TESTUL I 1, Preocuparea pentru imbundtdtirea condifiilor si a accesulul la finanjarile pentru cercetare si inovare, , apartine inifiativei emblematice: a) ,O Buropa eficienti din punctul de vedere al utilizArii resurselor” Politict industrial pentru era globalizari @.0 Uniune a inovarii” 2. Preocuparea pentru facilitarea cdtutdril unui loc cle munca in UE apartine initiativel emblematice: 1) ,O Europa eficientl din punctul de vedere al utilizarii ee ‘agenda pentru noi competente gi noi locuri de munca” ©) » politica industrial pentru era globalizari’ 4) ,O Uniune a inovarii™ 3. Preocuparea pentru dezvoltarea tehnologiilor ecologice si modernizarea transporturilor apartine inifiativel emblematice: @° Europa eficient& din punctul de vedere al utilizar resurselor” 0 agenda pentru noi competente gi noi locuri de munca” ©) 0 politicd industriala pentru era globalizirii” d),,0 Uniune a inovarii 4. Preocuparea pentru ca persoanele sarace si excluse din punct de vedere social sd aiba acces la piaga ‘muncii si sd joace un rol activ in societate apartine inisiativei emblematice: 4) ,O Europa eficient& din punctul de vedere al utilizriiresursclor” 'b) ,O agenda pentru noi competente 51 noi locuri de munca” 0 platforms europeand de combatere a sirdciei” 1) ,0 politicé industrial pentru era globalizirii” 5. Preocuparea pentru accelerarea introducerit internetului de mare vitezd i wilizarea tehnologiilor ‘informatiel si comunicatiilor aparsin inifiativei emblematice: 4) 0 Europa eficienti din punctul de vedere al utilizarii resurselor” b) ,0 agenda pentru noi competente si noi locuri de munca” o° agenda digitala pentru Europa” 0 platform’ europeana de combatere a siriciei” 6 Preocuparea pentru facilitarea intrérit tinerilor pe piaja muncit, implementénd, [programe de studii, de invajare $i formare finanyate de UE apartine inigiativei emblematice a) ,O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizar ‘resurselor” ) ,0 agenda pentru noi competente si noi locuri de munca” Ga ‘in migcare” 10 platforma europeand de combatere a siriciei” 7. Euro este in prezent moneda a 19 state membre UE ) 17 state membre UE ¢) 28 state membre UEcolegislator pentru o mare parte din actele legislative necesare creBril acestul spatiu de Nbertate, securitate si Justite, Vv. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE Preambulul Cartel prezints hotirirea statelor membre de a imparts! .un vitor pagnic Jntemelat pe valor comune” 91 declarS cB, ,constents de petrimoniul sBu spiritual si moral, Uniunes este intemeiats pe valor indivizibile 1 universale ale demnitSi umane, Tiberi, egaitSti sh solidartth; aceasta se intemelazd pe principile democratel si stot de rept. carta drepturilor fundamentale reuneste intr-un singur text ansamblul drepturiior vice, politice, economice 91 sociale ale cetStenilor europeni i ale tuturor celor care Tocuiese pe teritoru! Uniuni. Aceste dreptun sunt grupate in ase capitole principale: Demnitates, Liberte, Egatates, Solidantatea, Cetatenia 91 Justitia, Tnceptnd din 2001, Parlamentul European prezinti in flecare an, un raport care ‘anelzearS misura in care drepturile enuntate in Cartd sunt respectate. Includeres ‘repturior funcamentale in vitoarea Constitute european’ presupune faptul cS, dacé aceasta din urmé int in vigoare, insttutile europene si statele membre vor fi, din unet de vedere juridic, obligate s8 le respecte, Procedura de scrutiny reprezintS controlul parlamentar asupra_modulul in care Guvernul nui stat membru se manifests in raportunle Intracomunitare, de la pozitile xprimate in instantele de decile ale Uniunl Europene si pnd la pozia si masunle uate fa Ge probleme specie europene in codrul legsiatv comunitar existent (politic publice Comunitare destésurate intrun cadru national sau politic! publice europene destasurate ‘nteun eadru comunitar). Aceast8 modalitate de contrl tine de modaltaile clasice de control parlamentar asupra.activitati guvernului, se realizeazé prin_intensificarea interactiunilor dintre pariament i quver, in cadrul constitutional propru flecrul stat 31 poste cuprinde uneoratat 0 raportare ex ante (anterioar8) din partea guvernului cBitre Poriament, cat $1 una ex post (ulterioara), in aceasi sens. Modalitatle de control 3 Cicienta acestora vor depinde, att de cadrul constitutional nayional, ct si de tradi 9 cultura polities 9 fecBrel societat). Competentele Parlamentului European Competentele Parlamentului European au crescut cu flecare revizure a Tratatelor, Dac Jniga, tratatele acordau Paramentului doar un rol consultatv in procesul de adoptare a [eaislates, data cu intrarea in vigoare a Tratatelor de la Maastricht, Amsterdam 31 Nise, Parlamentul 2 devenit co-legislator impreund cu Consiiul European. De asemenea el B8 Prima faza in crearea unel Untun! Economice $1 Monetare (UEM) a inclus: Werte total de circulatie a capitalurilor in cadrul Uniunii (anularea controlului schimburilor valutare); b) _inflinjarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din guvematorii bancilor centrale ale yirilor membre UE; ©) introducerea de reglementiri privind reducerea deficitelor bugetare. 9. A dowa faza in crearea unel Untunl Economice $1 Monetare (UEM) a inctus. 8) Hibertatea totald de circulatie a capitalurilor in cadrul Uniunii (anularea controlului schimburilor valutar 6) sporirea fondurllor structurale, in vederea acceler&rii eforturilor de eliminare a discrepanjelor dintre regiunile europene; ‘inflinfarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din guvematorii bincilor centrale ale fArilor membre UE; 10. A trela faza tn crearea unel Uniuni Economice si Monetare (UEM) a inclus: 4) sporirea fondurilor structurale, in vederea acceleririi eforturilor de eliminare a discrepanjelor dintre regiunile europene; @ Banca Central’ Europeand a inlocuit IME, devenind responsabilé de politica monetari; ') infiinfarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din guvernatorii bincilor centrale ale firilor membre UE. 11, Conform criteriilor de convergenja privind stabilitatea preturilor, Qua inflatiei nu poate depiigi cu m: ult de 1,5 % ratele medii ale inflatiei ale celor trei state membre cu cea mai scizut& rath a inflatiei. b)rata inflatiei nu poate depigi cu mai mult de 1,5 % ratele medi ale inflatii ale celor trei state membre cu cea mai ridicata rati a inflatic ©) rata inflatiei nu poate depiigi cu mai mult de 2,5 % ratele medii ale inflagiei ale celor trei state membre cu cea mai ridicata raté a inflatei. 12, Conform criteriilor de convergenja privind ratele dobénzii: ) ratele dobanzilor pe termen lung nu pot varia cu mai mult de 2 % in raport cu ratele dobanzilor medii ale celor trei state membre cu cea mai ridicatd rat& a dobinzii. @ satele dobnzilor pe termen lung nu pot varia cu mai mult de 2 % in raport cu ratele dobinzilor medii ale celortrei state membre cu cea mai sc&zutA rati a dobanzii. ©) _ratele dobanzilor pe termen lung nu pot varia cu mai mult de 2,5 % in raport cu ratele dobanzilor medii ale celor trei state membre cu cea mai scizuta rath a dobanzii. 13. Conform criteriilor de convergenja privind deficitel. deficitele bugetare nationale trebuie si fie sub 3 % din PIB, b) deficitele bugetare nationale trebuie sé fie sub 2,5 % din PIB. ©) deficitele bugetare nationale trebuie si fie peste 3 % din PIB. 14. Conform criteriilor de convergenja privind datoria publica: 4) datoria public& poate depisi 60 % din PIB. atoria publicd nu poate depaii 60 % din PIB. b a public& nu poate depaisi 3% din PIB. 15. Conform criteriilor de convergenfa privind stabilitatea cursului de schimb: e ratele de schimb trebuie si raména in limitele marjei de fluctuatie autorizate pentru cei doi ani ‘anterior.decide in privinta bu igetulul Uniunil si exercit8 un control democratic asupra tuturor Institutlilor europene, Competenta legisiativis {in procesul legislativ al Uniunii Europene sunt implicate mal multe institutii_precum Comisia European’, Parlamentul European si Consiliul Uniunil Europene. in timp ce Comisia este singura institutie cu drept de initiativ8 legislativs, Parlamentul $1 Consillul adopts actele comunitare, in baza procedurilor legislative aplicablle (cooperarea, consultarea, avizul conform, codecizia) Procedura ordinar’ de adoptare a legislatiei europene este codecizia, introdus& prin Tratatul de Maastricht (1992) si extinsa prin Tratatul de la Amsterdam (1999), Aceast’ procedur8 acord’ putere de decizie egal Parlamentului European si Consiliului, intr-o gama larg’ de domenii (transport, mediu, protectia consumatorilor). in prezent dous treimi din legile europene sunt adoptate in comun de cele dou’ institut. © propunere legislativa, _venit& din partea Comisiei Europene, poate fi analizata si amendata atét de Parlamentul European, cat si de Consiliu, in doug lecturi succesive. Dac, dup’ ce-a de-a doua tectur8 nu se ajunge la un acord, se creeaz un Comitet de Conciliere, format dintr-un num&r egal de membri ai celor dous institutji, care incearcd s& conceapd 0 form8 comuné a textului legislativ, ce va fi trimis’ Parlamentului 5i Consiliului pentru 0 a treia lectur3. Textul este adoptat numai in cazul in care cele doug institutii isi dau acordul. Procedurile legislative speciale (consultarea, avizul conform si cooperarea) se aplic& doar in cazuri specifice in care Partamentul are doar rol consultativ. Asemenea domenii sunt: Politica fiscal, politica in domeniul concurentel, Politica Agricols Comun&, majoritatea Problemelor ce tin de spatiul de libertate, securitate si justitie (regimul vizelor, politici in domeniul imigrari). De asemenea, avizul conform al parlamentului este obligatoriu Pentru anumite decizii importante precum aprobarea participarii la acordurile internationale, aderarea_noilor state membre, sistemul electoral pentru alegerile europene. Procedura coopera este foarte rar intélnité in procesul de adoptare a legislatiei comunitare. Parlamentul European are si rol de initiativa legislativa prin solicitarea Comisiei Europene 's& prezinte Consiliului anumite propuneri legislative. 14.i de fluctuatie avtorizate pentru cei tei ani <) tcl de schimb trebuie rae in miele mare de ‘uctuatieautorizate pentru anul anterior. 16, Eurogrupul este format din 2) presedinti tatelor membre din zona euro minigtril de finante ai statelor membre din zona euro ‘¢) prim-ministriistatelor membre din zona euro -4) guvernator bancilor centrale ale statele membre din zona cuto. jumerati mai jos in miasurd sa reliefeze clezechilibrele economice dintre fri, >) densitatea infrastructurii; @ PIB pe locuitor. 19, Austria, Finlanda, Suedia au aderat in 2004, 1995, ©) 1991. ate cu economie socialist, 20. Subliniagi care din cele 10 state care au aderat in 2004 mu au fost st centralizai: ; ) Republica Cehi, Cipru, Estonia, ») Leona Liana at ¢) Polonia, Slovenia, Cipra 4) Slovacia, Ungaria, Malta @Miatia gi Cipra