DOPAMINA Despre cum o singura molecula din creierul nostru controleaza iubirea, sexul si creativitatea - si va hotari soarta omenirii ‘Traducere din engleza de Adina Avramescu DANIEL Z. LIEBERMAN [ co-LEcTIA MICHAEL E. LONG DE STINTA‘Titlul original al acestel carti este ‘The Molecule of More: How a Single Chemical in Your Brain Drives Love, Sex ‘and Creativity ~ and Will Determine the Fate of the Human Race. ‘Autori: dr. Daniel Z Lieberman i r. Michael E. Long. Copyright © 2018 by DanielZ Lieberman, ‘MD, and Michael E Long. «© Publica 2019, pentru eitia in Limba romind ‘Toate dept reervate Nl prte din seats Carte pte repredar su dfestaln ce erm supe orc milace sr fot nie, ‘reptind carl nor site cate a ee ek ‘Sortuloersainpares ettra Deseierea IP Blotc Nationale Romie [CEBERMAN- DANIEL ‘Dopamin: despre cu snguré males in ‘eer nstracontolan bree ‘eats va hotaroarta omen / Dai {Elebermanp Michael E Lang tad din egies ‘eadinanvamesca-bictey abn 219 [LLong. Michael E. ThAvramescu, Adina trad) 199 sorron: Citilin Muraru,SilviuDragomir bestow: Alexe Popesct spactor: Cornelia Beldiman ‘comcron: Rodica Crefu, Elena Bip bm Dragos Tudor CUPRINS Introducere: Sus versus jos 1. Iubirea.... 2, Drogurile 3. Dominatia enna 4. Creativitatea si nebunia .... 5. Politica 6. Progresul 7. Armonia Bibliografie ..DANIEL Z. LIEBERMAN si MICHAEL E, LONG 2 Lainceput, Dumnezeua creat cerul gi pimantul. Sus versus jos Uitati-va in jos. Ce vedeti? Mainile dumneavoastra, biroul dumneavoastra, podeaua, poate 0 ceagcd de cafea, un laptop oriun ziar. Ce au ele in comun? Acestea sunt lucruri pe care le puteti atinge. Ceea ce vedeti cand va uitati in jos sunt lucruri care va sunt la indemana, lucruri pe care le puteti controla chiar acum, lucruri pe care le puteti migca si manipula fara planificare, efort sau gandire. Fie ci este rezultatul muncii dumneavoastra, al generozitatii altora sau pur si simplu al intamplarii, o buna parte din ce vedeti jos va apartine. Sunt lucruri aflate in posesia dumneavoastri. Acum uitati-va in sus. Ce vedeti? Tavanul, probabil tablo- uri pe un perete sau lucruri aflate dincolo de fereastr: Paci, case, cladiri, nori pe cer - orice se afla in departare. Ce auele in comun? Pentru a ajunge laele, trebuie si va faceti un plan, sa génditi, si calculati. Chiar daca nu sunt prea departe, tot enevoie deun efort coordonat pentru ajunge laele. Spre deosebire de ce vedeti cand va uitati in jos, taramul de sus cuprinde lucruri pe care le puteti obtine printr-un efort de gandire gi prin munca. = a DOPAMINALE, DANIEL Z. LIEBERMAN si MICHA 4 Este la fel de simplu precum suna. insa pentru creier aceast distinctie marcheaz dou moduri de gandire total diferite: doud maniere complet diferite de a aborda lumea. in creierul nostru, lumea de jos este controlata de 0 mana de substante chimice - neurotransmitatori - care ne permit si cunoagtem satisfactia gi s4 ne bucuram de tot ce avem in clipa de fata. Dar, cand ne indreptim atentia spre lumea de sus, creierul nostru se bazeazi pe o substanti chimicé diferi- tA pe o singura molecula -, care nu numai cd ne permite si trecem dincolo de taramul lucrurilor ce ne sunt laindemana, dar ne $i motiveazi si urmam, sa controlim si sa posedim lu- mea la care nu aver un acces imediat. Ne face si cdutm ace- le lucruri care se afla departe de noi ~ att lucruri fizice, cat si lucruri pe care nu le putem vedea, cum ar fi cunoasterea, iubirea, puterea. Fie ci este vorba de a ne intinde peste masa dupa solnita, de a zbura pana la Lund intr-o naveta spatiala sau de a ne inchina unui zeu aflat dincolo de spatiu si timp, aceasta substanta chimicd ne ofera control asupra oricdrei distante, geograficd sau intelectual. Acele substante chimice joase - haideti si le numim Aici & Acum-uri - ne permit si experimentam ce avem in fata noastra. Ne fac si savurdm gi si ne bucurdm sau probabil sa ne luptam ori sa fugim, chiar acum. Substanta chimicé inaltd este diferita. Ne face si ne dorim cea ce nu avem inca gi ne a ghes s cdutim lucruri noi. Ne raspliteste cdnd ne lisam in voia ei gi ne face si suferim de fiecare data cand ne impo- trivim ei. Este o sursi de creativitate si, la capatul celalalt al spectrului, de nebunie; este cheia pentru dependent gi calea catre recuperare; este farama de biologie care il face pe di- rectorul ambitios si sacrifice totul de dragul succesului; pe actorii $i antreprenorii de succes, si continue si trudeascd mult vreme dupa ce au obtinut toti banii gi toata faima la care au visat vreodata; si pe sotul multumit sau sotia mul- fumita si rigte totul pentru fiorul produs de altcineva, Este sursa acelei pasiuni irefutabile care ii determina pe oamenii de stiinta sa caute raspunsuri gi pe filosofi, sa identifice ordi- nea, ratiunea si sensul. Eane face si ne indreptim privirea citre cer pentrua gisi izbavirea si pe Dumnezeu; este motivul pentru care raiul este sus si paméntul este jos. Este combustibil pentru motorul visurilor noastre; este sursa disperarii noastre cand eguam. Este explicatia ciutarilor si reugitelor noastre, a descoperiri- lor gi prosperitatii noastre. $i este motivul pentru care fericirea noastra nu este nici- odata de durata. Pentru creierul nostru, aceast molecul unica este dispo- zitivul multifunctional fundamental, care ne impinge, prin mii de procese neurochimice, dincolo de plicerea simpli de a fi, cdtre un univers al posibilitatilor care se infatigeaz’ in imaginatia noastré. Mamiferele, reptilele, pisarile, pestii, toate au aceasta substanta chimicd in interiorul creierului lor, dar nicio creatura nu o poseda intr-o masura mai mare decat fiinta umana, Este o binecuvantare si un blestem, omo- tivatie gi o rasplata. Este alcatuita din carbon, hidrogen, oxi- gen gi un singur atom de azot, insi rezultatul este complex. Aceasta este dopamina gi ea ne spune, nici mai mult, nici mai putin decat povestea comportamentului uman. $i, daca vreti, puteti si o simtiti chiar acum, si-i oferiti controlul. Ridicati privirea. 15 DOPAMINALIEBERMAN $i MICHAEL E. LONG DANIEL 16 ie O nota din partea autorilor aR Am pus in aceasti carte cele mai interesante experimente stiintifice pe care le-am putut gasi. ins unele parti sunt speculative, in special in ultimele capitole. in plus, exist locuri unde am simplificat foarte mult pentru ca materia- lul si fie mai ugor de inteles. Creierul este atat de complex c& pnd gi cel mai sofisticat neurolog trebuie sa simplifice pentru a construi un model de creier care poate fi inte~ les. Totodata, stiinta este dezordonata. Uncori, studiile se contrazic reciproc gi este nevoie de timp pentru a stabili care rezultate sunt corecte. O trecere in revista a tuturor dovezilor existente s-ar transforma rapid intr-un proces obositor pentru cititor, astfel cd am selectat studiile care au avut un impact hotrator asupra domeniului gi care re- flecti un consens stiintific, cand acesta exist3. $tiinta nu este doar dezordonata; ea poate si se dove- deasca bizara uneori. incercarea de a intelege comporta- mentul uman poate sa ia forme ciudate. Nu este ca gi cum ai studia o substanta chimicd intr-o eprubet sau chiar infectiile la oameni. Cercetitorii creterului trebuie sa ga- seasci modalitati de a declanga comportamente impor- tante, intr-un mediu de laborator - uneori este vorba des- pre comportamente sensibile generate de pasiuni precum furia, Licomia sau chiar dorinta sexual. Cand a fost posi- bil, am ales studii care pun in lumind aceasta ciudatenic Pe deo parte, cercetarea omului, in toate formele sale, este complicat. Nu se aseamand cu ingrijirea medicala, in care un medic si pacientul sau lucreaz impreund pentru a trata boala acestuia din urma. in acest caz, ei aleg tra- tamentul pe care-I considera cel mai eficient gi singurul scop este acela de a-l face pe pacient si se simta mai bine. Pe de alti parte, scopul cercetarii este sa raspunda lao intrebare stiintificd. Chiar dacd oamenii de stiint4 mun- cese din greu pentru a minimiza riscul la care se supun cei implicati, stiinta trebuie sa aiba intaietate. Uneori, acce- sul la tratamente experimentale poate sa duca la salvarea ‘insa, de obicei, subiectii implicati in cercetari sunt expusilariscuri cu care nu s-ar confrunta pe parcursul unei ingrijiri medicale normale. Oferindu-se ca voluntari pentru studii, participantii isi sacrifica o parte din propria lor siguranta in beneficiul altora - oameni bolnavi care se vor bucura de o viata mai buna, cand cercetarea are succes. Ei sunt asemenea pom- pierilor care intra fara ezitare intr-o cladire in flacari pentru a-i slava pe cei care sunt captivi acolo, alegand sa se puna in pericol pentru binele altora. Elementul-cheie, desigur, este ci participantul la cer- cetare trebuie si stie cu exactitate in ce se baga. Se numes- te consimtamént informat gi, de regula, vine sub forma unui document lung care explica scopul cercetarii i pre- zintd riscurile implicrii. Departe de a fi perfect, este to- tugiun sistem bun. Participantii nu-l citesc intotdeauna cu atentie, mai ales daca este foarte lung. Uneori, cercettorii omit o serie de lucruri, deoarece ascunderea adevarului este o parte esentiald a studiului. Dar, in general, oamer de gtiinta fac tot ce se poate pentru a se asigura ca partici- pantii vor fi parteneri cooperanti pe parcursul cercetarii care are ca tint misterele comportamentului uman. ” DOPAMINAEBERMAN 51 MICHAEL. DANIEL Z. ry Iubirea este o nevoie, odoringa, un imbold de a obtine cel mai mare premiu al viefii. HELEN FISHER, ANTROPOLOG BIOLOG Iubirea Ai gdsit persoana pe care ai asteptat-o toata viata ta? Atunci de ce luna de miere nu dureazd la nesfarsit? in care analizam substantele chimice care ne fac sd dorim sd facem sex si sd ne indragostim - si de ce, mai devreme sau mai tdrziu, totul se schimba. Shawn a sters un petic din oglinda aburita a baii, gi-a trecut degetele prin parul sau negru si a zambit. ,Totul sd meargd strund”, a zis el. $i-a dat jos prosopul si si-a admirat abdomenul plat. Obsesia lui pentru sala de fitness produsese doud treimi dintr-un , six-pack”. De aici, mintea lui a trecut la 0 ob- sesie mult mai presantd: nu iesise cu nimeni din februa- rie. Era un mod elegant de a spune cd nu mai facuse sex de sapte luni si treizile - si s-a intristat, dandu-si seama ca tinuse o socoteald atat de precisa. Ins aceasta peri- oada nefericitd avea sd ia sfarsit in seara aceasta, s-a gandit el. 19 DOPAMINADANIEL Z. LIEBERMAN si MICHAEL E. LONG Odata ajuns la bar, a trecut in revista posibilitatile. inacea seard se aflau acolo o multime de femei frumoa- se ~ nu ca infatisarea ar fi reprezentat totul. Desigur, simtea nevoia sd faca sex, dar, totodata, tanjea sd aibd © persoand in viata lui cdreia sa-i trimité mesaje fara niciun motiv si care sd-i insenineze fiecare zi. Se con- sidera un romantic, chiar dacé in acea seard era vorba doar despre sex. {i tot incruciga privirea cu aceea a unei tinere femei care statea la 0 masa inalta impreund cu o amicd vorba- reat. Avea parul negru si ochii caprui. Shawn o observase pentru ed nu era imbrécata in tinuta obisnuitd de sam- bata seara - purta pantofi fara toc gi blugi Levi's, in loc de tocuri si haine de club. El s-a prezentat si conversatia ademarat rapid si fara obstacole. Numele ei era Saman- tha, iar primul lucru pe care I-a spus a fost ci se simte mult mai confortabil facand exercitii cardio, decat si dea pe gat sticle de bere una dupa alta. Astfel, au ajuns sd di cute in amanunt despre sali de fitness din oras, aparate de gimnastica si avantajele relative ale antrenamentu- lui de dimineata comparativ cu cel de dupd-amiaza. Tot restul serii el mu s-a miscat de langa ea, iar ea gi-a dat seama imediat cd se simte bine in compania lui. Numerosi factori i-au impins catre ceea ce avea sd devind o relatie pe termen lung: interesele lor comune, faptul cd se simteau bine impreund, chiar si bauturile siun pic de disperare. Dar niciunul nu era cheia reald @ iubirii. Factorul major a fost acesta: ambii erau sub influenta unei substante chimice de natura sd modifice gandirea. in aceeagi situatie se aflau tofi ceilalti din bar. $i, dupa cum se vede, si dumneavoastrd. Ce poate fi mai puternic decat placerea? Dopamina a fost descoperité in creier in 1957 de Kathleen ‘Montagu, o cercetatoare care lucra intr-un laborator al Run- well Hospital din apropierea Londrei. La inceput, dopamina a fost perceput pur gi simplu ca 0 modalitate prin care corpul produce o substanta chimici numita norepinefrina - numele atribuit adrenalinei atunci cind ea este gisita in creier. insa oamenii de stint au inceput sa observe apoi lucruri ciudate. Cu toate c& doar 0,0005% din celulele creierului produc do- pamind - una din doua milioane - aceste celule par si exercite o influent disproportionat asupra comportamentului. Parti- cipantii la cercetare au avut senzatii de placere cand au activat dopamina si au depus eforturi serioase pentru a declanga acti- varea acestor celule rare. De fapt, in circumstantele potrivi te, este imposibil si rezisti incercarii de a activa dopamina ma simt bine. Unii oameni de stint au botezat dopamina molecu- 1a placerii, iar calea urmata in creier de celulele producitoare de dopamind a fost numit’ circuitul recompensei. Reputatia de moleculd a placerii a fost consolidata si mai mult de experimentele cu dependenti de droguri. Cercetatorii le-au injectat acestora un amestec de cocaina si zahar radi- activ, ceea ce le-a permis oamenilor de stiinta sa afle care parte a creierului lor ardea cele mai multe calorii.in timpul in care cocaina intravenoasa igi facea efectul, participantii tre- buiau s& evalueze cat de euforici se simteau. Astfel, cercet’- torii au descoperit cd activitatea mai intensa de pe circuitul recompenseimarea euforia. Pe masura ce organismul elimina cocaina din creier, activitatea dopaminei scidea, iar euforia dispirea. Studii suplimentare au produs rezultate suplimen- tare, Rolul dopaminei de moleculé a placerii a fost stabilit. 21 DOPAMINAICHAEL E. LONG DANIEL Z. LIEBERMAN gi 22 CAnd alti cercetatori au incercat s4 reproduca rezultatele, au inceput si apard unele lucruri neagteptate. Ei s-au gandit cA circuitele dopaminei nu s-au dezvoltat pentru a-i incuraja pe oameni si devina euforici cu ajutorul drogurilor. Drogu- rile erau doar o forma artificial de stimulare a dopaminei. Parea mult mai probabil ca procesul evolutiv care valorifica dopamina si fi fost generat de nevoia de a motiva supravie- fuirea gi activitatea reproductiva. Astfel, ei au inlocuit coca ina cu mancare, agteptandu-se si observe acelasi efect. Cea ce au descoperit a surprins pe toati lumea. A fost inceputul sfarsitului pentru dopamind camoleculé a placeri Dopamina, au constatat ei, nu are nicio legatura cu pla- cerea. Ea oferd o senzatie mult mai influent. intelegerea dopaminei s-a dovedit a fi cheia pentru explicarea si chiar anticiparea comportamentului asociat cu o serie spectacu- loasa de activitati ale oamenilor: creatia artistic’, literara gi muzicala; cdutarea succesului; descoperirea unor lumi noi si aunor legi noi ale naturi indragostirea. eflectiile legate de Dumnezeu - gi ‘Shawn stia ca este indragostit. Temerile lui se topeau. Fiecare zi il faécea sd se simtd tot mai aproape de un vii- tor de aur. Cu cat petrecea mai mult timp cu Samantha, incéntarea lui sporea, iar exercitiul anticiparii devenea constant. Fiecare gand legat de ea ii sugera posibi nelimitate. Cat despre sex, libidoul lui era mai puternic caniciodatad. Orice alta femeie era inexistenta pentruel. Mai mult decat atat, cand a incercat sa-i marturiseasca Samanthei cat de fericit este, ea I-a intrerupt spundn- du-i cd simte exact acelagi lucru. Shawn voia sd fie sigur ca vor fi impreund pentru totdeauna, aga ca, intr-o bund zi, a cerut-o in céisatorie. Eaa spus da. La cdteva luni dupa luna lor de miere, lucrurile au Inceput sd se schimbe. La inceput, ei fuseserd obsedat unul de celélalt, dar, odata cu trecerea timpului, dorin- talor arzdtoare a inceput sd se domoleasca. Credinta ca totul este posibil a devenit mai putin certa, mai putin obsesivd, a incetat sii mai fie centrul tuturor lucrurilor. Exaltarea lor a inceput sd se stingd. Nu erau nefericiti, dar satisfactia profunda pe care o simtiserd céndva era de neregasit. Sentimentul unor posibilitati nelimitate a inceput sd devind nerealist. Gandurile despre celdlalt, care se ndsteau constant inainte, au incetat. Alte femei au inceput sa-i atraga atentia lui Shawn, degi nu inten- tiona sd o ingele pe Samantha. La randul ei, aceasta ac- cepta sd flirteze uneori, chiar daca nu era vorba decat despre un zambet impartagit de studentul angajat sa pund cumpdrdturile in sacosa intr-un magazin. Erau fericiti impreund, dar strdlucirea noii lor vieti incepuse sd semene cu aceea de pe vremea cand trétiau separati. Magia, sau indiferent ce fusese ea, se destriima. {intocmai ca ultima mea relatie, se gandea Samantha. ‘Am mai trecut prin aga ceva, isi spunea Shawn. Maimute si sobolani si de ce iubirea se ofilegte intr-un fel, sobolanii sunt mai ugor de studiat decat fiinte- Je umane. Oamenii de stiintd le pot face mult mai multe lu- 23 DOPAMINA