Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • CamScanner 04-04-2022 14.01

    Uploaded by

    Geanina Pintilei
    4 views6 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views6 pages

    CamScanner 04-04-2022 14.01

    Uploaded by

    Geanina Pintilei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    a ce placenta produce mari cantitaji de & pind corionicd umand, estrogent, progesteron $i Somatomamotropind corionied umand, primii trei hormoni si probabil si al patrulea, find esentiali pentru menfinerea unei sarcini normale. GONADOTROPINA CORIONICA UMANA DETERMINA PERSISTENTA CORPULUI GALBEN SI iMPIEDICA MENSTRUATIA in afara sarcinii, menstruafia se produce in mod normal la aproximativ 14 zile de la ovulatie, moment in care cea mai mare parte a endometrului se desprinde de peretele uterin si este eliminat la exterior, Daca acest proces are loc dupa implantarea ovulului, sarcina este intrerupta. Menstruatia nu apare in timpul sarcinii datorita secretiei de gonadotropina corionicd umana de catre tesuturile embrionare nou formate. Concomitent cu dezvoltarea celulelor trofoblastice provenite in stadiile initiale de dezvoltare a ovulului fecundat, celulelesincitiotrofoblastuluisecreta, gonadotropina corionica umand care ajunge in circulatia materna, asa cum se vede in Figura 83-7. Secretia acestui hormon poate fi masurata pentru prima data in sange la 8-9 zile de la ovulatie, la scurt timp dupa implantarea blastocistului in endometru. Dupa aceea rata de secrefie creste rapid si atinge un maxim la aproximativ 10-12 saptamani de sarcina si scade apoi la o valoare mai redusa dupal6-20 sptimani, ramanand la acest nivel tot restul sarcinii. Rolul gonadotropinei corionice umane. Acest hormon este o glicoproteina cu greutatea moleculara de aproximativ 39,000 de daltoni, ce are 0 structura molecular si o functie hormonul luteinizant secretat de foarte asemanatoare cu ut glanda hipofiz’. De departe, cea mai important functie a 1059 Scanned with CamScanner 0 4 8 12 Gonadotropind ‘eoioniea uma 16 20 24 ud a [fet 2 92 96 40 Varsta sarcinil in stiptiman do Ia ultima menstruatio) Figura 83-7. Rata de secrejie a estrogenilo si progesteronulu,precum si concentrayia gonadotropine! corionice umane in dferte 94,45 gonadotropinei corionice umane este aceea de a Impiedica involutia corpului galben care are Joc la sffrsitul ciclului sexual lunar feminin. Inte-adevar acest hormon stimuleazi secretia unor cantiti tot mai mari de hormoni sexuali ~ progesteron si estrogeni - de citre corpul galben in lurmitoarele luni. Acesti hormoni sexuali_impiedicd| Producerea menstruatiei si determina continuarea cresterii endometrului si stocarea la nivelul lui a unor cantititi crescute de substante nutritive, In loc si fie eliminate prin menstruafie. Ca rezultat, celulele de tip decidual care se dezvolta in endometru in timpul ciclului sexual feminin normal devin celule deciduale adevarate ~ mult marite in volum si bogate in substanfe nutritive — aproximativ in Perioada implantari blastocistului Sub influenta gonadotropinei corionice umane, corpul galben din ovarul matern tsi dubleazd dimensiunile in prima Jund de sarcina, Secretia sa continud de estrogeni si pprogesteron mentine natura deciduali a endometrului uterin, necesar pentru deavoltareainijalé a fatului Inliturarea corpului galben Inaintea siptimanii a saptea de sarcind induce aproape intotdeauna avort spontan, uneori chiar in siptimina a 12-2 de sarcind. Dupé acest interval, placenta secreti.cantitati sufciente de progesteron si estrogeni pentru a mengine sarcina pe toati perioada gestationala. Corpul galben involueaza lent intre sptimanile 13 $117 de sarcina. Gonadotropina corionic’. mand stimuleazS producerea testosteronului de citre testiculele fatului de sex masculin. Gonadotropina corionics umana exercité si un efect de stimulare a celulelor interstjiale din testiculele fatului de sex masculin, ceea ce determina producerea de testosteron inainte de nastere. Aceasti secretie redusi de testosteron In perioada sar¢ determina, dezvoltarea organelor genitale masculine in locul celor feminine. Aproape de sférsitul sarcinii,testosteronul secretat de testiculee fetale produce de asemenea coborarea acestora In scrot. 1060 SECRETIA ESTROGENILOR DE CATRE PLACENT/ Placenta, ca si corpul galben, secret atat estrogeni cit 5 progesteron. Studiile histochimice gi fiziologice arats cj acesti doi hormoni, asemeni majoritatii hormonilor secret de placenta, sunt produsi de celulele sincitiotrofoblasice ale placentei In Figura 83-7 se araté ci pana la sfargitul sarcinii productia zlnic& de estrogeni placentaricreste de proximatiy 30 de oi fat de nivelul matern normal din afarasarcini Cy toate acestea, sectetia placentara de estrogeni este destul de diferita faja de secretia ovariana de estrogeni. Cel mai important lucru este faptul cd estrogenii secretai de placents ‘nu sunt sintetizaji de novo din substratul de baz& prezent in placenta, ci se formeaza aproape in totalitate din compusi steroidieni androgeni dehidroepiandrosteron si 16-hidrox- dehidroepiandrosteron, care se formeaza atit In glandee suprarenale ale mamei cit si in cele ale fatului. Aceti androgeni slabi sunt transportati pe cale sangvind la placenti si transformati de celulele trofoblastice in estradiol, estroni si estriol. (Zona corticala a glandelor suprarenale fetale ese foarte dezvoltata si in procent de aproximativ 80% est reprezentatd de asa-numita zond fetald, a cArei functie Principalé pare a fi secretia de dehidroepiandrosteron in timpul sarcinii) in Capitolul 825-2 Subliniat cd estrogenit au mai ales efecte proliferative asup ‘majorititi organelor de reproducere gi a celor anexe alt mamei, Pe parcursul sarcinii, nivelul mare de estoget! determina (1) marirea uterului matern, (2) marirea sinilor: a dezvoltarea structurii ductale a glandei mamare a mamei (3) mairea organelor genitale externe ale mamei. De asemenea, estrogenii relaxeaza ligamentele pelvien® ale mamei, astfel Incdt articulatiile sacroiliace devin relat flexibile iar simfiza pubiand elastic’. Aceste modifict! Permit trecerea mai usoard a fatului prin canalul de naster® Scanned with CamScanner suficiente motive paxist_ su 84 credem influenteaz’ multe aspecte ae dezvoleny REESE orm sucinih de exempli moditicind mo divisions stadileinitiale ale dezvotarij embrionare. CRETIA DE PROGE: seecehina STERON DE CATR Prgstroml ete de asemena seni ys normal dealt ete af de importer sora secrete moderate de progesterone incepatul sarcni, acest hormon exc rodas aben cant foarte mar de placenta seu or ate Veen in 0 timput H celulare tn nO sareing Figura 83-7. Efecteleesentiale ale progesteronuluj normal sarcinii sunt urmatoatele | Progesteronul determina dezvoltarea celal ale endometrului utetin. Aceste celule Important in nutrita initial fatal, 2. Progesteronul inhibi contractltatea uterulu tn timpul sarcinil prevenind astfel contractile care.» tea provoca un avort spontan, 5 Progesteronul contribuie la dezvoltarea produsului de conceptie chiar inainte de implantar, prin creseres specificl a secretllor trompelor uterine ale uteruig matern care asigurd substanfele nutritive necesise Pentru morula (mas sfericd alcatuité din 16-3) de blastomeri, formata inainte de blastula) si blastocistal allate in dezvoltare. Exist si destule motive si credem 4 progesteronul influenteaza diviziunea celulard in Stadiileinitiale ale dezvoltarii embrionului, 4 Progesteronul secretat in timpul sarcinii facilteazs Actiunile estrogenilor de pregatire a glandei mamare Pentru lactatie, aspect discutat ulterior in acest capitol. Pentru dezvoltarea lelordeciduale joacd un rol SOMATOMAMOTROPINA CORIONICA UMANA Somatomamotropina corionicd umand este un hormon cu structurd proteic’ avind masa molecular de aproximativ 22.000 de daltoni, care incepe sé fie secretat de placenté din 4 cincea siptimand de sarcina. Secretia acestui hormon reste progresiv pe toata durata sarcinii direct proportional Cu greutatea placentei. Desi functile sale sunt deocamdati Putin cunoscute, se stie c& este secretat in cantitii de citeva ori mai mari decat toti ceilalti hormoni de sca a loc. Se presupune cA ar avea citeva efecte importante. i aaa ind, adminstrareasomatomamotropine promi wmane la citeva tipuri de animale a condus fa ezvoltarea cel pugin parfialé a glandei mamare inde Guat a Produs lactaie. Deoarece aceasta a fost prin functie descoperita a acestui hormon, initial a sea lactogen placentar uman si s-a crezut c& are a pate Prolactina. Ins incercarea de a-l utiliza pentru a lactatia la om a fost lipsita de succes. Capitola 83. Sorcina yi ctayia In a doi arm, Mal slabe, entry a induce cresteres 100 de oni mai mati de man decit ale hormonului pina coremics umans aH a Insulin sia wise de catre mama, astlel Incit 0 cantitate mai mare de ponibil penteu nevoile fitului, Deoseees thacora et subalpine an Penta nevele hormonatg eter, importana. ate ee pt este evidenti. Mai mult, hormonul stimuleazs rnd Tl Bese dn deporte adiponse ean fe pentru metabolism dle mai sus se constats cb mand este un hormon cu tol aH mutriionae ait pentru eral, avdnd impli "mama ets pentru ft Ali factori hormonali care acjioneazS in sarcing Aproape toate glandele endocrine, pe Hingh cle sexuale oarecare misurh 51 ra hipofizel si a altor efecte sunt mentionate ‘fectul hotmonilor placentari asup ‘slande. Cele maiimportanteastfel de: ‘mai jos. Secresia glandei hipofize. Volumul hipofize! materne teste In timpul sarcini cu cel putin 50% iar producia de onticotropind, tirotropind i prolactind. se mareste corespunzitor. Dimpotrva, seretiahipofizari de hocrmon foliculostimulant si lteinizant este aproape tn totalitate Suprimati ca rezultatal efectlorinhibitoiiale estrogenilor si progesteronului placentar. Cresterea secrefel de cortcosteroizi. Rata secrete corticosuprarenale de glucocortcoisi creste modetat in timpul sarcin. Este posbil ca acest hormoni si ajute la mobilizarea aminoacizilor din yesuturile materne, astéel Incit acestia si poatd fi folosti pentru sinteza fesuturilor fetale. Femeia insircinataprezintd de obicei 0 dublare a secretiel de aldosteron care atnge un maxim la sfirsital sarcini, Aceasti crestere,altturi de actiunea estrogenilor, determina tendinfa (nclusivlafemeiainsircinatsindtoast) de reabsorbtie excesiva a sodiuli la niveultubilor rena, cu retenfe consecutiv de lchide, ceea ce conduce uneori Ia hipertensiunea arteiald indusd de sarind. Cresterea secrejiel glandel Urlde. Ganda tiroida raternd creste de obicei in dimensiuni in timpul sareinii ‘eu pind la 50%, lar sinteza de tiroxind se ampliia direct proprotional. Cresterea produtei de tioxind se datoveazd cal putin partial efectului tirotrop al gonadotropinei corionice umane secretatt de placentd st cantitjilorreduse de hormon stimulator al tividei ide tirtropind corionica tumand secretate de asemenea de placentd, Rs > Ey ey, ra bs Es < Scanned with CamScanner cregteren secretie! glandelor| rermaratirote maternie €Fe86 Perey plainspec a tat ta paar gl reer Te HE | yr de *relaxin’”. Aldturl ‘secreyia ovarian’ si placental de estrogent si progesteron. corp seed a al one nmi : ben ce fe fecal stimulator a gnao.onin mai ma se crac itn cu cere uno cate cornice ware operon dele corp gabon # ea inoacizi cet te um pipet eu dn 8 de ai nnn lcd de 500 de dlton: Dac ete de soba a pore de Guinn geste Pjamentlorsifizel fest hormon determin’ relaxare pablene.Acest fect este Ins foarte lb sau absent lf Pasireinata, Roll relaxinei este jucat probabil de estrogen, {ci relaxina determin’ scéderea tonusulul ‘momentul nasteril. In plus, sodilatator contribuind la fesuturi, inclusiv in debitului de asemenea fat ‘oll ern al femeigravide in Sc cede ci relaxina Servet ca ¥3 esierea ural sangvin in dere Sinha gia amplificara intonrcerll venoase #8 Cardiac I femela gravid Raspunsul organismului matern la sarcina Cea mai evidentd modifcare a organismlui matern ca ‘Sepans la saci sila nivel dist de horrnon de sarcind Conaid in marrea dimensiuni organelor sexuale. De cxempl,uteul crest In greutate de la aproximativ 50g a 1100, ar ini dubleseévolumal- In aclai tim vaginal Se miceste, iar introitusal vaginal se lrgeste. Totodat, diversii hormoni secretati pot influenta aspectul femeii insircinate, cu apaiia ocazionala de edeme, acnee, testa masculine sau acromegaic. Cregterea In greutate la fermela gravids Crereamediengreateln inl acne cuprinst tne 115 gcc amare cere lveitrinduse In Ghimele dout timer, Din seat cetere total In fret, aponinatv 5 etre Wu tr 18 Eclat semi le ee tata eu prot 13 bg mal mar, il say Leh 3 mina npn pda de 3-85 \proximativ 2,3 kg din acest supliment ponderal si tepezntate de Ici eit n ences ela tpahl estes, lar rsd de 13-59 hg irae repeat In general acumularea dest alps Lied Ineses et exert prin rnd npr sled non mal pecs ps pierre hormoior seca de Place eae fvrzend een de ei Peparcursl sri emea pest deebicl ere 2 apettu paral datortd prea suesetene Alienaredeetreft dn single aterm 4 pata ata 1062 all Faed un control prenatal adecvat af nel poate s8 creascl cu pind La 2 ky rctorilor hormon ‘este normal rigeeutaten et fecele 11-15 he et rretabotismul i cep sarc ings a sceetil erescute de hormont In timpul ca ocomecintt tare troxina, hormonit corto print ei sexual, rata metabolismulu bazal la seme mati 1M Ina dova june aera are (revert senza de fermeinii, ca urmare, gravida 2 aaa Ce gene, dit eli np soprampartd actvitatea muscular va necesita un consum tna de ener ‘pimentasa in timpul sarcill seal mare ereptere a ftulu se Iregstrers De depart er, de srein euated are = te ultimele dous luni de sarind In mod obisuit ana nu absoarbe suficiente proteine, calcu, fosfat fer a ettmele ln destcing pentru a sigur acse din it re ale ft Tous, antcipnd acse revo supe muml mater a depoztat anterior acete aepatanfe ~ unele dinte ele in placenta, dar cele mai multe substan mateme unde se deporteach uni substanse cin Suprarenalicnt 6! femeia gravida creste De departe, nutritive. ‘Daci elementele nutritive corespunzitoare nu sunt prezente in dieta femeli insircinate, pot surveni unele eficite materne, n special de calcu, fsfati fiers vitamine, De exemplu, fitul are nevoie de _aproximativ 375 mg de fier pentru formarea singclui, iar mama are yhevoie de inci 600 mg pentru a forma propriul surplus de tinge. Depozitele normale de fier non-hemoglobinic ale mamei in afara sarcinii sunt deseori de numai 100 mg $1 proape niciodata nu depasesc 700 mg. Astfel, acd aportul de fier alimentar este insuficient, femeia Insércinatt dezvolta de reguli anemsie hipocromd. De asemenea este foarte important ca gravida si primeasc’ vitamina D Intrucdt, desi cantitatea totala de calciu utilizatd de fit este rica, acest element este in mod normal slab absorbit din tubul digestiv al mamei fird vitamina D. Nu in ultimul rind, cu putin timp inainte de nastere in dieta mamei se adaugi deseori vitamina K pentru ca fitul si aib’ suficienta protrombina care previne hemoragia, in special cea cerebral, cauzata de procesul nasterii Modificarile sistemului circulator matern In timpul sarcinii Fluxulsangvin prin placenta si debitul cardia ees ful sarin, In ultima lund de sarcind, prin circu Bacentard mater tee aproximaiv 625 ml singe est lux sangvin alituri de cregterea generald. a metablismului matern determina, tncepind Sina 274 glptimind de sarcind, mirteadebitulu cardiac cu 30408 Si de normal: dup aceea, din motive necunoscts debit cardiac seade bruse In ultimele 8 siptiminl de {atcin ao valoaee putin peste normal, des! fuxul sangvia erin este crescut,fapt care sugereazd cl probabil ful 'vin I ivell ator fesutui este mai reds. pur mal sangvin matern ergte tn timpul sarcini Co Bits tmp iain de nastre voluml sangvin matern st v 30% mai mare decit in mod normal. Scanned with CamScanner Per, tae Durata_ Sarcinit (S8ptamani, i fe 4. el ae apn oe 0 44 VOU sangvin Aceastcrestere se produce ma sarcinil, asa cum se vede tn Cresterea volumului este crescute de aldosteron si retentieirenale de lichid. tot mai activa si produce junit scuba in agama Putin partial, datorata Secretiej {s¥open insarcing gan fe In plus, madre? Cantisiplimenare see es. Act lus de 3a normal, dat wa n sngenres dn Feprezint’ un factor de ma, are un sur in mod te se pierde pris de singe in sistemul circulator, sfert din aceasta cantita timpul nasteri, iar acest Incr protectie semnificativ pentru ma Respirajia materna Datorta ratei crescute care va inregistra 9 i ridicat de progesteron in itatea centrului respirator bs dioxdul de carbon, Rezultatul total va fo cretore ¢ Yolumului respirator pe minut cu aproximativ 20% st Seéderea PCO; arterial cu citiva milimetti coloana de mmercur sub nivelul de la femeia neinsircinata. In acelagi timp, uterul de dimensiuni crescute comprima confinutul abdominal, care la réndul su impinge in sus diafagmal, Scizind astfel_ amplitudinea total a excursilor diafragmatice. In consecinta, freeventa respiratore crete Pentru a mentine surplusul de ventilaie. Funcjionarea rinichilor materni in timpul sa Rata formarit de urind la femeia insicinaté este de obicei wf seus dort aprtla mat mare de Leis serie cata de prods! de excrete La acer ‘daugi citeva modifica speciale ale functieirenale |in primul rind, capacitatea de reabsorbtie a sod feral si apet la nivelul tailor renal creste cu epoca C2 consecinasintee crescute de hormon\ impli fata desae sap. in special ahormonior sera, Citre placenta si corticosuprarenai. mei In al doilea rind, fuxul Sangin renal oats ii flomerlae eres eu pind la 50% In impel unl sac Renal, ca renultat al vasodlatatil rele Det Recenismele care produc vasociatatia eal srin Sunt cunoscute inca, unele studi suger SOPHUI 8S Sarena yi tectayia bacon **ONUIUevarian eeaxing le filtra endoteliului vascular si apar s Tegiuni ale organismalui' mat Sind la nivel renal, cerebral si hepatic. Ati xl sangvn pasme vasculare in difeite tem, cele mai semnificative ‘renal cit si rata filtrrit glomerulare sunt scSaute, nee modifciri find tn opozitie cu cele care se pettee In ‘organismal femeit cu sarcing normala. Efectele renale {includ si aglomerdsi glomerulare aderente care contin Aeporite de proteine in membranele bazale S-au facut diverse Incerciri de a demonstra cd Preeclampsia este cauzatd de secretia placentard sau suprarenaliand excesivi de hormoni, dar acest lucru nu a putut fi dovedit. O alta teorie considera ci preeclampsia este rezultatl unei forme de reactieautoimund sau alergich a mamei provocatd de prezenjafatului. In spiinulacestel teori std faptul c& simptomele acute dispar de obicet in citeva zile de la nastere. Dovezile indica si faptul c& preeclampsia este init de aportul sanguin insuficient la nivelul placenei, ceea ce conduce la eliberarea unor substanje placentare care determina disfunctia generalizaté a endotelului vascular matern, In timpal derail normale pace, trofoblastit invadeazd arterioleleendometrulu uterin gi le remodeleaxi compet, aestea devenind vase_sangvine rari, cu rezistent§ sedzutd la fluxul sangvin, La femeile cu preeclampsie, arterilee materne nu suf aceste transformari adaptative din motive ned neclare ia irigarea 1063 Scanned with CamScanner ea eee nc partea XIV. Endocrinologie pi functia de reproducere ‘orli hormonal care cres¢ cu singe apc se inicenth sf ce Factractiitatea uterind Ber etermant fationtea dC *—Grggtorgq —raportulul estrogenl/progesteron, Se met wcierea fx sangvin’ CMEC Er ry inhibd contractilitates uterind in timp Finkhcretenie exces de ap atanestcrenterea ENN CH congibulnd asf a prevenitea expuliet fetae ty arterle ducer wut acm, esoent au cia events de 9 ees ga Deel facto care fc lature dine ry aunt cantratiliaqi uterine, in parte deoarece estrogenit cree sangvin placenta a distncti ender TT nal pe numarul jonctunilor comunicante dintre cluleleadiscerre ‘experimentale a aaturii uterine netede, dar si din motive mai puyn Ined neclart, unele studi ‘care tl joaca nivelul crescut al citokinelor nlamatoril cum ale muse aoa aera factor placentart care Impledic ——egyyigtapl progresiv crescinde In cea mai mare parte 4 Seth acevtarea vase sangine)conteibule I Sn, dar Ineepdnd cu luna a gaptea secretia de horr cresterea nivelului citokinelor inflamatorii st A poster estrogeni continud si ‘creased In timp ce cea de progesteron, precclmpse. De semplis proteins an iting Famine constant saul scade usor. Prin urmare se considers rr pempeeserrenery ai lat e. ci raportul estrogeni/progesteron creste suficient de mult sald eat eesct In ng fom culia fre sri sarcnl pentru fel putin partial responsi ange sunt eliberate de placenta In circula ar a ; relegate ny de amplificarea contractilitagii uterine. qnaternd ca rispuns Ia ischemia s hipoxia placentard. lubild si s-Fit 1 au multiple efecte care pot afecta functia endoteliului vascular matern determindnd hipertensiune, proteinuriesrestl manifestiilorsistemice ale preecampsiei. Cu toate acestea,rolul exact al diferitilor factori eliberati de placenta ischemic’ in producerea Oxitocina determina contracfille uterului. Oxitocina, tun hormon secretat de neurohipofizs, determina in mod specific contractile uterine (a va vedea Capitolul 76). Exists patru motive pentru care se crede c& oxitocina ar putea fi eee renalelafemeile cu i portanta in eresterea contractilitatii uterine aproape de “Eelampria reprints un stadiu extem a preeclampsiei_ fermen: se caracterizeard prin: spasm vascular generalizat; 1. La nivelul musculaturii uterine creste numarul de receptoripentruoxitocinasiastflcrestesisensibilittea convulsii clonice ale mamei urmate uneori de coma: sedderea masivs a excrefiei renale; disfunctie hepatic&;

    You might also like