Dupa ce vor studia acest curs, studentii vor fi capabili: infeleaga modul in care a evoluat in timp, conceptul de evaluarea in educatie; - s& opereze cu limbajul specific evaluarii; - sa proiecteze, sa produca si si foloseasca instrumente de evaluare; - sa selecteze si sa organizeze continuturile supuse evaluarii; - sainterpreteze rezultate ale evaluarii; - sa ia decizii ca urmare a rezultatelor unor evaluari; - sa faca analize critice ale directiilor reformei in domeniu;STRATEGI $I METODE DE EVALUARE.INSTRUMENTE DE EVALUARE rategii si metode de evaluare Termenul de strategie este un termen de sorginte militar’. in mod curent, prin strategie se infelege un ansamblu de masuri pentru atingerea unor obiective pe termen mediu sau lung. in management, in vederea atingerii unor astfel de obiective este nevoie, la modul anticipativ, de asigurarea resurselor materiale si umane, de proiectarea si organizarea muneii, de asigurarea unui climat de mune corespunzator. Strategia de evaluare in educatie presupune fixarea momentului cAnd se evalueaz’, forma de evaluare, stabilirea metodelor si mijloacelor precum si a modului de valorificare a rezultatelor. Demersul strategic in evaluare presupune urmatoarele!: rrilor evaluarii + stabilirea bene - stabilirea celor ce realizeaza evaluarea - _ stabilirea obiectivelor evaludrii - stabilirea factorilor care determin’ necesitatea realizarii evaluarii - identificarea constrangerilor - stabilirea felului de informatie ce se doreste a fi obsinuta - elaborarea instrumentelor + stabilirea duratei evaluarii - stabilirea manierei de interpretare a rezultatelor: pentru clasificare, conformare, comparare ete - corelarea manierei de evaluare cu tipul de predare folosit in invatimntul romnesc actual coexist cateva tipuri de evaluare: - evaluarea prin confinut folosita pentru verificarea gradului de insusire a unor informatii cand continuturile nu sunt legate de obiective ' Molan, V, 2010, Didactica discipline’, Limba si literatura roman in invimantul primar” Ed Minepod, Bucuresti 4- evaluarea prin obiective operajionale adici prin comportamente observabile si misurabile - evaluarea prin tipuri de capacitai sau de performante adica, prin precizarea a ceea ce trebuie si stie sau s& stie si facd elevul, in urma unei etape scolare ~ evaluarea pe baz de competente Abordam in cele ce urmeaza, tipurile de evaluare scolar’ din perspectiva diferita de cea a criteriilor de evaluare amintiti deja. Nowa perspectiva de abordare este cea a strategiilor si metodelor de evaluare, in principal, evaluarea seolard se aplicd la inceputul procesului de invatamant, pe parcursul acestuia si la sffiryitul lui, Evaluarea la inceputul procesului de invatimant este numité evaluare initial in timpul procesului de invajare. La Evaluare formativa sau de progres este apli incheierea procesului se aplic ,evaluare finala sau sumativa Evaluare initiala se proiecteaz pentru a colecta informatii privind: - nivelul cunostinjelor anterioare, din perspectiva volumului si a capacitiqii de operare cu acestea = care sunt posibilitatile de asimilare ale elevilor - care este motivatia elevilor pentru studiu in general si pentru obiectul respectiv, in special. Aceasti forma de evaluare se aplica la inceput de an scolar, la inceput de ciclu sau ori de céte ori un profesor preia un colectiv now, Operatia de proiectare incepe cu alegerea, din materia parcurs4 anterior, a problemelor importante ce faciliteaza infelegerea materiei noi. Dupa aplicarea probelor de evaluare si corcetarea acestora, evaluatorul face un inventar al greselilor tipice, a rezultatelor slabe si foarte bune, ajungand astfel la un diagnostic al realitétii seolare. in continuare, cadrul didactic igi dezvolti o strategie de perspectiva asupra clasei, pe care o va folosi pentru inkdturarea lacunelor, pentru tratarea diferentiat a clevilor si pentru motivarea acestora, Evaluarea formativd determina nivelul unde se situeazi, la un moment dat rezultatele, fata de cele proiectate, finale, Ca recomandari in legatura cu evaluarea formativa, se pot avea in vedere cdteva lucruri: - fire evaluari sa nu existe pauze prea mari - totusi, verificdrile prea dese mu sunt recomandate pentru faptul ci ele ar putea stresa sau demotiva.- _ profesorul va hotari ritmul de evaluare in functie de caracteristicile elevilor. Daca acestia sunt lenesi,delisitori, profesorul va organiza evaluari mai dese. Din contra, dacd sunt hamici gi motivati pentru invatiturd, evaluarile pot fi mai rare. Evaluarea sumativa_se organizeazé la sfarsitul unei etape de scolarizare (trimestru, an scolar, sfarsit de ciclu ) si are ca obiectiv determinarea nivelului de pregitire al elevilor raportat la cerinfele scolare formulate pentru aceea etapa, Formele de organizare sunt de regulé prevazute in documentele oficiale ( teze, examene de capacitate, examene de bacalaureat etc.) Metodele? de evaluare sunt modalititi de realizare a diferitelor forme de evaluare. Metoda de evaluare oral presupune realizarca unui demers evaluatiy individual, cu un singur evaluat sau colectiv, cu o grupi de elevi. Fara a intra in detalii, vom aminti ci evaluarea orald a elevilor este o forma de interviu, investigatiile dascdlului despre atitudini, fapte si intmplari scolare folosese ca metoda principal’, interviul. Dupa David Silverman’ interviul este prezent in cercetare gi evaluare in trei versiuni:versiunea pozitivistd, emofionalistd si constructivist’, Tabelul de mai jos, adaptat dupa Silverman, prezinti céteva detalii despre cele trei versiuni. Statutul datelor Metodologie Pozitivism | Fapte privind comportamentul si atitudin’ | Eyantioane,intrebari standard Emofionalism | Experienfe autentice Constructivism] Relatie reciproca intre evaluator si evaluat _ | Ca problema de cercetare [TEMA 1 \Caracterizati pe scurt, folosind datele evidentiate de Silverman, demersul evaluativ fn evaluarea orali a elevilor la lectii \Caracterizati pe scurt, folosind datele evidentiate de Silverman, investigatia ficutd, folosind interviul, cu ocazia studierii unor comportamente sau atitudini ale elevilor. Avantajele metodei evaluarii orale sunt ? Metod~Ansamblu de mijloace socotte proprii pentru realizarea unui seop; mod de executare a unui lueru.( DEX online) 8 Silverman, D, 2004,Interpretarea datelor calitative, Politom, lagi 6- di posibilitatea unei comunicari nemijlocite intre evaluator si evaluat prin care profesorul afla despre elev ce stie si cum gandeste - produce cadrul adecvat pentru acordarea de sprijin elevului, prin intrebari ajutitoare, in situatia in care acesta se afld in dificultate Dezavantajele metodei sunt = este mare consumatoare de timp - imposibilitatea de a folosi, pentru tofi clevii, intrebari cu acelasi grad de dificultate, fapt ce poate induce inechitate in apreciere. Se recomanda, pentru notare in cazul evaluatii orale, ca profesorul sa stabileasca nota, folosind urmitoarele criteriizcriteriul conginutul rispunsului, cel al modului de organizare a raspunsului, criteriul prezentirii rispunsului, Cuantificdnd rezultatele obtinute de elev, in aprecierea profesorului, pentru fiecare criteriu prin puncte sau calificative ( foarte bine, bine,....) in final se poate stabili 0 notd. La continutul raspunsului se va avea in vedere dacd acesta este corect si complet prin comparare cu obiectivele avute in vedere la predare, in cazul organiza confinutului se va urmarii de evaluator, cocrenfa si logica expunerii, in prezentarea rispunsului aspectele urmarite sunt cele ce tin de claritate, siguranfa in afirmatii, corectitudinea exprimarii si originalitat ‘Nu se recomanda fractionarea excesiva a réspunsului elevului, prin interventii repetate ale profesorului, Efectul nedorit pentru aceastd situatie ar fi inducerea tensiunii in relatia profesor-elev, a dependentei elevului de profesor prin faptul c& acesta va astepta incuviintarea profesorului, pentru fiecare afirmatie. Alte greseli pe care le fac profesorii in aplicarea metodei evaludrii orale se leagd de tendinta de examinare sumari, preferinfé pentru chestionare frontal, a intregii clase sau din contra, dialog exagerat cu un singur elev ( clasa se pierde din preocuparea cadrului didactic ), imprecizie gi confuzie in formularea intrebarilor ajutatoare. Succesul in evaluarea scolara este asigurat doar de combinarea diferitelor forme de evaluare, imbinarea examinarii frontale cu examinarea individual’. Se recomanda de asemenea ca ascultarea ( examinarea oral ) sa fie proiectaté din timp, cuprinsi. eventual in proiectul didactic unde profesorul poate stabili esantionul de elevi vizat pentru ord, egamt mul de confinut verificat. Cu toate aceste masuri, se recumoaste ci informatia furnizati de evaluare este limitatd si cd lectiile se desfagoard in continuare in conditiile unui feedback incomplet’ 4 Tonescu, M, 1972, Clasic si modern in organizarealecfe, Ed. Davia, Cluj-Napoca 7Evaluarea orali va avea ca scop, pe langa verificarea memoriei, inevitabila in cazul testirii de cunostinge, a gandi a flexibilitatii ei si a nivelului de creativitate. Profesorul are obligatia de a veghea asupra climatului in care se realizeaz& evaluarea orald. Cercetarile arati c4 60% dintre elevi sunt tensionati in timpul evaluarilor orale. Multi dintre acestia cauti diferite mijloace ca si evite astfel de evaluari, prin absenfe, simularea unor imbolnaviri, suferd traumatisme psihice. B. Skiner numea aceste efecte, ,,subprodusele controlului adversiv” > Ludnd in considerare aceste aspecte, evaluarea orala trebuie s& se desfaigoare intr-un climat de incredere si echitate pe care profesorul trebuie sal asigure. Metoda de evaluare scrisi_utilizeaza diferite forme: tez8, extemporal, referat, tema de casi ete, Avantajele metodei sunt: - subiectele date la evaluarea scrisd au aceeasi dificultate pentru toti elevii - exist posibilitatea examindrii intr-un timp relativ scurt a unui numar mare de elevi - _ elevii emotivi sunt feriti de emojiile puternice de la evaluiile orale - profesorii sunt feriji de tentajia de a evalua subiectiv ca in unele situatii de Ja evaluarile orale Dezavantajele metodei sunt: - la testele scrise cu itemi cu rispunsuri la alegere elevii pot ghici raspunsurile; - laprobele serise elevii pot copia; - unele rispunsuri formulate ambiguu sau incomplete sunt dificil de notat. intr-o astfel de situatie, in cazul evaluarii orale, examinatorul are posibilitatea de a cere celui examinat, informatii suplimentare; - timpul necesar corectari este lung; Se recomanda, pentru notarea probelor scrise, luarea in considerare a cel putin urmitoarelor crtiterii: fondul lucrari, forma lucraii , factorul personal si creativitatea. La aprecierea fondului Tucrarii se are in vedere volumul si corectitudinea cunostinfelor, stipinirea de cdtre elev a problemelor esenfiale ale contimuturilor evaluate, rigoarea demonstratiilor etc, Aprecierea formei lucririi va avea in vedere modul de organizare a confinutului, subordonata in * Skiner, B,F, 1971, Revolufia stinificd a invajémantului, EDP, Bucuresti 8principal scopului valorificarii ideilor principale. © forma corespunzatoare a lucrarii faciliteazi aprecierile evaluatorului si acuratejea notirii in beneficiul egal al elevului sia profesorului. Planificarea evaluarilor scrise se realizeaz cu respectarea unor norme nationale (_ pentru teze si examene) sau a unor norme locale ( extemporale). Este de dorit ca aceste probe si fie pregitite {in scoali, in mod special, prin lectii de recapitulare, Iucrari de laborator, antrenamente specifice etc. Organizarea acestor forme de pregatire trebuie si aiba in vedere recapitularea unor teme, nu prin simpla lor reproducere ci prin gasirea unor solufii noi de articulare si dezvoltare. Metoda de evaluare practic are ca scop aprecierea nivelului de dezvoltare la elevi, a capacititilor de ,a face” ( deprinderi practice ) nu doar de ,a sti”, Formele de evaluare practic& sunt multiple: - probe sustinute de elevi la educatie fizicd care sunt apreciate pe baz de bareme elaborate la nivel national - probe sustinute in cadrul laboratoarelor gi a atelierelor scolare unde elevii sunt solicita{i si aplice in practic, cunostintele teoretice acumulate = probe sustinute la locul de practic’, viitoare locuri de muned ( intreprinderi,scoli, gradinite etc ) Cerinjele formulate de evaluatori cu prilejul evaluarilor practice, nu vor fi mult diferite de cele deja existente in procesul teoretic, dar vor fi actualizate gi adaptate noilor conditii de evaluare gi vor fi comunicate din timp elevilor. Metoda observatiei curente se aplicd in activitatea zilnicd, la catedra, Este 0 metoda fundamentala in cercetarea sociologic’. {in evaluare didacticd, observatia 0 infelegem ca ,, munca de teren, semnificdnd 0 prezenga sistematica...chiar la locul de anchetd, in sdnul grupului...” © Observatiei este: - metodicd(se baze: pe o teorie), - _ integrala (priveste realitatea in totalitate), = sistematicd (se desfiigoara dupa un plan), - analitica(desface fenomenul in elemente componente), = repetabila si verificabila Profesorul observa contribusiile spontane ale elevilor la lectie, modalitatea in care se realizeazi tema de casa ( completitudinea sau din contra, modul ordonat sau nu, constiinciozitatea in realizarea * Cheleea, S, 2007,Metodologia cercetiri sociologice,Fditura Feonomicd, Bucuresti 9manifestarile de majoritijii temelor unui elev ete.), caracteristicile muncii independente din cla neatentie, lipsa sau din contra, manifestarea motivatici pentru lectie ete. Toate aceste informatii contribuie la cunoasterea elevului, la formarea unei imagini despre acesta, din perspectiva sarcinilor scolare pe care elevul le are dar sunt utile si procesului de apreciere a succesului sau insuccesului activitatii la catedra a profesorului Studiile efectuate cu privire 1a modul de colectare a informatiilor despre nivelul de reusiti a unei lectii, scot in eviden{a cAteva aspecte interesante ce fin de observatia curentd. Astfel, la intrebarea Cum vi dati seama de rezultatul unei lectii, de reusita ei 2” cadrele didactice pun in evident urmitoarele indicii: prestatia elevilor in momentele de varf ale lectiei, raspunsurile elevilor referitoare la stabilirea unor cauzalitiji, la probleme de argumentare, gradul de spontaneitate, reusita momentelor de fixare si muncd independent, calitatea si volumul aplicatiilor practice, participarea unui numar mare de elevi la fixarea cunostintelor, raspunsuri corecte bune gi foarte bune la lectia urmatoare. 7 Evaluarea cu ajutorul calculatorului este o metoda care cdstiga tot mai mult teren. Din pacate, aplicarea ei intémpind, in invajaméntul roménesc gi nu numai, o serie de obstacole ce jin de dotarea scolilor cu un numar insuficient de calculatoare, de lipsa specialistilor, inertia la nou a personalului, de lipsa unor softuri profesioniste pe domeniul evaluatii scolare etc.. Cu toate acestea, efortul de depagire a acestor obstacole trebuic facut deoarece ,,informatica are un potential educatiy foarte mare fafi de ceea ce ar putea oferi alte tehnologii, Informatica permite adaptarea invafimantului la cerinfele fiecdrui elev, 1a ritmul lui de munca, la aptitudinile intelectuale si la nivelul lui de cunostinge, deci, diversificarea modalitijilor pedagogice si personalizarea ntului” * in acest context general privind nevoia de informatizare a invajimantului, se inscrie si informatizarea evaluatii, De o importan{a deosebita in strategiile de evaluare este testul de cunostinte sau testul docimologic. "Ca metoda de evaluare testul docimologic are la baz itemul, element ce asigurd rezultatului evaluatii o obiectivitate sporiti. Literatura de specialitate admite cd testul de cunostinte se referd strict la confinuturile invagarii, Daca testul se foloseste in examinare-notare, atunci denumirea lui este de test docimologic. Toneseu, M, 1972, Clasie si modern in organizarea lecfiei, Fd, Dacia, Cluj-Napoca " Jinga, 1, Istrate, E, 2001, Manual de pedagogie,Editura ALL EDUCATIONAL, Bucuresti * In latina veche, testimonio inseamnd marturie, dovada. In limba englezd, to test, insemnd a incerca, a pune la incercare, la proba 10Testul de cunostinte apreciaza cantitatea si calitatea achizitiilor si modul in care aceste achizitii sunt folosite. Dupa uni autori"’ sintagma test_de evaluare didactic’ (TED) este mai adecvatd pentru denumirea metodei de evaluare aflati in discutie. ,,Testul de evaluare didactic se constituie ca 0 proba complex formulati dintr-um ansamblu_ de itemi care, in urma aplicdrii in conditii cvasiidentice, oferd, pe baza unor masuratori si aprecieri judicioase, informatii pertinente referitoare la modul de realizare a obiectivelor didactice, la progresul scolar, la directiile de interventie de perspectiva a cadrelor didactice pentru ameliorarea eficientei demersurilor instructiv-educative”. Testul docimologic determina identificarea unor manifestiri de comportament(dupa E. Planchard) "': - redarea unor nofiuni - posibilitatea de diseriminare, prin alegerea afirmafiilor corecte dintr-o mulfime de ati adevarate sau false - _alegerea multiplé care permite gisirea rispunsului adecvat dintr-o serie de alternative = alegerea rspunsului optim care presupune gisirea rispunsului cel mai potrivit din mai multe variante apropiate Jupune gisirea unei relafii logice intre dowd elemente ( = asocierea sau adaptarea care pi notiuni, personaje,cifre etc.) din liste de elemente - clasificarea, actiune de grupare logicd a unor elemente din elemente prezentate la iplare Testele de evaluare didactica se individualizeaza prin: ~ obiectivele corelate cu conjinuturile testate ~ _ itemii si rezolvarile itemilor - nivelul maxim al comportamentului elevului ce se produce in conditiile testului, numit performanta maxima specified ( PMS ) - nivelul minim al comportamentului elevului ce se produce in condifiile testului, numit performanta minima admis& ( pms ) " Finga, I, Istrate,E, 2001, Manual de pedagogie, Editura ALL EDUCATIONAL, Bucuresti ' Apud Jinga, I, Istate, E, 2001, Manual de pedagogie,Editura ALL EDUCATIONAL, Bucutesti ulTestele de cunostinte, pot fi teste criteriale gi teste normative. Diferenta dintre testele criteriale si cele normative consti in modul in care sunt interpretate rezultatele celor evaluafi. In acest sens, sunt sugestive exemplele urmatoare: 1. Evaluare normativa (rezultatul celui evaluat este comparat cu rezultatele obtinute de ceilalti membrii ai grupei) Adrian a sarit 1,10 m. Este primul din clasa.; 2. Evaluare criteriala Petre a sirit 1,15 m, Criteriul de reusita este de 1,20m, Concluzia:eriteriul nu a fost atins, jn legdtura cu evaluarea criteriald, se pleacd de la ipotezd ci invajarea trebuie si aducd schimbari. Evaluarea trebuie deci si permit formularea unei judecdti de valoare asupra calititii acestor schimbiri, nu in scopul de a sanctiona, ci de a le ameliora. Precizam in cele ce urmeaza, cdteva elemente legate de instrumentele de evaluare Itemul este sarcina de lucru, la care se adauga formatul si rispunsul asteptat din partea celui evaluat. Formatul este modul in care este organizat materialul testului, Premisa este cerinfa formulati, Raspunsul corect asteptat de la persoana evaluat se numeste cheie iar distractorii sunt rispunsuri gresite introduse in textul instrumentului pentru a proba temeinicia cunostinfelor celui evaluat, Tehnica de evaluare este modalitatea de lucru a evaluatorului. fe de remareat c3 fiecare tip de item presupune o tehnica de evaluare (deci o proba ), cu mai multe feluri de itemi, Mai multi itemi_ necesité mai multe tehnici de evaluare. Tehnicile de evaluare se clasifica in: - tehnici de evaluare obiectiva, care sunt folosite in evaluarea unor niveluri inferioare ale cognitiei - _tehnici de evaluare subiectiva, folosite in evaluarea unor niveluri superioare ale cognitiei Instrumentul de e Juare este o entitate formati dintr-un item sau mai multi 12Calititile unui instrument de evaluare Despre un instrument de evaluare se spune ca este valid! daca reuseste si masoare fenomenul / obiectul pedagogic pentru care a fost creat. De exempluun instrument creat pentru a misura competente ale elevilor in domeniul operatiilor aritmetice , nu poate si contin, in prineipiu, doar itemi de geometris Validitatea de continut presupune despre instrument c& acoperd uniform continutul pe care constructorul instramentului il propune spre evaluare. Cercetdtorul/ evaluatorul, care se ocupa de validitatea de confinut ,,incearc& s determine daca instrumentul de misurare pe care I-a creat este reprezentativ pentru continutul procesului sau fenomenului pe care il misoara” Validitatea de construct, se refera la obiectul, fenomenul sau proprietatea ce se afla in spatele performantei de misurat. Cu alte cuvinte validitatea de construct exprimi acuratetea_cu_care instrumentul masoard un anumit construct ( de exemplu creativitatea si nu inteligenfa) Cercetatorul’ evaluatorul, care se ocupa de validitatea de construct ,isi pune intrebarea: ce factori sau constructe explicd performanta si diferentele de performanfé ale indivizilor sau grupurilor umane 2” Fidelitatea instrumentului presupune ca in situafiile in care acesta este folosit repetat,rezultatele objinute prin el .s& fie in mare misuri, aseminitoare. Un instrument care folosit de exemplu, la mai multe clase paralele in conditiile in care ele sunt la fel de omogene, functioneazi in aceleasi conditii ete., dar nu furnizeaza o repartitie asemandtoare a notelor ,nu este fidel Pentru determinarea fidelitSjii unui instrument exist mai multe procedee. Procedeul presupune aplicarea, dup’ o perioada de timp a instrumentului acelorasi persoane. Teoretic, rezultatele celor doud probe trebuie si fie aceleasi. Impedimentul unui astfel de procedeu const in faptul ed persoanele pot memora raspunsurile deja formulate la prima proba, strduindu-se si nu se contrazicd, situatie care induce 0 concluzie gres despre fidelitatea instrumentului. Procedeul testelor paralele presupune nu aplicarea aceluiagi test de doud ori ci a doud teste asemanatoare Problema care apare aici este in ce masurd testele sunt aseméndtoare. Raspunsul poate "2 Validitate (validity )- congruenta dintre definitia nominal si cea operational’, misurarca acurati @ ceca ce se intengioneaza s se cuantifice ( vezi Cheleea, 8, 2007, Metodologia cercetdril sociologice,Ed. Keonomica, Bucuresti) Cheleea, S, 2007, Metodologia cercetarit sociologice, » Tide Economics, Bucuresti Bfi dat prin analiza validitajii de continut sia celei de construct, prin compararea mediilor, a varianfei, a covarianfei intre itemi Procedeul injumititirii estelor presupune, in mod curent, impartirea itemilor in doud grupe, © grup care confine itemii eu numar par, o alta ce confine itemii cu numar impar. Se aplicd integral alculeazi corelajii intre rezultate, testul, apoi se aplicd testele injumatatite. In final Unui instrument i se cere sa fie si obiectiv. Standardizarea testelor este 0 modalitate de a construi un instrument obiectiv. Pe langa calitafile amintite, un instrument trebuie astfel construit incat sa fie economic din punctul de vedere al costului de producere dar si al timpului necesar administrarii si corectarii Itemi.Clasificarea itemilor Itemii se clasific -itemi obiectivi -itemi semiobiectivi -itemi subieetivi Itemii obiectivi la randul lor sunt: -cu alegere dual -cu alegere multipla -tip pereche sau de asociere Itemi semiobiectivi se clasifica astfel: = itemi cu raspuns scurt - itemi de completare - intrebari structurate Ttemii subiectivi_sunt; = eseul structurat, = eseul liber, - rezolvari de probleme 14Computerul in evaluarea didactici Schema logicd a constructiei instrumentului de evaluare se poate urmarii in fig.1 Avantajele folosirii computerului in evaluare sunt multiple: - posibilitatea de proiectare si administrare a unor teste realizate folosind diferite tchnici grafice ( imagini, grafice, diferite tabele ete) ~ evaluarea individual a elevului ~ corectarea operativa a testului 15mpartirea cu un numar zecimal Proprietate: dacd marim si deimpartitul gi impartitorul de acelasi numar de ori cAtul nu se schimba,= prelucrarea statistic a rezultatelor testului = Proiectarea si aplicarea in maniera profesionisti a evaluarii folosind tehnologia IT inseamna parcurgerea mai multor etape"*. = Testarea_computerizati presupune elaborarea bancilor de itemi, asamblarea testelor, calcularea scorurilor, prelucrarea datelor si realizarea rapoartelor. ~ Testarea computerizati adaptativa presupune c& elevul, in prima etapa primeste un item care evalueaza nivelul cognitiv maxim pentru acel continut. In situafia in care rspunsul dat de elev este bun, computerul oferd posibilitatea elevului de a trece mai departe, in caz contrar, elevul primeste itemi ce vor testa niveluri cognitive inferioare, acestea avand gi calitatea de a ghida, spre rispunsul care in final va fi cel asteptat. Schema logica aliturata ( fig. 1 ), di Kimuriri cu privire la modul in care functioneaz’, intr-o varianta simpla, testarea computerizatd adaptativa. K. Mynga i G. Futrell'® descriu cateva situatii mai complexe: 1).Daci elevul a dat rispuns corect atunci computerul - va confirma cd réspunsul este corect il felicita va pune o intrebare mai dificil 2), Daca clevul a dat raspuns gresit anticipat, atunci computerul : - va confirma cd raspunsul este gresit gi fi va da raspunsul coreet sau - va confirma cd rispunsul este gresit gi fi va cere sa incerce din nou sau - va ignora rispunsul gresit si ii va oferi un nou item spre rezolvare sau - va repeta intrebarea, va da informafii suplimentare, va da eventual un exemplu, va intreba da nevoie de ajutor 3).Daca elevul a dat un rispuns gresit neanticipat, computerul fi va oferi rispunsul corect. 4 Stoica, A, 2000,Reforma evalurit in invariant, Ed. Sigma, Bucuresti "5 Apud Stoica, A, 2000,Reforma evalua in insdtamnt, Ed. Sigma, Bucuresti 74).Daci elevul a dat un rispuns coreet din punct de vedere logic, dar gresit din punet de vedere sintactic, computerul va incerca si analizeze raspunsul, sa comunice clevului rezultatele analizei si si repete intrebar ‘Testarea computerizati continua este o altd etapa a evaludrii in care se foloseste tehnologia fare, elevul sa IT. Pe scurt, testarea computerizata continua presupune ca dupa fiecare etapa di autoevalueze, folosind un program special ce poate fi instalat pe computer. ‘Testarea computerizatd inteligenti este ginditi ca avnd la baz prineipii si metodologii ale inteligentei artificiale. Computerul este autor de teste si define in baza sa de date, toate informatiile necesare sistemului de testare. Aceste informasii vor fi disponibile celor interesafi, evaluatori sau evaluati, Progresele in acest tip de testare computerizata sunt legate de dezvoltarea tehnologiei IT gi de capacitatea evaluatorilor de a adapta noile tehnologii la domeniul evaluirii didactice Aspecte metodologice privind elaborarea itemilor si realizarea testelor de evaluare didactica Proiectarea unui test va trebui si ia in considerare scopul testului, definirea obiectivelor, stabilirea continutului supus testarii, matricea de specificatie, itemii ce vor intra in compunerea testului, timpul acordat pentru rezolvare, baremul de notare ete. Instrumentele de evaluare vor fi proiectate fie pornind de la realizarea_obiectivelor operationale, fie de la realizarea obiectivelor specifice, fie prin conceperea unei matrici de specifica Primul procedeu are ca punct de plecare obiectivele operationale care sunt formulate in cadrul fieciirei lectii sau grup de lectii. Amintim cA formularea corecti a obiectivelor operationale inseamni: ~ idemtificarea comportamentului care trebuie observat; - stabilirea conditiilor in care acesta se va manifesta; = performantele acceptate; intre item gi obiectivul operational cdruia i se ataseaza trebuie sa existe o legatura in termeni t identici, Astfel, daca obiectivul educational cere elevului ,.si rede: » itemul poate folosi exprimarea ,s& recunoasca.. Unii specialisti (Noveanu, E ) sunt de parere ca ,, intre a reda si a cunoaste exista o diferent de clasi comportamentala” ", Putem fi de aceeasi parere, cu precizarea c& exprimarea folosita in item, este mai adecvati evaluitii, * Apud Stoica, A, 2000,Reforma evaludrit in ivitimant, Ed. Sigma, Bucuresti 18in privinja celui de al doilea procedeu, obiectivele specifice pot fi evaluate pe nivele diferite de dificultate, Pentru exemplificare folosim procedeul descris in Science in the National Curriculum, 1991 ( curriculum englez pentru stiinfele naturi ). Se va observa cd sarcina fint& ,, Materiale si proprietajile lor” contine patru obiective: 1), Proprictatile, clasificarea si structura materialelor, 2). Explicarea proprietatilor materialelor, 3). Schimbiri chimice si 4). Pamantul si atmosfera sa. Nivelurile de performanté pe care le evalueaza instrumentul sunt in numar de zece si sunt formulate asemanator cu formulétile intalnite in cazul obiectivelor operajionale. Instrumentul supus analizei este interesant, cel pufin pentru cei ce lucreazd in sistemul de invajdmant romanese.(abordare pluridisciplinar’). 1) Proprietiile, 2) Explicarea 3). Schimbiri chimice | 4). Pimantul si clasificarea si] proprietatilor atmosfera sa structura materialelor | materialelor T. vii vor fi capabili st descrie — proprietitile simple ale materialelor 2. | Blevii vor fi capabili sa Elevii vor fi capabili si grupeze materialele in injeleagd cit incdlzirea functie de trasaturile sau récirea observabile ‘materialelor poate duce a topirea, solidificarea sau la schimbari permanente 9 | Blevii vor ficapabitisa | Elevit vor ff capabili s@\ Elevil vor fi capabili sa | Elevil vor f capabili injeleagé cum | ingeleagii natura interpreteze — ecuatiile | sa utilizeze ideile proprietaqile elementelor| descresterit chimice silintfice pentru a depind de structura radioactivitatii in legatura | Elevii vor fi capabili sd | explica schimbarile lor electronica eu timpul de injumiitigire | urilizeze —informagit | din atmosferd. in utilicarea materialelor | pentru a evalua factorii | Elevit vor ft capabili radioactive sociali, economici, de| sa descrie si si sindtate si de mediu | explice, in termeni asociati proceselor simpli, structurile ‘trie stratificate din centrul Pamantului 10, SARCINA TINTA 3: Materiale si proprietitile lor Adaptat dupa Science in the National Curriculum, 1991 Matricea de specificatii este un tabel (matrice ) cu doua intrari. Ea foloseste la proiectarea gi ivelele organizarea itemilor intr-un test docimologic. in tabel sunt precizate continuturile vizate gi taxonomice la care se plaseazi obiectivele de evaluat, 19Matricea de specificatii folosité pentru proiectarea testelor sumative care masoaré confinuturi largi si obiective complexe, este cunoscuti ca fiind matrice de specificatii general, Ea presupune nivele taxonomice generale, Matricea de specificatii detailatd este folositi i cazul testelor sumative care acoperd confinuturi restranse sau chiar in cazul testelor formative. Matricea de specifica trebuie sa precizeze detalii de confinut/ obiective si detalii despre nivelele taxologice avute in vedere. ‘Conjinut “J Achizitia | intelegerea | Aplicarea | Analiza | Total de 7 informatie Continut 1 10% (2) 10% (2) 5% (1) - 25%(5) ‘Conjinut 2 S 10% (2) | - 10%(2) | 20%(4) Continut 3 10% (2) 10% (2) | 25%5) | - 45%(9) Continut 4 10% 2) |- : : 10%(2) Total 30% (6) | 30%(6) 30%(6) | 10%(2) | 100%(20) Matricea prezentati ca exemplu, are patru elemente de continut si patru nivele taxonomice. Cifrele din paranteza semnifica numarul de itemi proiectati pentru fiecare element de confinut si pentru fiecare nivel taxonomic. Se observa ci numarul total al itemilor este 20. Matricea nu confine itemii, ea face referiri doar la numarul lor. Constructia efectiva a testului va trebui si inceapa cu realizarea/colectarea unui numar suficient de mare de itemi din care se va compune testul, in functie de tipul temei sau a temelor alese, Aceasta poate fio tema simpla_destinati ,restituirii” unei informatii invatate (memorate) Testul va cuprinde in acest caz: - itemi prin care se solicit reproducerea completd a informatiei - itemi de completare - itemi cu rdspuns dual sau cu alegere multipla - itemi de asociere - itemi de clasificare care pot lua forme tabelare. Exemplificdm cu un item de geometric: 20Patrulaterul Proprietafile Proprietitile Proprietatile Jaturilor unghiurilor diagonalelor Paralelogramul Rombul Daca se abordeaz teme de aplicare a informatiei insusite cu referi la sarcini de recunoastere siclasificare itemii avuti in vedere vor lua forma tabelara sau grafic’, Exemplifiedm cu itemul de mai jos: Se considera numerele 7; %; 129,23; m ; -23; 2,(3); 27,5(13). Sa se serie aceste numere in mulfimile carora le apartin, folosind tabelul de mai jos. N NsiZ 7siQ QsiR Tema testului poate fi o tema care angajeaz eforturi de gindire precum rezolvarile de probleme, interpretarea unor texte, analiza unor relafii cauza -efect ete, ‘Sunt deosebit de valoroase, din perspectiva evaluirii unor operatii cognitive superioare, temele care integreaz’ sau stabilese corelatii in cadrul unui capitol(,,asociafii locale”) sau intre capitole diferite sau intre capitole parcurse relativ recent sau mai demult (,asociatii sistemice” si ,, asociafii intersistemice”) 7 Testele produse cu diferite scopuri pot integra una sau mai multe teme. Matricea de specificatie va consemna sintetic ponderea fiecdrei teme. Instrumentul de evaluare proiectat este supus in prima etapa de aplicare la un preexperiment la care participa un esantion redus de elevi (cdteva clase). Preexperimentul urmireste adecvarea itemilor la nivelul de infelegere al elevilor si la cerinjele curriculumului dar are ca scop si evidentierea eventualelor erori precum si modul in care functioneazi schema de notare. Experimentarea propriu- zisi a instrumentului de evaluare se realizeazi pe esantioane mari, reprezentative. Scopul experimentarii este acela de a gsi itemii de calitate care vor putea fi introdusi in banca de itemi, ""Tonescu, M, Bocos, M, (coord,), 2009, Tratat de didacticd modernd, Ed PARARELA 45 21Stabilirea calitafii itemilor se face mai ales prin analize statistice prin care se studiaz3 indicele de dificultate si indicele de discriminare, Indicele de dificultate se calculeaz pentru fiecare item, ca raport al numarului de elevi care au rezolvat corect itemul gi (impart la ) numarul total de elevi care au participat la testare. Un indice de dificultate situat sub 0,20 conduce la coneluzia c& itemul este foarte dificil iar un indice de peste 0,80 la concluzia cd acesta este foarte usor. in aceste conditii se pastreazi doar itemii care au indicele de dificultate cuprins intre 0,20 si 0,80. Indicele de diseriminare_informeazi asupra modului in care instrumentul de evaluare reuseste sau nu s& stabileasca o ierarhie clari , dupa nivelul real de pregatire al elevilor. Existi mai multe metode de stabilire a indicelui de discriminare. Adrian Stoica'® propune parcurgerea urmatorilor pasi: 1). Se aseaza in ordine crescatoare a scorurilor (punctajelor, notelor) elevii care au sustinut testul. 2).Se calculeaza indicele de dificultate, in cazul itemului cercetat, pentru primii 27% gi ultimii 27% dintre elevii din lista intocmita anterior. 3).Indicele de discriminare D, se calculeaza ca diferenga dintre cei doi indici de dificultate. Experimental s-a stabilit c& dacd D depaseste 0,40 itemnul este bun, daca este cuprins intre 0,30 $i 0,40 atunci este necesara o mica corectie, daca D este cuprins intre 0,20 si 0,30 corectia care trebuie fAcut’ itemului este una de amploare iar daca D este mai mic ca 0,20 itemul va trebui eliminat, emplu Admitem, pentru simplificarea caloulelor cd numarul celor care au sustinut testul docimologic este de 100, Rezultatul testului, scris in ordinea descrescatoare a mediilor, este cuprins in tabelul de mai jos: " Stoica, A, 2000,Reforma evaluat in invijmant, Ed. Sigma, Bacuresti 22Nr | Rezultate [ Nr rispunsuri bune la itemul Nr de raspunsuri bune la itenmul ert 1 n 7 We [= 2 1 x* 27/325 X Total 15 74/725 x 75 | 8,05 - 100 | 9,74 X Total 25 am notat cu X rispuns corect la cerinfa itemului Din datele din tabel rezulta despre itemul I (la fel se procedeazi si pentru ceilalji) c& indicele de dificultate pentru primele teste situate in prima parte a clasamentului (27%) este de 15:27=0,55 iar pentru ultima parte a clasamentului (ultimii 27%) este de 25:27=0,92 D: 37 92-045: Concluzia este cd itemul 1 necesita o micd corectie in analiza statistica a rezultatelor unui test, a itemilor din test, dispersia (d) este un parametru important care semnificd impristierea rezultatelor fafd de valoarea central, Pentru itemii obiectivi ea se caleuleaza cu formula: d= p(I-p) unde p este indicele de dificultate Valoarea maxima a lui d corespunde valorii lui p= 0,5. Concluzia este cd, pentru testele normative, itemii obiectivi va trebui si fie de dificultate medie. Proiectarea instrumentelor de evaluare va tine cont de domeniul si scopul in care acestea sunt folosite. Astfel, daca instrumentul de evaluare este folosit in cazul unui examen de admitere, distributia rezultatelor trebuie s& fie c&t mai apropiata de distributia normala ( curba lui Gauss).Compardnd distributiile din figura 2, vom observa cd prima este mai apropiatd de distributia normal, Presupunem cd nota de admitere este 8, Numarul candidajilor admisi in cazul primei distribujii este mai mare decat in cazul celei de a doua distribusii (vezi fig. 2). Prima distribuie din figura este rezultatul folosirii unui instrument de evaluare de nivel mediu de dificultate, deoarece in acest caz, cum am mai ardtat, dispersia 2Beste maxima. O practicd care se aplicd uneori, cu bune rezultate, este aceea care presupune ca lucririle (testele ) aflate 1a pragul notei de admitere si care diferd foarte pufin intre ele la notare (diferentele fiind mici, de ordinul zecimilor sau sutimilor ), s& se recorecteze cu atentie, Pentru testele criteriale, distributia preferata este cea din figura 3 a. in aceasta situatie, elevii testafi, in numdr mare, au rispuns pozitiv criteriilor pe care trebuiau sd le indeplineased. in cazul in care evaluarea este o evaluare de selectic, miza selectiei fiind mare, distributia de preferat este cea din figura 3b, Numarul celor care au trecut de pragul de selectie (8 in cazul prezentat) este mic. Distributia rezultatelor unei evaluatii poate fi de forma curbei numitd in J sau de forma curbei numita in I ( vezi fig. 4). Distributia in forma curbei in J dovedeste faptul cd multi elevi au inregistrat la test rezultate bbune sau foarte bune. Explicatia acestor rezultate la test este fie aceea cd elevii si-au insusit foarte bine materia predata, fie cea care duce la concluzia c& testul a fost foarte usor. 24Distributia in forma curbei I dovedeste ci un numar important din elevii testagi au obtinut rezultate slabe sau foarte slabe la test. Acest Iucru se explicd fie prin faptul cd elevii mu au reusit sigi il. insuseasca materia testati, fie prin faptul cd testul a fost prea difi Cazurile curbelor in I si J vor fi supuse obligatoriu unor analize speciale care pot evidentia eventualele erori in realizarea testelor. Curba in J Fig. 4 in analiza de item care se face in cazul testelor criteriale, indicele de dificultate nu este relevant deoarece dificultatea este in functie de dificultatea sarcinii ce trebuie indeplinitd, in conditii specifice date De exemplu dacé criteriul de indeplinit pentru elevii clasei a VIII-a este cunoasterea tablei inmulfirii, acesta este usor de indeplinit pentru ei. in schimb daca acest criteriu este pus elevilor din clasa a III-a el poate fi ( pentru unii) greu de indeplinit, Metode alternative de evaluare Un argument care vine in sprijinul utilizarii metodelor alternative /eomplementare de evaluare il aduce profesorul C. Cucos, care sustine ci acestea:,,sunt mult mai suple si permit profesorului sa structureze puncte de reper gi si adune informatii asupra derularii activitatii sale, utilizand instrumente ce se adecveazi mai mult la specificul situafiilor instructiv-educative. O oarecare dificultate intervine pentru ci aceste metode nu sunt standardizate, modul de proiectare gi aplicare depinzand, in fiecare caz in parte, de la profesor la profesor (ceea ce atrage, indubitabil, valorizari diferite)” Cucos,C, 2008, Teoria $i metodologia evaluarii, Ed. Polirom, Iasi 26Dintre metodele alternative de evaluare pe care le evidentiaz’. majoritatea autorilor, amintim?*; observarea sistematicd a activitatii ia comportamentului elevului; portofoliul; proiectul; investigatia; referatul autoevaluarea Cateva din metodele alternative de evaluare amintite, sunt folosite cu succes in cercetarea pedagogic dar nu numai in acest domeniu. Ne referim la proiect, observarea sistematicd a activititii si a comportamentului elevului, investigatia (in cercetarea calitativa ). Observarea sistematici a activitatii si a comportamentului elevului are ca scop furnizarea de informatii cu privire la activitatea si comportamentul elevilor. Instrumentele de evaluare sugerate de specialisti sunt: ~ figa de evaluare = scara de clasificare ~ lista de control/verificare Se recomanda” ca figa de evaluare s& cuprinda : 1).Date despre elev:nume, prenume, data nasteri, informatii despre paringi 2), Particularitati ale proceselor intelectuale: memorie, atentie, spirit de observatie, imaginatie ete 3).Aptitudini si interese 4),Trasituri de temperament, afectivitate, atitudini fad de sine, fat’ de disciplina scolara si fafi de colegi Figa de evaluare, de reguld, nu se intocmeste decat in cazul elevilor cu probleme. Scara (scala) de clasificare oferd informatii despre freeventa cu care apare un anumit comportament gi este realizata pe intrebari de forma: - Ince masura elevul este activ la lectii ? Aprecierile pot fi:niciodata, rar, ocazional, freevent, intotdeauna. % Unii autori includ in categoria metodelor alternative de evaluare g alte forme: histile conceptuale, jumalul reflexiv,studiul de ca, figa pentru activitatea personal, interviul, inegistrri audio silsau video ete. 27- ince masura elevul igi realizeaza temele de cé ocazional, frecvent, intotdeauna, Lista de control/verificare informeaz despre prezenfa sau absenfa unui comportament studiat. * .Cucos,C, 2008, Teoria si metodologia evaludrii, Ed, Polirom, lagi - Exemplificdm prin doud liste, una cu caracter general (Atitudinea fata de sarcina de lucru pe care a primit-o elevul ), alta mai particulars ( Comportamentul elevului in cazul rezolvitii unei probleme de matematica ) Exemplul 1 Atitudinea fata de sarcina de lucru pe care a primit-o elevul ‘Comportamentele urmirite Da Nu Si-a pregitit locul de muned ‘A cerut ajutor la nevoie ‘A cooperat cu ceilalfi colegi A incercat solutii noi ‘A dus activitatea pand la final in final, a verificat produsul realizat In final, a pus echipamentele la locul lor A flicut curajenie la locul de munca Exemplul 2 Comportamentul elevului in cazul rezolvarii unei probleme de matematica. 28‘Comportamentele urmirite Da Nu Manifesta interes pentru rezolvarea problemei Participa activ la discufiile privind strategiile de rezolvare Propune solujii personale ‘Accepta gi alte solufii, cele ale colegilor Dupa stabilirea metodelor de rezolvare, se apucd imediat de lucru in faza final de rezolvare, este interesat si-si prezinte solujia proprie Respect parerile altora Este obiectiv in aprecierea solutiilor date de alfii La utilizarea listelor de control se recomanda: - Folosirea a doud sau mai multe liste de control eventual in cadrul mai multor actiuni. = Completarea listelor sa se facd in timpul activitaqi. ~ Dacd listele au fost intocmite pentru tofi elevii clasei, ele pot fi folosite pentru organizarea activitatilor diferentiate, pe grupe. Portofoliul Dintre metodele alternative de evaluare,portofoliul, prin avantajele pe care le prezint& ,se impune a fi deosebit de eficient. Amintim doar c& prin modul in care poate fi constituit el se preteaza a fi folosit att in evaluatile initiale e: t si in cele continue sau in cele sumative, Portofoliul este definit de citre X. Roegiers®* ca ,,dosar elaborat de catre elev [...],$i cuprinde in mod esential un ansamblu de documente elaborate de cdtre el, cu alte cuvinte, produse undar, dosarul personale: probleme, eseuri, contributii mai mult sau mai putin reusite. In mod s poate si cuprinda documente care nu sunt produse personale, dar pe care elevul le-a selectionat in functie de utilitatea lor in invatirile sale (o grilé de autoevaluare, 0 schemi, o sintez). Aceste documente sunt prezentate intr-o manieri structuratd si organizata”. Portofoliul poate fi abordat astfel: 1) ca suport in invatare 2) ca surs& de informatie pentru validarea achizitiilor dobandite de catre elev Portofoliul privit ca suport al inviqérii. se explic& prin faptul c4, prin produsele pe care le confine, portofoliul sustine invajarea. 29‘Sustinerea invafarii este explicat de J. M. De Ketele si Roegiers, X ® , care subliniaza progresele determinate de folosirea portofoliului, ca suport al invatarii, prin mobilizarea resurselor elevului astfel: a) mobilizarea cognitiva este intemeiaté pe produsele realizate de elev (exercitiile gi problemele rezolvate , compunerile gi sintezele elaborate, planurile de invajare structurate ete.) “Apud, PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENTELOR DE EVALUARE ALE CADRELOR DIDACTICE (DeCeE) Suport de curs CNCEIP, 2008 » DE KETELE, J-M., ROEGIERS, X. ,1993,. Méthodologie du recueil d'informations. Fondements des méthodes observation, de questionnaires, dnterviews et détudes de documents. Braxiles : fiiions De Boeck 30este dovedi b) mobilizarea metacogniti de grilele de autoevaluare elaborate sau completate de elev, de reflectii asupra unor procedee gi tehnici de lucru pe care le utileaza in invaare; ©) mobilizarea afectiva este sustinutd prin progresele pe care le-a facut elevul, prin creatii originale pe care el lesa realizat d) mobilizarea conativa' activitate este susfinuti de proiecte personale, de contracte de pentru a elimina sau diminua o anumitd lacuna, o anumitd carenta. Portofoliul ca instrument pentru validarea achizitilor este analizat din perspectiva probelor si dovezilor pe care le confine, Portofoliul este un instrument pentru colectarea informatiilor referitoare la certificarea achizitiilor dobndite de catre evi, Practic, in acest mod, el devine un important instrument de evaluare. Cadrele didactice si elevii, beneficiari ai portofoliului, vor trebui si cunoasca si avantajele dar si limitele acestui instrument. Tata céteva avantaje: a) Amelioreazé validitatea deoarece elevul realizeaza sarcini complexe gi contextualizate al cdror produs este integrat in portofoliu b) Examinarea portofoliului permite persoanei care il consulta si vada direct si coneret ceca ce poate sii realizeze un elev fara a fi nevoit si interpreteze un scor. ©) Pune in evidenfé progresul elevilor in invajare deoarece portofoliul este un instrument care insofeste elevul pe parcursul invatarilor sale. 4) Motiveaza elevii pentru activitatea de invatare, ©) Dezvolti metacunoasterea, Acest Iucru se explicd prin faptul c& elaborarea portofoliului implicd judecai critice asupra realizarilor elevului pe care acesta le include in. document. in privinfa limitelor portofoliului, sunt de mentionat cdteva aspecte: a) Exista competente care nu sunt evaluabile prin intermediul portofoliului. in general se admite 8 portofoliul este util in cazul competentelor redate in forma graficd prin seris sau desen. © Metacognifie= cunoasterea pe care o avem despre propriile procese cognitive, despre produsele lor despre tot ce se leagi de acestea, Conativ= refertor la activitate, la procesele de voint’ ( DEX, online) 31) Portofoliul pune un accent deosebit pe prezentare. De multe ori forma de prezentare poate crea o impresie mai bund decdt confinutul portofoliului . Forma de prezentare bund a portofoliului poate distrage atentia asupra calititilor materialelor prezentate, care pot fi mediocre, ©)Realizarea de catre elevi si evaluarea portofoliilor de catre profesori consuma timp. Elevii trebuie indrumati in permanent’ privind selectarea materialelor care intra in componenta portofoliului si asupra calititi gi relevantei acestora. {in pofida acestor neajunsuri, portofoliul este si rimane un instrument alternativ de mare importants, in general, portofoliul poate s cuprind’: Mista confinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecdrei ucrari/fise,ete. si mumarul paginii la care se gaseste); HM argumentatia care explicd ce lucrari sunt incluse in portofoliu, de ce este importanta fiecare si cum se articuleazd intre ele intr-o viziune de ansamblu a celui evaluat/ a grupului .cu privire la subiectul respectiv; Iucratile pe care le face propundtorul individual sau in grup; rezumate; c euris articole, referate, comunicari; fige individuale de studiu; proiecte si experimente; temele de zi de zi ; probleme rezolvate; rapoarte scrise de realizare a proiectelor; teste si lucrati de verificare chestionare de atitudini; inregistrari, fotografi care reflect activitatea desféisuratd individual sau impreund cu colegii observatii pe baza unor ghiduri de observatie; reflectiile proprii ale celui evaluat asupra a ceea ce lucreaza; autoevaluari scrise; interviuri de evaluare; 32Malle materiale, haji cognitive, contribujii la activitate care reflect participarea propundtorului/ grupului la derularea gi solufionarea temei date; ™ viitoare obiective pornind de la realizarile curente ale propunitorului/grupului, pe baza intereselor gi a progreselor inregistrate; H comentarii suplimentare gi evaludri ale evaluatorului, ale altor grupuri de invajare gi/sau ale altor parti interesate, de exemplu parintii; Exemplificim in cele ce wmeazi,cu un portofoliu a cadrului didactic si un portofoliu a comisiei de calitate,descris prin inventarul pieselor acestor portofolii. PORTOFOLIUL CADRULUI DIDACTIC Parteal: DATE PERSONALE 1. Structura anului scolar 2. incadrarea (clase, nr. de ore) 3. Orarul 4, Fisa postului 5. Calendarul activitigilor pe anul in curs 6. Curriculum Vitae 7. Raport de autoevaluare Partea a Il-a : ACTIVITATEA DE LA CATEDRA Programa scolara Microprogramele pentru optionalele propuse L 2 3. Planificarea materiei (planificarea anuald si planificarea pe unitdti de invaqare) 4. Proiecte didactice Teste de evaluare (testele predictive, rezultatele acestora si observasiile-concluziile ce se impun, testele sumative pentru fiecare unitate de invaqare sau testele date la sfarsit de semestru sau an scolar) 6. Evaluarea alternativa (titlurile proiectelor, referatelor, eseurilor si portofoliilor intocmite de elevi) 7. Fise de lucru (pe clase, pe nivel de performanta vizal) 8 Catalogul profesorului 9. Programa de pregdtire pentru recuperarea cunostinfelor 10, Lista materialului didactic existent 11. Fise cu asistentele la ore 33Partea a Ill-a : PERFORMANTE 1. Calendarul Olimpiadelor, concursurilor scolare 2 Deseriptori de performanta 3. Subiecte propuse 4 Tabel nominal cu elevii selectionati si pregatiti pentru aceste concursuri 5. Planificarea pregatirii suplimentare 6. Prezenta la pregatiri 7. Rezultatele objinute la diferite faze Partea a 1V-a : ,, PROIECTE PERSONALE" cuprinde lista cu proiecte sau chiar proiectele pe care ni le-am propus pe o anumita perioada Partea a V-a: PERFECTIONARE Evidenta clara a activitiilor de perfectionare organizate la nivelul unitaii de invafamant (catedra, consilti profesorale) sau de CCD-ISJ, diplome, certificate Partea a Vi-a : MATERIALE (scrisori metodice, regulamente, publicafii, adrese MECT, ISJ, etc.) VII ACTIVITATEA CA DIRIGINTE Fise personale ale elevilor Comitetul de parinti pe clas Reprezentatii Consiliului elevilor Planificdrile activitigilor curriculare si extra-curriculare Tabel cu elevii problema Graficul si tematica Consiliului clasei Graficul si tematica sedingelor cu pairingii PORTOFOLIUL COMISIEI DE EVALUARE $I ASIGURAREA A CALITATIE Documentele care fac parte din portofoliul comisiei de asigurarea calitatii sunt: a. Legislatie b. Manualul de calitate c. Planul operational al comisiei care cuprinde componenta comisiei si atributiile membrilor d. Planificarea calendaristica a activitiqilor e. Proceduri f Dosar cu chestionare aplicate cadrelor didactice si personalului didactic auxiliar 348. Dosar cu fisele de observare ale lecfiilor Dosar cu rapoartele de autoevaluare ale cadrelor didactice i. Dosar cu procese verbale ale intalnirilor comisiei Mapa de lucru a profesorului Mapa dirigintelui Dosar cu rapoarte A. Raport de autoevaluare, B. Plan de imbunatitire, C. Raport de inspectie 'm. Diverse documente:prezentarea dovezilor,clasificare, modalitati de pastrare. (Portofoliile a cdror componenta a fost prezentatd mai sus, sunt adaptate dup’ modelul ARACIP ) ‘Tipuri de portofolii: M Portofoliu de prezentare sau introductiv cuprinde o selectie a celor mai importante hucrari; HM Portofoliu de progres sau de lucru sau de invajare confine toate elementele produse pe parcursul activititis M Portofoliul de evaluare cuprinde obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, ete. Tabelul de mai jos, adaptat dupa Constantin Cucos”! sintetizeaz modul de aledtuire, scopurile si moduri in care pot fi folosite portofoliile. Scopuri Beneficiari Modul de folosire Portofoliu | Exersarea elevilor | - elevi Pentru: de cu tehnicile de . - profesori ~alegerea celor mai bune producti prezentare | evaluare. Familiarizarea ~ paringi ~ addugarea unor comentarii sia altor produse elevilor ou modalititile de prezentare a ~ alegerea modului de prezentare propriilor produse ~ angajatori ~ analiza colectiei de produse - identificarea publicutui finta * Cucos,C, 2008, Teoria si metodologia evaluarii, Ed, Potirom, Iasi 35Portofoliu | Orientarea invatarii | - elevi Pentru: de fi ; a Infelegerea + profesori + identificarea si alegerea unor producti invijare procesului de ~ parinti - analiza colectiei invatare. = actiuni de ameliorare Sprijinirea elevului = prezentarea colectiei parintilor si profesorilor pentru realizarea progresului in invafare. Portofoliu | Probarea nivelului | - profesori Pentru: de de realizare a . 7 - - pairinti | - alegerea produetiilor evaluare | competentei vizate - decidenti, | - analiza colectiei angajatori ‘ ~ avansarea unei judecifi de valoare ~ comunicarea si justificarea rezultatelor jurizarii Din perspectiva evaluiiii portofotiul poate fi abordat de evaluator pe urmatoarele nivele de analiza - Element cu element, folosind metode obignuite de evaluare - Raportarea produselor confinute la scopul propus, pentru a proba nivelul de competenta. = Progresul realizat pe parcursul intocmirii portofoliului. Constructia in paralel a portofoliului profesorului si a elevilor este © modalitate de abordare cficienta a invatari, ce se bazeaza pe avantajele oferite de portofoliu” Elevul priveste cu. ochi eriti activitatea proprie, dar si pe cei care au ca scop, dezvoltarea competentele sale, Portofoliul urmareste implicarea personala gi de reflectie a elevului, Ca recomandari generale se pot avea in vedere cateva aspecte: - _ Este necesar de a promova in clasa o atmosfera de empatie si infelegere. - Se vor defini in mod clar sarcinile fiecdrui actor. Profesorul trebuie sa fie un lider, in timp ce observatiile elevilor vor fi si ele ascultate. Acest lucru are ca scop mentinerea unui echilibru intre un portofoliu al profesorului si portofoliile elevilor pentru a utiliza in cel mai bun mod posibil avantajele activitatii cu portofoliul, indiferent de suportul ales pentru acesta. categorie aparte de portofolii o formeaza portofoliul electronic sau digital. ractica portofoliilor paralele, Jevi - profesori este rar intdlnité fn invaiyimdntul romanese, 36Pe masura ce experiena se acumuleaza in sistem, exemplele de bune practici apar din ce in ce mai des. in activitatea centrata pe folosirea portofoliilor electronice se pun cate intrebari. Profesorii isi aleg un portofoliu deschis sau unul finalizat, inchis? Ei ar trebui sd alega un portofoliu pe care elevii il vor dezvolta printr-un proces stabilit in avans, inclusiv exercifii, sau un model mult mai flexibil gi deschis care sa fie construit odata cu derularea activitijilor de invajare? Raspunsul la aceste intrebari depinde de abordarea care fi este favorabil profesorului, Avand in vedere ca profesorul poate accesa portofoliu! clevului, in prezenta lui, dar nu numai, acesta poate lasa notite sau comentarii in portofoliul clevului, care sunt in conformitate cu reguli stabilite anterior. Acest demers al profesorului permite elevilor s4 faca ajustarile necesare pieselor din portofoliu. in mod similar, se pot face comentarii, in prezenta elevilor si trage concluzii. Prin lectura portofoliilor, profesorul poate face pregatiri, pentru situafii noi de invajare. {in portofoliul electronic, propus de modelul de invayimant printr-un program de instruire din Quebec” , elevul joace un rol activ. El invata si-si spuna opinia , impresiile si reflectiile. in acest context, abordind problematica portofoliului, modelul de invatamant recomanda alegerea unui portofoliu electronic dublat de un portofoliu, compus din documente clasice, care pot fi conservate traditional. {in cazul portofoliului electronic, se recomanda folosirea calculatorului dintr-o retea de calculatoare. Acest mod de folosire a portofoliului inlatura o serie de neajunsuri si determina o serie de facilitati si avantaje, printre care amintim - accesul la portofoliu de la oricare calculator din refea. Accesul este astfel deschis atat clevului eat gi profesorului sau pirinfilor. La aceasta variant de ai inerond posibilitate de comunicar a persoanelor interesate. = flexibilitate in utilizarea informaiilor diverse, daca rejeaua este legati la Internet - capacitate mare a memoriei fata de situatia cAnd se foloseste discheta - posibilitatea asigurarii securitafi si confidenfialititii contimuturilor suring a mai multor operat utile: clasificarea documentelor, reorganizarea lor dup noi criterii, transferuri dintr-un dosar sau director in altul ete. - riscul de a pierde documentele este mult redus - conservarea pe lungi perioade de timp a unei mari cantititi de informatie #9, 2002, Portofolio sur support numerique, Minister de Education du Quebec 37- posibilitatea de a crea hyperlink-uri de la un document fa altul Se recunoaste ca instalarea si folosirea unui portofoliu numeric trebuie sé ia in considerare implicarea personalului calificat, care va trebui sa aiba la dispozitie un timp pentru a forma utilizatorii de portofolii electronice. Documentul amintit mai sus, al Ministerului Educatiei din Quebec enumera elementele portofoliului electronic astfel: - un program de gestionare a elevilor (modul de intrare in retea,modalitati de inscriere,de clasare, ~) - un program de gestionare a documentelor (identificare, clasare, deplasare, copiere, stergere ete.) locul fi iui elev in ansamblul informatie, moduri de compunere a grupurilor virtuale - un program de gestionare a comentariilor ficute de elevi, profesori si parinti - un program de afigare a luctarilor care si dea in acelasi timp posibilitatea ca acesta si poat fi consultat de cei interesafi, eventual restrictionat - un program care administreaz& zonele sceurizate Luand in considerare avantajele si dezavantajele oferite de portofoliul electronic, recomandam ca inainte de a accepta sau respinge solutia oferit , profesorii, directorii sau alti responsabili ai activititii didactice, si analizeze daca solutia este adecvati scopului clar formulat, dacd dotarea tehni este la nivel acceptabil, daca pregitirea personalului care foloseste portofoliul electronic este corespunziitoare si dac acesta poate sA-i formeze in timp util pe principalii utilizatori - elevii. Consultarea elevilor este Ia fel de importanta, Ministerul Educafiei din Romania si firma SIVECO au dezvoltat in ultimii ani Sistemul lucational Informatizat AEL care face posibild gestionarea elevilor, orarelor, a documentelor cu conditia ca tofi factorii implicafi sa fi instalat soft-urile adecvate, Google pune la dispozitia utilizatorilor de tehnologii web, prin: hitp:/Wwww. google. com/educators/index. htm],http://www google.com/sites/help/intl/ro/overview.ht ml, http:/iwww.google.com/google-d-s/intI/ro/tourl html, un mediu de lucru care se adreseazi profesorilor familiarizati cu activitatea pe Internet, care si-au dorit un organizator al materialelor suport pentru lectii, fara si fie nevoie si apeleze la softuri complexe precum Moodle sau la alte suporturi bazate pe web pentru invatimant la distanta gi care pand de curdnd aveau ca baza de operare la clas Internetul, Powerpoint-ul, sau Word. Cei mai avansati stiau si foloseased e-mailul, Y! messenger-ul sau un forum,care iat au devenit deja "Invechite". Odata cu cresterea resurselor bugetare pentru invatimant, preocuparile pentru dezvoltarea bazei materiale trebuie si includa si preocupari pentru dezvoltarea spatiilor destinate activitatii in 38scoala cadrelor didactice, altele decat cele rezervate activitatii cu elevii, dotarii acestora cu aparatura IT. Investifiile flicute in acest sens vor crea un ambient favorabil schimbului de idei, transferului de experienta, spatii de stocare a informatiei utile procesului educational. (materiale auxiliare specifice, portofolii, ale elevilor gi cadrelor didactice ete.) Pentru clasele primare se recomanda portofoliul de celebrare care se realizeaza nu cu intentia de evaluare ci mai ales in ideea de a deschide apetitul elevilor mici pentru producerea de portofolii, a colectiilor de produse, cu care si marcheze diferite evenimente. Proiectul Proiectul este o metod’ complex de evaluare care prezintd cteva particularitay - este un produs individual sau de grup; ~ este recomandat pentru evaluiiri sumative; - initial tema proiectului este stabi A de profesor dar ulterior elevii ingigi vor stabili tema - tema trebuie sd prezinte interes pentru elevi ~ si existe infelegere din partea paringilor pentru actiune gi tema aleasd Strategia de evaluare va fi clarificatd cu elevii si va aborda urmitoarele probleme: 1 Se evalueazi procesul, produsul sau amandoud ? 2.Profesorul evaluator va evalua continu sau doar la sfarsit ? 3.Resursele vor fi oferite de profesor sau vor fi procurate de elevi ? 4.Se impune un plan intermediar, pe parcurs ? 5.Sub ce forma va fi raportul final ? 6. Care sunt standardele impuse pentru realizarea proicetului ? Exemplu PROIECT EDUCATIV-CULTURAL TITLUI PROIECTULUE: ,,Sa intimpindm cu prietenii Craciunul” OBIECTIV GENERAL: Apropierea de culturile si traditiile {arilor din Europa SCOPUL Formarea deprinderii de a se documenta in echipa fol ind resursele spatiului in care ‘un, At si stimularea creativitatii sia expresivitatii prin confectionarea de podoabe de Cri ARGUMENT -:Criciunul este una dintre cele mai vechi sarbatori crestine, fiind de mare importanfi 39pentru toate popoarelor Europei.. Pentru multi adulfi, acest moment este unul de detensionare de problemele cotidiene si un motiv de petrecere. Pentru copii aceasta sirbatoare este o sirbatoare a bucuriei generaté de aparitia lui Mos Craciun, a cadourilor oferite,a impodobirii pomului. COMPETENTE : C. LElevii vor dovedi ci sunt capabili de organizare,documentare si informarea pentru a-si imbogati cunostinfelor despre Créciun C.2. Elevii vor dovedi c& sunt capabili si foloseasc o multitudine de resurse. C3. Elevii vor dovedi cd sunt capabili s realizeze diseminari fiolosind produse finale variate:fotografii, prezentare power point, decoratiuni ete. ECHIPA DE PROIECT coordonator: membrii: PERIOADA DERULARII PROIECTULUI: 1-24 dec. EVALUAREA SI DATA DISEMINARII PROIECTULUI: 24 dec -expunerea informatiilor despre sirbitoarea Criciunului la diferite popoare ale Europei si la romani -prezentarea bradului impodobit; ~ culegerea aprecierilor din partea invitajilor si realizarea raportului final ; Planul proiectului ‘Acfiunea Competenja | Locul de desfigurare Responsabilititt vizata Siabiliea echipelors | C1 Sala de clas, in prima siptimand de (Se woninalizeass a serinilor do toer actvitate( se precizeazi datelecalendaristice). | responsabilul actunii) Eaitarea informajilor | C1 Sala de casi cabinetul de informati (Se nominalizeaz obyinute despre Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea 0-U.G. nr 75/2005 2 fosfescu.$, 2008, Calitatea educate, concept, principi, metodologii, Educaia 2000+, Bucuresti ® Viaseeanu, I, Grunberg, L. si Parlea, D., ,Quality Assurance and Accreditaion:A Glossary of Basic Terms and Definitions”, Bucuresti, UNESCO-CEPES, 2007, [Online] dispontbil la adresa htt:/iwww.cepes.roipublications/pdd'Glossary_2nd, » Idem 47Inspiratie aS‘ ( pamce ) 4 | Mobilizare + <¢ smient £QOVEZ! a> implarnentare Fig. 4 Cercul lui Deming” Literatura de specialitate acordi modelului de calitate ISO™, important deosebitd. Aplicate sistemului de invafamant principiile de baza ale calitatii se pot formula astfel (ISO 9000 : 2000 ): necesitatea focaliza ii pe beneficiar — copil/elev, cadru didactic, parinti, organizatic - leadership — conducerea orientata necoercitiv spre realizarea obiectivelor definite = implicarea totald si valorificarea intregului potential ; - abordarea procesuala a resurselor si activititilor ; - _abordarea sistemica si holisticd a organizatiei (eficienti, eficacitate) ; - imbunititirea continud a proceselor, produselor, cerinjelor ; - deci iile 8H se bazeze pe date yi informajii relevante, verificabile ; reciproc avantajoase cu to{i partenerii. in accepfiunea ISO asigurarea calitijii inseamna prevenirea objinerii unor produse/servi care nu respect specificatiile, in ultimul timp, in toate domeniile in care este urmarité calitatea, inclusiv in invatamant, se impune modelul Managementului Calititii Totale, TQM ( Total Quality Management ), model care se bazeazi pe citeva principii: - _ motivarea personalului, stimularea acestuia, eliminarea stresului; ® Reprodus dupi hitp:/mentoraturban,pmu roisites/defaul/iles/ResurseFEducationale aceesat in 30.03.13 5 [80 este Organizata Intemafionalé pentru Standardizare creat. pentru realizarea unor standarde comune, recunoscute international, care si faciliteze schimburile de produse si. servici 48invajarea permanent ~~ munca in echipa ~~ responsabilizarea fiecdrui participant, pentru activitatea prestat’ ~~ lojalitate faya de client dar si fata de furnizor ~~ promovarea inovatiei Ca urmare a abordarii calititii sistemelor de educatie din perspectiva TQM, calitatea in organizatiile furnizoare de educatie trebuie si fie preocuparea fiecdrei persoane angajate. Activitatile desfasurate( ore, activititi extracurriculare, activititile cu parinfii, formarea si dezvoltarea profesionald etc.) se cer a fi desffgurate la standarde inalte de calitate, Documentele curriculare, manageriale gi materialele didactice realizate in scoald, vor fi de cea mai buna calitate. Sistemul de evaluare a calit Spatiul European al invayimantului Superior (SEIS) ®, din perspectiva calitajii invajamantului, este deservit de doud institutii europene importante ENQA si EQAR gi de agentii nationale de evaluare a calit3ti. ENQA (Asociatia Europeani pentru Asigurarea Calititii in invatimantul Superior) disemineazi informatii, experiente si bune practici in domeniul asigurdri calitatii (QA) in invataméntul superior . Aceste practici sunt contributii ale agentiilor europene de asigurare a calitatii, ale autoritatile publice si institutiile de invajimant superior. Documentele europene ce stau la baza asigurarii calitiji in educajie sunt Standardele gi liniile directoare pentru managementul calititii in SEIS si Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului din 18 iunie 2009. in sedinta de la Bergen din mai 2005 a ministrilor europeni ai educatiei, acestia au adoptat "Standardele si liniile directoare pentru asigurarea calitatii in Spatiul European al invafamantului Superior", elaborat de ENQA. Ministr S-aui angajat s& introduc& modelul propus de evaluare, prin agentiile nationale de asigurare a calitati in majoritatea tarilor europene, institutiile de inva imént superior sau programe de studii sunt supuse controlului extern periodic de eatre o agentie de asigurare a calititii, EQAR, Registrul European pentru invitiméntul Superior este un registru de astfel de agentii, Agentiile inscrise in EQAR respect la modul substanfial "Standardele si liniile directoare pentru asigurarca calitatii in Spatial European al invafamantului Superior”, Legislatia romaneasca in vigoare prevede cd evaluarile externe in invajimantul universitar se pot face doar de agentii inserise in EQAR. 49Sistemul roménese de evaluare a calitafii in invajamént se bazeazi pe o legislaie specifica, introdusa in 2005 prin OUG75/2005 si modificata in 2006 prin Lege87/2006. Domeniile sunt componentele principale care trebuie luate in consideratie intr-o evaluare atotcuprinzatoare. Criteriile se referd la aspectele concrete care vor fi evaluate atunci cdnd se evalueazi domeniile. Indicatorii sunt definiti conform metodologici internationale promovate de OCDE, ca informatii relevante pentru criteriul dat, date care permit descrierea unui fenomen, Deseriptori un indicator. sunt enunfurile descriptive prin care se coneretizeaz: Standardele sunt nivelurile de performanga ale fiecdrui indicator. Dacd indicatorul este scara fad de care se inregistreazi datele de analizi, ,standardul reprezint’ nivelul exact de performan{i care se preconizeazi pentru indicatorul respectiv, ca urmare a asteptarilor fatd de calitatea produsului”. ** in Dectarasia de la Bologna (1999), ministrii europeni ai educatiei s-au angajat si instituie Spafiul European al Invatimantului Superior pind in 2010, Declarafia de la Bologna incurajea7a, printe altel . cooperarea europeans in asigurarea calittiiinvaimantului superior cu scopul de a dezvoltacriteri si metodalogii comparabile + Birzea, , 2006, Manual de autoevatuare la nivel scoli, Minisleral Educajei si CeretiitProiectul pentru inva rural, Bucuresti 50Standardul este de fapt stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut (institutii nationale si/sau internationale specializate), care furnizeaz, pentru utilizari repetate, reguli, linii directoare si caracteristici referitoare la activita{i importante si la rezultatele acestora, Scopul standardelor este objinerea unui grad optim de ordine intr-un anumit context. Conform legii (art.10,Lege87/2006.) ,,Asigurarea calititii educatiei se refera la urmatoarele domenii si criterii: A. Capacitatea institufionala, care rezulta din organizarea interna din infrastructura disponibila, definita prin urmitoarele criterii: a) structurile institufionale, administrative si managerial; 'b) baza materiala si optimizarea utilizarii bazei materiale; ©) resursele umane si capacitatea institutiei de atragere a resurselor umane externe institutiei si din afara tarii, in conditile legii; B. Eficacitatea educafionala, care consta in mobilizarea de resurse cu scopul de a se objine rezultatele asteptate ale invatérii, concretizata prin urmatoarele criterii: a) continutul programelor de studi b) rezultatele invatarii; ©) angajabilitate; 4) activitatea financiara a organizatiei; C. Managementul calitati, care se concretizeaz prin urmitoarele criterii: a) strategii si proceduri pentru asigurarea calitatiis b) proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si activititilor desfigurate; ¢) proceduri obiective si transparente de evaluare a rezultatelor invari, inclusiv de catre studenti; 4) proceduri de evaluare periodica a cali tii corpului profesoral; ¢) accesibilitatea resurselor adecvate invafarii; 4) baza de date actualizata sistematic, referitoare la asigurarea interna a calitifii g) transparenta informariilor de interes public, inclusiv cele privitoare la programele de studi s dupa caz, cettificatele, diplomele si calificarile oferite; h) functionalitatea structurilor de asigurare a calitaii educatiei, conform legit; i) acuratetea raportirilor previzute de legislatia in vigoare” *? © httptivww-uptroladministrareldgac! file 51Agengia care se ocupa de asigurarea cali {imantul preuniversitar este ARACIP iar cea care se ocupa de acest domeniu in invafimantul superior este ARACIS™ in esenta, evaluarea calitatii in invayimant se realizeaz prin evaludri externe realizate de cele doud agentii ARACIS si ARACIP sau, in plus, pentru unititile de invatimant superior, de agentii internationale inscrise in registrul agentiilor europene de profil (EQAR) si evaluari interne (autoevaluiti) in scopul cresterii obie« ivititi si a preciziei evaludrii, evaluarea se structureaza pe baza unor referentialuri clare si unice Standardele, standardele de referinti si lista indicatorilor de perforant sunt referentiale folosite de ARACIS. Metodologia de evaluare externa, a Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invajimantul Superior” precizea7i principiile care au stat la baza elabordrii_referentiaturilor Referinta european precizeaza ci sistemul gi institutiile de invayimant superior din Romania apartin Spatiului European al Invayamantului Superior. Nivele de calitate sunt conforme cu cerinjele acestui spatiu. Responsabilitate institujionaté, asigurarea calititii, sunt de competenta fiecdrei universitaqi acreditate, in conformitate cu autonomia universitard Diversitate instituiionala care se refer la diversitatea institutiilor, a misiunii si obiectivelor lor, este respectata si incurajata prin evaluarea externa a calitati Cooperare cu toate componentele sistemului educational presupune abordarea practicilor aplicate de asistenta tehnica oferite de ARACIS, pe relatii de cooperare si incredere. Centrare pe rezultate presupune ca rezultatele in cercetare si invilare ocupa pozitia centrali de referinta; Identitate instituyionali presupune ca performante c in invajare gi cercetare si se objiné. prin practici, metode sau structuri, proiectate si puse in practica in mod autonom de fiecare institutie; Autoevaluarea intern’, institutionals, a calititii inseamnd ci fiecare document de autoevaluare prezinta specificul culturii calitatii din institutia de invayimént superior gi are menirea de a contribui la continua imbunatatire a performantelor; Evaluarea externa inseamni demonstrarea de citre ins itutia de invajamént superior a rezultatelor sia performantelor in invaare sin reetare. Aceasta este un prilej de ve corespondentei % ARACIP- Agentia Romana de Asigurarea a Calitii in invayimdntul Preuniversitar 52acestor rezultate cu realitatea efectiva din institutie, inclusiv cu verificarea activitatii studentilor, in raport cu standardele asumate; Ambunitatirea calita\ii reprezim obiectivul principal al evaluarii externe, ARACT ‘Agensia Romdnd de Asigurarea a Cai in invatimdntal Superior * huep//www aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Proceduri/Metodolonie de evaluare externa.pdf accesati Ia 31.03.13. 53in continuare exemplificim cele prezentate, observand in cazul domeniului A, Capacitatea institutional, modul cum sunt definite diferitele referentiale, EXEMPLU® »Domeniul A : Capacitatea institutionala Criteriul A.1 — Structurile institujionale, administrative si manageriale Universitatea isi ‘formuleazi misiunea si obiectivele in concordanta cu un set de valori de referinfa, asifel incat si se individualizeze in sistemul de invatamént superior si sa se afirme ca o institutie autonoma, care produce si transmite cunoasterea, in concordanta cu valorile libertatii academice si ale integritapii etice. Universitatea isi sustine activitaile de realizare a obiectivelor fixate printr-o structura institutionala, administrativa si manageriala corespunzidtoare. ‘Standarde (S) si indicatori de performanta (IP) S.A.1.1 Misiune, obiective si integritate academica Institutia formuleazé propria misiune i stabileste obiectivele pe care le urmareste in concordant cu un set de valori de referin{a. Institutia poate dovedi ca respecta si apa libertatea academica a personalului si studentilor si functioneazé in conditii de autonomie universitara si de responsabilitate si raspundere publica pentru educatia oferita si resursele utilizate in acest scop. Indicatori de performanta IP.A.11.1. Misiune si obiective Min: Institutia es ¢ infiinjata si finctioneaza conform legii. Institufia are o Carta Universitard ale céirei prevederi sunt concordante cu legislatia nationala si cu principiile Spatiului European al Invéxéimantului Superior si sunt cunoscute de membrii comunitatii universitare. Misiunea si obiectivele asumate de institufie o individualizeaza in sistemul nafional de invajdmant superior prin claritate, distinctie si specificitate. Ref. 1: Prin formulare si mod de realizare, misiunea si obiectivele institufiei o individualizeaza in Spagiul European al invatiméntului Superior.” TEMA $ [Exemplificati, folosind fragmentul de mai sus, referentialele folosite in text. intr-un scurt eseu, folosind acelasi fragment, aratati care dintre principiile amintite se regasesc fn text. 5 Sursa: htp:/www aracis,o/fileadmin/ARACIS/Proceduri/Metodologie_ de_evaluare_extema pdf accesaté la 31.03.13, 34Metodologia folosité de ARACIP pentru evaluarea gi asigurarea calititii in invatamantul preuniversitar este aseméndtoare cu cea folositi de ARACIS pentru inv: JimAntul universitar. Evaluarea se bazeaza pe mai multe referengiale, exista descriptori si pentru susfinerea afirmatiilor din rapoarte se soliciti folosirea a trei surse de informatie. in viziunea ministerului evaluarea externa este realizata de citre ARACIP, controlul calitafii este realizat de 4 de fiecare unitate de im ciitre inspectoratele scolare judefene, iar autoevaluarea este realiza Standardele sunt de trei categorii ( ARACIP ): - Standarde de autorizare. ¥ Standardele de autorizare sunt folosite cand unitatea de invajamant se infiinjeaz4 sau isi infiinjeazd un nou nivel sau calificare sau specializare, - Standarde de acreditare Standardele de evaluare in vederea acreditirii sunt folosite in evaluare atunei cand unitate de invafamant e acrediteaz’ sau igi acrediteaz’ un nivel/ealificare/specializare, Acest lueru se intémpla in maxim 2 ani de la finalizarea studiilor primei promofii care a absolvit nivelul/calificarea/specializarea autorizati, - — Standarde_de referinti (de calitate), * se folosese in evaluare atunci cdnd unitatea de invitimant acreditaté isi evalueazi nivelul de calitate al serviciilor educationale furnizate, la evaluarea periodicd Standardele de referin{& sunt standarde de calitate propriu-zise, care nu se refer la nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati de cAtre 0 organizatie furnizoare de educatie (ca in cazul autorizarii de exemplu), ci la nivelul optimal, pe baza bunelor practici existente la nivel national, european sau mondial. - Standardele de evaluare institutionala (autorizare sau acreditare ) sia cele de calitate cuprind: - Domeniile si criteriile previzute in art. 10 din Ordonanga de urgenfi Guvernului or. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobati cu completiri si modificdri prin Legea nr. 87/2006, Aprobate prin H.G. nr. 21/18.01.2007 privind Standardele de autorizare, de functionare provizorie a unitiilor de invayimént preuniversitar, precum si Standardele de acreditae side evaluare periodicd a unitajilor de invatimant preuniversitar. 5% Aprobate prin HG 1534/2008 privind Standardele de referinfa si indicatorilor de performanta pentru evaluarea si asigurarca calititi in invatamantul preuniversitar 35- Subdomeniile corespunzitoare domeniilor si criteriilor respective. Subdomeniile au fost introduse in grilele de evaluare pentru a detalia criteriile prevazute de legislafie, care prin generalitatea lor, pot induce imprecizie in evaluare, cu consecine privind fidelitatea instrumentului. Fiecare domeniu, criteriu si subdomeniu are un numar de indicatori care la randul lor au un numar variabil de descriptori. Descriptorii arat’, pentru fiecare indicator ,,regula/ algoritrmul” care trebuie respectat sau ,,rezultatul” care trebuie verificat pentru standardele de functionare (de autorizare, de acreditare).dar i ,cerinfele” care indicd nivelul optimal de realizare pentru standardele de calitate (de referinta) Descriptorii pot fi exprimati in termeni cantitativi (numar.) dar gi calitativi (concordant, adeevare, progres etc.), Indeplinirea descriptorilor se poate proba prin dovezi . Dovezile care probeazi indeplinirea descriptorilor pot proveni din trei surse™*: - surse documentare (rapoarte de activitate, procese verbale, registre, portofolii etc.); - opinii ale persoanelor implicate culese prin chestionare, interviuri, focus grupuri; - observarea care presupune realizarea unor fige de observatie. Dovezile analizate trebuie sa indeplineasca cateva conditi: = SA fie valide adied si fie semnificative si susfind punctele tari sau punctele slabe identificate; - Sa fie cuantificabile adic 4 foloseasci pe cat posibil eifte sau in caz cd acest ucru nu se poate, sd fie clare si fara ambiguititi; Crier Subdomenit Tadicatori de performangi Descriptor de calitate ‘astructuile T Management strategie | 1.1 Existenja, tuctura gl conjinutal ~Seopurile, obiectivele i insttutionale documentelor proiective (proiectul de sogramele rezaltate din administrative si ddezvol planul de implementare) Progamelerenilite di manageriale politicile si strategie europen najionale, regionale gi locale privind ducati si formarca profesionalé sunt cuprinse in proiectul de dezvoltare gi in planurile de implementare ( operationale). ™ Dogaru.M, 2011,Calitatea in educagie, Ministerul Educatei, Cercetiri, Tineretului si Sportului Unitatea de Management al Proieetelor eu Finanjare Extemé, Bucuresti 56“Scoputile, obieciivele si programele stabilite la solicitarea benoficiarilor sunt cuprinse in proiectul de dezvoltare si in planurile de implementare, - Seoputile $1 obiectivele stabilite in proiectul de dezvoltare si in planurile de implementare sunt realizate integral fie suficiente si complete, Dovezile sunt complete si sufici nte dacd acoperd toti descriptorii de performanta, Dovezile se cer a fi verifi ¢ prin triangulajie (din trei surse separate) - Si fie actuale, - Si fie exacte, Dovezile trebuie s8 provind din surse verificabile. EXEMPLU” DOMENIU! A. Capacitate institutional TEMA 11 intre instrumentele de evaluare a calita{ii folosite de cele doud agentii romanesti de evaluare a calititii exist asemanati si deosebiri Gisiti-le si explicati cauzele acestei situa Autoevaluarea in domeniul calitigii este un demers cerut de legislajia romaneascd. De regull, autoevaluarea se realizeazd anual de comisia din institutie insdrcinata cu asigurarea calitatii (CEAC). in acest sens comisia are in vedere urmatoarele: +88 pregiteascd instrumentele de autoevaluare; +s disemineze in randul colegilor actiunea de autoevaluare ( metodologia si utilizarea instrumentelor) +84 monitorizeze implementarea autoevaluarii; +s analizeze, rezultatele autoevaluarii; * Fragment reprodus dup Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr.822/8.XII, 2008 pag 21 STrealizeze, impreuna cu conducerea, rapoarte privind calitatea; +s analizeze, reactiile primite de la beneficiarii raportului de autoevaluare (inspectorate, consilii locale, parinti, societatea civild ete. ). Instrumentele folosite in autoevaluare au ca scop culegerea de informatii despre caracteristicile instituiei, despre nivelul de performanga atins in asigurarea calitayii, despre nivelul de satisfa beneficiarilor directi sau indirecti ( elevi, parinti, angajatori etc.) Vom trece in revista céteva dintre instrumentele folosite in practica nationala si internationala, pentru autoevaluare. Chestionarul este des intalnit in autoevaluare. El poate cuprinde grile construite astfel incat, pentru fiecare indicator, variabile si standarde, si producd raspunsuri la intrebatile puse. Coneret, fiecare enunt afirmatiy este transformat intr-o propozitie interogativa, EXEMPLU Enunful ,Scopurile, obiectivele si programele stabilite la solicitarea .beneficiarilor sunt cuprinse it proiectul de dezvoltare si in planurile de implementare” se transforma in interogatie: In ce misurd scopurile, obiectivele gi programele stabilite la solicitarea beneficiarilor sunt cuprinse in proiectul de dezvoltare si in planurile de implementare?” Raspunsurile pot fi situate pe o seal ce cuprinde aprecieri de forma : in totalitate, in mare masurd, in ‘misuri acceptabilé, in mii misuri, deloe. Informatiile culese in acest mod sunt apoi preluerate si interpretate Un pas important in autoevaluare ar putea fi realizarea unei analize SWOT. Aceasta identifica punctele tari si cele slabe ale activitatii, oportunitajile si ameninfirile, Formularea punctelor de reper (puncte tari, puncte slabe, oportunititi si riscuri) se poate face fie prin dezbateri intre membrii echipei de autoevaluare, sau ca o sintezi a informatiilor obtinute cu ajutorul unor chestionare. + Punctele tari reprezinta elementele care confer 0 pozitie bund in raport cu alte scoli nivelul de pregatire a personalului didactic, climatul colegial, dotarea foarte bund cu mobilier si echipamente, pozitie favorabila in raport cu mijloacele de transport, susfinerea din partea paringilor etc. + Punctele slabe reprezinté elemente interne care determina dezavantaje in competitia cu alte scoli: schimbarea frecventa a membrilor colectivului didactic, a conducerii, climat 58.tensionat de mune’, lipsa de cooperare cu parinfii, dotarea precardi cu mobilier didactic si mijloace de inva{amant etc, + Oportunititile se referd la clemente de context exterior. Oportunitifile oferd avantaje de dezyoltare pentru scoald. Putem aminti ca exemple programele locale de investitii pentru dezvoltarea bazei materiale a scolii, proiectele cu finanjare UE eastigate de scoala, o bund colaborare eu agentii economici e + Riscurile sau ameningirile sunt legate de evolutiile externe. Ele pot afecta dezvoltarea scolii, Amintim in acest sens calamititile naturale ( alunecdri de teren, inundatii), programele de austeritate urmate de tiierea fondurilor, scdderea populatiei scolare ete. Peer review este 0 metods de revizuire colegialé care presupune imbinarea autoevalurii cu evaluarea externa realizati impreund cu echipe de profesionisti din scoli similare, Are avantajul c& este 0 evaluare , realizatd de persoane egale ca statut cu persoanele care au realizat autoevaluarea dar care provin din exterior, din coli aseminitoare. Un alt avantaj al metodei este i nu recurge la controlul administrativ si la relafii de tip birocratic, Bazdndu-se pe reciprocitate, rispunderea evaluarii este comuna, Observatia participativa este o metoda care inseamna aplicarea ,peer review” in interiorul scolii. Pe baza unei injelegeri colegiale, participantii, profesorii, responsabilii ariilor curriculare ete. isi evalucazi reciproe activitatea cu ajutorul indicatorilor, standardelor si descriptorilor. Coneluziile sunt cuprinse intr-un raport final. Dezavantajul metodei consti in faptul cd acordul colegial de evaluare poate fi greu obinut. 59EVALUAREA DIN PERSPECTIVA FORMARII PE BAZA DE COMPETENTE, Consideratii cu formarea pe bazi de competente inainte dea aborda modul in care conceptul de competenta a patruns in lumea scolii, a educatiei, si ne ocupam pe scurt de contextul economic gi social actual care a determinat schimbari in paradigma formatii. Criza de supraproductie, acumulirile de capital, de mijloace de productie si de produse, intra in contradictie cu lipsa de cumparatori solvabili Solutile, spun specialistii ar putea fi: - investi in inovari tehnologice prin care se sper scderea costurilor produselor gi plasarea lor mai usor pe piata - formarea sa aiba ca scop comportamentul profesionist in condifii de productie, comportamentul competent. in consecinfa, in demersul productiv, se renunta la descompunerea activitatilor complexe in activitati simple, repetitive pe care le fac mai multi muncitori Fiecare muncitor trebuie si execute activitati variate deci trebuie si posede competente diversificate. in plus, fie wre muncitor va trebui si poata aborda procese complexe, si inovez Concept ined controversat si insuficient de bine definit, competenfa, a patruns in domeniul educatiei din sfera managementului resurselor umane, Din aceasta perspectiva,certificarea obfinuta printr-o diploma. nu poate asigura singura, succesul in cariera. intr-o lume in permanent chimbare, educatia continua este o etapa obligatorie,consecutiva, a educatiei initial. Ministrii educatiei din yarile OCDE sunt de parere c ” dezvoltarea durabilé si coeziunea socialé depind fundamental de competentele intregii populatii -competente infelese aici , ca un set de cunostinte, dispozitii si valori” 5 Cercetarile din ultimii ani, desfigurate in cadrul programului DeSeCo (Definition and Selection of Competencies), lansat in 1997, au scos in evidenta,trei competente de bazi numite competente cheie: ™ La définition et la sélection des compétences clés p 6, http://www oved.org/dataoecd 60capacitatea de a utiliza instrumente (limba, tehnologiile,...) in manierd interactivl, capacitatea de a actiona in mod autonom si capacitatea de a interactiona in cadrul grupurilor eterogene , au admis existenta competentelor transversale, a celor disciplinare gi a celor sp ‘fice ocupatiilor_sau meseriilor, in acceptiunea Comisiei Europene competentele cheie reprezinta un pachet transferabil si multifunctional de cunostinte, deprinderi (abilitati) si atitudini de care au nevoie toi indivizii pentru implinirea si dezvoltarea personali, pentru incluziunea sociala si insertia profesional, in esen{, competenjele cheie sunt transversale, se formeazi prin mai multe discipline, nu prin studiul uneia, Ele reprezinta baza educatiei permanente. instr ns corelafie cu competenfele cheie care se formeazii atat prin educafie formala cat si prin educatie informald, cele opt domenii de competenté directioneaza formarea pe baz de competente legdnd-o mai mult sau mai putin de invajarea scolard, Amintim aici domeniile competentelor cheie. 1. Comunicare in limba materna 2. Comunicare in limbi straine 3, Matematica, stiinte si tehnologie 4, Domeniul IT 5.Domeniul social si civic 6. A invita si inveti 7. Iniiativa si antreprenoriat 8. Sens ilizare si exprimare cultural Legea nr.1/ 20115 defineste competena ca fiind “capacitatea dovediti de a selecta , combina gi utiliza adecvat cunostinte, abilitii si alte achizitii constind in valori si atitudini , pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situayii de munca sau de inviare, precum si pentru dezvoltarea profesionala ori personala in conditii de eficacitate si eficienta’ Dupa Roergies*” ,competenfa este posibilitatea individului de a mobiliza in maniera interiorizata o multime integrata de resurse in vederea rezolvarii unei familii de situayii problema” » Monitorul Oficial al Romaniei Anul 179, Nr.18 din 201 1.9.62. * Rocgiers, X., 2000,. Une pédagogie de l'intégration: compétences et intégration des acquis dans Wenseignement. Bruxelles: De Boeck Université .p 66 61Actiunea de mobilizare presupune din partea individului gandire, ce trebuie s-o foloseascd mai mult din initiativa proprie, cu scopul de a iesi din situatia in care se afl, decat la solicitarea unei alte persoane. Resursele sunt cunostinfe, abiliti sau strategii pe care individul le poseda in repertoriul cognitiv sau afectiv propriu, sau pe care le poate mobiliza din exterior. Competenfa presupune rezolvarea unor sarcini complexe prin utilizarea chibzuita a unor resurse mobilizabile. Rezolvarea unor sarcini complexe, unei familii de sarcini complexe, este conditie esentiali pentru a dovedi © competent. Familia de sarcini complexe este compusi din elemente din acelasi domeniu,de complexitate comparabila, Competentele “! se pot descompune in trei componente: cunostinte, capacit i atitudini, Competenta este strict legatd de activitate, Aceasta caracteristicd 0 diferentiaza clar de cunostinfe. Cunostintele pot exista fara a se produce. Competentele exist’ doar in situatii dinamice, intr-un context,in activitate. Sunt de subliniat caracteristicile conceptului de competente: = Conceptul este integrator integrand mai multe resurse; = Conceptul este combinativ pentru c& mobilizeaza si combina eficient resursele; = Conceptul, in cazul unui individ, are 0 dezvoltare continua in timpul vietii profesionale; Abordarea evaluarii din perspectiva formérii pe bazi de competente necesita cateva precizari cu privire la amintitele ,, situatii complexe” prin care se pot certifica/verifica competentele. Vom continua prin prezentarea unor exemple de situatii complexe si a modului cum se pot proiecta acestea. Admitem cd intengiondm si producem o situatie complex, didactica, cu scopul probarii unor competente transversale. Proiectarea va avea in vedere urmatoarele elemente: (Cunostinge ~Calculul valorii unui polinom pentru diferite valori date variabilelor -Citirea datelor dintr-un tabel -Stabilirea marimilor proportionale Capacitati ~[ngelegerea unui enunt, -Utilizarea unui tabel -Interpretarea unor rezultate Instrumente ~Caleulator ‘Atitudint ~Atitudine civicd -Cunoasterea limitelor proprii Strategii generale [ -Munca individuala urmata de dezbateri 4 Talbot, L,2009, Dossier XYZep.nr.34,INRP,France p.VI 62