143 aia legal presupun (pCa ete, lchide si exigtbil ana sm acorde in favoarea uneia dintre parti un termen de gratie; 0) tiitaen acordari termenului de grate de catre insanfa in favourea uneia dintre 4 or ntrucat termenul de gratie nu impiedicd realizarea compensatici acs sunt indeplinite conditilecerute, compensatia leg 1h PT gai de drepts a pte oper impotriva vointei partilor; 9 ie debitorulu cedat, care a acceptat cesiunea de ereanfi, si opund cesionarului <1 “pmpensatia pe care ar fi pututs-o opun cedentulu sy compensatia mu opereazi in urmitoarele situa 1 alse patinderesttuirea uml bun lut pe nedept dela proprita; + ind cebitorulobligaiei de intretinere poate opune compensarea ei cu o datorie pe eare inbogatitea si insdrcinarca corespunzatoare sa fi ai : a ful fe de bund-credings; ie lipsite de o cauza justi; 0 poet fle de ea-ereding, sy Actinen situs {in eazul imbogiirii fara just temei, va putea fi intentati: ti da insircinatul ma are Ta dspocite o até setume pentru realizarea ereanft sal jmpotiva paratuluis eae 4 acpinile au capacitate deplind de exerctiu; 2 pck insroinatul, avnd la indemnd 0 actiune igvorité din contract, promoveazi sefinea in restituire. ° imbogitirea Fira justi cauzi produce urmatoarele efecte in privinta debitorului imbogiitit: 4) exe obligat s restituie insircinatului numai valoarea imbogiftii sale, chiar dact insiroinarea reclamantului este mai mare; ») este obligat si restituie fructele; «este obligat Ia plata dobanzilor. 13 in eazul gestiunii de afaceri, gerantul poate sa incheie, in folosul geratului: 4) sum acte juridice; +) numai acte materiale; ¢) lt acte juridice, ct si acte materiale 214,Sunt acte pe care le poate incheia gestorul de aface 2) ectele de dispozitie care, raportate la patrimoniul geratului, capatd deadministrare; ») inserierea unei ipoteci valabil constitute in favoarea gerat ¢) aceeptarea unei dona. semnificatia actelor tului; 165, Gestiunea de afaceri opereazit cind: 2) acl juridice incheiate i faptele materiale sivérste de clire gerant caracter __ Patrimonial; 6) interventia gerantului este utild geratului, ©) stele de gestiune sunt savarsite cu stiea geratulul146 Testegriti pentru admiterea Ia INM, avocatura $i nota i jiunii de afaceri: a Saati bree teaie si fie cute cu intentia de a gera anbeoed altuia; b) actele juridice si actele materiale ebuie st fle Inchelteexclusiv in interes ©) actele de gestiune trebuie ficute cu intenjia de a-l obliga pe gerat j, cheltuielilor ocazionate de indeplinirea lor. ul gera 207. in cazul gestiunii de afaceri: a) geratul are capacitate deplind de exercitiu; ') gerantul are capacitate deplina de exercifiv; ©) aceasta ia nastere independent de vointa geratului. 208. Gestorul de afaceriz a) este obligat si continue gestiunea inceputi pind cand geratul sau mostenitor vor fi in misurd sd o preia; beds +b) nu poate renunfa la gestiune, chiar daca aceasta ar deveni prejudiciabila pentny ¢) ) nu poate continua gestiunea dupa moartea geratulu aeeshig 209. Gestiunea de afaceri presupune ca: 4) gerantul si incheie obligatoriu acte de gestiune, exclusiv in interesul altei persoane; ') gerantul sé poati luera, in acelagi timp, in interes propriu gi in interesul altuia; €) prin activtatea pe care o desfigoara in interesul geratului, gerantul si nu so oj personal si fat de tert 210. Geratul este obliga’ iteasci gerantului toate cheltuielile necesare gi utile ficute in timpul gestuni; b) sii plateasca gerantului si cheltuielile voluptori, daca gestiunea a fost utili geratuli, ©) Si repare toate prejudiciile suferite de gerant in cursul si din cauza gestiunii, fri cube 211. Daca geratul ratified gestiunea atunc a) gestiunea se va convertiintr-un contract de mandat; ») geratul va fi finut de toate actele incheiate in numele sau, daca ele au fost utile; c) geratul va fi finut de actele necesare si utile incheiate in numele stu. 212, Gestiunea de afaceri se probeazi, avndu-se in vedere faptul ei: a) actelor juridice incheiate de gerant li se vor aplica regulile cu privire la proba sce juridice; ') geratul este tert fai de actele juridice incheiate de gerant; ©) geratul este ter si fata de efectele actelor incheiate de gerant, 213. intre gestiunea de afaceri si mandat exist urmiitoarele asemanari: a) gerantul si mandatarul incheie atdt acte juridice, cat si acte materiale; b) gestiunea de afaceri si mandatul inceteazd la moartea gerantului, respect * mandatarului; ©) gerantul si mandatarul incheie acte in interesul altei persoane.(og: “47 314, Plata lucrului nedatorat presupy P 2) exeoutarea de edtre o persoand a unei obi p) ca obligatia s8 fi fost executats din croare; ¢) cacxecutarea obligatici si fie Ricuta cy intenfia de a plati datoria altuia, 215. in cazul phitii nedatorate: 2) prestatia executati de solvens trebuie sé a 1) solvensul trebuie s& fac plata cu intemia ¢) plata trebuie Si aiba ca obiect exccutarse afii de care nu era tim iba sernnificatia juridicd a unei platis dea stinge obligatia; ‘une prestatii de a face. 216. Restituirea pliti nedatorate este posibila si atunei cand: a) datoria a carei stingere s-a urmarit Prin plata nu exista; ei obligatii civile imperfecte; “ontract nul sau rezolvit 217, Plata nedatorati opereazai: a) cénd plata este facut din eroare; ) atunci cand solvensul este in eroare; ©) numai dac& aceipiensul este in eroare. 118. in cazul platii nedatorate nu este ne in situati a) restituirii platii efectuate in temeiul unei obligatiilovite de nulitate absolut: ») platii unei obligatii sub conditie suspensiva, daca acea conditie nu s-a realizat; ¢) in care obligatia este lovitd de nulitate relativé, care poate fi confirma "cesar ca acela care face plata si fie in eroare 219. Accipiensul de buni-credin(a va fi obligat: a) st restituie Iucrul, dar va pistra fructele; ») dacd a instrdinat lucrul, s& resttuie valoarea acestuia; ©) sirestituie valoarea bunului. 220. Accipiensul de rea-credinta este obligat: a) st restituie atat lucrul primit, edt si fructele percepute; 5) si plateasca si dobanzile legale din ziua plat, dact obiectul plat a fost o sum’ de bani: ©) dact a instrainat lucrul, s8 restituie preful primit. 221. Buna-credinti a accipiensului inceteazii: ) din momentul primirii somatici de restituire a platii; 5) din momentul introducerii actiunii in repetitiume; ©) dacii a primit plata in baza unei hotirdri judecitoresti definitive. 222, Actiunea in restituire a plitii poate fi exercitati de ciitre: 8) solvens; ) creditorii chirografari ai solvensului; ©) adeviratul creditor.148 ‘Tester pont admiterea 1a INM, avcatur i notaria Drepr, Daca plata este faicutd de soh unui incapal cl ) solvensul nu va putea obfine restituirea platii nedatorate; ») restituirea va fi admis numai in limita folosului realizat; ©) restituirea nu va fi posibila, dac& accipiensul incapabil a fost de rea-crediny 224, Plata fiicut de solvens di dreptul la restituiri: a) numai daci s-a ficut din eroare; b) si daca s-a facut din cauza dolului; ©) $i daca s-a facut sub imperiul violenfei. 225, Contraetul de gaj: a) este accesoriu in raport cu obligatia principal; ) depinde, din punctul de vedere al existent valabile si stinger, de soa obi. principale garantate; ¢) este un contract prin care nu se poate garanta o creanti eventual, 226. Constituitorul gajului: a) trebuie si aib& capacitate deplina de exercitiu; ) poate fi si reprezentantul legal, care poate gaja bunurile minorului pentru geraniae, proprici obligatii, numai cu incuviinfarea prealabili a autoritafi tutelare; ©) nu poate fi un singur sot, daca se gajeaz4 bunurile aflate in proprietatea devalmasi: sotilor. 227. Formalititile necesare constituirii gajului: a) presupune, in cazul bunurilor corporale, fie deposedarea debitorului, fie insriee: gajului in arhiva; b) presupune intocmirea unui inscris, indiferent de valoarea datoriei, care si fie inregitat, si notificat debitorului, daca bunul gajat este un mobil corporal; c) urmirese si asigure dreptul de preferinta al creditorului gajist fat de ceilalti creditor 228. Daca obiectul gajului este un drept de creantii: a) consemnarea gajului intr-un inscris este obligatorie, indiferent de valoarea datorie: b) inscrisul constatator al gajului trebuie inregistrat; ¢) inscrisul constatator al gajului nu trebuie notificat debitorului. 229. Gajul produce urmitoarele efecte: 2) creditorul poate refine lucrul pan’ la achitarea datorieis 'b) dreptul de retentie se menjine pang la achitarea intregii datorii; ) creditorul are dreptul si se foloseasca de bunul gajat 230. in contractul de gaj: a) creditorul are dreptul s vanda bunul; ») partile pot stabili o clauza in care stipulea: c) creditorul poate si-si insuseasca bunul € bunul rimiine in mainte debitorlt+ sat. |bli 31. Creditorul contractului de g a) este obligat si conserve bunul gajat, pang in momentul restitu constituit; ty poate i-i insuseascd fructele si veniturie bunului gajat; ¢) poate si-si insuseasci dobanzile, in situatia in cat in ae producdtoare de dobanzi, i re obiectul gajului este o ereanta 149 i persoanei care a 232. Gajul: 2) se stinge pe cale accesorie, ca efect al stingerii sau desfiintirii obligatiei principale, pe care 0 insofeste si o garanteaz’; eee ) nu poate supraviefui stingerii sau desfiingari obligatiei principale; ¢) se tinge prin desesizarea creditorului de bunul gajat, 233, Gajul se poate stinge independent de obligatia prineipali: 4) prin renuntarea creditorului la garantie; ») prin remiterea voluntara de catre creditor a lucrului gajat; ©) siprin executarea partiala a obligatiei corelative dreptului de creanté principal. 234. Obligatiile divizibile presupun: 4) doi sau mai multi creditori si un singur debitor; ) un creditor gi doi sau mai multi debitori; ¢) uncreditor si un debitor. 238. Ca efect al obligatiilor divizibile: a) punerea in intarziere a debitorului efectuata de unul din creditor profita si celorllt ») in caz de insolvabilitate a unui debitor, creditorul ii poate urmari pe ceilalti debito ¢) plata de catre un debitor a cotei sale parti din datorie, nu are efect liberator pentru ceitalti debitor 236, Domeniul de aplicare al obligatiilor indivizibile naturale il formeaza: 8) obligatiile de a face, inclusiv obligatiile de predare a lucrului, 6) obligatiile de a nu face; ©) obligatiile de a da, adic& de a constitui sau transfera un drept real, 237, Efectul principal al indivizibilititii active se refer’ la faptul ed: 8) fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea in intregime a pre ») plata acuta oricdruia dintre creditori libereazi pe debitor; ©) temiterea de datorie, darea in plat, cesiunea de creanti si novatia, Ricute de citre unul dintre creditori cu privire la dreptul de creanta, sunt opozabile celorlalti creditori. 238. in cazul indivizibilitatii pasive a obligatiilor: 4) fiecare debitor poate fi obligat s4 execute in intregime prestatia datorata; ) punerea in intarziere a unui codebitor produce efecte fata de ceilalti codebitoris ©) debitorul urmarit poate opune exceptia beneficiului de diviziune.150 a pentru admiterea 239. Obligatiile alternative presupun: a) o pluralitate de obiecte; b) stingerea obligatiei prin executarea uneia dintre prestatii, ©) posibilitatea pentru debitorul unci astfel de obligatii de @ impune creditors primeasca cu tt de plat, o parte dint prestaie sau ofractune din fiecare presi, INM, avocatur si notarit. Drop g ivi 240. in cazul obligatiei alternative: : : a) dreptul de a alege prestafia ce se executi apartine numai debitorului; b) dreptul de a alege prestafia ce se executi poate fi acordat si creditorului printvo clung exprest, ; ©) pentru creditor, obligatia alternativa indeplineste si o fumetie de garantie in realizar, creantei sale 241. in cazul obligatici alternative, in care alegerea obiectului apartine debitorului,s¢ produc urmitoarele efecte: a) daci la scadenta datoriei debitorul nu alege (nu opteaza), creditorul poate core executarea silt, dar numai pentru una dintre ele; b) daci unul din cele dout obiecte ale obligatici piere sau nu poate fi predat din orice cauz’, debitorul are posibilitatea si ofere creditorului pretul bunului pierit; ) daca ambele obiecte ale obligatiei au pierit firs culpa debitorului, obligatia va fisting, 242. CAnd alegerea obicctului apartine creditorului, efectele obligatiel alternative sunt urmatoarele: a) dac& obligatia are doua obiecte si numai unul piere fortuit, creditorul are dreptul si | pretinda obiectul rimas; b) daca unul din obiecte piere din culpa debitorului, creditorul poate pretinde numai prejul bunului pierit; ©) daca ambele Tucruri au pierit din culpa debitorului, creditorul poate cere plata pret oricaruia dintre ele. 243. Daca ulterior vinzirii alternative a dowd lucruri individual determinate, dar inainte de predarea lor, ambele lucruri au pierit fortuit: a) rriscul pieiri il suport cumparatorul; b) pentru vanzitor obligatia se stinge; ©) cumpéritorul nu va plati preful. 244, Obligatia facultativa presupune: a) o singurd prestatie ca obiect al obligatci; b) o pluralitate de prestafii in privinta posibilitiii de plata; ©) c& debitorul poate executa o altd prestafie determinati, chiar fara acordul ereditorului. 245. Efectele obligatiilor facultative se refer’ Ia faptul cA: a) creditorul unei obligatii facultative nu poate pretinde in instanta decat executaret prestatiei unice;obliga 151 ip creditorul poate pretinde executarea celeilalte prestafii, previzuti ca o facultate de executare pentru debitor, dar numai in urma unei hotirari judecatoresti definitive, care ciloblige pe debitor la executare; «9 debitorul nu poate executa nicio prestatie determinata, fairl acordul creditorului 146, Creditorii chirografay 4) devin creditori sau debitori in contractele pe care le-a incheiat debitorul lor; $) se bucurl de o garantie reali; ¢) pot urmari numai bunurile care se afl in patrimoniul debitorului lor Ia data cdnd creanta a devenit exigibila, 247, Stipulatia pentru altul este valabili: 2) chiar daca este ficutd in folosul unei persoane viitoare; by numai dac& beneficiarul ei este determinat; «) daci este fut’ in beneficiul primului copil, ee se va naste in viitor. 2148, in cazul stipulafiei pentru altul: 4) terful beneficiar poate pretinde daune-interese pentru acoperirea prejudiciului suferit, din cauza neexecutirii contractuluis +) tertl beneficiar va putea solicit instantei de judecata rezolutiunea contractului; «) promitentul poate refuyza executarea obligatiei citre terful beneficiar pe motiv c& nici stipulantul nu si-a indeplinit obligatia ce~i revenea. 249, Dreptul nascut din contractul in folosul unei tere persoane apartine: a) tertului beneficiar; ») stipulantului; ©) terfului beneficiar, daca I-a acceptat. 250, Terful beneficiar, in azul stipulatiet pentru alt 4) vaavea de suferit concursul creditorilor stipulantului ») vafi la adpost de pretenfiile mostenitorilor stipulantului; ©) vaavea 0 acfiune directa impotriva promitentului pentru satisfacerea dreprului su. 251. Rezolutiunea, ca si rezilierea: a) se aplic& numai contractelor sinalagmatice; ) nu determina o desfiintare propriu-zis4 a contractului, ci marcheaza incetarea prestatiilor reciproce intre parti; ©) produce efecte ex nunc. 252. Exceptia pentru neexecutarea contractului presupune: 8) ca obligatile reciproce ale piirfilor si-si aibai temeiul in acelasi contract; ) ca panjle sa fi stabilit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce; ©) ca debitorul sa fi fost pus in intarziere.152 Testy per tere a INM,avocatut $n. Dept 253. Rezolusiunea contractului: a) opereaza de drept; b) © 0 sanctiune a neexecutari culpabile a tuturor contractelor sinalagmatice; ©) are ca efect desfiintarea retroactiva a contractului. 254. Partea care cere instanfei de judecati rezolufiunea contractulul are Posibilitatea: a) S& execute prestafiile datorate in tot cursul procesului; 4 ») si renunge la dreptul de a cere rezolujunea gi si soicte executarea contractuui; ©) de a-t obliga pe debitor la executarea contractului, intr-un anumit termen. 255, Exceptia de neexecutare a contractului poate fi invocati numai daca: @) cocontractantul a fost pus in intarziere; +b) este sesizata instanta de judecat’; ©) din partea celuilaltcontractant exist 0 neexeeutae, chiar partial, dar destul de impoe tant a contractului, 256. Exceptia pentru neexecutarea contractul 4) eun mijloc de aparare pus la dispozitia pairilor din contractul sinalagmatic; ') presupune interventia instanfei de judecats; ©) Presupune o suspendare a executiri proprior obligafii ale parti care o invoc8, pind la executarea obligatiilor celeilalte part. 257, Prin rezolutiunea contractului: a) pariile fi restituie una alteia tot ccea ce si-au prestat in temeiul contractului; b) se desfiinteaza si titlul prin care teri au dobandit bunurile care formeazi obiectul contractului, ei fiind indatorati a le resttuis 6) partea care sa declarat gata si-si execute obligajia nu este indreptifits a objne despagubiri 258. Riscul pieirii fortuite a Iucrului in contractul de antrepriza: a) este suportat, in toate cazurile, de antreprenor; ) este suportat de client, daci materialele au fost procurate de acesta in calitate de proprietar; ©) este suportat de antreprenor, dacd materialele se gisese in detentia sa. 259, Exceptia de neexecutare a contractului: a) se aplica in privinta contractelor sinalagmatice; 'b) nu poate fi invocata decit de partea care si-a executat obligatia; ©) © 0 sanefiune a neexecutitii culpabile a contractelor sinalagmatice. 260. Riscul picirii fortuite a bunutui in contraetul de vanzare se transmite in momentul: a) predarii bunului; b) realizarii acordului de vointa, daca mu s-a prevazut altfel prin contract; ) realizarii conditiei suspensive, indiferent de data pieirii bunului,50 ee ll ora 1. Spre deosebire de rezolutiune, reziliere 4) nuare ca efect repunetea partilor in situatia anterioata incheierii contractuluis 5) nu poate fi constatata printr-un pact comisoriu: «) seaplicd si unor contracte afectate de termen extinctiv. 392. Rezilierea presupune: ») incetarea efectelor contractului pentru vitor, ») cA rimén neatinse prestatiile succesive care au fost cute anterior rezilic ¢) aplicarea ei in cazul tuturor contractelor sinalagmatice. 263. Exceptia de neexecutare a contractul a) muatrage punerea in intarziere a niciuneia din partile contractante; +) poate fi invocata numai de partea care si-a executat propria obligatie; ) nu poate fi invocata in contractele bilaterale cu executare succesiva. 264, Simulafia presupune: a) existenta concomitentd, intre aceleasi parti, a dou contracte; ») ca partea si incheie mai intai contractul aparent, iar ulterior contractul secret, prin care modifica efectele primului contract; ¢) inopozabilitatea fafa de terfele persoane a situasieijuridice create prin contractul secret. 265. Rspund pentru faptele ilicite ale copiilor minor a) numai parintii firesti ai minorului; +) siparintii adoptatori 6) sialte persoane sau institutii de ocrotire, care au obligatia de supraveghere a acestora. 266. Dac prepusul minor sivarseste fapta ilicita in functil atunci: 2) pirinfiiréspund numai pentru paguba produsd comitentului ») paring rispund gi pentru paguba comis& unui tert; ¢) raspunderea comitentului inliturd definitiv rispunderea parintilor. incredintate de comitent, 267, Punerea in intarziere a debitorului se poate realiza prin una dintre urmatoarele forme: 4) numai prin notificarea adresata debitorului prin intermediul executorului judecatorese: ») si prin cererea de chemare in judecati a debitorului prin care se cere executarea obligatiei; ©) siprin alte forme stabilite prin conventia partilor. 268. Debitorul este de drept pus in intrziere: 8) in cazul actiunilor in rezolufiunea contractului; >) in cazurile anume determinate de lege; ©) in cazul obligatiilor continue daca debitorul refuza executarea in mod repetat.ea la INM, avocaturs 154 ‘Teste-grila pentru admiterea 1a INM, avocaturd si notariat. Drop i 269. Ca efect al puneril in intirziere a debitorulal: a) creditorul poate pretinde daune compensators ) debitorul datoreaza daune moratoris , ¢) riscul neexecutiri fortuite se transfert creditorulul 270. Efectele punerii in intarziere pot inceta: 2) pin fap dbitorali care recur I oferta reald urma de consemnatiune, tun cig creditorul refuzi primirea plaiis i “ast by prin fapta creditorului, numa dact acestarenunfd in mod expres Ia punerea in intiziry, ¢) si atunci cand creditorul renuna in mod tact la punerea in intarziere 271. Conventia parfilor, prin care se modified rspunderea debitorului, produce fete dack: ) a intervenit anterior produceri prejudiciului pentru creditor; b) a intervenit posterior producer prejudiciului si reditorul renunf la repararea lui ©) prin convenfie se determina anticipat intinderea despagubirii. 272. Conventiile care il exonereazs in totalitate de rispundere pe debitor: 4) il impiedicd pe creditor si mai pretindd daune-interese; : }) sunt permise numai daca vina debitorului imbrac forma neglijentei sau imprudent, 6) sunt permise gi cind vina debitorului imbracd forma dolului. 273, in cazul stabilirii judiciare a despigubirilor, limitarea rispunderii debitorulii priveste: a) numai prejudiciul previzibil in momentul incheierii contractului; ») sicastigul pe care creditorul nu I-a putut realiza; 6) siprejudiciul imprevizibil, daca vina debitorului imbracd forma dolului 274. Clauza penal prin care parfile convin asupra intinderii despigubirilor trebuie: 4) shaiba ca obiect evaluarea anticipati a daunelor-interese contractuale; b) si fie prevazuti expres numai in contractul din care se naste raportul de obligatii; ©) 4 intervind dupa producerea prejudiciului 275. Pentru a obtine plata sumei stabilite prin clauzi penali, creditorul trebuie: a) si dovedeasc’ existenta si intinderea prejudiciului; b) si probeze doar neexecutarea, executarea necorespunziitoare sau cu intirziere * obligatiei; ©) si ceard cumularea sumei stabilite prin clauza penal cu executarea in natura a obligati. 276. Prin clauza penal: a) suma de bani stabilité se datoreazi in locul daunelor-interese care cale judiciara; »b) se transforma obligatia initials intro obligate alternativa; c) debitorul este lipsit de posibilitatea de a opta intre executarea in natura gi plata su prevazute in clauza penala. ar putea stabil ©onli aay Meese RS oblige _—___ 577, Suma de bant stabiliti prin clawza penali: 4) nu poate fi modificata de instanta de judecata; +) poate fi micyorati numai daca obligatia principald a fost executatd partial; {) poate fi modificata si in cazul neexecutari totale a obligatiei 178. Creditorul obligafiei cu clauza penal: 5) este un creditor chirografar; b) vine in concurs cu ceilalti creditori ai debitorului; ¢) are un drept de preferinta fata de ceitalti creditori chirografar 279, Clauza penal poate fi cumulati cu executarea in natura a obligatiei daca: 2) clauza penal a fost previizut pentru intarziere la executare; ») clauza penal a fost prevazuta pentru neexecutarea obligatiei; ¢) obligajia in natura a debitorului a fost executata partial. 280. in cazul evaluarii legale a daunclor-interese, in obligatiile care au ca obiect 0 suma de bani: 2) ereditorul poate cere obligarea debitorului la plata daunelor-interese compensatori b) debitorul poate fi obligat s& plateascd numai daune-interese moratorii; c) daunele-interese moratorii se pot cumula cu executarea in natura a obligatiei. 281. Sunt valabile clauzele exoneratoare de raspundere daca: a) debitorul este exonerat in intregime de raspunder b) neexecutarea obligatiei se datoreazi neglijentei sau imprudentei debitorului; ¢) prejudiciile privese bunurile persoanei. 282. Urmuitoarele clauze de agravare a rispunderii debitorului isi produc efectele: a) renunfarea de catre debitor la cauzele de exonerare a rispunderi b) ,asumarea de citre debitor a unor obligatii suplimentare, pe Kinga cele obisnuite, intr-un anumit contract”; 6) .transformarea unor obligatii de mijloace in obligatii de rezultat” 283, Sunt exceptii veritabile de la principiul relativitatii efectelor contractului: 4) contractul de munca; ») actiunile directe; ¢) stipulatia pentru altul. 284. Domeniul de aplicare al principiului relativitatii efectelor contractului vizeaza: 4) plirile contractului; b) tertii; ©) suceesorii partilor. 285, Succesorul cu titlu particular va suporta efectele unor contracte incheiate de autorul lor, numai dack: a) contractele au fost incheiate de autorul siu, posterior dobéndirii dreptului de ciitre el; ) momentul dobandirii va fi probat prin data cert; ©) au fost respectate formele de publicitate, in cazurile prevazute de lege,Teste-grili pentru admiterea la INM, avocatur si otarat. Drepe cy a) nu pot deveni creditori sau debitori in contractele incheiate de debitori lor; ») sunt tertipropriu-zsi fata de actele incheiate de debitorii lo; ©) se deosebesc de tertiipropriu-si prin aceea c8 vor resimfi direct modificirile suerte patrimoniul debitorilor lor ca urmare a incheierii contractelor. “ 287. Promisiunea faptei altuia presupune: a) incheierea ei intre debitor si creditor; b) incheierea ei intre debitor si terfa persoand; ¢) cd terta persoana ramane straind de contract. 288, Prin promisiunea faptei altui a) debitorul se poate obliga gi ca fidejusor; b) tertul devine obligat prin contractul incheiat intre debitor si creditor: ©) obligatia terjului fata de creditor este rezultatul nemijlocit al manifestarii sale de voing 289, Particularitatile promisiunii faptei altuia constau in faptul ci: a) nu constituie excepfie reald de la principiul relativitatii efectelor contractului; b) obligatia debitorului este o obligatie de mijloace; ©) debitorul este tinut, in toate cazurile, si garanteze fai de creditor cd tertul isi va executa obligatia. 290. Promisiunea faptei altuia di nastere unei obliga a) dea face; b) de mijloace; ©) de rezultat. 291. Stipulafia pentru altul igi produce efectele daca: 4) vointa de a stipula este cert, neindoielnica; b) nu este ficuti in folosul unei persoane viitoare; ¢) beneficiarul stipulatiei este determinat sau determinabil in momentul incheleti contractului dintre stipulant si promitent. 292. in cazul contractului de asigurare pentru rispundere civili delictuald, terful beneficiar trebuie sa fie determinat: a) cénd stipulatia trebuie st-si produca efectele; b) in momentul incheierii contractului dintre stipulant si promitent; ¢) in momentul producerii riscului asigurat. 293, in cazul stipulatiei pentru altul: fa) este necesari acceptarea stipulatiei de catre terful beneficiar, pentru nasterea dreptului stipulat in patrimoniul situ; by confirmarea tertului beneficiar este numai o conditie de eficacitate a stipulatici ) dreptul niscut in favoarea terfului beneficiar este opera exclusiva a acordului de voit realizat intre stipulant gi tert.obliga 157 Oblgeilc, nets = Eamets ws Mim nedt ST 294, Pentru valabilitatea stipulafici pentru altul: 4) voinfa terjului beneficiar trebuie manifestata expres; >) terfl beneficiar trebuie si aiba capacitatea deplind de exercifiu; ¢) beneficiarul stipulatiei poate fi si o persoana lipsita de capacitate de exercitiu. 295, Constituie un efect al stipulati terful beneficiar: 2) faptul c& beneficiarul stipulatici nu este in pericol si suporte eventuala insolvabilitate prezenti sau viitoare a stipulantuluis ) faptul ci, dac& beneficiarul stipulatiei pentru altul decedeaza inaintea acceptarii dreptului si aojiunii insofitoare nascute din stipulatie, acestea se vor transmite eatre propriii sai mostenitori; ©) posibilitatea beneficiarului stipulatiei de a cere rezolutiunea contractului pentru neexe- cutarea culpabild a obligatiei de catre promitent. dintre promitent gi pentru altul, in raportu 296. Acceptarea de citre tertul beneficiar a dreptului previzut in folosul siu inseamna ck: 4) acceptarea dreptului are efect constitutiv; ») dreptul se dobandeste in virtutea contractului incheiat intre stipulant si promitent, si nu in virtutea acceptitii; 6) acceptarea are ca efect consolidarea dreptului nascut din stipulatie. 297. Revocarea stipulatiei pentru altul este posibili: a) numai daca este previizuti o clauza special& expresa in stipulatie; b) numai pana in momentul acceptirii dreptului de etre tert; ©) si dup’ confirmarea dreptului de catre beneficiar, dacd revocarea a fost prevaizuta expres fn contract. 298, Stipulatia pentru altul: 8) este o exceptie reald de la principiul relativitatii efectelor contractului; ») este un contract ce are ca efect direct nasterea dreptului tertului beneficiar; ©) nu mai poate fi revocati din momentul nasterii dreptului terjului beneficiar. 299, Executarea in naturi a obligatiei principale se poate cumula cu plata penalitatii stabilite prin clauza penala: 4) in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp; ) in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor in locul stabilit; ©) dacd accepta, ira rezerve, executarea obligatic. 300. Simulatia are in structura sa urmitoarele acte juridice: 8) numai actul aparent; b) mumai actul secret; ©) siacordul simulatoriu, care face legitura dintre actul real si cel aparent.158 301. in cazul simulatieis ri pb 4) actul sceret poate fi anterior celui public; b) actu public exist deja in moment infor ox seme ©) cele doua acte (secret si public) trebuie si fie simuttane, 302. in cazul simulatici, contractul secret: c lor; a) trebuie si fie un act secret necunoscut teri . 3 isi plstreazi caracterul secret sin situatile in care este supus Formalititilor de publicity ©) mu trebuie incheiat in forma cerutd de lege pentru validitate, in mod obisnuit, 303. Contrainscrisul isi pierde caracterul secret daca: ) existenta lui este mentionata in actul public; b) este supus formalitatilor de autentificare; ©) urmeazi procedura datei cert. 304. Intenia comuni a partilor de a simula consti: . ) numai in intenfia partilor de a-i determina pe tert s& creada intr-o aparenta juridicg; b) in discordanfa spontand intre vointa declaratd si voinga real; c) siin existenta acordului simulatoriu al partilor. 305. Prin simulatia realizati sub forma actului fietiv: a) parile disimuleaza total realitatea; ) actul public este anihilat prin acordul simulatoriu; ©) este obligatorie prezenta actului secret. 306. in materia simulatiei, creditorii instrainitorului aparent sunt preferati cred. torilor dobanditorului aparent in azul in care creanta lor este: a) anterioara contractului public; ) anterioara contractului secret; ©) ulterioara simulatiei. 307. Sunt terfi fat de simulafie: a) numai suecesorii cu titlu particular; b) numai creditori chirografars ©) atat succesori cu ttlu particular, cat si creditorii chirografari, 308. in cazul simulatiei: ) intre piri, produce efecte numai actul secret; ») fats de suecesorii universali si cei cu tit universal va produce efecte numai actul sec: ©) fata de suecesorii universali va produce efecte numai actul public, 309. Ca efect al simulafiei: ) fata de teri va produce efecte actul aparent; b) fata de terti actul secret este inopozabil; ©) tertii nu pot invoca, in favoarea lor, efectele actului secret.colin a eva sive cee DD 410. Terti, in materia simula 4) pot invoca inopozabilitatea, fafa de ei, a actului secret, numai dacd sunt de bund-credinta ») pot invoca inopozabilitatea, fafa de ci, a actului secret si dac& sunt de rea-credintai; «) au drept de optiune, intre a invoca actul aparent sau secret, daca sunt de bund-credingé in momentul reali ulatiei. 411. in materie de fidejusiune: 2) mu se poate garanta o obligatie intuitu personae; tb) beneficiul de discutiune nu se poate invoca, dacé fidejusorul s-a obligat solidar cu debitoru! principal; ¢) beneficiul de diviziune nu poate fi invocat dacs, prin conventie, s-a previizut clauza solidaritatiiintre fidejusori 4312. in cazul gestiunii intereselor altei persoane: 2) geratul poate fi si o persoand cu capacitate de exer b) dacd geratul a ratificat gestiunea, aceasta se converteste, retroaetiv, intr-un contract de mandat; ¢) gerantul rispunde fat de terti doar daca actele pe care le-a incheiat cu acestia au fost utile geratului. 313. Remiterea de datori a) ficuta unuia dintre codebitorii solidari, de regula, libereazi pe ceilalti; ») poate fi facuta si prin testament; ©) poate fi supusd reductiunii. 314, Actiunea subrogatorie: a) nu poate fi exercitati de creditor in scopul de a-| obliga pe debitor si inchirieze un bun; ) mu confera creditorului care a exercitat-o un drept de preferinfi asupra bunului ce a format obiectul litigiului, fad de ceilalji creditori ai debitorului; €) poate fi formulaté si pentru revocarea unei donatii pentru ingratitudine, cu acordul debitorului 315. in materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucrut 4) paza juridicd poate fi detinuta si de un simplu posesor; ) cazul fortuit nu are efecte exoneratoare de rispundere; ©) victima prejudiciului nu poate urmiri direct pe paznicul material al lucrului, in temeiul ispunderii pentru fapta propre 316, Exceptia de neexecutare a contractul 4) mu poate fi invocata atunei céind cocontractantul si-a executat obligatia ) nu poate fi invocati in niciun caz de executare partial’ a obligat ‘cocontractantului; ©) exclude posibilitatea formula actiunit in rezolutiunea contractului de citre partea care A invocat exceptia e ii incumba; ce ii incumba160 Teste-grila pentru admiterea la INM, avocatura si notariat, Drept civil 317. in cazul fidejusiunii: 8) mu se poate invoca beneficiul de discuyiune, daca fidejusorul s-a obligat in solidar eu debitorul principal; ») dact prin contract s-a prevazut solidaritatea intre fidejusori, nu se poate invoca beneficiul de diviziune; ©) muse poate garanta o obligatie intuitu personae.