Cap 2 Nursing ta neuro psbiatrie Logopedie Terapia logopedics face parte din protocolul de recuperare in diverse situapl patologice (dsfuncyi neurologic, fonatort sau tulburiri de seris-itit, etc), care pot deteriora, In diferite rade, functia esentjaldalimbajulul: comunicarea. Existenfa acestordisfuncti la copit, da gta dul cu diverse afectiuni neurologice sau dupS interventilchirurgicale la nivelul aparatult fonator apropie mult logopedia de servicile medical a cirorcalitate este sporita de multiple specializari fn domeniul psihologiel Pshthoterapie Sedingele de psihoterapie si consiliere psthologicx sunt centrate pe nevoile paciensilor§1 vizeaz3 0 arielargh de probleme: cognitive, comportamentale, depresie, singuratate, divory, anxietate, ori multiple si complexe tulburiri emotionale. Ingedingele de psihoterapie se deschid nol usi spre redescoperirea de sine. Terapie ocupational Terapia ocupationald este o forma de tratament care foloseste activitp\ si metode specifice pentru a dezvolta, ameliora sau a reface capacitatea pacientului de a-si desfajura acuwtipile necesare viel zilnice, de a compensa disfunctii ia diminua deficitele fizice. Se Concentreazd pe ajutarea oamenilor de a dobindi independenga in toate zonele de activitate pe tare le desfasoar3. Terapia ocupationali ofera copillor si aduliilor metode variate, activita plicute, distractive, pentru a imbog3si deprinderile cognitive izice i motor si pentru 2 sport {nerederea in sine. Cu ajutorul terapiei ocupationale, un pacient cu probleme in dezvoltare va {nvaja si interactioneze cu membrii familiei si si dezvolte relat sociale cu alte persoane $1 parteneriate si parteneri Hidrokinetoteraple Hidrokinetoterapia reprezint’ kinetoterapia in ap3, respectiv baza recuperarii medicale, tuna din principalele forme de refacere a functilor diminuate in urma unor boli sau traumatisme Hidrokinetoterapia este un antrenament individual care presupune lucrul cu un kinetoterapeut HHidrokinetoterapia este adresati tuturor categorilor de varsta, de la copii pind la varstnici, cu rezultate foarte bune in tratamentul integral pentru o gamé largi de afecsiuni. 2.2, Nursing in sdnatate mintala si psihiatrie Notiuni introductive Psiblateia. Este 0 ramuri a medicinei care se ocup& cu studiul, prevenirea si tratarea tulburirilor mintale, a problemelor emotionale si comportamentale. Cuvintul psibiatrie a aparut in secolul XIX sare etiologie greac’fiind format din cuvintele: ,Psiche”, care inseamn’ suflet, definind ansamblul fenomenelor psihice considerate ca formand o unitate personala, $1 clatros", care inseamna sting3, medicin3 ‘Sandtatea mentala. Este 0 nofiune care face referire la individ si mediul inconjurator, doi parametri supusi unor mari variafii, in functie de contextul istoric, socio-cultural si geografic ‘Sinitatea mentalA trebuie apreciatd in raport cu o schemé dinamica, ea Insdsi variabild nu numal pentru individ dar 5i pentru mediu, ‘Au fost propuse numeroase defini, dintre acestea urmatoarele resin atengia fie prin plasticitatea formula, ie pentru caracterul dinamic sau chiar utopic: Aptitudinea psihicului de a functiona intr-un mod armonios, agreabil, eficace, atunci ccind circumstangele permit, de a face fafa cu suplete situafilor dificile si de a restabili, dupa o incercare, ehilibrul dinamic" (Sutter). »Sinitatea mental nu se defineste numai prin absenfa tulburdrilor, ci ca o stare de cechilibru 51 armonie intre structurile nervoase ale individului si structura mediului la care 306 ‘Scanned with CamScannertrebuie si se adaptere Chiar atunci cand v0 un echilibru stabc, aun efor permanent de echilibt Mormalitatea. In Dictionarul ps matric at bus poihue” sunt acele persoane care s€ 318 " desf’soara existenta. Ele pot avea eve afecteazs capacitsple lor de jude ‘adaptare sociala 31 personald in perfects armon fect normalitate” - 2 ‘Omul este o ints contradictorie 9 paradoxals. spun pe invats comporte cand normal, cand ‘anormal, grape o sigue Te nd Fred deinen Porras pric a vormalitatea este C2P2 a oan pe a ” Mattieudinea defintulor $+ diversitatea acestora pledeazs pentru normalitate psihics. Unul dintre Psi , normalitate ca find tot ‘att de complex © 5! paleta trait tire sifrumos ale omulut ale mall gqrare simpld 2 granite) duis 0 a Pe grup Ofer © gute pronaree naps Tearage mana, scaurl image un 520 aes iba Dae a ae retfmetra eincolo de 2% se pentru ars relua echabibral D204 2 le : uul echilibru nu poate fi casueat Scaunul CA inapor pe pudes, Pentre * = {20 ponitie complet now Tica tendinta dea reveni la cea veche a Pot rocesele care contribuie |2 ie stieate sunt considerate modal) de funcporare 2 determin’ o dezvoltare flexibil3, continua, a personalitapn ‘Acestea SUNT: | oe Confruntarea cu realtate2 oo 2 | ~ Reprimarea eficienta (excluderes totald a impulsurilor si a ganduriior nedonte). = Autointuitie - = Tigrare (organizare progresiva a mecanismelos de integrare intr- [Abstractie (aptitudines de a gandi despre Jucruri). Toleranta la frustrare = gutonomie adecvata varstei si experiensel. Procesele care contribuie [2 anormalitate: Procesel ium /imagmane - sub presianea sa, individul poate renunts com sila realitate. Ev darea extrema din lume este {ntalnita in cele mai sev’ Gulburare mentals, psthozele — Reprimarea ineficientS, cu efecte secundare uneori jenante: cand granita ¢ sy imagnat se serge “End lumea din inconstient ajunge in starea Ge conse’ incepe boale psthica. _ Autodeceptia, dezintegrarea/disocierea psthicd. ~ Pulsivitatea necontrolata, care duce la exhibitionism, manic — Fixatie la nivel juvenil Boala psihicd inseamnd afectarea uneia sau mai mult tor funcyi ale intelectui (cum ar sect te ts St am Se rc ‘re individul prezintd 0 insuficienta generala de dezvoltare a _ - capacitapilor intelectuals Boala psihicd a devenit in milentul Ill, a — 0 boala endemica, alitun d somatice i f - fe alte cateva > ce care fac ravagit in toats lumea st in toate rasele si clasele sociale ia Dintr-o boald rezervati unor dezmostemi{i ai soryui (prostul satulu)), sau dintr-o boala rezervata celor cu timp de ,huzur 51 rasfajun’, a ajuns in centrul preocupinior medicine: ", a ajuns in centrul psihiatrice, prin amploarea pe care a luat-o 51 prin determinismul social mal so anormal: 4304 va aces ‘Scanned with CamScanner) Cop 2 Nursing tn neuro-psihatrie Cu toate acest reptnebunt pein eat sll sunt. ty continue, stigmata dniga,etichett de compasiunea si prea multe a $lempatia pe care le genereaza bolnavil somatici Nuexistt Intdmpla in ae de stringere de fondurt, pentru bolnavil psthict, asa cum se Aparent Sune Fel ga Fon pnta ch eri lor exo dimueash Pentru chmullse pace camenl tem 9s nde de pete mu pling Tulburdrile principalelor procese psthice imagingburtrileproceslor cognitive se refed la percep, atm, memart, gine Tulburdri de percepgie cantitativa sunt hiperestetia, hipoesteria, cenestezia. ~ Hiperestezia consti in exagerarea excitailorexteroceptive. Sunetele (scAtitul unel us, muzica) devin deranjante. Apare in nevroze, perioadele de sevrajetanolic toxic. = Mipoesteria const’ tn scAderea excitabiltiil care determin} 0 neclaritate In perceperea lumii exterioare. Cenestopatia este 0 form& specald de hiperestezie, caracterizath prin senzatil dureroase, difuze, trite penibil 1 constient de citre bolnav. Se intlnese fn nevroze si nu au corespondent somatic patologic. Tulburdri de percepfe calitatve: lua, alucinagi, pseudohalucinafil, agnozi. = Tluzile sunt percephii deformate ale obiectelor. In stirile deirante din schizofrenie se Intdlneste tluziasosilor, c&nd persoane apropiate, taal, mama, pot filuate drept persoane strdine,ostile, determindnd un comportament agresiv. = Halucinagile sunt percepfi fir obiect: exteroceptive (vizuale, aueitive, gustative, clfactive, tactile), viscerale,kinestezice, Cele mal frecvente halucinai exteroceptive sunt cele auditive. Ete pot fi: = Elementare: foneme sau acufene (fiuitur,fdgieli in urechi) care se tntdlnese in surmenajul nevrotic sau In encefalopatiletoxice. = Comune: pacientul aude zgomote definite (litrat de chine, pasl de om, bitil ale ceasulul) — Complexe: perceperea unor voc, bi sau monoauricular, tn consens (nefavorabile ori favorabile) sau antagonice (Ia oureche il vorbeste de bine, la cealalté de ru) Imperative, cu conginut auto sau heteroagresiv (sinucidere sau crima); pacientul se poate emascula (cast) sausi enucleazi globul ocular Apar In schlzofrenie,psihoze toxice, bese patologicd Halucinagile olfactive constau In perceperea unor mirosuri dezagreabile, de amoniac;cadavru, pir ars, fecale Halucinayiile tactile (haptice), se IntAlnesc fn schizofrenie i fn toxicomani. = Pseudohalucinafile sunt halucinaiipsihice,fir8 proiecyie tn afard,lipsite de estezie 4 spatialitate. Bolnavii* aud" cu creferul, ° vid" cu ochii minfi.Se tntAlnese tot fn schizofrenie. — Agnonlile sunt tulburdri manifestae prin lipsa de recunoastere a obiectelor vazute, pipiite, a sunetelor sau a persoanelor, in condijile i care organele de simf sunt integre Existenfa halucinaillor este uneori greu de recunoscut, deoarece pacientul fle na coopereac’, fie le ascunde, le disimuleazS. Observarea bolnavului fn timpul triirilor halucinatori este foarte important5, Bolnavul este concentrat, priveste in directia de unde “vin vocile” sau “vede imaginile’,alteori Inchide ochit sau {si astupa urechile, face gesturi de aparare, vorbeste singur. Tulburdrile atenflel se numesc disprosextl 308 ‘Scanned with CamScannertent medical! generall9t ‘Tratat de Ingrfiet medieae pentrw a Mipoprosexta fnseamnd diminuarea atentiel #1 s¢ fe tn schizofrenie 5! 1" Hees ind diminuarea atenpiel gi se Intalneste Ins sntaofrenie 9 Miperprosexta, In excitagia maniacald atengia o% exacerbats involuntar, ca 91 10 exaltirile toxice ( alcool) 0 hiperprosexte voluntara se ‘observa ta paranotch $1 lit novrotici. Investigatia clinica a atentiei se poate face extrem de simplu: pacientul este invvitat sX numere inapol de a 100 din 2 n 2,84 pareze oliterd pe o pagind tiparitl ori thexpana Tn odine invers8 une anf sav ele Aptana Fa eaaare ruororet se numesc dlsmnezi spot canta scala Tulburdri cantitative ale memoriet ~ Mipermnezia reprezintd exagerarea patologica a proceselor de fare, conservare $1 Upon ref lal in epsondele maniacal sh Da) ‘rl poate avea © omatied selectiva (doar unete amanunte) ‘cirile depresive dellrante. Fumator!t tle oplu povestesc cX" trvese Intro noapte cn secol’. Hipomnezia ‘Inseamnna scdderea in diferite grade a funcyiel mnezice si Se intalneste de le surmena) neurastente stm state depress Amnezia const’ in pierderea total’ a capacitagii de fixare, conservare , recunoastere Siroproducere, fle separate, fie totalitatea lor. Tulburarile calitative ale memoriet (paramnezitle): a vecnoastert se intinese In surmena $11 schizofrenie cind persoanele apropiate sunt jdentificate ca duymant 9! pot devein periculoase. — Confabulatia consta in umplerea unor igolurt de memorie cu evenimente imaginare; pacientul, ignordind deficit merit ete ferm convins c& relateazi cu sincerita’e- Continutul ‘confabulapiilor poate fi uneori fantastic (aboard cu avionul) ori oniric, ‘ilar celor din vis (convoaie de sicre, ‘oameni cu capete taiate), Tulburdrile de gandire si limba}, Gindirea pereazd prin nofiuni care exprima simbolic fapte, fenomene, relatii, actiunt. Simbolurile sunt cuvintele, deci intre gandire $i limbaj exista 0 Jegatura indisolubild “Tulburarile de gAndire sunt cantitative $1 calitative. Tulburdrie canticative ule géndirils Tabard geneh prin modiicar ale debit gine reprezentate de abiferie braifemle 5 Qu1hur2 de coerent’. “Tahifemia sau logoreea, se intAlneste in sschizofrenie ,in faza de mante a bolli bipolare jg: se caracterizeaza prin accelerarea eului verbal, mergand pana la fuga de ides 3 car ete unor euvine ola, 73 Tegaturd tre cle __Bradifomia se intalneste in depresie cand ‘itmul ideilor si al vorbirii este foarte lent, pnvort pacientil abia scoate un cavant ‘Tulburarile de coerenta sunt dezlanarea $1 incoerensa vorbirii $i salata de cuvinte, in care bolnavul emite cuvinte fara sens $1 legitura intre ele. | Tulburdnle calitative ale gandirii sunt tulburari de fond, de continut si se manifesta prin: Ider prevalente Desi raportate 1a © situatie real, sunt disproportionate $1 tae rdante cu realtateaspre exemplu, cum arf preocupirile legate de | fanchionarea propriilor organe. Se ntalnese in nevroze, psihopatii | Idei obsesive apar impotriva voinfel individului, care le recunoaste caracterul | parazitar si lupta impotriva lor pentru ale jnlatura, desi nu reuseste. Se intalnesc in pavpoza absesiv:fobici dar siin debutul schizofrentel, | Compulsiumi sunt idei obsesive de contrast, care constau in teama de a nu savarsi un act impotriva convingerilor psihosociale, general acceptate : teama de a nu alapta opilal pentru a nuct sufoca sau teama credinciosilor rea nu comite blasfemi in| biserica ale ritmului ideativ si sunt 309 ‘Scanned with CamScannerian 2 Nursing Ir neuro-psihiatre Fobiile reprezinta teama cu object precis (fobit de locuri, de oament, animale, insecte, fenomene, boli, moarte }: ~ Agorafobie, teama de spatillargi, deschise ( pag). ~ Claustrofobie, teama de spapiiinchise. ~ Zoofobie, teama de animale. ~ Sitiofobie, teama dea flotravit. ~_ Tafofobie, teama de a fi ingropat de viu - ~ Ideile delirante sunt reflectiri gresite ale realitatil, incompatibile cu critica 51 de neingeles. Temele de delir pot fi: ~ De vinovatie, de persecutie, autoacuzare, gelozie ~ De negatie ( persoana afirmé ca nu mai are organe) ~ De grandoare, absurd gh contador (Amo turmd de elefani abi v8 dau drs unul, dar vreau o figari") ~ Dee filiatie ( Sunt ful ui Viad Tepes si al lui Stefan cel Mare") = Deinvensie, delirul mistic ; Delirl se intlnestein exettia manlacali la paranoil, poate finsosit de halucinais 8 para pe un fond autist. Tulburarile imaginatiet: ce scaderea imaginafiel se intdlneste in nevrozele obsesivfobice si poate fi tranzitorie. — Exaltarea imaginafiei se intdlneste in intoxicafiile cu alcool, excitafia maniacala sau in delirul de invensie. — Mitomania este tendinfa maladiva de a denatura adevarul, de a mingi. Este lipsita de scop si de beneficii utilitare. ; ; — Simulafia constd in imitarea sau falsificarea adevarulul in privinta stAril de sanatate, prin crearea imaginar’ a unor tulburari somatopsihice, a unei boli inexistente, in scop utilitar. — Disimularea este cea mai periculoasi, deoarece bolnavul ascunde simptomele bolii in ‘scopul sustrageriide la tratamentul obligatoriu sau pentru punerea in aplicarea unor ‘dei delirante, de sinucidere sau omucidere. Tulburdrile afectivieayil. Stirile afective sunt emofiile, dispozitia, sentimentele si pasiunile Tulburdri cantitative ale afectivita = Hipotimia, scdderea afectivitati, se manifest prin indiferenta afectiva (dezinteres pentru lumea exterioar’) s1apatie ( dezinteres fata de propria persoana si ambiansa). ~ Hipertimia este exagerarea afectivitati, fe In sens pozitiv (hipertimie euforica) fie in sens negativ ( hipertimie depresiva). Tulburdrile calitative ale afectivitafii se numesc paratimii i sunt reactii anormale si inadecvate, uneori paradoxale, far motiv. ‘Acestea sunt: Inversiunea afectiva, reprezinta schimbarea sentimentelor pozitive firesti, avute anterior imbolnaviri, fai de persoane apropiate din familie, Se Intdlneste in schizofrenie, delirul de gelozie Ambivalenga afectiva, reprezinta trdirea simultand a doua sentimente antagoniste ( dragoste 51 uri pentru aceeasi persoand, dorinja si team&), Se intAlneste in schizofrenie, ~ Afectivitatea paradoxald se manifesta prin raspunsuri emotionale pozitive ( veselie, placere) la traume psihice negative ( moarte, boald) ori emofii negative la auzul unor vsti bune, Se Intalneste tot n schizofrenie 310 ‘Scanned with CamScanner‘Tratat de ingrifit medic pentru asistentt medical generat er ti telor fac parte din afectivitatea primars, olotimics gi se refer’ la Pat nentar, de aparare, sexual. Cele mai multe ftulburdrt ale instinctelor Se Mnese in psthopati si sunt reprezentate d Pica este convertirea senzapiel de foame (se consuma var, nis!P, cereta) | 5 intilneste in isterie — Anorexia psihica reprezinta lipsa totala a pofte: de mancare $1 S€ ntaineste in depresii siin stari nevrotice la fete. _ Exagerarea instinctului de aparare °° observa in nevrozele obsesi¥~ fobice. Seaderea sau abolirea instinctulul de aparare se observa in tendintele de ‘Automutilare, la cei cu idel $! tentative de suicid ( ‘schizofrenie, deprest® endogena). Homosexualitatea masculind sa feminind (lesbianism). Algolagnie este | tulburarea instinctulut sexual care: ‘const’ in objineres satisfachiet semuale prin provocarea de durert Pedofilia reprezinta Intrefinerce ‘de contacte sexuale cu COPI ‘Zoofilia este intresinerea de Contact sexual cu animale: = Peetomtia (profanarea mormintsler) Tulburdrile voingei: HMiperbulia sau exageraren forjet volifionale, Se intalneste in toxicomanl $1 are suport motivational patologic, de Procurare drogului, precum si in excitatia ‘maniacal, determinand 0; activitate ‘neconcordanta, fara randament st finalitate. ‘Abulia este scaderea ‘maxima a forget ‘voligionale, cu pierderea totald a inigiativel sia capacity de aciune, $56 ‘neaineste in depresi schizofrenie- Tulburarile ‘activieagii/ conduitel ‘motorii Tultatea mororie influenseazs tort ick_medil Inconjurstor, dar pozitia individului In acest context rulburarite activitssii motoril se impart in dowd grupe: tantitative si calitative car ardritecancizative constau in modificarea forge. rapiditant $i intensitapit cu care se executi o activitate: oe cetinirea miscaril, Pacientul Se misc’ foarte lent 5i Ara spontaneitate, se ineanest® in depresie. _ stupoarea. Pacientul st aprosPs memiscat, in pat, cu ochii deschisi, desi starea de Stupmrangd nu este aboliti, mu vorDeshe vt raspunde la intrebari. Se inlnest® in Gapresi, schizofrenie sa. ISterie °° reactie la un eventiment. — erreibiyia miscdrii, se inalneste 18 paciengii cu manie $1 se caracterizeaz’ prin presterea acbvitait motorili Poa “i neosita de dezinibisia sextala “Agitatia psiho-motorie, voamnd dezorganizarea globala conduitelor motorii, cu misear! necoordonate, haoticey va or! explozive Prototipul stator de agitapie este reprezentat de agitayia Tmaniacala; aceasta este predominant motorte polipragmatica,ludic& Tulburdrile calitative, Sunt tulburdri care modified mai ales navy gi forma de miscare cau activitate. Acestea Sunt apresivitatea, negativismal impulsivitatea, activitagile fortate st | Catatonia Agresivitatea. In caz de agresivitate are loc oalterare a relagiel cu sine spe de o parte, sicumediul, pede alta parte Poate fiverbald sau Fizica ( injuraturi, loviri), cu un seoP precis sau nedirijats Kresiunea poate ft orventath asupra propriel persoane ( autoagresiune) 530 impotriva altor persoame ( heteroagresivitate). Negativismul Se intalnese 2 forme tte negativism : activa st pasiva Pacientul et sev activ face rou fevers, de eum ye agteapta de la el. Pactensit au ‘Scanned with CamScannerCop 2 Nursing neuro-psihiatre eoene [pot prezenta o forma activa de negativism alimentar ce poate duce la lenutritie si tulburdri somatice, care si necesitealimentasie artificial, enterala sau parenteral8. Impulsivitatea Dupa cum sugereazi si denumirea, acjunile sunt determinate de Um impuls si nu de o evaluare congtienté a faptelorPacientul acioneazA, de cele mat multe or, sub influenta halucinailor imperative. Astfel din impuls, pactentul poate Practica jocuri de noroc, cleptomania si piromania. = Activitatile forfate Pacientul efectueaz3 ativtsfi sub prestunea une forge interioat® tare se opune intereselor lor. Ele se intlnesc la pacienil cu nevrozi obsesiv- compulsiv’ din cauza fobilor sia compulsiunilor. = Catatonia se caracterlzeaz4 prin migciri cludate,rgide , uneor eluate la nesf3r# prin gear stereotipe (repetarea unui act motor In imc8atitudine, mba srs) Exemplu de stereotipi: a frecarea la nesfargta piel, care poste cauza batdtur sau ciderea parulul = trecerea continua de la pozitiasezanda la statul in picioare { Fanrares porijel Imprimate de examinator: perna psihled din schizofrenlz catatonic’ _ Gaelepsia Tulburare motorie tranaitorie caracterizath_printr-o rigiciate. 2 rare eioe feel trunchilul si membrlor care raman Incremenii fn attudines 0° rans inal Atacurile de catalepsie se ntanesc in schizofrene, lsteri, hipno7 Metode de tratament folosite in psihlatrie Metode psthologice: psihoterapia, psihanaliza, hipnoza Pethoterapla,Presupuneo aplicaresistematicl si constient4 a unor miloace psihologics de infusntore a comportamentului uman, bazindu-se pe convingerea ¢& persoancte & ce rarer nbihice au capacitatea de ase modifica, Invisand noi strategi dea percepe realikes ge comportament. Psihoterapia foloseste ca instrument important al vindeeary relatia Terapeut = pacient Este o relate in care se vehiculeszA confinuturl afective, pacientul txprimind atitudini emofionale inconstiente (de afectiune, de ostilitate sau ambivalent) pe aera opllrie,le-a manifesta faf2 de pAringt sau alte persoane semnificative. Aceasta Siuaie numita" transfer" se fundamentear pe regresiaindusi de boala n sine indiferent de natura gi gravitatea sa Filhoterapia esre o forma de tratament psihologic structurati fn tehnici si metode, aplicatd in mod deliberat, In grup sau individualiza, de citre un terapeut specializat. Discusia gu pacientul care decide, in general, despre ce se va vorbi,faciliteaza fenomenul de "insight ” Sau iluminare, prin intermediul chruia pacientul descopera. de fapt sursele si motivele ascunse Cinconstiente) care stau la baza comportamentului si problemelor sale. Psthanallza. Are la bazi teoriile lui Freud despre topica psthicului Ca procedeu terapeutic, psihanaliza foloseste tehnica asociatiilor libere: pacientul, asezat in fotoliu sau intins pe canapea, fri sB-1 vad pe psihanalist, incearca si verbalizeze, printr-un efort de retaxare a cenzuril, toate gindurile si sentimentele ce-i vin In minte tn acel ‘moment Confinutul asociayilor libere, al viselor, precum $1 al actelor ratate ( tentative de sinucidere sau omucidere) este interpretat si astfel pacientul ajunge s& descopere motivele profunde ale simptomelor $1 actiunilor sale. ‘Asociafialiberd este ca un fel de “pasaj major" prin care trec toate tendinjele inconstiente tprelumes copient4 Se produce odepasare x enerel psihice cantonat In zone inconstiente 1 descdrcarea ei continua prin catharsis, Subiectul aoe fa cunostingd de aceasta descarcare si eu-1 Hipnoza.Se bazeaz pe modificarea stiri de constienf8, pe trecerea de la starea vigil’ una crepusculad care indvidul poate manevratpentrua exectadiferite coment 7 32 ‘Scanned with CamScanner-Featat de Ingifirt medicale pentru aststensi medical! generalist Este o sta sugestie, tn areeresreaT a ae sau cu somnambulismul, provocats artificial prow area alnveciereeriuniiscolol ij ‘constient asupra propriei comportan 5) ‘contactul CO Ra ea cael hipnotiat lind supuse voingei hipnotizatorulu Siretcade ane pathodrama, ergoterapia, terapia Prin macion etuveoninon G metoda moderna, prin improvizatia joculus dramatic a unui grup de a ar ean je exerioriare 3 rotor pt atitudinilor acestora Pune accent Oe invajareain ee Oe tee soctate, Se dau diferiteteme (situasil reate) Pe Cre grupul trebuie £416 Din modul cum siinterpreteazeazi rolul, cum “ joaca", se pot trage con de tulburare a personalitasi: __Ergoterapia este 0 -yetoda de tratament $1 Feadaptare 9 boinay psih invatarea si practicarea unor activitasi manual ant amentul ADL ( Activities OF Daily Life etivitapile ziinice curente) este 0 forma 2 imoterapiei care constd in antrenaro7 bbotnavilor i desfisurarea de activitai zilnice de bata cum 2° ‘rigiena personaal,imbracarea/ deabracarea, hranirea, utilizarea toaletes et. oe trenarea boinavilor in activitat placutey utile, acestuia ( reintegrarea in societate) ‘Terapia prin mediu are c2 scoP trebuie $8 existe nimic provocator, aeres plante decorative; in saloane, ferestrele cu per Plan Mosferd intima. Terapia prin media Xe bazea ges ce insearind ca pacientilor (cM naidaptiacelor care dezvola crize Je violenta) te Se asigure libertatea de miscare, pplimbari in curtea spitalului, saw intr-un spasie special se amet unde pot sa desfagoare diferte activitsti placute Un medi terapeutic trebule Un mere paciensilor posibilitatea dea rere prifinul necesar pentru a Tn/atura confuzia si a Prom’ realitatea reat ego-ul pacientul seapacnes de a inter | Trere siguranga si mneredere in echiPa de ingrijire Metode farmacologice: medicafie psihotropaclasificare,indicatl efecte Mretmenul de medicasie psihotrops 2 Tost inventat de neurologul american Ralp Gerard. in 1957, Ele au efect asupra actvitth a ntale si comportamentulul Umar: Dupa etectul fundamental asupra starié psihice, © vreccriu 2 mari categoril, $i anume: Mi naicagia psitioleptics care cuprinds smedicamente care scad global activitatea psihica si sunt reprezentate de hipnoves, tranchilizante si neuroleptice. Hipnoticele sunt barbiturice # ciiparbiturice. Induc un soma bur de mine Tore dar, ta trezire, bolnaval are senzagia de caP ToT sigreu, ca dupa o besie, Dau dependenta fizica in nepal cf, folosite ani in sir, nu mal dau mar eatel scontat si doza trebule marta, Sranchilizantele/ Anxioliticele sunt vee mai folosite in toate specialittile 1, dupa cum arath si denumirea, linistests eel gueazA anxletatea, stresul cotidian. Se folosesc $i in lua despre pul ye prin are ca scop reabilitarea #? resocializarea \grijire nu nactrictiv fizic. Culoarele trebwie ‘34 fie largl. co nvia si se adapteze schimbarilor din viaga lor ‘ova un contact bun cu rrelagiona cu ceilalst preanestezie 51in suicidul volunta7 ‘Neurolepticele se folosesc in tratamentul psihozelor si al starilor de agitate: Se mat umese siantipsihotice Sunt de 2 felar: ‘sedative si incisive. “arolepticele sedative se administrex7 I ctarite de agitayie, in urgenta. Au efecte secundare, nedorite, cum ar fi hipotensiied ‘rcteriala, tahicardia, palpitagile, slabicwnes ‘dup’ administrare, pacientul trebule $4 rimand generalizat’, usciciunea mucoaselor; de ace fn repaus la pat si supravegheat m3 ‘Scanned with CamScannerap 2 Nursing Om neuro psihiatrte ne verntteee incisive sunt ndcate tn start de agai din chofretentlburdele ‘clan persistent, stirile de angoasa severd. Au efectesecundare nourglogle {atom parkinsonian de impregnare neureletie\eareapare dupt 2-3 siptamnt (etratament sie manifest prin akineziebradiinene hipertonie extraplramldals Wremurdturi, Se recomandd administrarea fn asociere cu un medicament antiparkinsonian, Sindrom biperkineti, fn cadrul elrula pot si apard tulburiri de deglutiie; se corecteaza prin asociere cu un beta: blocant, de tipal propranolol. 4 Medicatia psthanalepticd cuprinde medicamente care erese global acivitatea psihic Dimaceast categorie fac parte medicamentele psihostimulante, psthotone gl antidepresive. Psthostimulantele sunt prodase pe baz4 de cofein, tein, care bombardeaz8 substanfa reticulata $1 mentin starea de veghe ca slatenia siconcentrarea, Dau dependenfd, Suntindlcate {in stanile de apatie, astente, abulie, melancoli, Psthotonele sustin memoria si imbundtitese functille asociative ale ereierulul. Sunt {indicate in oligofrenii,boala Alzheimer, tru Antidepresivele trlelellce sunt indicate In stirile de depresie majora, pent Prevenirea atacutilor de panied cu sau fird agorafoble, Conin atroping si sunt contraindicate In ~ Glaucomul acut. ~ Hipertrofia benign’ de prostats © Tulburirile de ritm si de conducere, infarctul miocardicrecent. Bolile psthice Tulburdri psthice datorate folosiril substantelor psthoactive: alcool, opiu, canabis, ‘ocain hipnotice, halucinogene; simptomatologie, investigati,tratament. . Alcoolul este o substanfi legald, cu o larg§ disponibilitae, acceptati de majoritatea societitilor, cu potential de abuzare gi de toxiitate acu si cronica, El are un efect deprimant pe sistemul nervos central, productind sciderea activitifii neuronale. De asemenea are un efect anvolitic, antidepresiv, relaxant si sedaty, find folosit de multe persoane care se confruntd cu aeaeita. depresia sau insomnite, La nivelulerelerululacfioneaza pe centri plicerii mediati de dopamina, Canutatea de la care cesteriscul aparel problemelor legate de consumul de alcoot este ta barbagi 14 bauturi/siptiman’ sau 4 bauturi/2i 4a femet 7 bauturi/sSptimani sau 3 bauturi/zi ml oes tandard este definth ca 12 de alool puri este echivaent cu 330ml bere ‘20150 ml vin sau 30 ml bauturtspirtoase (vodka, whisky) al aati urma consumulut de alcool incu © gam larg’. de Probleme, de la onsumullarisc pind la dependent Tulburari psthlatrice asoclate consumulul de alcool Imtoxicagie acu; abuzul 41 dependenta de alcool; Sevraetanolic cu sau fra delirium tremens; depresieindusd de alcool, ansietate indus’ de alcool; halucinozS acoolic; encefalopatie Wernicke; Psthoza Korsakoff tulburar cognitive usoare pana la se tulburd de personalitate "vere (dementa alcoolic3}; a4 —_ ‘Scanned with CamScanner