D ES C O PEIRA :￨‐

￨￨￨￨:￨￨￨￨￨‐ ￨‐ 111:、
‐ I A tt A
‐
￨● 1■ ■ ￨￨￨・
■ ￨1111■ ‐ ￨￨￨￨ :

一
・
一一一・
´

RODO)CROZIT
 Mrneralele pJmantului
€l al ideii originale, EN4SE EDApp S.L. 202O
Productie editoriala: El'4SE EDApp S.t.
Realizare edrtoriald. CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare: Cristian Laceanu
lGraal Soft
Coordonare productte: Maitane Reguero
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: Davrd Moreu
Editare: Silvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
l-otografi i: Shutterstock.com

A 242a, editat in Spania de pRODUCCTONES JRB

liC^nrd rvsl sub
F DADp, >.
Tiparire 9i legare: lndrce Arts Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregir opere: 978-84 -l354_168
6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict;nterzrse

repro_
ducerea tctald sau partiala a acestei lucrEl prrn
orrce
milioace sau proceduri si drstribulrea acestera prjn
co-'.act cre ,nch,.,ere
sa_ mor_^ _, p .3, (

CUPRINS
Fisこ
3
RodocrOzit
M:neralul,i Caracterist:c:le sale
4
Mi∩ eral di∩ clasa carbo∩ atilor
pianeta noastrう stancOasョ
6
Teoria derivei co∩ ti∩ e∩ tale

Manualul micului geo!o9 8

Ciclul supercO∩ ti∩ e∩ tal

COllui↑ ntrebこ ri10r

10
Produc5tor: Emse Edapp S.L ∨rei sう afli rnai multe?
Licentjator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuregti, sector 2,
LocuriimpresiOnante 12
Blvd. Dimltrje pompeiu, nr 9-9A, Dealurile de ciOcOlatδ
sediul ziarului Libertatea

o'"0
" Dovede,te ce=al↑ nvう 14
@ iJ"'-I'J5il l.il'j il, lat
Acest produs nu este jucjriel E× ercitil
o
colectii@ringier.ro
Rodocrozitul este un carbonat
de mangan care se formeaz5 in
vene hidrotermale cu temperaturS
medie gi in cavitdti de roc
metamorfice si sedi mentare
Exemplarele cu crista e bine
formate nu sunt prea f recvente,
motiv pentru care capatS o mare
va loa re.

CLASA:
Carbonat
FORMULA CHIMICA:
MnCO_
COMPOZ!TIE:
Ma∩ gan:carec,510x19e∩
GREUTATE SPECIFICA:
I
3:フ 9/cP｀
D U RITATE: A Sus, rodocrozit roz; jos, bolovan
35¨ 乙 ce scara Ⅵohs rodocrozit.

CULOARE:
‐
Rttz]・ ‐arc,9r_9心 lbUI;ro5u Si
rosし てraハ ca― ′し

STRALUCIRE:
De la、 ￨[rcs 3 S deflU

FASIE:
Albう

TRANSPARENTA:
De la transparert la tra∩ slucld

S:STEM CRISTALIN: u cele mai marizう c5minte se aflう ↑n

Romboedrlc Afganistan,Argentina,Austra‖ a,Bolivia,
Brazilia,Canada,Chile,China,Egipt,
Finlanda,Franta,:ndia,lndonezia,Japonia,
Madagascatt Mexic,Narnibia,Norvegia,peru,
Portugalia,Rusia,Africa de Sud,Spania,
Anglia,i Statele Unite.

RODOCROZIT 櫃
 odocrozitul este un carbonat de
mangan care se gdsegte in locuri
unde apar alte minerale cu o con-
centr心 な
ie ri懸 iCatぷ e acesttti elettOnt chi―

iC(Mn).stt fo「 「愉ea/‐ ぷ ￨∩ vett e猥 ldroler―

痒穐
舶 摯1参 c戦 を。融 peFoξ ttr懸 齢 ed:● 寧:!n cttv:t通 も
:

轟e roci「 職。ξ参敵 Orfice si sedi『 輸 舎∩電。Fe、

CompOzitia Sa chirnicう este variabilぷ ,

deoarece,de rnulte ori,manganul pOate

fi ↑
nlocuit cu fie嶋 magneziu sau calciu.
Aceste substitutii ↑ i mOdificう greutatea
specificう , duritatea 5i culoarea.in for―
ma sa pur5, rOdOcrozitul este roz, dar
exemplareie in∩ pure pot avea alte cu10ri,
precum maro oi gri― gδ lbui.Acest rnineral
tinde sδ genereze un strat subtire de OXid
de rnangan pe suprafata Sa atunci cand Exemplarele de rodocrozit cu cristale bine
se expune la atmosferδ ;atunci culoarea formate nu sunt foarte frecvente, ceea ce
sa devine lnchisa. le face foarte apreciate de colectionari si
de bijutieri. Exemplarele pure de culoare
roz sunt folosite pentru a produce pietre
pre!ioase, bijuterii gi obiecte decorative.

ノ Rodocrozit,lefuit
in formこ sfericこ
雉
碕
饂 坤

acestu\a
凸

uti\izarea
Rodocrozitu\ 9i
趾

4 MrNERALELEpAmAnrulur
 一一
      一
■一■

1藝 ￨

Datoritd duritS!ii sale scSzute, rodocro-

zitul este folosit rar pentru a produce
inele sau br5!5ri. DimpotrivS, se gdseg-
te de obicei Ia cercei sau pandantive,
obiecte care nu sunt prea mult expuse
la atingere.
Rodocrozitul este usor de
identif icat datoritE culorii sale
caracteristice, a exciziei sale
perf ecte in trei directii, a duritS!ii
BucatE de rodoctozit
sale sc5zute (3,5 - 4 pe scara
Mohs) si a efervescentei sale vEzutE cu o IupE
slabe cu acid clorhidric (ceva
neob snuit la alte minerale). Nu
treblie confundat cu rodonitul,
care este un silicat de mangan.
豪猥 誦
夕
ＥＩ

Principala utilizare a
曇

rodocrozitului este ca minereu

露

de mangan, un element chimic

foarte important in formul5rile
Ｉ

otelului inoxidabil cu cost redus

giin unele aliaje de aluminiu.
一一
一
一楯
聾
一
一
一
一一
一
一一
一
一
一一
一一
一
一

RODOCROZ!T
一一
一
一一
一一
一
一
一一
一
〓一
一
一一
一
一一
一
一一
一
一
 e-a lungul istoriei geologice
planetei noastre, continentele nu
au fost intotdeauna in
Cu zeci de ani↑ n urmう ,s― a demonstrat
cδ scoarta Pう mantului este alc5tuitう din
plう ci uriaoe Care sunt rniocate de curen…
til de COnvectie din manta.Acest lucru
a favorizat faptul cさ ,tirnp de miliOane
a
Teoria derivei continentale afirm5 c5,
aceeasi la sfar,itul erei paleozoice, pe planeta
noastrう exista un singur supercOntinent
dё nurnit Pangea.Din cauza fortelor in―
terne ale Pう mantului, acest cOntinent
gigantic a inceput sぅ se fractureze si
s― a↑ mpう rtit↑ n mai multe cOntinente
mai rnici, precun∩ piesele unui mare
puzzle,Au trebuit sう treacう rYnilioane de
ani pentru a… 51 ocupa pozitia aCtualう
。 i

de ani, cOntinentele au fOst↑ n derivう . lumea sう fie a,a curn o 5tirn noi.
Aceastう idee foarte revolutiOnarさ a
fost propusう de metё Orologul gerrnan
Alfred NA/egener ↑ n 1912 ↑ n cartea sa
Originea contine/7よ e/or,ノ Oceane/ο κ Ela
denurnit… 0,,teoria derivei continentale``.

Laurasia

Pangea

25O de milioane de ani 15O de milioane de ani

Europa
America de Nord Asia

lndia
America de Sud Africa Africa
America de Sud
Austra‖ a
Austra lia
Antarctica Antarctica

AJ巨 ゴ

MINERALELE PAMANTULUI
一
︱
 PLANETA NOASTRA STANCOASA

巨xista rnulte dovezl care demonstreazさ teor a deri∨ ei continentale si cう toate continentele au
fost unite in trecut Dovezile paleomagnetice studiazδ planul carnpului magnetlc al roc‖ or。 ￨

ne indicう faptul cう unele contlnente care inainte erau alさ turate acum nu mai sunt Doveziie
bio:ogice sustin Cう acelea,i speci ale unor plante,i anirrlale a∪ existat pe continente acum
distantate Dovezi:e geologice aratさ cう ↑
n vestul AfricH,i in eStUI Almeric‖ de Sud existδ o
continuare a formatiun Or stancOase de acela,i tip oi Varstぅ De asemenea, margin‖ e plat―
forrnelor continentale dln Afr ca si/ヽ merica se potrivesc perfect deoarece odinioarう au fost
alう turate

zi fosile ale reptilei terestre

Lystrosa u ru s, din Triasic.

Fosile ale ferigii

G lossopteris, gesite pe
R5m;si!e fosile 'toate continentele sudice,
´
_ _5 01r ale reptilei
`=^]=‐ ceea ce demonstreazS c5
de ap5 dulce
in trecut au fost unite.
Mesosaurus, din
perioada permianS
ぜヂ

Alfred Wegener s-a nSscut in 188O in Germania gi s-a

摯

remarcat atat pentru IucrSrile sale ?n meteorolo-

一ム

ィ́
一

gie, cat gi pentru cercetSrile sale polare. Este ft

一
一
ヽ′ ．

considerat unul dintre pErintii geologiei mo-

／
′′

derne datoriti teoriei derivei continentale, : . i I

■ ■■ ■ ■・
〓 〓一 一■

chiar dacS validitatea acesteia a fost pusE la l-*-

轟

i
indoialS pAnd in anii 1950. A participat la Pri- \ .itr\ \
mul REzboi Mondial si a lucrat ca profesor in
Austria. A murit in 193O in Groenlanda.

RODOCROZIT
 11ヽ ミ i■ 三
■■撃 二書￨￨=￨三 ミ ■:111=lill:==三 三￨:￨11111111■ ￨￨￨￨ ‐
■ ￨￨ ￨￨‐ 1■ ￨￨:￨「 ￨￨■ 二 1111
=薔
￨‐

ヽ
=こ =警 '■ =111=￨■ =11111=:■ =事

supercontin
iclul supercontinental explicE SUpERCONTINttNTE DttN TRECUT
modul in care se formeazd gi se Au existat diverse supercontinente,
separd continentele. Conceptul Coiurnbia este celrnai vechi:a existat din
de,,supercontinent“ se referぷ la rttaselo iarde de ani panぅ ↑
u rrnう cu l,8 rn‖ n urmう
terestre gigentico forrnete OFin u鍮 irea cul,3 rniliarde de ani,i este cunoscut din
mai mttitOF COntine∩ te rttai mici care aむ studiul datelor paleomagnetice.Rod:nia
existat pe pianeta nclestrぬ de-8 1機 ng∪ ￨ a existat↑ n urmう cu lloo rnilioane de ani
istoriei ge③ logice,
,i Cuprindea cea mai rnare parte a us―
catului planetei noastre.A↑ nceput sう se
Cel rnai cunoscut este denurnit Pangea fractureze↑ n urrnう cu 9oo de milioane
5i a eXiStat chiarla sfar5itul erei paleozoi― de ani din cauza mi,cう ri10r rYnagmatice,
ce,ConforrYl teOriei derivei continentale, ↑nSOtite de o mare activitate vulcanicう .

continentele,,rYnici`Fpe Carele cunoa,tem Pannotia a existat din urrnう cu 600 de

astさ zi(Europa,Asia,Antarctica,Africa, rninOane de ani panぅ ↑n urrnう cu 540
Australia,America,America de Nord si de milioane de ani 5i a foSt descris de
Arnerica de Sud)prOvin din fragmen… geologullan W Dalziel↑ n1997 cel mai
tarea acestui supercontinent,Explicatia recent a fost Pangea,care a unit tOate
,t‖ a pOzitillor 10r actuale se gさ ¨
ntifiCう continentele anterioare↑ ntr¨ unul singur
Se5te in teoria tectonicii plう cilot adicう ↑n urrnう cu 250 de milioane de ani,uト
rni,Carea plう cilor tectonice pe rnantaua teriot s¨ a fracturat,is―a dispersat panう
Pё mantului. cand a fOrrnat continentele actuale.

Columbia∼ Rodinla∼ Pannotia∼ Pangea∼

1600 de 9igaani 1000 de gigaani 550 rn‖ .ani 250 rYlil,ani

MTNERALELE pAvArurulul
:1● 三 ￨==￨■ ￨■

01日 Supercontinentele s∪ 「 Is」 Э′

afete marl de teren care se fractureazう din cauza curentilor
calzi ascendenti prOvep 1 3‐ ^'3・ tatla superioarう
02口 in linia de fract∪ rare se fo′ ―eazさ un rft ttste o fosう n care se creeazう
tectonica alungitう ↑
ニ
litosfera oceanicさ 5i se sec3/う イ39mentele cttntlnentale
03日 COntinentele se sepa′ ら cr39reSiV 51,1∩ tre ele,apare un bazin oceanic(precum actualul
Ocean Atlantic)
04口 Cand bazinul ocear c at^ge o anum tう dirlnensiune J varstぅ , iar mar9inlle de contact
ale continentelor se c cc^esc 3_ a te cttnt nente,acestea incep sさ se scufunde sub plう cile
tectonice Apoi apar arT_イ ー _͡ IOase(cum ar fl antul muntilOr Anzi)

05.Avand↑ n vedere fo/-3 sre´ cら a Pう mantului,forta plさ Ci or tectonice pe o parte duce la

n9ustareaコ inchldere3 C3二 ^=Or OCeanlce de pe cealaltb parte a mar9inii continentale(asa

↑
｀`=c tera∩
cum se↑ ntamplぅ ↑
n Mareら う)
06口 in conseclntう dc_ら ^^3se cortl∩ entale se ciocnesc 5i forrYneaz5 un singur continent(su―
percontinent)La「 133 30 Cr apare de obicei∪ n la∩ t muntOS(precum Hirllalaya)5i ciCIUI
incepe din nou

RODOCROZIT
 Pangea∪ itima
De decenii Se studiazう Curn va fi planeta noaStrう in
viitor pornind de la ciclul Supercontinental,care se
iЛ
[:魁 鷲 ∬∬芯∬
i:‖ r瀧 ほ講鳥i[Tuiど
este cea a paleogeografului american Christopher
scotese,care afirmう cb peste 250 de rYniliOane de
ani s― ar putea forrna un nou supercontinent nurYnit
Pangea∪ ltirna,deoarece Oceanul Atlantic s¨ ar rYniC50¨

ra,aducand America rYlai aprOape de Africa,i de Europa.

￨■ ￨￨￨■ ￨■
・
￨￨'■ 11● ￨11111■ ￨● :1■ :■ ■■■￨
■三
=■
Se discutう alte trei scenarii posibile
pentru∨ iitorul planetei noastre,con―
forrn ciclului superco∩ ti∩ ental.Primul
supercOntinent posib‖ s¨ ar nurni Novo¨
pangeal Arrlerica s― ar cioc∩ i CU Antarc¨
irl群
if尾 し
誕 11は Fk鼻 ￨:fr』 ξ
響 :滝
lea s― ar nurYli Auricai fiSUra panasiaticδ
de la lndia panう la Arctica s¨ ar deschi―
de pe∩ tru a forrrna un no∪ OCea∩ .AI
treilea s― ar nunni Amasialtoate co∩ ti¨
nentele(cu e× Ceptia Antarct cll)S― ar
SuPercontinente : aduna la PolLll Nord.

Cea mai veche roce din lume

Regiunea montand Jack Hills din Australia este consideratd un
puradir pentru iubitorii de geologie. Acolo au fost gSsite
ス
こ濡き 」
桑 i mai vechi Je 4 miliarde de ani.in 2014,o
echipう cOndusう de Cercetう tori de la lnstitutul de Astro¨
'3し
biologie al NASA a folosit o nouS metodd de datare
'Ь

pentru a afla v6rstaexactd a acelor roci (alcbtuite

dintr― u∩ rrli∩ eral nurnit Zirco∩ ),i a deSCOperit una cu o
veChirYne de 4374 de rnilioane de ani.巨 ste co∩ sideratう
cea rnai∨ eche din lume.

Fき M!NERALELE PAMANTULUl
 国

■ ■
::ボ

■,
1

言尋.
―
N

彗率 :

篭
て
=ξ
l

ゝ轟 ￨

Coloanele Iui Hercule

tぎ ξ
番 :

｀
■
'
達 :

―
―
「
/蔓
じ

‐ ‐ ‐
￨ ￨￨￨￨￨￨‐ ￨‐ ‐ _ ‐

RODOCROZIT
 ealurile de ciocolatd sunt o
formaliune geologicd situa-
td in provincia Bohol (FiliPi-
ne)Care ocupb o Suprafatう de peSte
50 de kilometri pう trati.Este un an…
samblu de 1268 de rYnOVile aproape
n fOrrnう de con, Care
sirnetrice 5i ↑
variazう de la 30 de metri↑ nう ltime,
cea mai rnicら ,panぅ la 120 de metri
↑∩61time,cea mai mare.lntre nolem¨
brie,i mal,perioadう Ce coincide cu
anotimpul uscat, iarba verde care
acoperb dealurile devi∩ e maro.Pe
terenurile care separう mOVilele se
cultivう de obicel orez.

Aceste dealuri au apう rut cu rnili―

oane de ani ↑ n urmう pe fundurile
oceanelor ,i de aceea conti∩ din
abundentう fOSile de anirlnale mari―
ne, precum corali, rnolu5te 5i alge.
Miscう rile tectonlce a∪ ridicat stra―
turile de roci Sedirllentare panう la
suprafatう 5i atat erOziunea de la
ploale,cat oi de la∨ ant le― al∩ muiat
relieful panぅ au cOnferlt u∩ aspect
i―

sirnilar cu cel al bomboanelor de

ciocolatう .ln prezent sunt o atractie
turisticう deosebit5, Cu dOuё corn―
plexe hoteliere,Au fost declarate al
treilea Monument Geolo9ic Natio―
nal din Filipine↑ n1988.

=:

MTNERALELE pAuAurulut
 LOCURIIMPRESiONANTE

1遡

鐵 ￨

﹁
礁響﹂
甕五

fl‐
■ti募・
t
奎f 毛 ざ
義

RODOCROZ!T
 Ｃ
■■ リ
■■■■
O Ce culoare are rodocrozitul Pur?

a. Verde
b. Roz
c. Albastru
d. Portoca ttu

●
La ce se fo10Seste rodocrozitui↑ n sectorulindustrial?

Pentru a∨ opsl Pentru a u∩ ge Penlru a extrage Ca minereu de

a∨ loane a ngre∩ aJe petrol manga n

RelatiOneaztt conceptele:
●
1. Teorra derivei a. Unirea mai multor conttnerte
continentale mai mict
2. Supercontinent b. Supercontinent rPotetlc a1

3. Pangea Ultima viitorulut

ｃ． ｄ

4. Cea mai veche rocd Alfred Wegener

Are o vechime de
Ｅ

4-374 de mrlioane de a^

14 MTNERALELEpAmANTuIut
● De cand se cunoa,te rOdOCrozitul?

Cu c6te milioane de ani in urmS a existat supercontinentul

Rod in ia?

ce lar5 se aflS dealurile de ciocotat5?

Glin
一
一 ． 一・ ・  
・一
．．
．    
．

・ 一 一
．
  ・
 
．
         ・
・
・
・一
．

RoDocRozrr 15
 lollFCT:ONE^=A

Ｓ ′
DESCOPERA:

同国

29,99 1ei

, llllllllllllllUl[ll tll nrTtl