. Este deci necesar s& se schimbe polaritatea tensiunilor aplicate pentru a se obtine aceleagi efecte. Prin urmare, baza va fi polarizata negativ fala de emitor, iar colectorul-negativ in raport atit cu baza cit si cu emitorul. Ge este factorul p? Pind acum am considerat conexiunea denumita cu baz comunai a tranzistorulul unde curentul prin circuitul bazé-emitor determina variatille curentului de colector. Este 3posibil sé se obtina o amplificare in curent notata cu fi, definita ca raportul intre variatia curentului de colector si variatia curentului de baza (cu tensiunea de colector constanta), conectind un tranzistor pnp ca in fig. 3a. O variatie mica a curentului de baza provoaca o variatie mare a curentului de colector. Aceasta este valabil si la tranzistoarele npn. Acesta este modul de conectare cu emitorul comun? Da. Circuitul de intrare gi cel de iegire au comun emitorul (din punct de vedere al componentei alternative). Corect vorbind, atit factorii gif cit si aga numifii parametrii hibrizi notati cu h cu diversi indici, se definesc in curent alternativ la frecventa semnalului. in curent continuu (la frecventa zero), se aplica alte considerente si se dau alti parametri notati cu a $i Bo. in-conexiunea cu baza comuna, la care ne-am referit anterior, factorul de amplificare in curent a va fi intotdeauna mai mic decit unitatea, pentru c&, curentul de colector i va fi intotdeauna mai mic decit curentul de emitor ie, cu o cantitate egal cu curentul de baza ig. Ce se intelege prin montajul cu baza comuna? Acest termen denumeste configuratia din fig. 2 gi 3.b tn care circuitul bazei este comun atit circuitului de emitor (de intrare), cit si celui de colector (de iesire). Aceasta configuratie a fost in general caracteristica circuitelor realizate cu primele tranzistoare aparute, cele cu contacte punctiforme, dar nu mai este astazi asa de des utilizata, cu ‘exceptia schemelor ce trebuie s@ lucreze la frecvente foarte inalte. Mai utilizata esteconfiguratia cu emitorul comun (fig. 30 a), unde emitorul ,particip’" atit fa circuitul de intrare, cit si de iegire in fine, 0 a treia configuratie posibila este cea cu colectorul comun (fig. 3.c), care intereseaza deoarece are o impedanta mare de intrare gio impedanta mica de iesire. Acest montaj se numeste gi repetor pe emitor. Toate tranzistoarele au trei terminale? Nu toate. Existé unele tranzistoare speciale avind patru terminale si unele caracteristici total diferite. Exist& de asemeni dispozitive cu efect de cimp (TEC). Acestea sint in esenta formate dintr-o bara de material semiconductor a carei rezistent’ poate fi variata prin cregterea polarizarii inverse aplicata unei jonctiuni situate pe partea lateralé a barei gi deci prin extinderea regiunii de evacuare de-a-lungul barei. Acest fenomen se intelege mai bine urmarind fig. 4. urare bt osu in respec nana pent paren orcs ens rae ees ara eee a ‘ie mit rexre lestnareaice Shea loca cane raved conte sale its oa ea oe barei, adicé intre sursa gi drena. a a Cum functioneaza un tranzistor cu efect de cimp? Aplicind intre sursa gi poarta o tensiune de semnal variabila in serie cu o tensiune de polarizare, penetratia stratului de evacuare este variabila, Aceasta produce in mod corespunzator variatii ale curentului de drena. Daca se conecteaza o rezistenté de Sarcina in serie cu drena $i cu sursa de alimentare, variatia curentului va produce o Tiilatie de tensiune la bomele rezistentel de sarcina, adicd va apare o amplificare in tensiune, Care este avantajul specific acestei metode?Seminalul se apiica unei jonctiuni polarizate invers, a cérei impedanta este foarte mare, Daca se utilizeazé TEC cu siliciu planare, impedanta de intrare poate fi mai mare de 10 Ms2, chiar mai buna decit in cazul multor tuburi special construite pentru a fi utiiizate la amplificarea semnalelor slabe. In multe situatii rezistenta de intrare a tranzistoarelor obignuite este prea mica. Intr-un TEC se utitizeaza doar un singur tip de purtatori. Acestia sint purtatori majoritari din bara de semiconductor. Jonctiunea tranzistorului depinde de circulatia purtatorilor minoritari prin regiunea bazei tot aga ca gi de purtatorii majoritari din celelalte doua regiuni. TEC are un factor de zgomot redus, care il face convenabil sai fie ulilizat in etajele de intrare gi in alte aplicatii speciale Cum lucreaza tranzistorul in regim de comutatie in regimul de comutatie, tranzistoru! poate fi privit ca un intrerupator comandat intre colector si emitor; el este succesiv inchis si deschis prin comandai pe baza, trecerea Intre aceste stiri fcindu-se cu o viteza mare. Regimul de comutafie asigura schemei electrice o functionare sigura din punctul de vedere al influentei diverselor perturbatii (vanatii de tensiune de alimentare, temperatura, sarcina, etc) Fig.5 Ciruliversor simp ew ranzstor npn. ‘Schemele electronice de comutatie se pot combina ugor cu diferite dispozitive mecanice de actionare, pe care le comanda rapid si sigur. in general in acest regim este folosita conexiunea cu emitorul comun \n regimul de comutatie, tranzistorul lucreaza succesiv in regiunea de blocare si regiunea de saturatie. {n starea de blocare, curenti prin tranzistor sint foarte mici si independenti de tensiunile jonotiunilor. |n stare de conductie in regiunea de saturatie, jonctiunea de emitor si cea de colector sint polarizate direct gi astfel toate tensiunile intre electrozii tranzistorului sint mici‘Tranzistorul este constrins s& lucreze in starile de blocare si conductie descrise mai sus prin generarea sau evacuarea sarcinii electrice din baza. Circuitul cel mai simplu pentru realizarea functiei de comutare este inversorul din fig. 5. Circuitul inversor va produce una sau alta din cele doua valori de iegire care sint esential independente de caracteristicile tranzistorului (tensiune maxima pentru starea blocata 1 mica ~ nula pentru sarea de conduct) daca intrarea este constrinsa sa ia una sau alta din valorile a doua domenii complet separate (vez! fig. 6) Mai precis daca Vieste negativ tranzistorul este blocat si V. este aprox. 10 V (lensiunea de'alimentare ccolector) Daca pe de alt parte V; este mai mare de 2 V, tranzistorul este saturat si V. este aproximativ zero. Fig 6 Caracterste! de transler siafce pentu excutulinversor din fig 5Ss e202 ae aow> a a = x y me Sen y ap MS VA ) 9S 28 | BaD ‘guviaidon MSD CWE HI SOWS WIVNNRS Samay Vi aaseHaL +*sersos 0 wowvolanany * ° a a a mM ° oe exzoa | vo. 4 2 we . oe oy ope YOLVLAWOD Lo0rNIG. sa nae . . SUVOLSIZNVELL w8L Et vol SL no. eriyNIG #0 arin ® od ota - ae ent * oe Te "A ° gi ttt , orn YiN oy ° ‘ 0 +” +s ® an ° OL woh a 00} “a x a(38A)y=9 is (8))y=9) oyesB eyuizeudes eg WO =e SZ = 'y T A i 3A, Al IAA, | [yu] S/AA=21=91 [yu] PHA“A)=SI on. an T3avELECTRONICA INDUSTRIALA~ AR Laborator 5 1. PARAMETRH FUNDAMENTALI IDEALIZATI. Amplificatorul operational (AO) este un amplificator cu cuplaj direct, caracterizat printr-o amplificare foarte mare si conceput si functioneze intr-o gama larga de frecvente. in mod normal amplificatorii operationali se folosesc cu refele de reactie, care, printr-o structurare adecvat, le permits} realizeze opera matematice (adunare, scidere, mntewrare,diferentiore etc.) sau sa fie utilizati intro larga serie de alte aplicatii, Majoritatea amplificatorilor operationali au o intrare diferentiald, dar sint si unele tipuri cu un singur terminal de mntrare In cazul unui AO ideal parametrii sai esentiali se descriu astfel —amplificare infinita in bucl& deschisa —decalaj nul de tensiune curent nul de polarizare a intrarii —impedanfa infinita de intrare —impedanfa nuld de iesire —largime infinita de banda —variatie nula de fazi Idealizarea parametrilor AO este deosebit de tila in activitatea practica intrucit permite proiectantilor si facd apel la selaii de calcul mai simple, iar erorile astfel introduse se situeaza in limite admisibile. In orice caz.trebuie acordati o mare atenfie refelelor de reactie care sint determinante pentru stabilirea precisa a caracteristicilor de freeven{a. 2. CONFIGURATIA INVERSOARE in figura | este prezentat un amplificator operational ce lucreaza in configuratie inversoare. Se presupune c& rezistenta de sarcind, Ks, este suficient de mare pentru ca efectul siu asupra caracteristicii de transfer s& fie neglijabil. Pentru polarizarea fiecarei intrari unii amplificatort hecesitA curenti de valoare relativ mare. Din acest motiv cele doua rezistente.echivalente dintre intrari gi masa trebuie s& fie egale, astfel ca eroarea de tensiune la iesire sa fie minima. Inacest circuit impedanta intend asursei de comand afecteaza configuratiainversoare si din aveasti cauzi ea trebuie sA fie considerata ca facind parte din Z,. Marimile Zy:, si.2, sint impedaniele de isi si, respectiv, de intrare ale amplificatorulu, in bucla deschisa. in mod normal ele figureaza implicit in simbolul amplificatorului operational, insd in figura 1 au fost Scoase in evidenta pentru a. accentua foul lor in ecuatile caracterotice Termenul Aca) reprezinti_amplificarea de tensiune diferentiala in bucla deschisa. parametru este o functie de freeventa Terminalele notate cu minus (—) si cu plus ( + ) se referd la intrarile inversoare, respectiv, neinversoare Acest Figura 1 in forma simplificata, = = 2/2, ¥en3. CONFIGURATIA NEINVERSOARE, Configuratia unui amplificator cu reactie neinversoare este arataté in figura 1.2. Spe deoseire de configuratia cu inate inversoue, aces coniguraiepresupune o ntrare diferentiala, din cauza ca ea foloseste in schema de reactie efectul modului comun {mtocmat ca in cazul configurajiei inversoare este necesar ca cele doua cdi de curent continuu ale intrarilor si fie egale $1 finite pentru amplificatorii cu curent de polarizare apreciabil Spre deosebire de cazul configuratiei inversoare, impedanta interna a sursei este inclusa in R,, in loc de Z,, care era dependenta de frecventa. oe Figura 2 in forma simplificata, Gis= (1 + Zp! Be) %€in in arhitectura mai mult sau mai putin complexa a circuitelor electronice este indispensabil sa se urinfreascd numerosi parametri ce caracterizeaz semnalele. Desigur, cele mai uzuale caracteristici ale unui semnai sint amplitudinea, frecventa si faza, dar pe linga acestea mai Sint ecvent necesare i. multe aplicais alte informa suplimentare. Astfel de date se obtin prin intermediul unor circuite specializate: detectori de virf, comparatori, discriminatori de tensiune, circuite de valoare absoluta ete. in ultimul timp toate acestea se realizeaza pe bazi de AO, élemente ideale pentru analiza semnalelor. COMPARATOR Compararea a dou niveluri de tensiune este una dintre aplicatiile cele mai des intilnite ale amplificatorilor operationali, Desi in prezent exist numerosi comparatori special proiectati, varietatea lor este totusi mult mai redus4 decit. a amplificatorilor operationali. Comparatoni realiza cu AO permit alegerca celut mat resit Compromis in privima derivei, viteze! de raspuns, curentulur de intrare. si pretului de cost. Printre functtile cele mai'uzuale ale comparatorilor cu amplificatori operationali_ se pot aminti; histerezisul controlat, conversia ‘unui semnal in semnal dreptunghiular, detectia de impulsuri etc. Conversia unor semnale oarecare in semnale dreptunghiulare este o operatic simpla si se poate realiza comparind nivelul acestora cu o referinfé stabilit’ in functie de necesitate. Daca nivelul semnalului este foarte mic, procesul de comparare va fi afectat de erorile specifice amplificatorilor operationali si, in special, de tensiunea de decalaj de ta intrare. Un alt tip de comparator foarte des intilnit la detectia semnalelor afectate de zgomot este comparatorul cu histerezis, care se obfine prin introducerea unei reactii pozitive de la iesire la intrarea neinversoare. Cea'mai simpla schema de histerezis este data in figura 3. Figura 4, Caracteristica intrare iesire este ilustrata in figura 4 Montajul suferd totusi de o anumita lipsd de precizie, deoarece reactia pozitiva se obtine de la iesira aflata in saturatie © precizie mai mare se poate objne limitind iesiea comparator u diode Zener, velul de precizie al detectiei ramine inci dependent de tolerantele si deriva diodelor stabilizatoare. 5.CIRCUITE ASTABILE CU AO Cea mai simpli schema de generator de impulsuri dreptunghiulare cu AO este cea a unui astabil realizat ca in fig. 5., pe structura unui comparator cu histerezis completat cu un integrator RC conectat ca reactie negativa Reactia pozitiva este aplicaté amplificatorului operational daca se conecteazi terminalul de iesire $i intrarea neinversoare prin divizorul R, Ry a BAL 3 + 1 Vanna o * Figura 5. Amplificatorul va comuta regenerativ intre cele dou stiri de saturatie in mod alternativ, la perioade determinate de incarearea capacitorulul. Dac4 cele doug tensiuni de saturatie sint ual, perioadele respective sint ezale, rezultind astfel un, semnal dreptunghiular simetric Inlocuind rezistorul & cu doi rezistori conectati in serie cu cite o dod’ (fig, 5'b), se obtine un generator de impulsuri dreptunghiulare asimetrice. Cele dous diode vor comuta pe rind fezistori cu valon diferite in circuitul de incarcare, respectiv de descarcare. Frecventa maxima la care poate lucra un astfel de generator este determinata de viteza maxima de raspuns a AO. 6, GENERATORI SINUSOIDALI Una dintre formele de und’ cel mai, des intilnite in proiectarea gi elaborarea de aparatur’ electronica este cea sinusoidala. in domeniul frecvenjelor joase amplificatorii operationali sint elementele ideale pentru generarea de tensiuni sinusoidale, deoarece circuitele elaborate sint simple, prezint& o stabilitate buna a frecvenjei si amplitudinii, o puritate spectrala ridicati siun pret de cost rezonabil 6.1. OSCILATORI CU PUNTE WIEN Puntea Wien este una dintre refelele pasive cele mai utilizate pentru generarea unor tensiunisinusoidale cu distorsiuni reduse. Forma de baz a unui oscilator cu AO, cu retea de reactie pozitiva, este prezentata in figura 6\Transferul retelei este maxim cind faza tensiunii pe Recs gste geeeas eu faza tensunit aplicate pe Ric, la o anumila frecventa. Dack Ry si Ci-Ce-C- atunei transferul rejelei este 1/3, penttu frecventa f f= V2aRC Pentru a avea oscilatii continue amplificarea in bucla inchis& a amplificatorului trebuie sa fie egala cu unitatea, adica: Rs= 2Ry in practicd, dacd Rs nu este riguros egal cu 2R, oscilatorul nu va lucra (cind Rs <2R,), sau va oscila cu ¢ amplitudine din ce in ce mai mare, pind ce tensiunea se limiteazé la'6 forma Pitratic’, datonta saturarit amplificatorului operational (K; > 2R,). De aceea este necesar reglajul automat al amplificarii, care se poate realiza prin inlocuirea iui R, cu doua elemente, uunul pur rezistiv liniar gi inca un element neliniar, cu rezistenta dinamic& invers proportional cu tensiunea la borne. Figura 6, 7. MOD DE LUCRU Pe montajul din figura 7, cu schema din figura 8 se vor identifica = repetorul de tensiune, - _amplificatorul in configuratie inversoare si neinversoare; ~ oscilatorul Wien; = comparatorul fira si cu histerezis, ~ _oscilatorul dreptunghiular — astabilul cu AO Se vor vizualiza cu osciloscopul formele de und& la iegitile circuitelor, verificdnd ‘amplificarile in tensiune ale amplificatoarelor inversor si neinversor.{ uzgp WAVISWIS HOLveaNOO 99 HOLWOLUNAWY OL EE yo1sd3y arlyNta yor vy BLN bb N3IM 4OL¥TI980 1aELE TRONICA INDUSTRIALA Laborator CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE cle si aparatele analogice lucreazi cu semnale variabile in timp, care pot Tua orice valoare cuprinsa intr-un domeniu continuu de tensiune, curent sau alti marime fizica Acelasi lucru fac si circuitele digitale, insi, spre deosebire de primele, in cazul lor putem pretinde c& nu este aga! Se considera cé un semnal digital poate lua, in orice moment, numai tuna dintre cele doud valori discrete pe care le numim 0 si | (sau L, (de la Low=jos) $i HI (de la Mighsus), sau ADEVARAT (TRUE) si FALS (FALSE). Unul dintre aspectele importante ale abstractizarii digitale este asocierea unui domenir de valori analogice fiecdrei valori logice (0 sau 1). Asa cum arata figura 1-2. 0 poarla obisnuit ‘nu prezintai un nivel de tensiune garantat eu mare precizie, corespunzitior valorii logice 0 Practic, ea poate genera o tensiune cuprinsi intr-un subdomenin al domeniului de recunoastere ca nivel 0 la intritile altor porti, care se garanteazi. Intervalul dintie extremitifile domeniilor se numeste margine de zgomor; in cazul unui circuit real, aceasta reprezinta limita pan la care se poate suprapune zgomotul fard a afecta interpretarea semnalului de iesite ca nivel logic Ia intrarile altor port. Maraine de | ‘Tensiunea lesiri Saami Intra Figura 1 Valorite logice nea de zgomot rima clasificare a Cl s-a ficut dupa dimensiuni - mici, medi si mari -, in fimetic de numarul de porti confinute. Cele mai simple tipuri de CI care se gisese pe piata sunt inea denumite cu integrare la scaré micd (SSI ~ small-scale integration) si contin echivalentel a | pand la 20 de porti. Cl de tip SSI contin de obicei, un numar mic de porti sau bistabile clemente structurale de baz ale circuitelor digitale. Cl de tip SSI se prezinta in capsule DIP (dual in-line pin — perechi de pini alinialiy cu 14 Pini, Dupa cum observati in figura 1-3, capsulele DIP mai mari sunt adaptate pentru func necesita un numar mai mare de pini. Diagrama pinilor prezinta corespondes semnalele proprii dispozitivului gi pinii capsulei. in figura 1-4 sunt prezentate ramele Pinilor pentru citeva CI SSI uzuale. Asemenea diagrame sunt utile numai pentru asamblarea mecanicd. in cazul in care proiectantul doreste si cunoascd numerotarea pinilor tinuii anuimit Cl. In schema de prineipiu a unui circuit nu apare numerotarea pinilor. portile find insi grupate dupa functia pe care o indeplinese.CI SSI sunt ined folosite ca clemente de legiturd, asigurind coriectarea clementelor integrate la scard larga, ins ele au fost detronate intr-o mare masurd de dispozitivele logice programabile (PLD). Cea de-a doua categorie de CI de pe piata este numité integrare la scurd medic (MSI medium-scale integration), continand, cu aproximatie, echivalentul a 20 pan la 200 de porti Un CI MSI contine, de obicei, un bloc functional structural; de exemplu un decodor, un registru de memoric, un numarator ete. Desi Cl MSI diserete sunt din ce in ce mai putin intrebuintate, echivalentele blocurilor structurale amintite sunt larg utilizate la proiectarea unor Cl de dimensiuni mari. CI eu integrare la seard larga (LSI ~ large-scale integration) sunt si mai cuprinvatoare, contindnd echivalentul a 200 pand la 200.000 de porti sau chiar mai mult. Componente I sunt cireuitele de memorie de capacitate mici, microprocesoarele, dispozitivele lo programabile gi cele cu destinatie speciala. Granita dintre LSI si integrarea la scard foarte larg (VLSI ~ very large-scale integration) este confuuzd si se stabileste in functie de numarul de tranzistoare, nu dupa numarul de port Orice CI cu peste 1.000.000 de tranzistoare este considerat, fara discutie, VLSI. Printre acestea se _numéri majoritatea mictoprocesoarelor si circuitelor de memorie uctuale, dispozitivele logice programabile de mari dimensiuni gi cele cu destinatie speciala. Au fost realizate CI VLSI cu 20 de miliarde de tranzistoare (vezi circuitele de memorie flash de 2GByte), iar numarul acestora a crescut. Aparatele digitale sunt construite din circuite care lucreaza cu ci aceea, proieciantul de aparaturd digital trebuie s& stabileasea un fel de coresponden{a intre numerele digitale ~ care pot fi prelucrate de circuitele digitale ~ i numerele, evenimentele gi conditiile din viata real Sistemul traditional de numeratie studiat in scoala si de uz curent in contabilitate este Numit sistem de numeratie pozitional. intr-un astfel de sistem, un numar se reprezint printr- un sir de ciffe in care ficcare dintre pozitiile cifrelor are 0 anumita pondere. Valoarea unui numar este suma ponderati a cifrelor sale. De exemplu: binare (0 si 1743= $1000 + 7-100 + 4-10 + 3-1 Ponderea fiecarei pozitii este egald cu 10 la puterea dat de numarul de ordine al pozitici respective. Cifra cea mai din stinga este cifra de cel mai mare ordin sau cifra cea mai semnificativa: citra cea mai din dreapta este cifra de cel mai mic ordin sau cifra cea mai putin semnificativa. in circuitele digitale, semnalele pot avea, in mod normal, una di singurele doua sti posibile: de jos sau de sus, cu sarcina sau fard sarcind, oprit sau pornit. Astfel de semnate sunt interpretate ca reprezentind cifre binare (sau biti), ale cdror valori posibile sunt 0 si 1 Aceasta este cauza pentru care s-a ales haza de numeratie 2 (sau binard) pentru reprezentarea numerelor in sistemele digitale, Conversia unui numar baza zece intr-o bazd B Fie numarul N in baza 10 si baza B, oarecare, in care dorim sa transformam numiiral N, Numarul N in baza zece se poate serie: Nay + ag lO"... ba lO! ag 10"Coeficientii ag, ap...» a1. a9 reprezinta cifrele reprezentarii in baza 10, in aceastii ordine, In baza B, numarul N va fiz N= berB" + bar BM +... + by B! + by B" . by, by reprezinta cifrele reprezent in baza oarecare B. in Conversia unui numar din baza zece intr-o baz oarceare, B se face dupti urmatorul algoritm: © se efectueaz Impartirea lui N la B, objinandu-se restul bo, Atul acestei impartiri se imparte si el la B. objindndu-se un nou rest, by * se repet pasul al doilea pana la objinerea catului 0. ¢ _ Resturile objinute, serise in ordine inversa (incepénd cu ultimul) reprezinti numarul N seris in baza B. Exemplu: ‘Numérul zecimal 13 seris in baza 3 se va obtine astfel: 13.23) =4rest1 4:3 =1restl : rest 1 13;= 1:37 +13! +13" tn cazul numerelor scrise in baza 2, bitul cel mai din sténga este numit ilu! de cel mai mare ordin sau bitul cel mai semnificativ (MSB ~ most significam bit): bitul cl mai din dreapla este bitul de cel mai mic ordin sau bitul cel mai pusin semnificativ (LSB least significant bil) Sirde 4 bith 0000 ~ 0001 0010 0011 “0100. O101 0110 oT Hexazecimal 1001 1010 Hort 1100 “101 10 itFunctii si portilogice Logica digitala disimuteazd capcanele lumii analogice prin transformarea multimii infinite de valori reale si pot fi Iuate de mérimile fizice in doud submultimi cirora le corespund doar doud valori numerice si valori logice posibile - 0 si 1. Ca urmare, circuitele care utilizeaza logica digitald pot fi analizate gi proiectate pragmatic cu ajutorul algebrei si tabelelor de comutatie gi prin alte mijloace abstracte le descriere a comportirii intr-un circuit acifrelor 0 si 1. valoare logicd, 0 sau 1, este denumita freevent ciffa binara sau bit, Daca o aplicatic necesiti’ mai mult de dou valor discrete si pot folosi biti suplimentari, cu o multime de n biti putind fi reprezentate 2" valori diferite In tabelul 3-1 gasiti exemple de fenomene fizice cu ajutorul eirora se pot reprezenta biti in unele (ehnologii digitale moderne (si nu prea). Cele mai multe fenomene previnti o regiune de nedeterminare intre staile de 0 i de 1 (cum ar fi 0 tensiune de 1.8 V. o lumina slab, un condensator incarcat putin etc.). Aceasta regiune de nedeterminare este necesard Penitu ca starile de 0 si | sé poatd fi definite riguros si detectate totdeauna corect. Revultatele pot fi alterate cu mai mare ugurina de catre zgomot dacé limitele ce separa starile de 0 si de 1 sunt prea apropiate Cand se refera la circuitele logice electronice. circuite digitale utilizeaza adesea, in loc de ..0" si =H” de la HIGH (sus), fiinded stiu c& este vorba de ¢ L(LOW)—Semnal cu valori cuprins sunt interpretate ca .,0” logic. © H (HIGH) ~ Semnal cu valori cuprinse in domeniul valorilor alyebrice mari care sunt interpretate ca ,.1” logic. tic atribuirea valorilor 0 si 1 starilor LOW gi HIGH se face intrucdtva arbitrar. Atribuirea valorii 0 starii LOW si a valorii 1 stirii HIGH pare ceva firese si se numeste logicd pozitiva. Celalalt mod de atribuire, 1 pentru LOW si 0 pentru: HIGH, este utilizat mai rar gi se cheama logic negativa. Deoarece o singurd valoare binard se reprezintd printr-o gama largd de valori ale unei marimi fizice, circuitele logice digitale sunt extrem de imune la_variatiile parametrilor componentelor, Ia cele ale tensiunilor de alimentare si la zgomot. in plus, semnalele mai slabe pot fi regenerate cu ajutorul unor circuite de amplificare tampon, astlel c& semnalcle digitale pot fi transmise la orice distan(a fird ca informatia conjinuta de ele si se piarda. De exemplu, un amplificator tampon in logica CMOS transforma orice tensiune de intrare HIGH intr-o tensiune de iesire de aproximativ 5,0 V si orice tensiune de intrare LOW intro tensiune de iegire de aproximatiy 0,0 V. cum sunt CMOS gi TTL, proiectantii de indicativele ,.1.", de la LOW (jos). si ircuite reale, nu de marimi abstracte: in domeniul valorilor algebrice mivi. care Starea si reprezinta un bit Memorie Conlensator incarcat Electron namica Condensator descareat anulabila Eleetroni blocati Tehnologia o” | eit Logica pneumatica Fluid la presiune joast Fluid fa presiune inalta Logica de rele Circuit deschis | Circuit inehis Logica metal-oxid-semiconductor O-15V | 3.5-5.0V | Logica tranzistor-tranzistor (TTL) 0-08 | 2.0.5.0 Fibre optice intuneric | Lami | Memorie nevolat LiberatiMemorie bipolara cu aeces numai pentru citire Siguranta arsa Siguran(a intacta Memorie eu bule magnetite Absenta bulelor magnetite | Benzi sidiscuri magnetite Flux orientat cdtre ,nord” | Flux orientat catre sud” | Memorie potimerica starea A Moleculd in starea B Dise compact (CD) cu acces numa | pentru citire Pituri prezente Disc compact (CD) reinregistrabil Tabelul 2. Stari fizice care pot reprezenta biti staling diverse logic de calcul si tehnologii de memorare. Un logic poate fi reprezentat, cu minimum de detalii cutie neagra" cu un anumit numar de intrari gi iegiri. De exemplu, in fig. 2 apare un circuit lozic eu trei intrari si o iegire. Dar aceasta reprezentare nu descrie modul in care cireuitul rispunde la semnalele de intrare. Figura 2, Reprezentarea printr-o cutie F neagr’ a unui circuit cu trei inteari gi o _| iesire Pentru a proiecta circuite electronice sunt ins necesare numeroase informalii care deserie cu precizie comportarea unui circuit din punet de vedere electric. Dar. intrucit se poate considera ca semnalele de la intrarile unui circuit logic iau doar valorile discrete 0 si |. functionarea ,logica” a circuitului poate fi descrisi printr-un tabel care nu {ine seama de aspectele de natura electrica, menfionnd numai valorile discrete 0 si | x Y Zz F ‘Tabelul 3. o uo Tabelul de adevar pentru un circuit logic combinational. 9 go rd Un circuit logic ale carui semnale de iesire depind numai de or oO 8 semnalele de intrare curente se numeste circuit combinational, oo! 10 Funetionarea unui asemenea circuit se descrie printr-un tabel de 1 0 0 0 adevar, in care apar toate combinatiile de semnale de intrare si 10 1 0 —_valoarea semnalului (semnalelor) de iesire gi rezulti pentru fiecare 110 1 combinatie de intrare, Tabelul 3 este tabelul de adevar al unui circuit 111-1 logic cu trei semnate de intrare, X, Y si Z. si o singura iegire. F Un circuit cu capacitate de memorare, ale cirui semnale de iesire depind de semnalul de intrare curent si de valorile anterioare ale semnalului de intrave se numeste circuit secvential, Comportarea unui asemenea circuit poate fi deseris’ printr tabel de stiri, in care se precizeazd valoarea semnalului de iegire si starea ur funetie de starea curenta gi de semnalul de intrare curent. . Pentru realizarea oricdrui circuit digital logic combinational se pot folosi numa tn funetii logice de baz: AND ($I), OR ($1) si NOT (NU). in fig. 3-2 pasiti tabelele de adevar si simbolurile ,portilor" logice cate realizeazi aceste functii. Simbolurile si tabelele de adevir ale functiilor AND si OR pot fi adaptate pentru porti cu otice numar de intrari. Punctiile portilor pot fi descrise cu usuringa in cuvinte: © poarté: AND are iesirea 1 daca si numai daca toate intrarile sale sunt |poard OR are iesirea | dacd si numai daca cel pufin una dintre intra 1 poarté NOT, numita, de obicei, inversor, produce la iesire valoarea opusi valorii de la intrare, sale este Cerculetul de la iesirea simbolului inversorului mai este numit cereulet inversor si se foloseste atat impreuna cu acest simbol, cat si cu alte simboluri de porti, pentru indica functia de Hi ca, atun itiile de intrare pentru deat 0, cand am definit funciiile AND si OR. am precizat numai wre iesitea este 1, deoarece, daci iegirea nu este 1, nu poate fi «> XANDY gy XRAY Xk Nor, x XY © Ty xo x NOTH ooo oa on 4 1 ° to 4 haa combinarea functici logice NOT cu AND, respectiy cu OR, se objin alte doua funetii logice: NAND (SI-NU) si NOR (SI-NU), in fig. 3-3 sunt date tabelele de adevar si simbolurile acestor porti; functiile lor sunt, de asemenea, usor de descris in cuvin © 0 poarté NAND are iegirea invers decdt 0 poarta AND, adica 0 di daca toate intratile sale sunt 1. © O poarté NOR are iesirca invers decat o poarti OR, adic’ 0 daca gi numai daca cel pufin una dintre intrarile sale este 1. si numai Ca gi in cazul portilor AND si OR, simbolurile gi tabelele de adevar ale portilor NAND si NOR pot fi adaptate pentru orice numar de intrar x x % « XNANDY gy XNOR 4 Ov ~ mv Y_XNANDY %_¥_XNORY vo oO 10 m4 0 0 Figura 4, Porti inversoare: a) NAND; b) NOR in fig. 5 este reprezentat un circuit logic format din porli AND. OR si NOT, care functioneazi conform tabelului de adevar 3.KV D Figura 5. Circuit logic corespunzitor tabelului de adevar 3-2 Alte doud funetii des intalnite in practica sunt functia IDENTITATE si SAU-EXCLUSIV, ambele functii de doua variabile. Tesire INTITATE lesire | Q =le]-lo}< 0 1 1 0 ‘Tabelul 5. Tabelul de adevar pentru un functia SAU-EXCLUSIV (EXCLUSIV-OR) Cu ajutorul portilor logice se pot crea codificatoare gi decodificatoure. Decodorul este un circuit logic cu mai multe intrari si mai multe iesiri, care converteste semnalele de intrare codate in semnale de icsire codate, codurile de intrare gi de iesire find diferite. in general, codul de intrare este construit pe mai putini biti decat codul de iesire, iar intre cuvintele de cod de intrare si cuvintele de cod de iegire exist o corespondentir hiunivocd. Codul de iesire al unui decodor are, in mod normal, mai multi bifi decat codul de intrare. Cand codul de iesire al unui dispozitiv are mai putini biti decét codul de intrate. dispozitivul este denumit, general, cireui( de codare. Cireuite seeventiale Cireuitele logice sunt de dowd feluri: combinajionale” si ,secvenfiale”. Un circuit logic combinational este acela ale carui iesiri depind doar de intririle sale curente, Rotatorul peniru selectarea canalelor de la modelele vechi de televizoare seamiina cu circuitcle combinaionale, .,iesirea” lui sclectind un canal numai in functie de .intrarea” iui eurenta. ~ pozitia butonului Circuit logic secvential este acel circuit ale carui iesiri nu depind numai de inirarile sale curente, ci side suecesiunca anterioard a intrarilor, posibil nedeterminatd jn timp. Starea unui circuit seevential este un ansamblu de variabile de stare ale cror valori contin, in orice moment, toate informatiile despre perioada anterioar nei comportérii viitoare a uli. 1 Elemente bistabile re pentru cunoaslereaCel mai simplu circ secvential consta dintr-o pereche de inversoare ce formeaza o buck de react, ca in fig. 6, EY are zero intra gi doud iit, Q si QL. Cireuitul din fig. 7-2 este denu freevent histabil, deoarece © analiza digitala arati ca el ure doua stiri stabile. Cand Q este HIGH, inversorul din partea de jos are intrarea HIGHT si iegirea LOW, fortind in HIGH iesirea inversorului din partea de sus, aga cum am si considerat in ipote7a, Dar cand Q este LOW, inversorul de jos are intrarea LOW si iesirea HIGH, ceca ce forfeazt Q in LOW - o alti stare stabild. Pentru a deserie starea cireuitului pufem folosi o singurd variabila de stare - starea semnalului Q: sunt posibile dowd stati, Q=1 si Q=0 Flementul bistabil este asa de simplu c& nici nu are intrari, deci nu exista nici o cale de a-i comanda sau modifica stirile. La alimentarea inijiald a circuitului, acesta irece aleator in una dintre cele dowd stari gi ramane aga la infinit. Figura 6 Pereche de inversoare ce formeazi un element bistabil Circuite latch si circuite basculante bista le Cireuitele latch uitele basculante bistabile (CBB) sunt blocurile structurale de baza ale majorititii circuitelor secventiale. Sistemele digitale tipice folosese astel de circuite incorporate in dispozitive clasificate dupa functiile pe care le realizea78, preambalate in capsule de circuite integrate standardizate. in mediile de proiectare de ASIC, circuitele latch si CBB formeaza celule predefinite tipice, cu parametrii stabiliti de furnizorul de ASIC. insi. in orice Cl sau ASIC standardizat, fiecare celula latch sau CBB este proiectati de obicei un circuit secvential cu reactie, din porti logice separate gi bucle de reactie. Toti proiectantii de circuite digitale denumese prin cuvintele circuit busculam bistabil (Rip-Nop), prescurtat CBB, un dispozitiv seevential care, in mod normal, preia eyantioane din semnalele de intrare si igi modifica semnalele de iesire numai la momente determinate de un semnal de tact. De asemenea, cei mai multi proiectanti de circuite digitale folosese denumirca faich penteu un dispozitiv seevential care isi supravegheaz’ intrarile permanent si isi schimba iesirile in orice moment, fri a depinde de un semnal de tact. Circuite latch S-R in fig. 7 este prezentat un circuit latch S-R (set-reset) eu porti NOR. Circuitul are doud intrari, S si R. si dou’ icsiri, notate cu Q si QN, QN find, in mod normal. complementul hui Q. Semnalul QN mai este uneori notat cu Q’ sau Q_L, Daca atat S. cat si sunt 0, circuitul se comporta ca un element bistabil - apare o bucla de reactie care i! menfine intr-una dintre cele doua star logice, Q = 0 sau Q = t. Asa cum observati in fig, 6-3(b), este necesar ea fie S, fie R si fie confirmate pentru ca bucla de reactie si fie forjata sa treaca in starca doriti. $ fixeazd (set) sau prefixeazd (presel) iesitea Q in 1: readuce in 0 (reset) sau,sterge (clear) iegirea Q. Dupa negarea uneia dintre intririle § si R. circuitul latch ramane ih starea in care a fost adus. Figura 8 prezinta comportarea functional a unui circuit latch S-R cénd i se aplica la intrare o seeventa de impulsuri uzuala. § ata cauzalitatea - corespondenta dintre tranzifiile de la intrare si cele produse la iesire®) Figura 7 Circuit latch $-R: (a) schema cu port s a a on » Figura 8 Functionare tipicd a um « circuit latch S-R: (a) simultan Mrdri “normale”: (b) S gi R confirmate in majoritatea aplicatiilor cu circuite latch $-R, iesirea QN (sau Q’) este intotdeauna complementul iesirii Q. Totusi, notatia Q” nu este foarte corecta, deoarece existi un caz cind aceasta iesire nu este complementul lui Q. Daca atat S, cat si R sunt 1, aga cum se intimpla in citeva puncte din fig. 6-4(b), atunci ambele iesiri sunt fortate sa treacd in 0. Cand negim oricare intrare, iesirile revin la funcjionarea complementard, ca de obicei. Dar dac& nega simultan ambele intrari, starea urmatoare a circuitului devine imprevizibila, acesta putind intra, practic, in oscilatie sau in starea metastabili. Metastabilitatea se mai poate manifesta daca pe § sau R se aplicd un impuls 1 prea ingust. Circuitul prezentat in laborator contine un generator de impulsuri, (impuls unic sau repetitiv cu freeventa de aproximativ 1Hz), comandat prin buton, un numairitor decadic care numirar impulsurile, la care se afigeazii cei 4 bifi de iesire: Qo, .. , Qs. un decodificator binar codat zecimal in I din 10, un convertor de cod din binar codat zecimal in 7 segmente (aligaj numeric de | digit), 3 citcuite combinationale care formeaz& 3 functii logice avand ca intriri iesirile Qo, Qi ale numaratorului si un circuit basculant bistabil SR, cu intririle $ si R pe butoane, Numaratorul decadic are posibil trecerii sale in starile 0 sau 9 prin dows butoane. Se considera: 1 = buton apasat si LED aprins; 2 = buton neapasat si LED stins. Prin apdsarea succesiva a butonului generatorului de impulsuri se vor genera cele 10 stiri diferite, completindu-se urmatorul tabel.Pentru Ledurile Rosu, Galben, Verde se vor cauta functiile logice corespunzatoare. Se va verifica funcjionarea circuitului basculant bistabil SR, apisand succesiv si concomitent pe butoanele S si R. 1030x20 ‘ay sou ‘an Naawo on12