BEN JONSON VOLPONE SAUL VULPEA tm omineste de iniha cHaoEGHIE Cao presatt de TANS CARTAN BEN JONSON\ PRERATA | tn Angila, ca protaiindeni, fonomenul Renton’ repre | pontat inehegaree #1 cervotidavent@Tasel burghieze, cum st avintl Gi in toate domentile {- S Gfasto tamintir socinte alo seolulal al X1Y-I8 clstinaserd FE scetatg vochralat ediWchi social, ar tm ulm ei al | scott ol XV.t0n fa second at XVI-lea — prin ridicarea | Sasso, congolidarea. burzuexeh 6 taplttan relatiilor apie | Taliste.— apdruse 0 fume nous, : 4 Burgheria — in momentul acela clasi progresist’ — Tupta. fmpotsiva foudalismotol atit_ po play feconomic-social oft si Fallon iGectogie-calaral, duct astel PA TN ‘nel sigur vee devenind exponental maselor dusmsine fexdalismulule row ngleras tn orion of 32 eects te $7 4PSET f¢ aprensmtat (abinda fonolor burghestel, $52" tle monae- 2 re oriior gi de sapiratile. pAburitor larg! popuiae Sao. tl so oxplich vigoarea si Vabllitated st, BST a fap oh pe plan lier ~ So. apeeh tetrad ones) englezd footed Pe San. Grams, ypopulasit care, contain tradititle a crea eM ioval’englezs eased serio de indaoal, ame metaotor= tind. aceeabllt nul public Toate CIN: fin toate slraturile sociale. - 3couttusit gt caracvre, cave sit puteay mattumt Cpe tinirul wenis londones venit Ta teatra, po lari do cual Mhtovs din sister avontuteasa, po Dory i do mito i trating, saw shar po rogins? Spuleau fi deci colo co rispundeaw in acclast timp ‘ reoeuptioe tularor: arlie icant social a, wets fn pospectiva istoriok; maritoovoctr ale Isto- nile sau euglso; zugeiviron pribusint uuel lami vec plait uel Tutt; meta porsonatiigit umone tupe tnd perezode sab jugul supostiitlor mediovale, ale micveis sl oligos sf obvcirar(mutul toudal — tenia posite ‘amane nelimitate :enira a expiinia scesto ocplratl st relief, era novo Hlaniee. yEra. 0 opoct caro avea eseto de titai aso] ff fae apaiifa ttanil ta literatura onglent Hl avoninrior! ai sacoluluil — eavalor, plratl si poo lao. /— caro 40 avintan doopotrivd pe milo lumi gi tn apoto itoare alo eugutril, 50 rogiscan Tn titanlt Ini Marlowe jrlaine, Dr, Fansius) sl titanll ui Shakespeare (Mac~ Othello, Hamlet), fa vitalitatsa tor ereatoare ca i in Gislunfle for, in pastunilo si viotontele, th aspisatile st Iuptele acerbo, fn vistorlile sa efiderlle lor verti- wgase. Drama Renoctar Tonpise ne pn ves 9 Sepa Bs en ta pezzi ipar, nna, clelyan Mt doamlanal cra coute Jo Tunca unk a anager Mi Maja de Ini Lense. Oper Mer dn neat fet tiricaicet pein abuueoe ie oxo el oni Imes lore cu seuaonul pan tina Ratton vist, ¢ prouisout cu posta — ins ino alte smului, ea si pe obilii senior ‘avaa novele de porconaje puternice Ge tonte opore masive si solide, tind rispund eoriujelor tim polai- Peer deavoltarea relafiilor capitaliste duce pe de a, parte Ia ‘oacuimoare vartiginoass do hogtii fa sinul elaselor privilegiat fia sinicicen cumplith a maselor, iar pe de alla parte ladorinta fe pulcie potitied @ claseior privitegtate sé Ta frtetiunt Intre cio f@ monaride caro, 14 epoca Tudorllor gi mak ales su dom! Eisabetel (1558-1603), se aliaso cu burghoria in tupta comuné Smpatsiva nobillmi feudal, Se iveseasifeleontradte{ile dintre clascle privilegiate si mazo, dint clascte privitegiato si fhiguarbie, caye aveau at duck inevifabil la rovolujia din 1649 a {608 dinastla Stuactilor vine la teonul Angliet ow conceptit GS ae reogiadeOriginar dintro fark stra «eco hiomieeste inapoiatd, eum era Seotla, Tacob 1 murstda seama do aportul do forte diutre clasofe soclale. El subestimeasi cola Dorarea ci hurghezia gistnd-si allt! first! tn for(ete reaetiun taeit peopriotarl. arstocrali. slit biserctteatotice. Contralie{itle ascutite dintre monarhie si move, Tupla fe fetits inte elasele sociale, au reperourstunt st asupra_Tumit eairutui. Ca s8 poatit rerista in acaste improjurde, trupele tea {rae Ale epocit tu au alla cale deeit si caute protentia casel fegale, cizindastfel dia. en 7h e2-mai mult sub influenia aris ia tentrulni onglez end, 1a 1507. 1 incepe tien fonson ctivitates s4 uo slur al scene. ‘Hou Jonson era ful unai preot perseeatat ia .impul Marich ‘Tylor penten eredinta sa ul octane a nnasore {1573}, Hen o eresout de tatal sin viteeg sl are norocu fr ie trimis fa Westmsineter School, ung dim cele asai buna feo tondonere, fei, sub indrumaeea clrturarulut Camden tcaraia ft va Famine recunocestor toatl via(a, Ben Jonson Invatit Tinbile greaed si latin si prinde dragoste pntra cultura casi: Sitit de Imprejariri, piricesle scoala si sa apuck de mesoria atatui iw vitteg. aveeo de constructor, eunsseind as.fel umes 51 Timbajat caenilor simpli.ies Iwi avonturoasi, sete de-a ennoagte meron alti salle loeurl. nn s¢ poate imptiea ta nil yn fel cu noua ocu- patie. Lupa do cliberare a popoarelor din Térlte do Jos impotziva reupritorilor spaniol\ il oferea 0 posibititals de evadare. Hroiears dar Ta armati, undo fave cunostinya en montalltatea 1 Limbajol mittarilor. Niel aceasta sitaatio a-l multumeste, Astfe cB la 1592 G0 Intonreo In Londra, undo s0 clsiuoreste si ny dup’ mult timp se alituri nei tripe do actori ambm lent ‘Aga s¢ face ek fn 1507 {i gisim completind ef puntud ta punct conivdia saticiek a lui Th. Nathe he Tete of Doge (In infor), cace are drop urmere Fntemnilarea on ponte aluzii sseditioase si biefitoare" Tn nul uristor are top ecarla gl ducal Th una etrala en Jonson ucida pe astorul Gabriel Spenser. Hate din now fnteninitat sin thohicoore flind, end toflyonta wnat preot fatolie. treca In catoliclen, penta ea dupa 12 ani ss roving ‘inv non Ia protestantism. Se pare tnsl ef aceasta relativ seurts coivertive nin sa datorit alit argomentelor teologioa le preo- atu eh unor avantaje de att ondin, donaroce seipind ssfcl fe sub jurisdic inslantelor civil. pe yan asa nnmitulut Denetit of clergy — care Ingidala clorulut catoMe si te sub jnvisdiotia s anamiti Infractor! — ol scapa de pedeapsa en- fitala, slegindg-se numai cu confisentea bunurilor si aederoa Aogetslai mane ew Feral ros Om care dovadea un temperament alt de furlunos in vin, faves si manifeste fn azelasi fel si pe plan litera. {4 1508 spate prima sa piesd importants, comedia Roery Man fr His Hmoer (Tot omul dupa cain ft ¢ fetu). care faco apnea run orisinalizoea ei militant si prim teovilo itera oxpuse in prologul ee-ae fi yrut st deying manifoelat noi eurent. now i frame enezi Vewenti, la 1509, Beery Man auto) His Huvonr (In rape) laude Helle oszuse ia manifostn pomeuit mai sas sint intro, 6 | i ile cu expumereo tooriel umoriior, eespre eare vex vorbt cova tai rat omedille tui Jonsom nu mu insa succes sl esecul tI determina ‘81 6 iudrepto spi tragesie, Dar nicl aici tloria mu se grabente St vind in intfinpinorea aetivulal draimaturg gi prima th fare de acest fol: Sejanae (A008) mu oslo mai norocoasi dct ‘eommedilte In acest timp, parma ea activitatca de dramatwa, el eerie numercave Siverismente san aga numiie nije at pentru festivitauite Je la eurtea reuald, cit pentrireete caro Avean loc le casteiole aristocratiet eagleze ‘sMigttle™ eran spustacole teatrale pootice montaro fastuonss. in caro motivela elasico 20. Tmbinau cu le geile populare locele af eu tome alo allel Elo repredin( un pect ajaie_alleatrulyi flenagterit si pornind do aici eau Towrcltal mai tirsivcemedia murical’ gl spovincotele do opera modcene Ther lord tai primitive, mistffo existasort qt la eurtea Viisabstoi, dar in vreméa StuartHlor — mari Jobitor! de fest 41 potrocort — se ehllulau sure fabulonse ew montaren aeestor Spectaeots 19 care insigt caging, principit gf eurtenil ect mai de feama detinead rolurile: principale. Desi mouenca divartismente nu aveay nlmie eomun en obrul eree arise a} ta) Hen Jonson i roprexentau pontra e doar o simplé destindere, bogsta J eultned-elasiea, gratia fan- teviel, cfuziunile Hrice, humor conlucreari Acopotriva la ‘leitutres uner ereatiani Tantastice-poctice do-o deosebita prospetime sf savoare, Tnsucvesele despra caro am pomenit tn logitur’ cu aetiyie eu musica gh “ tatea sa scene, ng rongese foLusi si descurajeze @ Ben Fonson Ghnkims si lugreze pe tarim dramatic, revenind din now te comedic ‘oun ineepe epoca marilor alo ercatfi, a plesslor care Law. ‘eonsacral, nv adus gloria si rSepindll- folma,Sn afar de Patpone(t605), de eare ne Yom ocupa mai pe ar in aeooast categorie mfai jk Ti pomenive Zpicoene sau Femeia ‘tarata (1909) eu sublect wat din soririle retoralai grec Lita. ‘ios, cca mai hale dintze eamodiie site, amesiee netntrecat ‘de elemento apartinind elssicismulai gi farsol; The Alchemist (2810). saties ta adresa superstitilor gm uichimiei, deve luselte de syotiero in mina exptontatorilor gi escraeity. preva sl 9 serie do alte Incr Succeenl yeselor sale din wml, face Tasted dea ok dap eat aunoare™ sau ali stpiove Fe sng aman, neon Blafeo¢Yo mainte tn ge Pint pe-o inguit ale, prevctad nt eataclée ele chr Bail qe mael6e! ano unleb tA: Asfl “an wtle S41 nomad agit, un minclnos wml aloo deo wh tlic 1a fat "nos bi do il wa oto ple maging tater Eionsact cai asitvrot In Telal cia Tn, compere fold a kal nana dispare, oo descronart 9) 30 aeueh. Tipe Ful ssc al somori* enpuleas earectoletafo se sebem ee Vizoard pind la dezumanizare, devin adevirate mancchino, >< ctetilneesuteie ale mini sutorl Dik acest print, Tinie nese Ain grou gil, a este ot Bon Joan, Cu oa ete as patito ville 10 5 * 1 | | e | ‘oamenilor c@ aleAtuiau sorfatatea din eremen sa. sit. domiar fate ai biciuito viguros, far rolul educativ al luerasit ndeptinit 1 de-a-nizegul. Prosodeul gf urmrile sale pot fl usor urmirite in 4Volpone™. Feta vorba aici de un stac 2érobitor tmpotsiva paterli corupi- toare a aurulni, a Meomicl, a avaritiel st perfidet ‘0 deramigire profends, rovolld nestfipinit® tmpoiriva josnicioh. st& ta baa acestel pose. Bon Jonson stabileste loeul actfunit la Venetia, care datorita apropierli de Orlont, era ponira enalezit secolulil al XVI-iea feiaten fabioasi a’ hogitiel, a luxului si x tuturor wielilor, Porsonaial principal, Volpone, e un bolas blazal sl cinie. en censualitaie +4 moravurl orientale, Tefsitura Ini fantlamentala omoarea sa —e patima aurulut si pliceren dea tnsela. ‘Posesor al unel uriago averi, ol 9 preface bolnay pe maarte, rnumai portea a rea astfel Imprejurarite care si-i tncidule ‘i Ingela pe cellalti, tmbogiindn-se pe socotesln, Yor. $F nfreadevdr. atrase de mirosu) eadavralal, linfale umane dexe- nite pisiri de pred’ cu nume simbolice: Valtore. Corbacel, Corvino, ao fmbulzese fn jurul Iai on fol do fel de daruri,fecaro 4n speranta de ai citiga bunivointa si mostentroa. Mosca, spardritul — eum fi spune autoral — il ajuti ot 11 alita pe Volpone punfnd ta eale toate tleflosile. El primesle Aorarite tnturor sf 0X flooKeaia, po rind, speranta ci ol vat tunieul mostenitor. In. felul cesta rougeste euplul Volpona weisosea si distrugt — prin simpla prezentare a mirt- Julai bowtie — orice urmi do demnitate omeneasex a. dorito Filor de aval Corhaecio, d@ pilda, tel desinogteneste ful. far Corvino. ‘ol gelos se grabeste sisi sacrifice sotia, arumeind-o fn hratele Ini Volpone. Cind — printe-o. intimplare — cot do} inocentt ai plese, Bonario si Calin, se salvoarA reciproe si sint pe cale sition in sileag urzaala de minciunt sf tietosit. asptrantit tn Tmosienire fae un {rool comun al Uealoqlor: (at8l tsi acura i0) soul Iii sola, um dito dat pein eximinalk comunitale da inierese ~) Coalitia joniciet Irbindesse. Bonasio si Calla sint nrosati, ior lane tea tll te slate once fetea Mee watch wea Pn cena wae E Tae ener tte pon oo; canis Wt Desi tare ni suc! were! ancl Pere loot cies gee et See te Se toms ol pant a oon, cone Sete ea ni pont hiniecl akan usr mee Beppe esto Ings moan ah et bouche Gi esse pl ; : 8A la tminke gi fotos ba trae: Cite rauk se ingrasa ex 38 por nt, Dar e taiat dnd enit snore, cf mat curind odcorvatin amark « cotallal q Pecan ee : "Opera lui Ben Jonson trieste ast fl prin vigoarea anol eoncop- Ui cespro lume si visi exprimats intro simers declomen'o realise gi clasio, ava CARTIAN 2 ja DRAMATIS PERSONAE YOLPONE, un magnifico ‘osca parazitul sia YOLTORE, tan avooat CORBACCIO: ‘un doma bitein CORVINO wun negustor BONARIO fiul Iu Chrbaecto SIR POLITICK AR-FI un cevaler PEREGRINE tm gentilom ealitor NANO. tun pti a” CASTRONE ‘un ounue ANDROGYNO tun herinatrodit GREGE (sau Multimea) : CELIA sofia lui Corvino LADY POLITICK AN-FI scotia covalerulai engler Magistrayi, grefiesi, portiret, nogutitos. sorvitorl, dou ‘cameriste ete. ‘Locul acflunli — Venetia 13ARGUMENTUM Yolpane, singureue gf om eu stare Ofiened paro-ar ance de angoury. ‘Ln eaul(t tot dnd nidojdi de moxtenieo, Plocome-i vin gi darurt in neste; -nionren pacazitur $1 ure Noi cojedrit. sapuce el diate totul fa zador, ef-s pring gi gatatPROLOG : ©, muzi! — acim, norce ne diraiegte $i doh cumya si piesa potriveste SA atb& versul hoz 91 ratiune, Pe gustul publiculus stagiuai, Treburie si recunoagtem, nogresit, Poetinlni, cum cs sa straduit Tn sithurile lui «4-31 dea princsul, aAinesteoind placutul, ou folosul Sinan dreptate cei cx] ponegrese Raonind cf serie prost, si-1 pizmuieso Lia fieoare piesk nou jvitn, Zicind ci-un an introg a fost clocita, €a argument Je di a sa Iusrare uma dou’ luni, dar vace Nici t cinei vieri nate iesea din mini Dusmanilor, si an-n eine’ saptimini Git a Iuorat poetul nostru-n tripari, Mira cirao, ziler, sau tutor: singur! Vovada ist-o, vi se da si vont: fn piesi mu se vad batai on oual, 5 Kinzie hatjocasstoare le scenelo ‘uelegti foarte des tolosite 0 comlet ta farsvie tuspulul (uk) 2 7 ; @ lwerNici Incomi dingi wusetnd avan din frisca, Nici alte trucuri co Ja ris to pisea; Nici nu-i dk zor eu basme rasuflato Sicgi peticeased piesa pe din spate Gu episoado infricositonre, Ga sh te-apuce boala de-a-n pivioare. Nioi ghumelo de-aici nus storpelite De pe la alte mese, ci croite De dinsul po masuea picsei. [otd, fa dat 0 comedies rafinata, $i oritica adovereste cum ch E respootativaie! orice porunca Vonin gi fiore a-are-n ealimard Sia mai pastrat doar sare cite-oleaci; Fuca, obrajii, dupa ce visi freaca, Imbujorayi de-atita ris si s0x8, Vepi fi frumosi o saptim ini-ntteage | ACTUL I SCENA 1 0 camer in east tui Votpone, Inteé Volpone si Moves. VOLPONE Bunk dimineaja, zi-morita, Si fie, aur, bunk dimineasa! Descnfealiaral, idolul siemi vid. (tows tage peeass ql apar grime de aan tose, plavteriate ee) Slayit si fii, al meu gi-al lumii suflet| Mai bucuros'ca glia cea minoasi, Cind vede mult doritul soare-n zori Prin coarnele berbecului cereso, Sint cu, si-fi vad splendoarea-ntuneetndu-l; Ascuns lei, printre comori, solipesti ‘a 0 Vipaie-n noapte, ori preouin ziua Din hos etad rasarey izgonind Spro fund de hiuri hezna. Pui de soare, Dar mai stralucitor ca tat8l tiu, Smerit si ou evlavie to sirut Pe tino si-asto sfinte nestomate Din binecuyintatul meu tezaur. Pe dropt cuvint, poetii sienteleptit Au botezat eu numele tu veacul 1920 Po care Ian crezut mai elorios, Chet tu esti Iuerul col mai bun si totul: Tubirea de pirinji, copii si pricteni Si toate eelelalte hucurii, Esti orice vis viaut cn ochii 6 Daca privirea ta ar fi atins-o Pe Venus, iar fi zimislit o mic De Cupidoni, atit esti de framo: ‘acute idol, bueuria nonstri, ‘Tu lumii-nteegi dai viers, desi tu singur Nimie nu poyi si faci, ci munei omul Pe care tu-l slujesti e-atotputernic; TE sufletul gi] vinde gi chiar iadal Gu tine ige pare ch e coral. Testi faima gi virtwtoa, cinstes, tot. Gel ee te arc-i nobil, injelept.. Mosca E tot ce vrea, stipine. Daci soarta Tpi bitrazeste-averea,-i mut mai bine Declt daci-ti da firea-nyelepomne. VOLPONE, Adovirat, iubits Mosca. Totus Tuma falese mai mult ca dibicla Gu are mam imbogayit, dec Ma ucur de Unites Suspinire. Nogoy nu fae, i speculee, mu ay. Niet kite ura pesteu casopi, ici feral Niet baty mu macin gels, miel amen, ny Net auflu fin clostans nied ve trims Corabii pesnervtats. mari fa Noam beni prin kine), dar m Mosca Vai, on, Niei po risipitori mi souturi. Nu ‘esti din cot eo-nghit un nguratec Mostenitor, cum face olandezul Gu boabele do unt si tot au. ieset Nu siuulgi din pat pariuti ou casi grea in tomnija sici viri, s& puteezeasea, Doar oatele din ei 3 mai ramtna, Prea blinde-ti fire mu-fi dix ghes Ia de-astea, Nici vasiuve siorfant plingind, mu vrei Gi Inerime si-4i spele pragul casei, Nici hovetele lor siti bataen geamuri, Gu strigite de cruma rizbunare, VOLPONR Da, Mosea, astea nu-mi plac, osc . Si-apoi, nu esti Nia ope oitis Graanes x in mina ew harapnicul, mavita Do griu, flimind fiind, dar nu cuteaxd Ua bob si ia gi ol miminci alba Sau alte buruieni amare; au esti, Nici ca nogugatorul cevsi tiesestey Gu dulve vit do Romagnia, beefal, Dar bea posites seri do Lombardia EN ten peas eeriee vies Se latsibse' in mm indrele Drocate Sim paturi moi. To Tolonnati do-avero, Tar inima to Iasi elteodata TAlozio la purgativele vindute de sarlataui (n..). atsmi dai si mio, prea plecata slugi, Bufooului giorieiriria slujeste Pentru plscerea casei dumitale. VOLPONE, (ds da bani) Tine, Mosca. Tu adovar griesti gi sint pizmasi ‘Avei ce spun of esti un parazit. Tai, cheami-| pe pitie si mascirieii (dese Mosca.) Co sh fact De ee sk mimi {ae chefal eum imi place, Si sf ma buour de avatul meu? Noam nici novasti, nich copil, nici made, Noam oui sa sar intrajutor, s-am prieteni, Mostenitoral eu mil voi alege. Hii, astaci iepiteste, de aceea Meron vin musafirii eu plocoane, Femei, birbaji, batrini, de orice! viesta, Nadéjduind, ou rindul, fiocare Cu, dup’ moarten mea, do toyi pin Vor megtenizeet co dan acta; Gare de care mai hulpavi daw buzna, Vor simi fa tot — sratunes a0. dagmanese, Se-ntree fa daruri, ca indrigostitii, Tar eu fi rabd, icasmut, Je dau nidejdi Sima desfat sind vin ct punga plin Ma bucur de atongii, le primese, Tar lor le-apropii rodia de buze, Le-o trag-napoi i iar 1i zkdurese. Co este? (nina Mosca imprenna cu Neno, Androgano f Castrone,) : NANO Loe pentru noii actori! un speetavol tan, Gimm’aagivizut in teattul univoriter! Nu tigi, totugi, ourpringl sau supieyi, v8 rog, Deere tliaee ge te ermal cet ciee, Mee Anicyrt aie so posts oa pitt Gi dubul Jat Pitagora gi-agieanté singh th chip de pehlivan trpart dusmncslut; Pureces dit Apollon dui ested ly rectal ts Asti SHU lat Macgue, Corma uitat nicicind nities, pot st jut De-aices e plecat gra transimigeat, pitt, To Baphochus, os. foot unis: duph tiple De-noornoratul Sparcely sub al Troiet eds Hisraotitius oper (pec tyecut tn ghid} Peseta reese ins px clon Biccorel dereitg cle cum ok Grint pea A aie! totem aclist clon apni pf ln aioe Sia cuibirit tn fromusoyea tnei moretrie, ee eect Alot ae tincatiig- eos ake on tect, Cam spine etaiedh, o'tistcn felul akg Gist ceitsojeite 6 cu un kterta, Bech rgied erciiy lant ate oar ‘Aferh de mbgori, camile, bot oi gaps Riv vreau ai starni; nuci hulese tpuratura (Pe Quater'), aritmetiea, Inveyatura, ‘eigonal, muzica si soldul ari, Schimbatea elementelos, nut Aim yenitCa 4h tentre cum de oi Iuat o alti forma $i straie oi in aste zile de reforna? ANDROGYNO M-am reformat si am féeut-> din prostie — Am socotit doetrina vethe, etezie. NANO Mincwei ofrite ai bigat fn hurdihan? ANDROGYNO Dour peste, efud am devenit carthusian’ Axo Tacerea ta dogmatios tea parisit? ANDROG YNO De ea un avocat bezmetio m-a NANO De dragal lui Pitagora, spunemi acum In ce te-ai preschimbat si-anume cum? ANDROGYNO fate-un catir. NANO $i dupa asta te-an Insar Ga si mantnei fasole? E adevarat? TY Ordin célugiross foarte auster (0.t.). 24 : ANDROGYNO. Da. NANO Dar din atte? Ai Iuat @ alti form’ iar? ANDROGYNO Am dovenit un dobitoc eiudat: migar Sau, dupa alii, frate-ntra iuminagi, De carne mineator si mincitor de fragi, Cu biefa gi minciuna pregavite La or'cenbueituri din elitite, Nano Ki, las eum prea cuvioasa adunare i Zugetiveste-mi urmitoarea transformare. ANDROGYNO i, 8] eo sint acum, = NANO Fupturi ca de zen? Mai mult dectt ¢ un nebun — un fetelen? Ci spunemi, rogu-te, ce tiai dori si fit Dint bariie-ti la fat’ fistichii? ANDROGYNO ‘As vrea si fin ce stint — nu, alta nu mi-ag cere: nano Ca si-ndrigesti cind un barbat, cind o muiere? 2526 Plicere searbada, de core num ANDAGGYNO, dort Nu, numai rolol de nebun e-atrigitors Nebunu-i singura fiinja fericita Si orice alta-utruchipare-i urgisita. Vorbi Nano i ca Pitagora, eunve conirate! Ne iuchinim parcrii tale invagate $i cum $i noi intr-un nebun ne regisim, Gu mintea gi ou arta cath so einstim! VOLPONE Frumos, foarte frunios. Asculta, Mosea — E-o nascocire-n ta? A mea- MOSCA De gira plicuts VOLPONE Grozay! Mosca Atunei ¢-a mea, de bun seama! NANO gi CASTRONE (vinta) S-ar cadea ca doar nebunii S-aiba pre} in ochit lumii ‘Nostiind co ¢ nova) | Ube eienese de-aporuei hazal, Remirecayi mestesiaas, Jucktia doaraclor, Limba» comogra lor. Faja does Loo 280ith EE le-ajuns ca #8 simi Fara trier dingit pot Sune adevaeal tot. Ln orpetele alese Stau adesearn capul iesei, Asezati pesun sehunel $i slujiti cu inare zl Bomngorimen tututor Nu tivaiti te Tooul Tor? (Se aud sieaniturt te funda! vent) YOUPONE, Gine-i? Plecati! (Nano 9 Gastrone tx) Asoulta! Mosca. Fugi, nobel (Anarogyne tes Este signor Voltore, avovatul 5 El bateasa. & VOLPONB Adu st-mi pui halatul,Scufia si blauits; Kmureste-? CH tocmai stan si-mi primeneasc’ patu) $i deocamath 1 poftese sastepte Pe coridor, Pose iseny Asa dar, musteris Au ineeput sh vin! Vulturi, cor: $i uli — pasar’ ce-si adasti ‘prada Grezind ci m-am si prefieut in stiev. Mai va pins atunei. Cintra ain now Mose cn Ralatut ete.) Bi, ce se-aude? © veste de argint, vouron, EE mare? Mosca Foarte mare gi antics, fravaia cu-al domniei tale nume Sien blazon eases VOLPON®. Si blezonu! Neo fi eumya 0 vulperntinsi jos Batindu-st joc de-o cioard prodsta, Mosca? Mosca E bunt plume, sire VoLPonr Tai, di-mi haletul Brsnit, si pune hatetut a& boines.) De ce rizi, omule, asa? Mosca Na mi pot stapini, end mi gindose Goo fi tm eapul celui care-asteaptas 0 6 cresind ea-i ultimul siw dar $i ci te-a cucerit acum cu totnl, Tar dacit astézi riposezi, ee mindru Ar fi él mtine, ca mogtenitor, Co stragnick dohinda i-au adus Plocoanele pierdute si ce slava: Acoperit de scumpe blanuri, vesel, Inconjurat de mascirici ec-| land” ind Iumea la o parte, veri od trece Garten} tui, la fel’ de laminae; Clientit Lat numi- prea-tnyatate! fin lumea asta, VOLPONE & Ba da, Mosca, Si Hii un om eu cap... uosca Nu spuneyi asta20 Averea-pi d& orice. Ta un miger Jnfagurd-l in purpurh gi pune-o S-acopere trafagele-i urechi. Tar lmea 0 sii zich: domnul doctor. ‘VOLPONE, Enafia, Mosea, hai. Cheami-1 incoace. Mosca O clips doar. Pomada pentru ochi. ‘VOLPONE Adevirat ; grabeste, ni mai pot De nerahdare si-mi apue plocomul. ‘MOSOA rez, stipine, sh apuei O mie de-astea. YOLPONE Muljumeseu-ti Foti bun gi eredineios. » Mosea, MOSCA $i ani de-a rindul Gind en voi fi in sarin si-alfi o suta Gomi vor urma aici, vor fi Ja fel... VOLPONE Nu, asta-ar fi prea mult, jubite Moses. - MOSCA Tot vei tii, si-i pacdlesti pe mongtri. ‘YOLPONE, Tubiie Mosca. Bine, Pune-mi perna Si eheama-] inauntra pe-avocat. (Mosca ieee.) Si-acum, siriti, voi boale-nchipuite, Tu, oftick, 91 guts, apoplexio, Galore, paalizie, tate Si ajutayicmi jar 4 ma prefao Gum am fiout trei ani, storsind avert Din vanele nidejdi do mostenire. Laud ea vine — Uh! apes) Un Oo... (Mosca 1 introduce pe Valtore care educe un ‘bieet de argint.) Mosca Da , domnule, sintefi ca gi-nainte, Din toti, cel mai apropiat, mai drag, Si eft de bine faceti cultivindu-i Aceasta dragoste, ba vizitindu-l, Ba trimigindu-i daruri gi ravage Cel bucurd gi-i dovedese inbire. Stipine! sir! E-aici signor Voltore... VOLPONE (led) Aud? 31t e g ESE. Mosca Stipine, signor Voltore-n dimincaja asta Vai viziteaza. 5 VOLPONE Ti muljumese. Mosca, Si-aduse Un vas do-argint, o piesti rard, anume Aleasi la San-Marco®, si yi-o dea. VOLPONE [Bine-a venit, Si roagi-] si mai vind. mosca Da. YOLTORE Go-a zis? Mosca Cactyi foarte maltumeste $i ear dori si vii st-} vezi mai des. VOLPONE Mosca. 4 Lings biseriea Sua-Marco ofa cortiorul giavaergior (nt) 32 Zee Mosca, Stipins VoLroNE _., Adi-] mai aproape, dor sici mai simt mina. Unde ¢? Mosca Obiectul oste-aici, VouTon Cum va simpigi? VoLPonE si muljumese, dragi y, uljumese, drag’ sienor Voltore; Undei eadoul? Ah, yederearmi seudes YOLToRE (puuninda-tol tn bratey Imi pare riu ca te gasese tot slab. Mosca (apane) Ca nn te aflu gi mai slab, adica, ‘ VOLPONE Git esti de darnivouTore ©, dac-as puten In loc de-argint, sk vi dau s&natat VOLPONE, Dai, domnule, co poti; iyi mulyumeso Afectiunea ce-mi arayi acuma Nu va ramine nerecompensets, ‘Te rog si vii mai des vouTorg Zau? Cu plicore! VOLPONE, Si nu ma lagi, Mosca Agi ingelos, signore? Youronr. Asculti-ma nigel, clei to priveste. mosca Sinte}i un om fieut; © veste bunt, YOLPONE Eu a-am s-0 mai due mult... > Mdsca Ui mostenigi, tignore, Eo ai vorTone Zu? VOLPONE Uh! Simt 08 ma prapadese. Uh! Uh GH plee pe lumea ailalts, uh! ui Sint bucuros eam si ma’ ure Ja eer. Mosca Dunule sttipine! Asta-i soarta VoLTons, Dar, Mosea... Mosca Yirsta ya invingo, yourone. Te rog raspundemi, eu-s mostenitorul? A iscalit dita? Mosca Pai, do sigur! Vi og, stapine, sh wi miluiji In slujba si ma fineyi mai depatte, Nidejden mea e-n indlyimea voasira Voi sinteyi soarele eo-mi di lumina. VoLToRE Lu ui gi efldura-j: voi da, Mosca. 35osca Domnule, ott de mick Zu weam slujit eu dragoste: volts aici Jim cheile de ta sipeturt i petijess sii va pastrez avutal, Gi iventar complet, cu. giuvacrar Sigctle seumpe, bani. Sint intondaan) Slavitei voastee ‘case, eredineios, Youron Dar eu sint singural mostenitor? Mosca sintesi, rt pastas. Asi diminca Bai confitmat. E ceara ealda toes Pe testamentul azi pecetluit, voutone U) itd fericire, seumpe Mosca! Prin ce-ntimplare a soarte! ma ales? * Mosca Miindet o meritasi. Alt motiv mu stiu, Vouronn Pz rmadestin ta nu veea eh stie, ar io vom replat Mosca De sult vreme, Tai ta pleut purtarea dumugavonstng, ‘Ayea, cum zie, © mare slibiefune De oauenii ditt meseria youstra Go pot suszine pricini osehite Plodind), de rigusesey -a fel de b Si legea intorcind-o duph plac, Adinva lor smerenie, se stle, Le dit putere-n Iuane, bogitie, Si tormai de seco, el zie G-ar sosati 6 binecuvtntare Un bun mostenitor din tapma asta, Subtil, destept, evlavios, dar tare a lisibutie, care mar mba Sim. car odihmi ffrede simbeia $i orice vorbulifa arancat Lar recolta pe dati un techin! (Cinese bate, ojari,) Aud of bate. Cine-i? Sir, mai bine Si nu vi vadi careva poate Si epuneyi ok treeuteatt tnteco. doard $i ot pleongi de grabte Luss pe tine Gi niscocese ea prieina venitist Si nobilul men doma, cfnd tu huzur Yeti nota prin maldase de aur) Cin mieten va a ee peste uaa, Ase tel veg ridion baebia nu shctiots valel dp wiete, Gindisiv In prea lecnta steed, Si mae ce mai client y-am dat. vourone, Morea! Mosca Cind vrogi si va dau inventarut ease? 3738 Si copia de pe testament, signore? Noi si le-adue chiar eu, ‘Acum, plocatt 31 luatiun chip eit mai ofioial’.. (Woltore tee.) VOLPONE, (strind tn sx) Mosca, Mosea, esti nemaipomeni Vino si te situt, e mosca Stipine, stai, Alara ¢ Corbaceio. voup’ 3 Vasu!, du-l, A iegit ulin! siacum intri corbul, Mosca Stipine-acums te prefaci e& dormil > (pumind obiectal tn teed Staicolea si f& puil... $i s8 vedeti Un bosorog mai prapadit deci Se poate cestilalt de-aici preface, Dar care speré pe mormint si-i joaces (Unera Corbacete.) Signor Corbaecio, bine api yenit! ‘CORRAccIO Corti treo stapinule Mosca De-abia se tine. cORBACCIO Ge? I-e mai bine? Mosca Nu. Am eis: mai miu! CORBACGIO ‘A, bine. Undo e? Mosca La pat, tot race, ‘Abia a ayipit si cl o leacd. cORBACCIO Cum, doarme bine? Mosca Ag, mu, de unde, zaces So zvircoleste toata noaptea, sir. ‘CORBAGGIO Bun! Dar ar trebui sh vazi-un doctor, Bu, iach, iam adus un praf de soma, De'la al meu... Mosca Sa maui de droguri40 CORBA. 7 De ce? Am stat si vad eum i prepara, Stiu tot cei pus fa el, ih Are s-adoarma... VOLPONE, (apart) Somoal de veei, dac-ar fi prost Mosca Sir, nu se-nerede-n doctori, conBAcci9 Co spui? Mosca Da, erede co spuryoctorii; socoate Cis plaga cea mai rea de pe pimint, Adesea spune ei un doctor dehsta Near vroa si-i fie-n veci mostenitor, COR BACCO SK nui fiu eu, tn veci, mostenitor? Mosca Al dumitale doctor, scumpe domn, CORBAcCIO A, nny ou mas vrea..s + mosca. Be doctori ies prea apuedtori, eet ma Beall omert yoo, jem urliste comma Terre wae Fic ef paint Beeees aiolea ds pedeapst ee a wane Coie iie aeons fc duane conpaccio fistia te omoart E-adevarat ci agtia te on La fel de lesne ex judectt orul. mosca eee Ie Bo mai uyor, peu Dar doctoral’ Fuside si po jue, CORBACCIO i jeave altul. Da, gi pe mino, ca pe-or i Gom sti eu-apoplexia, ¢ mai bine? Inainteaza, uu? Mosca Are atacuri, 4lSi limba i sex -mpleticeste, ochii Ramin holbayi, obrajite so Hi, obrajii-s seotileiy, coRBaccio Cuum, rumeniti? Mosca Na, sir, i-s seoftlcigi, cORBAccIO A, bul Mosca. _ Nu poste-nchide, bict $i pleoapele-i ead grelen ful, gura, conBaccio Bino, bino, « Mosca O-njepeneala rece il cuprinde i carnea i se facesphimnburies Mosca Abia-i mai bate pulsul, slob, 4 Seotoml GARRACCIO Sint semne bune dar. Mosca $i de po frunte.. GORBACCIO Prieep, ¢ Mosca Teci broboane ti picur Si ochii-i Kerimoazh de eatar, CORBACCIO mi merge bino. urerile de cap? Adevirat? Atunei Dar eum sti cu Mosca Cu seatomia!? Gata, s-a stirgit, Acuma a clzut tn nesimtire Si horetie. Abia de mai risufla, conpaccio Grozny; atanci fi supravietuiese, Tntinerese ou douszoci de ani Mosca, ‘Tocmai ma progiteam si vA vosteso, omojoala (cuyint allan} (at) 43comnaccto Sia fient te ental? Co mia dat? Mosca Nu, sie. CORBACGIO Nimica, ha? Mosca Nu ka fieut. conpaccro Oh, oh, oh! Atunei ce-a veut Voltore, avocatul? Moses Ta mirosit a hoit, stapinul, sir, \ nuzit cii-si face ‘testamentul; chiar ew ram tndeninat de grab’ stv; In interosul dumneavoastri, tocmai, conBaccio Sisa si repozit aici? Des Mosca Da, a adus plocon acest ohiect, coRBaccio Ca sil Inse mostonitor? 45 mosca Tu ne stiu. conmaccio Eu stiu. Mosca Capartey Tu stii, e& judeci dupa tive. cCORBACCIO: Voi preintimpina eu totul, Mosca. la wite-aici, 0 pungi eu Jeohini; E mai de proj ca tinicheaua asta, Mosca. (uind panga) i incl cum, signore, neil eum... ecg ear eee E elixirul viegii, api vie! CORBACCIO Eaurum palpabile, dact nu potebile. mosca Am si io dau de leac, sisi vini-n fire. ‘CORBAccIO Da, da, da, nogresit, 45Mosca Nu cred c&-f bine. CORBAccIO De co? Mosca dac-o sh se-nzdriveneascé.. conBagcio ©, mu, m, nu: nici intr-un chip, Mosca Vedeti, Nu stiu ce post-si-i faci leacul sta, conbaccio Da, ai dreptate, prea @ riscul mare. Di-mi punga indarse. Mosca Nu, dagi-mi yoie; Do m-ascultaji, chiar totul y-aparpinc coRBAccIO Cum tot? Mosca Da, tot; © dreptul dumneavonstrd Acoast’ aveteitoat-a dumineay oastra Si nimeni mare & va ia un dram; Va spartine prin lasata sorjii. CORBACCIO Dar cum, bunul meu Mosca? Mosca Ascultayi, Atacul fi-va biruit, ‘CORBACCLO Pe Mosca De cum fgi vine-n fire, fi dau ghes Si-4i fac tostamentul git anit Aceasta punga pli CoBAccIO Bine, bine. Mosca Mai bine-ar fi de-aji rea si-mi urmayi sfatul, coRBAccIO Din toati inima Mosca ‘Ya slatuiese Acasi s& va-ntoarce}i imediat, 4“Vai facoti testamentul, aritind ‘4 unicul mostenitor e dinsul, Stapinn! meu. CORBACCIO Sami dezmostenese fiul? Mosca u-aLit mai bine. Toomai dibieia Aceasti iI va eistiga deplin, CORBACCIO Co dibicie! Mosca Tostamental asta $4 mi-l trimite}i mie, sir; apot, Cind eu Loi povesti cit i iubit Si elt griji tapi partat gi cum Va tot rugayi ai sbapo sico daruri Bogate i-aji fiout, am sai arat, Ca ultima dovadi, testamentul Prin care v-aji dezmostenit feciorul = Un om viteaz si plin do. calitati — Spre-a revarea jubirea voastes-ntrea gi Asupra lui, Sie en neputins Atit de prost si nesimlit si fie, €a micar din recunosuintil, totus CORBACCIO Si nu ma faci ¢l mostenitorn. Mosca wo-ngoles, conBAcCIO Gred si cu... conBaccio Liei ek nu cresi? Mosca, Ba ered. CORPACCIO ¥ plamul meu. Mosca Prea bine. Dup& ee. coRBAccIO El m-a recunoscur mostenitor. Mosca Dat fiind ed fi veri supravieyui... conpaccio Vezi bine!50. MOSCA Sinteyi un birbat robust. conBAccIO Adevara? MOSCA Desigur. conpaccio Aga zic gi an: Veri, astaci minunat, e3ti parch glasul Prin’ care dubul mew isi spune gindul. Mosca Si mult mai mult veyi dobindi aga, CORBACCIO Chiar pentru Gul meu, mai mule, Mosc: Desigur, conBaccio E taman cum o ticluisem ex, Mosea ‘Amar de wmine, dumnezou mii martor Cit m-am trudit, e& mi-aw iesit peri albi, Ca si le pomivese atit de bine, ‘cORBAGKIO ‘Te cred, iubite Mosca. Mosca Dumneay oastra Sinteyi acol pe care A slujese. CORBaccro te voi rieplati. (@tesea) Aga sh fae’ Mosca, Geparty Sh te ia dracu, corh batetn! Sa dus. CORBAccTO To stiu oinstit, osca Vai, aiu, oxagerayi! ‘eonBaccio Si, wosca Sinteti Ia fel de tare de em Ca de ureehi.., Ey 5conmaccio Te rog sh erezi ei-fi sint ca gi un tala, Mosca Si eu, eam si jupoi po frate-meu De mostenire, cORBACCIO Si de ce war fi Si-mi fie dati-o noua tinerete? MoscA ‘Naljimea-voastri-i un migor, connaccio Co spuit Mosca Gear trebui sh va grabiyi macar. cORBACCIO Da, da, ma due, dosigur, ea facut, (lex) VOLPONE (carind din pat) ©, era oft pact si crip de rts, Stai si-mi recapat risuflarea. Mosca G Ver, Rizind, mi onoreri proa mult, stapiue, Eu a-am facut decit si pun momenta Speranyei lor, tm undita ce-i prinde. YoLPONE. Dar Mosea, slogenta, yerva ta, Ilai, tietlosule iubit, ia vino Si te strut. To-ai inweewt po tine: Mosca Fae ce mai tnvitat 28 fac, stipinn, Jemez porunea ta, le pieur vorbe Ca untdelemnul dulee, in urechi: VoLPoNE Alevieat, nu ¢ mai rea_pedeapst ‘gieeniel, deck speeonia: Inti Mosca Cu ajutorul nostra, domnule, VOUPONE, Atitea griji si-atitea suferinge Si temeri vin spre noi, eu batetnetea. Atunei astepti doar moartea sii te scape, Si-orice nadejdo parca si s-a stins. Paterile te las, amorpeste Auzul, viaul, toate pier pe rind; 53Nici dingii nu mai sint, si prindi hranas Dar zici c& esti tm via’! Tack, unul gtia, care yrea s4 mai traiasci Abia pleck de-aici. Isi uitd guta, Apoplexia si se minte singur, Tochipuindu-se ef-i tinar foc. Thi linguseste virsta giv tot crede Ch tinereyoa va s-o rectstige Prin farmece, ca Aeson i mai sperd $i tragi clapa soartei, ca si cum Ea suar Wsa-nselati, tot ca el, Gind totu-i fum!,.. (Bate. eineva.) Al weilea Ie rind, Mosca fn pat, de graba, a venit Corvino, E glasul Ini, cinstital negustor, vourowe for asensl tm pat on met incine) Sint mort... Mosca O clips si v8 ung pe ochi. (Li ange ochiin) Cine-i acolo? (Anira Corina.) A, signor Corvino! ©, nici mu gigi oe ferieit sinteyi. ‘coRVINO Cum? Cum? De co? Mosca Acum ia sunat ccasnl, cORYINO Deei a murit? Mosca u ined, dar © bine, Nimica mi mai gtie, convino Co ma fae? mosea De ce? convINo Pai ium adus un dar, 0 perla, Mosca Atunci, se poate st-gi adue-aminte De dumneavoasirs. Tot mereu va cheama: A adormit on numele-ti pe buze, Eco perl yeritabila, eu orient"? CORVINO Nicietnd Veneyia a-a ayut mai bund. 55Vourone (ten) Signor Corvino! Mosca Anzil VOLPONE, Signor Corvino! agi adus. Taioi, aici, stipine, Si v-a adus 6 prea frumous perl ‘conVINO Ce mai faci, dommule? Hei, Mosea, spune-t Ci are peste 20 carate! Mosca Nimie nu mai prieépe, sir, n-ande, Dar totugi e o mare alinare, Acca si VK gtie, ling’ el convino Spune-i cd iam adus gi-un diamant, mosca Mai bine aritayi 1 Pri 1, in-minx vune}i, ca scl wimta, si pri euin il apucit! ceapiis ‘convINo Ah, bietul om, ce-ntristitor spectacol! conyino, Ce-ai spus, stat eu mostenitorul Ini? Mosca Eu, domnule-am jurat sf mm art Diata, plage mati riposst Dar ai:'mn{ fost Corbnveia 4i Voltore Si alii mulsi peaici, nu mei ge chi, Murind de nertbdare ‘st apuce $i'ei un paragraf din testament Dar eu ‘am profitat o& tot striga orvino, oh, signer Corvino m Iba de grab pana i cerneall rapoi Lamm iteebaty po cine vrea Mostenitor? ,Corvino’, wice ele Si-cine, en exceutor? “Corvino'. 4a celelalts ttre acu, Interpretind din mojiieli ce-ar vrea, Be vod ovliin iam de po uwtits, Sa fulgere si tune, tofi si toate, Ca Fam Misat cu huzele umflate. conyino, ©, Mosca, dragul meu! £1 nu ne yede?Mosca Nioi ett harpistul orb. Nu recunoaste Pe nimeni, nici prieten si nici sluga, Nu stie cine-i pune hrana-n yuri, Sau api-i di c4 bea, nu-si aminteste De rubedenie din trecut, convino Are copii? MOSCA Gopii din flori, ou tirfe, Facuti le chet, eu eine stie cine; Nu stiyi povestea, sir? Ca cunucul,, Piticul gi bafonul sint ai lui, Lici tath tuturor, alan’ de mine, Dar niminuia nu ia dat nimie. cORVINO mnunat. Esti sigur cf n-aude? Mosca Sigur, poftifi de-l puneyi le-ncerea (Stiga to wrechite bus Velpone’) Huo, dar-ar ciuma-n tine, si-fi sporeasca, $i bubele si chimul si mai inte Sa to trimila-n iad, strioat hatrin! Pottiti mai lingh ef, signor Corvino. De {rai taehide ochii puchinost Ga de broscoi. Cu mutra-fi flegeaita Si thbicits, sh te vid oripind! Hai, domnale, ajuti-ma si-i zict Awiti-ca rufa stoarsi... convino (ae) Ca pore Cu teneuiala muceda de ploai A, foarte bin Gi tuna daca! $i tot n-aude, zivoyi-i mai tare. convino nasul a 0 cloned curgitoare. Mosca Perfect! dar gura ce-i e? cORYINO © latrina, mosca cORVINO Nu pot, zttore60 Mosca Lasiti-ma pe mine sil toibus, Cio perni, oa anuine-ngrijitoare, CORVINO sf cum stii, dar eu plee. i Foarte bire, Prozenta dumneavosstri-] tine-n yiej3. conrino Te rog si nu rocurgi la violenta. Mosca, Nu, domnule? De ee atita serepul? CORVINO Atunces Fiji tinigtit, CORVING Neag yrea sti-fi stau In drum, dar perla moa. Mosca $i diamantul poate? Nici o ¢ N-ayoji cumva tnoredere in mine? Nu-i totu-al dumneavoastri-n casa asta? Nu-s ou aicea sluga credineioasa Care va st& po viagi la picioare? convINo Bunule Mosca, pentru mine esti Neprefuit prieten, camarad, Tovards de afaceri: am ef-mpart Cu tine toate cele. Mosca Afar’ de una... cORVINO Care? Mosca Frumoasa voastri soyioart, (GORVINO ice) Of, In stirgit, aga J-am scos din cask, VOLPONE, Un zeu esti, Mosca, fark de egal, (Bate cinera.) Gine-i acolo? Nu primose pe nizn Hai, Mosoa, pregiteste-mi un ospa}, Gu muziet $i dans $i desfatare; Nici tureul nu s-ar bucura de toate, Cum sine si se bucure Volpone. 61(Tose MOSCA.) $4 vad: 0 perlé, un diamant, argint Teelini de aur! Bunt fu reetta in dimineata asta, Tot mai bine, Decit st jeluiosti biseriei, sau Sa mi tecngrasi mtneind ia lund-o davs. (Reintrs Mosea,) Cine mai @? Mosca Frumoasa lady Ar Pi, Soyia unui cavaler englee, Sir Politick Ar-Fi (acosta-i tit), ‘Aro pliceren si se informeze Cum agi dormit gi dacd © primita, VouPoNe. Acuma nu; dar peste vreo trei ceasuri, MOSCA Am si spus asta cuvierului, YoLPoNs: Cind mi va mai dispane-o mast buna, Siun vin ales, da, poste, ponte-atunei Ziu, eu admit bravura disperata A fstora, englejii, oX-ndriznese Si-si lase-asa nevestele, pe uliji, arosca Stipine, cavalerul asta, sopul, ®2 Nirsi vice el Politiok de pomani. Kil gtie ef, orioft de straniu pare, Iasicn boii ei, of-i prea urita Ga sa se loge careva do ea, Dar dacar fi ca soafa Ini Corvino... VOLPONE, Fraga frumoasi cum se spune, Mosca? Mosca, O, sir, ea Ttaliei stea, minunea-i Gingasa ca o primavara, dulee Ca fructu) pirguit al toamne © carne ea 9 lehida pufooss $i striluceste oa argintul, neaua $i crinul lnolalta. Cind o veai, Se-mbujoreaza ca un trandafir, Tar buzclesi eatitelate, doamne, si daa ispita unos dezmiordari Co nu sar mai stirgi. Da, © frumoasa Si striluceste, do fermecttoare, Ca sural din visteria ta. Yourone. Cum nam gtiut de-asemenea eomonra? MOSCA Stspine, din pieate, am aflat-o Siew abia de iori, ‘ YouPoNE: Teebuie s-o vad.Mosca Gu neputint, domautet panivs Ua fal de strani ca sural th Nu ose desi, cel mult, fv ferastes Ge ok respnes Ochi es sit date primi strogurt cop}i, dar priveghiagi La fel ca “ e Vouront ‘Teebuie so vid. aDsca, Stipine, U-neonjurat® pururi de spioni, Deo toti ai casei, topi pazese eu rindul, Si fincare pe-altul il pindeste, Avindu-si slujha Jui, de efte ori Intra, sau iese, cineva din east. Vourons, Trebuie s-o vid, macar de Ja fereast Mosca Se poate, numai deghizat. YOLPONE. Z Aga; 84 chibzuim. Vreau 54 rimin seelast Degi-mbricat in straie de-mprumut, Gey ACTUL I SCENA 1 ala San Mares, Un col retras, dinaintea oan eae tut Corvin. Inird wir Dottiek Arie) Perini SIR POLITICK. Pentru-njelept, a lui e toavh lumoa, Italia sau Pranga sau Europa ‘Nu pot s4 mA opreasct, daca soarta ‘Ma cheama-n lumea Jarga. Totugi, sit, Nu rivna doa vedea gi alte yiri Sau de-asni sehimba religia, nici sila De jaraen oare am creseul gi-n care Ain mascocit atitea — mr acestoa Ma fac si ple; nici nu vreau, ea Ulise, S-0 iam, prosteste, razna spreva cunoaste Ge eved si cum traiesc. semonii m Nu, sir, 0 toand a sopiei me Mra preficut in venesian ea si observ, Sa-nvay nfnavuri, Himba gi-alte cole. Catatoripi eu pagaport? PEREGRINE Da, sir.SIR POLTTICK E mult mai sigim. Ayi plecat de mult Din Anglia? PEREGRINE De sapte siptimini, SIR POLITICK Pe Lord Ambassador nu Fai vi sit? PEREGRINE Nu ined sir SIR POLITICK Ge suiri mai yinturs englerii nostri? Asoari-am avzit un zvon eindat Din guravunuia ev-i di tiecoale Sitarorag:yrea si stin de nui mineiuna. PEREGRINE, Ce-anume, sir? SIR POLITIC yn vas al Fegelui, eica, un corb Siar fi elidit diunazi culbul. PEREGRINE. Zi? No te-o Hi tris pe sfoari? Dumneata Cum te numesti? oe SIR POLITICE. Sic Politick Ar-Fi. PEREGRINE. Aga! Acum pricop. Un eavaler! STR POLLTICK Ca vai de PEREGRINE. Sti Ia Venetin pentru Giteli gi curtozani — lady Ar-fi? SIR POLITICK, Da, sir, albina si paianjemal Se “nftapr8-ades dintr-o acceagi {loare, PEREGRINE ©, sir! Am auzit do dumneata! ‘Zvonul eu corbul © adevarat, SIR POLITICK Stil sigur? PEREGRINE Sigur, Jar in Turnul Londrei Leoaica a fatat din nou,SIR PoLITICK Ki, tact! Alt pui de ten? PEREGRINE Da, altul. STR POLITICR Co minunit La Berwick, foruri... Nout stea pe oer Si toate-odata! Semne si vestini, Vaaata-i meteorii? PERDGRINE um de nu! SIR POLITICK E groaznie! Sir, adovarat si fie Ga trei delfini au fost vazmpi umblind Po Podul Londrei? PEREGRINE Sase, sium nisetru, STR POLITICN Ma ingrozosti! PEREGRINE Aceasta mui nimfct $4 veri minuniyie mai dihai... SIR FeLicK Siice sk-nsomne, oare, toate astea? PERRGRIN' Da, chiar im ziud eid wa-am tmbareat Au pescuit jn fluviu 0 baleni Cit Arsenalul, asteptind acolo Do cine stie cite Juni la rind Gx 8h tnece Flota Stode. SIR POLITIC Se poate? Sk tii ch au trimes-o arhidueii Sau Spania. Balena lui Spinola, Pe cinstea mea de cavaler fico spun! Nu se mai Iasi de-nstfel de izvoade? Ei, alceyal PEREGRINE Nebumal Stone © mort. Se simto lipsa unui misoiriei. STR PoLrTicK. Cum? A murit bufonal Stone? PEREGRINE Da, Ci doar nm Lai ereeut nemuritor! (Aparte.) De-ar fi mai eunoscut, acost Ar-fi 69Ar fi de no-ntrocnt- pe scena noastri! Pe-acel ce-ar sorie despre cavaler Ivar rede toi un mare mincinos. SIR POLITICK Stone mart! PEREGRINE Da, mort. De eo te-ai intvistut asa? N-ati fost, doar, rude... SIR Porrniex, Nn, Tiveste. racul! Un nebun necunosent. PEREGRINE Si, totusi, dumneata bai cunoseut. Asa se pare, SIR FOLATICK Da, aga e. Sin, Nu ered e-am tntilnit. vre-un ectitean Mai de temut pentr-o intresgti sa "1 EREGRINE Ei asta-il SIR POLITICK Sigur. Cit a fost tn viata, Primea in fiecaro saptimina Din Parile de Jos, ascunsesn verze, Stiri despre toate ‘colyurile. Tun De-aici le trimetea a ambasade In portocale, pepeni, in cals Limi si altele~adeseori In stridii de Colchester gi in scoi PEREGRINE Ma uluiesti! SIR POLITICK Sir, dupa cite gtiu, — Ge nic! Nu Lam vazut cu ochii mei? — Intreo bodega si-a primit tainul De la un calator (un om de stat) Tntr-un hartan de carne de pe-o tava Si ott ai ziee peste, dupa mas Ta dat raspunsul printr-o scobitoare. PEREGRINE Giudat! Cum a putut s& fack asta? SIR POLITICK Sh vezi! Aga fel a t8iat hartanul Si-aga La dres Inoft hui Stone nebunul Ta fost ugor s& desingeasca cifrul, PEREGRINE Stiam c& mi en stare sh citeaset. nSIR POLTTICK At dideau ai so-ntoleagi: acci In sinjba earora exa — pricepi? De unde! Omul era cieturar” Si-avea un cap... PEREGRINE Mai afla, aga dar, Ca babuinii tofi au fost spioni, Un neam viclean de ling’ coasta Chinei. SIR PoLITICK Vorbesti de mameluei. Da, da, te ered! ‘Au fost amestecati in nigte erime Din Pranga; dar find afemeiati Muierile i-au divulgat; si, totu: Chiar miereurea treeuth aim aflat — Din gure cui? A unuia din ei! — Ga sau Intors, au injghebat relajii steapti-acum Snsiroinii PEREGRINE Tauzi! Cum le mai stii pe toate, sir! SIR POLITICK De unde! Gunoso doar lucrurile-n general Imi place si observ. Trlieso reiras De aprigul suvoi al vievii, totusi "Mi-usemn fagagul intimplarilor Spre folosinjami proprie, stiind C8 e-n reflux © fara sau ta flux. PEREGR Ce fevicive, sis, oi te-ittlaese, Sh dau de-un om stiinja caruia tmi poste fi de mare ajutor Si care, cu bumivointa Iai, imi poate aria cum si mi port, Fiindea sint eam din topor, eam’ aspru SIR POLITICK Cum, ai plecat din tark f6r-s8 stii Cum trebui’ si se poarte-un chlétor? PEREGRINE Ba‘da, am invagat cite cova Din eartea de gramaties vuleard Po care mi-a vindut-o italiauul Co m-a-nvatat si-ndrug o vorbi, douk, STR POLITICK Ei da, tn Ielu-acesta ne strietim Albasteal nostra singe! Ne lisiin In seama tiedlogilor pedangi Ce n-au un strop do stage nobil. Sir, Imi pari un gentifom de neam ales; Eu nu pot spuno asta despre mine, Dar soarta mea a fost meren de-a fi In preajma unor nobile visstarc, Feciori de oameni mori, dintr-o' bucat.., (itowea si Neno par travestifi, tnvopiti da yameni eu materiale ca sd inalfe o eeend Panorama.) 73PERnGRING Annine cine, sie? mosea Acolo, sub fercastr’, hai dati zor, PEREGRINE Tertati-mi, vi rog, dar cine-s dingif? SIR PoLrricK, Se pare e& ridies o estrads Da, da. Profesorul de limi steiino Nu v-n vorbit In lectiile lui De garlatanii italien? PEREGRINE, : Ba da, sir, SIR POLITICK Ei bine, veri vedea PRREGRING. Nu sint spiteri? Adiek dintr-accia eo vind parfumuri, droguri gi uleiuri? Sin PoLITICK Aga vi iea inkivigat? PEREGRINE Asa, SIR POLITIC ‘Un Senora — saracul. Namai et in Europa invatati! Doar ei lot edrturari st doctori cu renume, Binbayi de stat $i favorigi curtayi Si sfetnici pentru fetele domnesti? Canoasterea de limbi 0 poarti-n deget! PRE ORINE Tar eu au auzit cis nigte smecheri; i umbli ox minciun‘lesn elondire Tot lingusindu-i pe eei mari, De altfel, it gaia 8A se jure pe orice, ‘inzind doar eu'doi peni un lene pe care Cerean mai imainte opt corosne! SIR POLITICK Raspunsul la btrfealh © ticerea. © siti dai seam singur, Cie ures? mosex Seoto din Mantua, sigaor. STR PoLrrick, Da? BI? Avunci pot sa-si fagaduiese x vei vedea pe omu! asteptat ‘Ma mir totusi eum un om ea el Obigauit s-apara doar in Piedza, Estrada si-si ridice-n avest colt, Tatiel ca vine! Cates Volpone, travestit in doctor sartatan, lurmet destined)Vouronr. (ckire Nano) Sus, miseirieiule! MULT IUEA, Privigi, privigi! Ia Veniti, venigi SIR POLITICK Ta uite cum se-nghesuie sel vada; ghesnie sil vada; O si seumple houl, de parale, Wotpone v0 urea pecetradi.) Privesto-] cum aratd. Se pricepe Siesi tack aparifia cicalet PEREGRINE Merit ostencala, domnule, VoLPoNs. Prea nobili seniori si einstigi patront, S-ar putea sit vi se pard eindat, c& eu, al dumnene Noasted Seoto Mantuano, care de obicei imi iniljam gitzeda to Piazza San Marco, Ia adapostul faimosy lus Fortico al Procurayiei, mt restring acum, dup ¢ ebsen§f de opt luni din prea vestita Venetic, inteeue cotlon al pietii SIR POLITICK Pai co vit spunea eu? % PRREGHINE Ssst, sir! Task gra, YouroNE. Dati-mi voie si va explic: Sé ou credeti e& am eumva, dupi eum spane proverbul dumneavoaste’ lombard, picioare revi, adie& m-au Hisat balamalele si 84 V4 asteptaji si-mi vind produsele mai ieftin oa inainte! Nici s& mu credeti ck m-ar fi ofensat sau umilit relatarile calomnioase ale acelui_ nermginat detractor, lepra profesiunei noastre (mi refer la Alessatt« dro Buttone), care a deolarat in public ct as fi fost. con= damnat ea sjorzato la galere, fiinded I-ag fi otravit pe tarul cardinalului Bembo. Nu, nu, prea onore- Dili domni, oa si va spun drept, nu pot sa sufi adu- niitura acestor carlatani cu patenti, care-si mtind pelerina pe caldarim, ea si ctnd ar avea intentia si Sivirseasci cine stie c= mine, gi pe urma fi dau drumul ca povestile lor risuflate din Bocaecio, eu Hincedul Tabarin, amagitorul, povestind apoi despre iste eilitorii si de nemajauzita lor captivitate pe galerole tureosti, in timp ce fuseserd tn realitate osine digi si tragi Ia’ galorole orestine, hrdniti eu ptine api, ca o ispigire binomeritath penten gaintriile lor. BIR POLITICK Observayi purtarca gi sarcasmul Ini. Co distineyie! VOLPONE Piduchiogii agtia jogosi, ou labele murdare, omoard, pe putin doutizeei de oameni po saptimind eu mizer ‘Bill lor dram de antimoniu, invelit, ca si ie ochii, 7tn oft mai multe seartaceiost. Dar acesti atrigo! $1 infometaji, care si-au omorit pe jumitate orjgenele jurilor, ct rhbdiri prijite, ty) recolteaz’ cliel- tela printee mestesngarii vostri prapaditi ep se briinese cou lnbod, prea ferielti #4 eapete sticlita lor do doe- brie, care desi isi face efectul abia pe lumen cealalta, ru li'se pare de nici o importants... SIK Pow. NICK Admirabil, Avi mai auzit veeodatk un limba} atte do ales, domn: VouPonn. Hi dine, faci ee vor. Eu, prea onorabili domni, vi tog. si aflati c& de data aceasta, retrasa de agitatia gloatci, estrada noastea va {i scena desfatarii gi a in- bintaril, eici nu am de vinzare nimic, sau aproape SIR POLITICK Go vam spe ew, domaule, vedeli unde bate? VoLPonn: Declar ritos e& eu si cei sase slujitori ai mei abia mai putem prididi s& preparam aceasta delicioasé. I~ ecoare, atit de repede este luata eu asalt de nobilii in acest orag, de Strainii din Terra-firma, de negustori gi chiar de senatori, care de I sosirea mea fn localitate au apelat ia serviciile mele, rasplatindu-ma princiar, $i au dreptate, cack cei foloseste unui om hogat sisi aibt pivnitele pline cu yin timtios din + Te lia italian in original: binii, ambelaje (n. t). 78 cea mai nobilé vith, daet tnedféti Iul Ti present, st) Ameninjarea mural, si bea mumal api amestecai cu anigon? O sfinatare, sinktate! binecuvintare a ele hoyrali, howatie # color siract! Cine ar putea sit t plateasca prea senmp, attinei cind ara tine mu te pot hucura de viata? De deed, nobili domni, nu Titi att ide economi cu banii vostri, altiminteri veyi seurta curse firese al vielii dumneavoastra PERRGRINE Acum vedeti unde bate? SIK POLITIC Da, dan'ee, nuci bine? voLvans: De aceca, daek veeo Mluiciune de umozeaTh eau eatar produs de instabilitatea veemei, ear lian din eres Yoru! duinneaveastri, fi Dray, amar sau olt membra Inayi un ducat, sau un Jechin de aur gil punehi py Inculvatiimat gi vedeti dacti exeroiti vreun ofec binefacstor. Nu, nici unul;numai acest bineeuvintat unguent aoest minunat extras are singin puteres «A risipeasc ofiee umoare vaiamatoare ce provine din tot felul d canize rerultate sau ale culdurii, sau ele frigulul, 8 ale umidititii, sau ale vintului. PEREGRINE Ag fi dorit sa adange gi ale uscachine!. s1n POLIHICK Te rog si fil ateat.”‘VOLPONE Intireste stomacul cel mai belaay sim: Da chiar gi pe acala caro dinte-un gxore de sltbiciuna a §] vieset singe, dao’ dupa ungeresi frietiune se aplica pe locul boluay 0 comprosh culda; wi vindeok de amojealii de-ndata ¢= pictral gunk plediurk In nas si alia dupa ureche. Este un reamediu suveran, oscut pentru mal eaduco, contra crampelor, con lor, paraliziei, epilepsies, tre i iervilor, melancoliei, obstructiei fiextului,pietri hi, vindect hernia ventose, ilinea passio, opreste numaidecit o disenterie, usureazi functiunile intes- tinale, vindeck ipocondria, daci este luat conform roletel mele tipsrite. (Arata preseriptia 9i fiote.) Gael iat doctorul, gi iat doctoria ; una vi sfftuieste, alta vai vindecd; una va arat& calea, alta produce e= feetul; si, intr-un cuvint, amindous tmpreun’ pot fi numite un rezultat al tooriei si practicei stiintei lui Acsculap. Vi costit numai opt coroane. $i acum, mis- efrioittle Fritada, inti te rog un extempore in cinstea SIR POLITIC. Eb, eum tpi place, domnule? PEREGRINE E nemaipomenit. sm pourtics Asta zie gi eu alchimist, Ce-i dropt-« dropt. 1 Chiar Hypocrat Batrinul si Galen deopotriva Care treceau drept astri-ai stiintei curative, De-ar fi stiut secretul acesta fericit N-ar fi-ncereat atitea si nar fi ritdeit Tot omorind hirtia eu sute de-mtrebari, Si prapadind degeaba atitea luminiei; Nioi drogul ,Indiano mar fi atit de bun, Near cipita bolnavul sorfran gi miei tun; Si nici o firimiga de gaiacol a-ar prinde Tar elixiral Lullus Raimundust nu s-ar vinde, Nici voi nu -aji eunoagie pe Gonswart goali-pung’, Si nici pe Paracelsus eu spada lui cea lung: PEREGRINE, Degeaba, degeaba; opt coroune este prea scump! VOLPONE, Dar, domnii mei, imi pare rau ei nam timp sa, ‘va expun efectele minunato ale acestui lei al meu, numit, Oglio del Scoto, preeum gi nenumaratele mar: turii ale acelora pe cari iam vindecat de. susmen jionatele boli si ined de multe altele, despre breve- tele si privilegiile pe cure mi le-au acordat toti printit si bogitasii erestingtatii, sau numai despre mixtuziile welora cari au intervenit in favoarea mea pe lings Signoria de Sanita, sau pe ling’ prea inviiyatul Colegiu al Medicilor, de care am fost auterizat sivmi vind miraculoasolé produse, nu numai in acest oras vestit, + Atshimist celebsu din sco, XIV, deseoperitoral sel rului vietit™ [nt 6 alei gi tm toate teritoriile care inflorese mimmat sub clemuirea prea eredineioaselor 3 prea puternicelor state ale Italic), de indatit ec le-a fost atrasi atontia asupra calitatildr superioore, demne de admirat, ale anodicamentului meu gi asupra insusirilor mele ‘por sonale de maesiru in stiintele ooulte. Dar daca ar spune cumva aici, veeun flaca mai desghetat: Ei, mai existi inventatori, cari au retets tot atit do Bune fi incorcate oa dmncavoasteas, eu i-ay raspunde: futradeviir, mulji au inecteat si! imite even ce consti tuie taleatil meu exelusiv gi 64 prepare uleiul meu aa invostil eume mari in cuptoare, alambienti, haloane de distilat sistn focul permanent, preeum si tn pregi- tirea ingredientelor (ciel fntreadevar sint neciare snse sute de plante medicinile diterite si, pe Iingh fcestea, penteu conglitinayiune, puyini grasime: de ‘oti, pe care © procurim de In auatomisti). Dar oiad acesti smecheri ajung la ultima operatie, sutls, suflé, puff, pufl, si total'se preface in famsha, ha, ha! bietii Garaghiosi; depling ines mai mult nereaia si prastia or, decit pierderea lor de timp'si bani. CXei acesten pot fi puise a loo prin himicie, dar sininteali vate un Gusir innasent si tiravul din fire rare Iecuire.” Ii ee ma priveste, de tinie mam steidiit intotdeatna’s patrund tainele minunate gi s4 mi lo proetir, fie prin schimh, fie pe bani gheaga.N-am ernlat niei bani, nici ‘indi cind ceva merita sf fie invajat.§1, prea onorabiti dorni,-geatie stiimiei chimiel, pol sa cuter a sooate, in prea stimobila palarie co-va aeoport crestouul, eéle patnu clemente si anume:focul, aerul, spa si pamtnna) 5i si vi-o restitui fri vreo urma de arsuri sou alta stricdciune. Gaei in timp ee aljii hiteauminyea pe to- Joaci, eu stiteam aplecat osupra cdryilor mele. Si seum’ am biruit cdrarea pietroasi a studiulus gi ms Inedlzese pe sesul Tnflorat al cinstei st a! reputatiei- 82 SIR POLITICR sta nu minte, Po cinstea nea, domnule, VOLPONE Dar acnin, in ce priveste prepulse. PEREGRINE “Apoull&, 08 acum o-ntoaree, YOLPONE, PERE RINE Ge de mai stridanii sipunore in sven’ ca si cistige citiva gologani de-arama!... 6 83Nano (rina Bev e8i}i mult, Taati amines iu facefi tarihoi, ci oumparapit Acost lei te face’ suai ficrhinte, Gu limba singtoasé, dinti curati, Gu bun stomae scauzul sepurese, Gu ochiul ager, tute do picior; Pe scurt vi spun, of su! vrcau so. Iungese? Toti efi doriti ca ei traipi ta pace, 84 Va-ndrigili fobita cum ti place, Si alungati durerile din voi, Tuefi elisieul tsta de Ta nol! VoLPONE, Tati, e& de data aceasta, sat dispve ca putinul gt Gon}ing euféral meu sx vil dimvien; cele heel ge Wa omagiu, iar color struct dropt sisplatn cokes Siinenort am corut_sase coroane 91 gre sone ee ‘afi moi dat alth data, mai inainte? acunay oe gis Semi dati ge coroan, gi nici cin, pat, Waive sau una, nb, nici jumitate de deat, nis nie ae un macctnige Prolite de eine! parale foe tense, ‘ii de tales! — mare a face ~ chsh, per cumiged Iadckanell! mele, vreau doar si prints car antetd Azagortei voasire s4 Tat do la voi bu sieease oc ae i nu mk diapeepuiti. De aocen, futunapinra bette 4 vole-bun, eu xeselio, gi afati ef calor dith il ve socoti dein de acim divut batictr aa teat fac un cadou, eure face aai mult dese anes eee Aloutizesi de pistol de argitt, *%n limbs Htalisat tn originals Cam £0 bani la, )s 84 PEREGRINE ‘Yreti si fiji dumneayoastra euteritoral cavaler, signor? (Goliz, de ba fereastra ensei, arsinca batiote jon.) Oh priviqi! fereastra va luat-o tainte! Youron rea groviunel osm, int dorl dumneavonsias ath aceasta prompta fav oaredt-atisettro prea tas Dusulut durmeavoastra Seata cin Matton: doveee ot Bini dau, pe linga. elaxinal ety chela-unut secret dea atit de mare gi mestimahila waloare, nell vl ve tage 34 indraigiti pontew todeauno clipn vind poutea priae ard privirle voustre au cfgut_ssupen tel penne atte de modeste, chiar dack au thant total ate Ge die: Preiwit, Ale} 20 aceasta hit, sate asgunsd o puta Slack ag voi, dupit cum ‘ar euven, sh verbose Mespre alae ae be oan ale hone te Domai o pagina dimaccasth envintare, ecare pag bina! on find, Sasuetind aumat en ave Tete feust sie pelesinajul omului (ee so hiatal. viati), Pontre «-o putea expriana, Sa rellectez ln prepal care ap mecita?” Ei bine, lumea-ntreagt ar fo teatanin, aceasta impinijic 0 proyinele, aveastl. proveneie p Hanes, aceattt hamck it punga unui weeiion, apt de inepoefuital eh prey. Veoast sh 9a apuin done eee ae pido care a fhcut-o pe Venus zeit « trumusegly (oe tin dae primit de la Apollo) menyinindul dese pastor Lneroken, neterindivs ridurile, dind teehee dens los, sieterime piele! 3! culosre pani; de Ta ea fost transmisi Elenei si e-n pleciut, din enorociee Ia distrugerea Troiet, pind etn ailele moustre fog ezgeopats, din fercise, in uncle ruine ale Asie, de 5eltre un zelos cervetitor al antichitajii eare a trimis citeva particele infitne din ea (dar mui inult falsifieate) Jn curtea Frantei — gi.ou care doamncle de acolo iyi Yopsete parul; restul este acuma proprictatea men, si 0 devenit o chintesonta: astfel ineit oriunde te atinge ¢ de ajuns pentru a plisira vesnie tineretea «i Seigerimea, ori a o'reda color viecinien, intisind ding ea un 2id, chiar daci sar clatina ea nigte garduri putre- Re, sic albeste ca fildogul, chiar dacé ar finegr: ca... (Apare Corvino.) convino. La dracw! ee rugine! jos ev voi Dajieva jos, va spun! Ce, neati ah 0 alti casi pontri: mascaradi? Signor Flaminio, dite jos de-acolo, ‘Nevasti-mea mn-i Franciseitia voastras Co? -n toata Piazza mati pasit o alta Perenstri a vA pina de decor, Decit a mea? A mea?... sit (AL scoaten Urine pe Votpone, Raho 4i celal.) Afurisit fie, mfine iaxasi © si ma strige tingul: Pantalone Incornoratul! Ha, v-arst eu VOUS... PEREGRINE Ce-nseamm& toate astoa, sir Politiek? SIR PorrTIGK. Un atentat, pe semno. Vreau acast. 86. eR RINK 0. Fi cevacmpotriva dumaravoastrit, 51m PORITICK Mai sti? Si-mi jou misuri de preyedero. PEREGRINE, $i bine-ati face, sie, SIN POLIVICK Sorisorile i stmt mereu interoeptate. PEREGIUNE Sir, avepi grija. SIR POLITICK Mai incape vorba? ; PEREGRINE Grozav mi mai amuzi eavaleral By slaeu el pincln erkpat de zut, (fes.) SCENA 2 © tneapers in casa tus ¥elpono. ‘Iniré Velnore. gi Mise yourown ©, sint ranit do inoarte! 87a0sca, Unde? mu vid. VOLPoNE, ©, nu pe dinafari; acele rini Le poli rabda ugor; nu, Cupidon Din ochii ci m-a sigetat cu flacéri Ce singele mi-au pinjolit ca focul (ind arden vtivatai mistuitoare, n mine-j vilvataia, nu mai pot, De nu-mi ajusi, Fira nidejdea invioratoare A duleii adiori a gurii ei, Nu sint decit o min de cenusi, Mosca Mai bine si n-o fi vazut, stapine! YOLPONE, Mai bine nu mi-ai fi vorbit de ea! Mosca E rept ci-i vina mea, iar dumneata Acuma tragi ponosul. Datoria Imi porunceste si te scap de chin, YoLPONE, Cum, Mosea, pot s& sper? 18 pripidese, 0, Mosca! Mosca, Stipin inbie, Tot ce © omeneste ov putint Voi face, si te smulg din desnidejde. vouronr ©, Mosca, esti un Inger pazitor, Hy cholle ak sccnte aur seule De pret; prefi-mi si pe mine-n bani, Dar dorul asta fi de micl alins. Mosca 54 ai o least de rabdare, ‘VOLPONE, Am, Mosca li implinese dorinta, Si sigur sine oi VOLPONE Atunei mucini pare ria de mascarada, MOSCA Dack-l incornorezi, niei nu-i nevoie YOLPONE, Adevirat; de alvfel niciodata Eu nu i-am spus cf-1 las mostenitor. ‘Ma tem si mu mi fi tridat euloarea Sprincenelor si barbil. 89.Mosca Nu, stapino, vyourows Mi-am jucat bine rotul. Mosca : Atit de bine, Cit nici pe jumatate n-ay putea; (apartes Gu toate ed nu-pi jmduiese finatul. YoLPONE, Ta zini, ‘cam palealit, m-au Inat drept Seoto? MOSCA Chiar Scoto, insusi s-ar fi Ingelat, Dor nue timp acum de complimente; arebuie si plee, iar daci izbutin, ‘Va fi si vimp a8 ne firitisiia! Clery SCENA 5 0 tneapere tn eva lus Cervino Intra Corvino cusabia In ming, smucind’s pe Celia taunt, cORVING S-a dus pe apo simbetei onoarea-mi, Cu masedriein! Uingului! Pungugul, 95 Un scamator, un de-alde trag-miieele! Pe ub ferentin oanpeon, uz, igi trimiten palavrele spre’ tine Chre-ascultai, nesitionss dinen! Racnea ov smutea lai con plingireay’, Unite cee tinmlalde bouel act $i desfrinayi ani te sorbean din och. Tar tu sorts, rosesti,-faot mii de geagit, Sinourajezi, jueindat) evantaiul, Ardoares-nfamarajilor neghiohi. Ge? Pentru sarlotanul tau urlau, Si fluesau? Ori ti-au cazut en trone Inelele-i de-aramt, sau pafiaua Cu piated proasti, sau vestmintal tai Gol fipitor, ensot dintr-un linjoliu, Saw pana veche de la palirie? Saw barbs Ini zburl'ta fiea placut? Bi ine, daci-l yeei, 11 vei avea. Neare dectt si vie si-0 si-ti dea © dostorie si te faes mama Sar poate, staf, te pomenesti cat vrea, Sa urci situ pe soem’, mit aga® Si i tearayi din cap pini-n pieloare. Tati o ghitard dar, Dosertacinne, Si-ncured-te ou-acel cucernie domn. mi declar ineornorat si-am drentul te lung, pastrindu-mi zostrea, da, olandeail! CAct decd stini C4 sint. italian, bu entezal, Cu nici un pref, s& faci ce-ai facut, tint! Te-ai fi eutzemurt, inehipuindy-ji Ga rizhunarea mea iti va ucide Tot neaunitl: tat), maria, fratele, at2 errs Sispine bun, vai rog, aveyi rabilare, cORYINO Ce si mit rogi, decit cu-nceasta epada, Apring de ura, pieptul s&-{i strpung, De-atitea ori sini spal necinsten-m singey Gite priviri obscene te-an patat? CELIA Tinigtigi-va! Neay fi een Ca Zi, iesind la geam ea-ntotdeauma, ‘Y-am “uiiniat mai rau ca alee dagi, coRyINO Na zhu? Chiar suind do vorbi eu pungagul De miisetirioi, in vizul tuturor? Facind pe-artista colo, ew nafratia Po care i-o ofvri, ca dumnealui SH pi-o sfrute pitimay 1 apoi Scomnapoieze ea chase dulor Seriindu-i unde-i locul de-ntilnire, La mami, Ja mituge-ta, la gorda, CELIA Tubitul meu stipin, de otte ori am mai mintit? Am pirdsit vrcodata Aveasti east, decit spre a mi duce La liturghie gi-asta attr de yor, CORVINO Cu-atit mai rar ya fi de-acum incolo. ar sihisteia ice fost Bbertate, Haya de co-am si poruncese acum, Foreastea asta pezevonghe fieva Zidivs median. La o distant’ De doi-teei coli, teag Iinie cu crcta Si vai de tine dac-o depagesti ‘Tnrbare, chin gi spaimd to va ha, Mai ri decit. pe vrajitoral care Tegind din jareul lai, din cere nage, Mai inainte do-a-1 goni ‘po diavol, E azvirlit do-a drepiucn iad. S84 Desneum mealo at st loowiesti Jn casa cea din fund, #4 te holbert Va ziduri goale si si mi te plimbi Prin custe done. Eu nu pron sint sever De felul meu, dar evépaiala ta 1H singura de vind; ¢-0 pedeaped Fiindes nosul tau sa siturat De duletle mivezine din iatac Si-eoum tinjoste In sudoarea gloatsi. (Cinere bate ta ned.) Auzi ca bate, Pleaci-acum de-aici, Si nu te mai apropii de fereastra, Gi te omor. Tar dack mu m-asculti ‘Te tai bneafi eu insumi, desfrinato, Sin tirg le spun de tine-n gura mare. Afar! (esta Cineie intra wn seroivor.) SERVITORUL Signor Mosea, sir!oF cORVIND. Bi intre! (lee seretirul) Sigur, ia murit staptnul. © veste buna, dup-ucest necaz. (ntra Mosca.) Bun-venit Mosca, ghiu ee vesti tmi-aduei moses MA tom ok nu, signore. CORVINO Neg marit? Mosca Ba, mai eurind, eontrarinl. CORVINO A. scltpar? Mosca Aproape, sir! cORVINO Afuisit 5% fio! Mau deochiat: oh, 0 nenorocire Nu vine niciodats singera. Dar cum sa petrecut? Cum, com? ; Nosea Cum? Prin unguentul doctorulni Seoto, Gorhaesio. st Voltors au aus, in timp ee en trebaluiam prin east, coRvINo Oh, sarlatantut, cant’ Hag omort De mu mar. tine legeas tiedlosul! Nu-iiou purinja ea uleiul lui Sa aibs vroo ptere.. Il cunose Pe-acest pungas de rind care venea Si cinte pe la chciumi, ew vreo tell, Si dupa ce sfirgea eu panorama, Se bucura si poatd da pe git Un pahiirel muedar, ou vin trezit. Nici ew puting. Dregarile lat Sint: miiduya de eine, coropigniti, Fiere de oaie, oud de elapon, Melei si viermi fieryi, si-atita tot, stiu bine. Mosca Eu mu gtia, sir, cum sa-ntimplet, dar iat Cui picurwe’ asta in ureche Siem nas pi bau curarisit pe dath, coRVINO. ar uleiu-al draeului! Mosca Apoi, Co si-i arate ttt peijaei poerti, Aw convacat sober de: doctost maxi, 95,96 La capul Ini, ew enorarii grase, Sicl Ingnatoseasea pe depling Unul sais sii pumi-o cataplasmi; Un altul, © manouyi jupuita; Al treilen, un ctine; aliul mumai © blana de pisica; pin-la urma, Gu Loft an hotarit, totr-un euvint, GA nuci alt loac de instinatosire, Deokt si fie-adusi 0 fomeie, Pling de tinerere gi de nuvi Si ling& el e& doarmiicn pat o vreme, Tor penten slujba asta nedori ‘Alesi-m-an pe mine, din paeate, S-o caut eu. De-aceea mam grdbit ‘sh stim de vorbi;treaba asta sti Ia suflet, eum imi eta 51 mie, Dack refuz mi vor pirt dusmanii Ca nu-mi slujoso stipmiml gi degeaba Va fost teneate i spersnta, Vii spun, ch toyi se-ntrec, eare de care, Si Tao rost do Teac de vindecare. De-aceea, vi implor, vi hotarili, Pin-ce ni va ia altul inaimte. CORVIND Din now destinul plctitos mi minte, Ku zie, sei angajim 0 curtezant! Mosca, La asta mesm gindit gi eu, dar yeai C4 fetele-nstea-s tare prefacute i cvm, Th viesta lui, € omul slab, Mai sti? Sa mone joace ea pe toji! 2 GoRYING Ladoyivat, mosca Nu, su; uebule gisita © tinira eurat’, Taw woftari, Pe care s-0 conduccti dumnesvenstea. Ginditivva, ehulijiva, maveti ‘Veco rubedenio tinaea? E wnat Din dactosi caro gi-a oferit fica. CORVINO, Gum? Mosca ignor Lupus, medicul yostit. cORVINO Cum, fata lui? MOSCA Da, sir, si ¢ fecionay EL gica putat de feama ch stéptnul Eun prépSdit infirm pe care anmaé Doar febra daci-l inctlzeste-n leael, $i nici printr-e minune nu mai poate Ail yreun strop de vlagi-n trupul lui. -apoi, siguore, cine-are sit gtie? Un, ee eet 7 VoloaceCORVINO . Stai, lasi-ma nitel. (Se plimba, aparte,) Daed norooul Asta poate da Peste oricare altul, n-area face, De ce i au-mni pun frin la gelozie Si dragoste, ea doctoral acela? dar despre cinste, fica, sau nevasta, Tot uns-i la adied... MOSCA Vad cd prinde! cORVINO Trebute so fact, sigur, sa fiouts Duct gi-um doctor, fara interes, Ini da ol fata, pe’ niimio, on leu, Eu oare am motiy de oe si rise $3 nmi lo-o fau-nainte? Blesteroatiil caecet a Mew eter 2OSEA Cum, sie? coRviNa La sigur trebuie sh mengem, Nevasti-mea va fi aceca care Il vacnsanatogi pe-al tan slapial Mosca Nu cutezam, sin, sh va sfawuiese, Dar oste calea cea mai fericita, Hm, pentru dummeavoastet. Chibzuigt Sivo' sé vedehi clsLigul ou toptanul, Ero Iuare ta posesie direct, La urmiitoaren eria8, va muri; Nigel si-i tragi eapul de pe porn’ Sivso sufook, Sar mai featimplat Do nati fi fost atit de scrupulos, CORVINO Afurisitu mea de bunitate! Dar vreau si mi grahese si tu la fel, Saou ne-apuce altul inainje Hai, du-te, pregiteste-] si sé-i juni (Gum este $1 adevirat de altfel) Ci cu m-am oferit, de cum mi-ai spus. Mosca Ma pun chozas ci-i voi transmite-ntocmai, Astfel tineit i dea pe usieafard Mulbimea de jinduitori de-ncast Si mumai dumncavouste’ yop! obt Permisiunea de a fi primit. Va rog dar, domaule, s-aveyi ribdare Pink va chem. Tn capul men se tere Un plan, in interesul dumneavoastri, Pe care inca nu vreau sil aflayi, conyixo Hi bine, dar si nu uigi aX mi chemi, Mosca fart grin. (dee).100 cORVING Undo esti, nevasti? Celia meat Nevasti! (otra aria’ Celie.) Co faci, plingi? Lai, sorge-ti Inerimile. Mi ae pare ceai’ at in serios tot ce Jima spl Pe viata mea, am vrut goar si to-ncere, Comeara mea, cin de nu gai dat seaina Tu singurk oi nn era nisnie. Bu nut gelos din fire. CELIA ‘Nat CORVINO ‘Yeri bine, Si n-am fost niciedsth; ce stupidi $i tari de folos, patina asta. JAdarnick © orice priveghere ‘A sotuluiz pe cel mai fioros Dintre spioni, tl Sinblinzesti on bamul, ibito, ai si veri of mult miiencred fi Line — ute, ca siti dovodese, Siruii-ms gismbract-te de grabi Giz mai frumos, cu soumpe giuvalerart, Pe toate sii ls pus, o& simi apari Plink de muri; asthai stntem poltiji ‘casi In bitrinul domn Volpone, Keo mare. sindvofie, gi-ai oh veri Cis mai pupin gelos deott mi exezi. dey ACTUL I SCENA 4 O strata, Intra Mosca, mosca ‘Mi tem c&-ncep si mi. tndrégostose De mine-insumi. Pro ¢int inzestrat Cu-atitea daruri care-mbobovess in mine, cum di muguri primévara, Si doruri indriznofe ma-nfierbinta. Iebinzile mau imbitat de-a binea, mii mai incap tm piela si ea gerp imi o-ag putea s-o lepiid, pantri alta, Un parazit ca mine-i 9 coioa Lasati de la dumnezou; a Facut dia lut vulgar. Micatreb do eo Nu-i stadiati meseria asta, . Pe-o seari-atit de largi practi © buna parte dintre pimintent Sint paraziti, de rangu-ntii si doi. Nu intracn socotealé masciifeil De la rispintii, hamesipi de foame, Pe Iume singuri, find case, mast, ‘Por niscocind Id snoave pentru alfii, Scornind rejeto de bucatario Si desfateze limba gi stomacul 3 Jo!102. Stipinului care-1 adAposteste. Nu despre ei vorbese, ciji dau din coada Smeriti si ploconindu-se mere, Gersi fac cigtig tot aprobind stipimul, Gri alungindusi musca de pe fafa. En mi refer la finul, clegantul Pongas ce urck gi coboard iute Gao sdgeath strabitind vazduhal, a 0 comet, gi zbughind-o tocmai Ca rindunica) wite-l, mie, wite-l, E pretutindenea si niedieri, El'se descurei-n orisice privina, $i nici-o toand nu-l poate surprinde, Tsi schimbs masca repede ca gindul, ‘Asa e parazitul talentats Cel fark har divin se ostencste Tn van; rimine tot un mised ici. Talentul imi deschide calea bun’, Aga-i un veritabil parazit, : Tar ceilalji sint creia}i ca’ si-l slujeasca. - (mira Bonario.) Cine-i? Bonario, fiul lui Corbaceio? E tocmai cel pe caro-l ciiutam. Nohile domn, ee fericit prilej, Si mi-ntflniti! BONARIO Nu vid de ce. Mosca Cum, sir? HoNAnto Aga, te rog s& piei din ealea mea, Cu indivizi ca tine nu discut, Miro sofrbi.... Mosca MA dispretuisi, desigur, CA sint sirac. ie ich BONARIO _ Bam, ferita sfiutuly Dimi yoie josnicia s-o uri. Mosca Ce joenie BONARIO Tauzi, trindiviagi Nu e destula proba? Lingugirea, Parazitismul tiu, m& rog, ce sii? Mosca ©, Doamne jarti-ma. Ge calomnit Se-azvirl asupra omului cinatit, id ¢ siraol! Stnte}i mai nobil, sir, Dar dack mu-s egalul dumneavoastrs, Eu totugi imi permit si bag de seami Ci nu © dropt si mi calomniaji Chiar dac-ar fi adevarat ce. spuneyi, Mai mainte de-a mi dovedi. Aeslot Mii martor, impotriva dumineavoastra, San Mareo, cit sinte}i de inuman! (Pitnge) BONARTO faparte) Ge, plinge! Somn ck omu-i cumsecades ‘Am remugeiri, mi tem e-am fost prea aspray Moses K-adevirat c&, nevoit de soarti, Mining © ptine-amari, umilit, Kradevarat, c& haina-mi jerpelita Mico tes din truda si din plectciuni; Eu au-s bogst, s& zburd de capul mo Dar josnice servieii nu-mplinese, Eu au despart pricteni si familii, Nici sfaturi rele ny dau, nu momese Prin lingugiri gi picéleli, nm umblu Sub piele si ma bag jurind mincinni, ‘Nu-ntind virtutii curse, nu mi-ngimf, Nimie din toate astea. Mai degrab’ Trudese din grou, si dobindese respoctul Tubifilor mei semeni, ista-s eu! De nui aga, aici sk mor, pe loc. BONARIO (aparts) Nnmai enrata cinste poate-aven ‘Asemenca accente. Am fost nedrept. Wai, iarti-ma si spune-mi ec doresti. Mosca, E vorba chiar de dumneavostra, da, Si s-ar putea si zict cineva Cxneale gi datoria si cvedinya Fugi de-al mon stapin, Dar dat find Ga mai presus de tot iubese dreptatea, Jar nedreptatea 0 uriee cumplit, ‘rebu\t sk va destiinuiese, signore, Cicn clipa asta, tav8l dumneavoastea Va va deamosteni... BONARIO Cum? Mosca Chis Nimiei nu vA mai last, oa si eum Neati fi copilul toi. Hi drept e& eu Na trebui’ s% m-amesteo, vetusi vreeu va destainui asta, din dorinta Cea mai curata pentru adevir, Cuci lupt pentru virtutea, pentru cinstea Care va-ncununeaz firea, sir! Siam ficut-o dezinterosat. BONARIO. Povestea asta ma font odmi pierd Imerederea pe care, adineaori, Ti-am druit-o. E eu neputina Ca propriul meu pirinto s4 se poarte Alit de nefiresc fata de mine. Mosca Tubirea dumneavoustes de piringi Va face cinste, e-o dovada-n plus 105106 De sfint inocen}5 gi virtute, Dar prea-i din cale-afard nedreptatea Ge at oe fate, i vicnudiajee Caen ceasul sta chiar se sivinyeste. Daci veniti cu mine, ochinl mi, Dar, domnule, urechee dumneavoastrs Va sta ca martors neleginini: Al dumneavoastri tath va declar’ Nelegitim si soos din orice drepturi, ONARIO Sint, sint inmarmurit! Mosca De nu-i asa, Gu spada va inserieti rizbunares Pe fruntea si obrazul meu; si-mi zice}i Canalie! Yai, ce amari nedreptate-i Pe cale si va fact, Sufar, sir, Inima mea, cu lacrime de singe Va jeluicste,, BONARIO Haider, to urmez, (len) SCENA 2, 0 incapere tn cata tui Volpone, VOLPONE. Pe cit so pare, Mosea ziboveste, \ Aduceti-vi instrumentele $i ajutapi-mi af-mi petrec plicut Aceste clipe plietieot de. lung (ntra Nano, Androgyna $i Castrone,) NANO Pitie, bufon si ennue Sintem un trio azi, Dar inteebarea-i, care ¢ Din toji cel mai eu haz? Atunci efnd un bogat stipin Doreste si se-amnze, Din trei, doar unu-i eel mai hun, Cu zimbetul po buze. cASTRONE Acela-s en, Castrone! ANDROGYNO Nu, Acela-s eu, nebunul! NANO Ce mai percohe de nebuni Mai sintoti, ce pereche! Dar primul’tot pitieul 6; Voi, floare la _ureche! Drligug si gratios, ew rost Vorbind, eu eleganta, Ga-s cel ‘dintii, vede $i-un prost, iveste, co prestanti ! Maimuyirese "eu has gi ttle 107108: Pe cei mai mari en mine $4 trapul asta de eron Din mai nimio se tine. shumacde portie de-a miuect, si umple tosta burta, Stun cot de stofa laura Nu i se pare sourta, E diopt €@ tu, bufonule, Ai mutra ty de ris, Dar n-ai ce-i face, o& eyti slab a eutiut, sus! (Baws cinrva.) YVOLPONE Gine-i acolo? Inte-n pat! Plecapi! (Anarosyro si Castrone ies) Tu, Nano, di-mi honota gi veri eine, ©, Cupidon, prin Mosea, adu-ini vestea! NANO Este feumonsa lady... YOLPONE Lady Pol....? NANo Exact. VoLPone M-am dus po coped, Introdu-o, C8 do n-o las si intre, tot agtoapta, Ah, repedo. (Se ptr Im pat.) Dear taco inte siasta, Mire teams et aceasta guraliva Ate simi striee poftn de cealalti. Oh, doamne scapi-mi de sperietoine! (Reintra Nevo eu tady Petite Ari.) LADY PoLTicK Hii motjumeso de amabilitate, Stimate domn anuuyi-ti, rog, patron, Gi am sosit. Va rog, icttagi deranjul, Dar panglicuta asta nu-mi ara Destul de bine gitut; veel sini chemi Pe una dintre cameriste-aie’? Ab, toomai azi cind mam gatit prea bine, Dar nu-inimic, se potuiveste. Con? : (ntrs prima camerista ) {a uiti-te, cum mia aranjat paral Ah, zipicitele-nstes | VoLoronr Vai de min Cind 6 and m-apucs ficrbinges las ©, un miracol, si ma seapo! LADY PoLIticK Haide, Nu veri od ducla asta nu e bine, $i cealalts-i prea sus. Nu y-ayi spalat 10910. © Ochi, sau agi chiorit de tot? coalalta? Cheam-o imediat! (eve prima eamerists.) NANO Acum, mintuieste-ne, San Marco! De vini-s slujitoarele ci dinsa Eraga hocvie: 0 si le gi bati (Cintra cele dows eameriste,) LADY POLITICK ‘Va rog priviyi-mi coafura, cum e? E fiocaro fir la looul lui? PRIMA CAMERISTA Doar unul singur s-a cam deslipit. LADY POLITICK ‘Asa? Ma rog si unde vi sint_ ochii, Zi, cap de cues gi tu la fel! Savigi Si'indreptagi gresoala ! Doane, doamne, Cum nu vi erap-obrazul de rugine ! De-atites ori vam discilit pe rind, Gu reguli gi principii-n fel gi chip, Despre indeminarea grayioasa YV-am 4i corut pfrorea despre rochii, NANO (eparte) Dar despre cinste, mai incet, yezi bine, LADY POLITIcK Invatatura asta eo zestre Mai buni ca oricare, daca vrei Si hiagi batbayi cu stare: iare vor Neo luati in senma! Co popor ciudat Sint 9i italionti. Gresi zie ei? ‘Aecasti nenglish lady- rar putea S8 so shijeascd singura? Auri, Imi ofensenzi jara! Hai, plece}i, $i agteptayi tn camera dealituri Destul am conversat. cu mitocanii Stimate doran, eu ce vk pot distra? (Les Nowo gi cameristete,) VOLPONE Acum pripdul s-a-ndreptat spre mine. LADY Porrrick (ae-apropie de pat) Ce face dragilagul meu Volpone? YOLPONE Stimit deatita larma am visat Ca a intrat in casi o nebuna Cutremurind $i pirjolind in cale-i Cu risuflaren oi de vijelie... LADY POLITICK Vai, erede-m’ c& stiu ce © cosmarul; Eu tnslimi am visat c& se ficea, AAevea pared vad.me VOLPONE Nenerocire! Team dat prilejal sk ma tortureze, Cu gaegiunii ei... PADY POLITICR. © aratare De aur, politetea-ntrnchipati.. VoLvoNE tineyi la mine, DE-apucd reci sudort Gind imi vorbiti de vise. Uite, tremor. LADY POLITICK Ay asta deta nim se tau, Bea pral de perla cu cirap de mere, ‘Tincturd dostur, boabe devalaimtie, Coral, myroholen 9: *248eina Be elicaimp..- vouroxe faparte) Si yseersl din cap. LADY POLI ck Conus do métase si ou ambri. ‘Aveji un Umtios mai bun tn casa? YoLONE, Veosi si guslapi’ niyel si 58 pleeagi? LADY POLITICK, ‘Nu, mn va fio wams, vai, so poate? Avyeti poraici goiran din eo! englen? Ar fi de-ajuns o jumtate-drani. Cu saisprezece mofuri de saroala, Cu izm&, inose, oviz, un cap de sarpe. VOLPON feperied Mor! Simt ci no uid mei prefac bolnay, Ci tis ripus de-a binelea YOLPONE, (parted Un alt potop de vorbe se anunfil LADY PoniTick, Incepem oma comprera? vouroxe Nui nevoia, nt sandtos, mi-sjunge! LADY POLITICK Am stadiat Pe vremuei medicina, dar aera 113te Mam dedicat cu totul muzictis Doar dimincaya, site-un ceas, picter. © lady trebuie si se priceapa La fel de binem toate: arti, SA sorie $i 58 faca conversajic. Plato prefers muzicacntte toate; Pitayora, probabil favoritul Domuiei voastre, ouseta o datt: Podoaba eca mai mindra a fomoil E armonia-n glas, in chip si port» Yorroxn Dar un poet cam din aceiasi vreme, ‘A mai spunea: theerea e de aur. TADY POLITICK Care poot: Petrarca, Tasso, Dante? Guarini? Ariosta? Aretino? Cieoo di Hadria? Ii stin pe togi. VOLPONE (eparte) Nimic nu mi va mai putea salva, TADY POLITICN Pe doi, sau trei din ci, ti am Ia mine, VoLPonE jar soarele si mares dac-ar sta Ei, limba tot iar turai-nainte... DADY PoLITIcK - Tatil aici pe Pastor Fidet Ge zici? youron Caparte) Scaparea-i simi pun Inettul Ia gund, LADY POLITICK Englezii, adies toyi pocgit nostri Goi fericiti ot stiu italienesto, Din autora! deta fura-ntii, : Aproape tot pe-atit ca din Montaignes Acosta-i mai medera, mai gratios, Spiritual, de-acsea-i po potriva Avistooraticului nostra Um, Potrarca ere mult pasinuo Dar prea se fine numai de sonet; Dante sever gi nicl preanjeleg mulji, Tar Aretino, stralueind de spirit, E cam obsven in uncle tablouti..s Dar on stntesi atent, Yourone. Mam zipicit, TADY POLITICN, In eazil asta, s4 va vindecam, Va recomand filozofia noastra... 4. O dramé pastoralt de Guarini, I, moh pe vremea aocea, ip16 5 _ YOLPONE. Valew! BADY poLtTicK Si daca nu va lash Aierbintesla, ‘Trimiteyico pe efi mai ocolite. Ca sompelati, dindu-i o alts yintt, La fel ¢ si-n politica, nimica Nuc mai gresit ca tmetipatinarea Anupra unui punct. De multe ori Si personifiearea Inerarilor Dospitaon suflet lasi nigte zmurk Care pricinuesto-o sugrumare A operatic: spirituale, Asa cum spune Plato gi omoart, Cunoasterea. Yourons, (aparte) ©, spirit al rubaaeitt EADY PoutTICK Zion o& ar trebui si viw mai des Si v8 distron; vi face bine, nu? Youronn Faparts) ©, inger pizitor, salveazi-mi! LADY POLITICK Bra un singur om tn lumea-nteea gt Care marntelegen atit de bine; Ta fol states i ol, tn atemigoar Ak, oto-ntrogi, seslea gi aavatia, Siatit do tncinest cra’ de glesumi, Truett, antosinad ea si dusmneavonstea, Ini rispundea anspoda; Ia fal! Si-acuma s4va spun, stimute domm, Micar ca dostorie pentru sonny Povestea noasta, timp de ase ani VOLPONE Oh! oh! oh! ok! oh! oh! LADY vourrick Eram de-nceeasi virsth si erescu VOLPONE Nui nimeni si ma soape-n lumea asta? (Intra Stowe.) Mosca Stimati doamnk, dumnezen eu yoil Lapy Pourricn. Domaut meu, YoLPONE Mosea! bine-ai venit, Bine-ai venit, spre mintuicea mea. 7sosca De ce, stiptne? VoLPONE. Oh, ca 98 ma scapi De chinul iadului, de-aceasta Jady Gare vorbeste:ntruna, Niciodatt Nici chiar in timpul ciumei n-au hatut AUit de Tong ai tare clopotele be Junto de socon! « chan tears, Pe linga garn oi; tn casket abur De-atita vorbirie, ca Ie bacs Un avoeat ar fi fost jatovits Ba chiar 4i 0 femeie, asa cideau, Ga grindina, cuvintelp din ea. {eimitero undeya Ia drocu! Tite! a1osca Vea diruit cova? voLPONE Oh, mami mai past Sint gata eu si-i dau orictt, si plece, Mosca Stimata lady... TADY PoLIriex Am adus cova, de spectacele din Londra [o. t)e Th original Cock pit, oea mai yochs ji mai ray tomatn Stipinului matale:-0 honejica Pe care iam brodat-o en Mosca Prea bine. Exam si uit si spun, c& Lam viaut Pe demaul cavaler Politick, soul Domniei vonstre, nici nati erede under LADY PoLItICK Unde? Moses Pai chive acolo unde, dack Vi vost griabi, 11 yori atla, denigur, Alunecind pe apacmte-o gondola Gu cea mai rafinath curtezant. LADY PoLITicK. Adevarat? Mosca Indatit ueméviginy §1 voti vedea cu echii dumneayoastra, Liisagi ei-i dan en darul, (Caty Politick ime, grapita.) ‘Totdeauna, Goi mai selosi stmt tot accin cata Se stin eu musoa pe ekejuld 119,