Nerespectarea Standardelor de Stat este urmaritA conform legil. Reproducerea interzisi. 24 Pag. PRETUL LEI 5,50 (CZU 626 :001.4:009.62 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 3950-81 " g . Inlocuteste CONSILIUL NATIONAL GEOTEHNICA PENTRU STIINTA 0: STAS 3950-16 $I TEHNOLOGIS Terminologie, simboluri si unitigi de misuri INSTITUTUL ROMAN Clasificarea ajfanumerich DE STANDARDIZARE le) GEOTECHNICS GEOTECHNIQUE / TEOTEXHUKA ‘ ‘Terminology, symbols a ‘Terminologle, symboles Tepamnoxorsn, oGooasonan ‘and units of measure - et unités'de mesure ' OANENRS’ Bestepo \ 1 OBIECT §I DOMENIU DB APLICARE / Prezentul standard se referi la definifiile, simbolurile gi unitiiile de misuri ale termenilor principali folosifi in geotehnics. Geotehnica. este disciplina care se ocup’ cu studiul caracteristicilor fizice, mecani¢e si chimice ale paminturilor si cu modul lor de comportare sub actiunea constructiilor. 4 Nu constituie obiectul prezentului standard, termenii de baz din alte discipline (ged- logie, hidrologie, hidraulict, rezisten}& ete.) care: desi aint utilizati in geotehnick, sint definifi in standardele respective. 2 TERMINOLOGIE, SIMBOLURI §I UNITAJI DE MASURA Conform tabelului, ‘ JAprobat de: Elaborat initial tn 1958 Data intrérit in vigoar INSTITUTOL ROMAN DE STANDARDIZARE . Str. Roma nr. 32~34 BUCURESTI Revteaie'tn 1040, 2004 pf roe 1981-12-01 . ‘Telex 11312 CNST RSTAS 3950-81 Nr. ert. ‘Termen Simbol siuni Dimen-|Unitapi Definitie Activitatea unui plmint Intensitatea interaefiunii dintre api gi_scheletul mineral Acfiunea de inghet | Adeziunea pimintului Ja un material Adincime de fundare FL*| kPa ‘Ingheful gi dezgheful apei in mate- riale gi efectele rezultate pentru aceste materiale sipentru struc- , turile pe care le aleituiess sau cu care vin in contact Rezultatul stabilirii unor forje de legiturd intre pimint gialt material Adincimea sub nivelul terenului na- tural la care se situeazi talpa fun- datiei ‘ ‘Adincimea de inghe} Alunecare de teren Nivelul cel mai coborit al izoter- mei de 0°C Ruperea unui versant natural sau taluz, in care o masi de pimint se deplaseazi de-alungul unei su- prafeje de rupere in raport cu masivul care rimine pe loc Amortizare Disiparea energiei in timp sau spa- jiu sau reducerea intensititii efec- telor dinamice, in timp gi spatiu Amortizare critic’ Amortizarea viscoask minim’ care Ya permite ca un sistem deplasat si so intoare’ la pozitia sa ini- fiak’ [#ir% oscilatii 10 by 12 13 Analizi granulo- metric’, Antrenare hidro- dinamici Api absorbitd Apa adsorbit’ Api capilari Operajia de determinare a granulo- zittfii unui_pimint Migcarea particulelor de pimint produsi sub efectul forjei curen- tului ‘Apa refinut’ mecanie in pimint gi avind proprietiti fizieo care nu sint substantial diferite de cele ale apei obisnuite la aceeagi tempera- tur gi presiune ‘Apa dintr-o mass de pimint, re- finuti prin forte fizico-chimice, a- vind proprietiifi fizice substanfial diferite de apa adsorbit’ sau de apa de constitutie, la aceeasi tem- peratura gi presiune 1 ApS liber Apa care se deplaseazi liber prin masivul de pimint, sub influenta gravitatiei7 STAS 3950-81 Nr. ‘Termen Simbol | Dimen-| Unititi Definipie ert. siuni 16 | Argili - - = Pimint granular fin care manifest’ ; plasticitate, intr-un anumit dome- niu de umiditate si confine peste 30% fractiune argili. Fractiunea argil’ cuprinde particule de pi- mint mai mici decit 0,005 mm _ _ (5 pm) 16 | Argili: organick - - - Argili cu un confinut ridicat de ma- 7 _ terii_organice 17 | Blocuri + = = - Fragmente de rock provenite din masive stincoase gi semistincoase cu dimensiuni_ mai mari decit 200 mm (STAS 1243-74) 18 | Bolovinis = = — | Depozit aleituit predominant din fragmente de roci cu dimensiuni intre 20 mm gsi 200 mm (vezi §i |_ STAS 3949/1-71, pet. 4.8) 19 | Bulb de presiune _ - - Zon% din masivul de pimint in- c&reat, delimitats de o anumité izobark 20 | Capacitate de G4 -| % a Raportul dintre masa de api ad- adsorbjie sorbité pink la stare de saturatie (suetiune nul) si masa de pimint, uscat gi mojarat 21 | Capacitate de G = - ¢ Proprie tatea piminturilor nisipoase indesare de agi micgora volumul porilor prin reagezarea particulelor solide. Se calculeazi cu expresia : = nin emia o, = in care: indicele porilor pimintului in starea de afinare maxima ; nin — indicele porilor plimintului in starea de indesare maxim’ nas 22 | Capacitate de - - — | Proprietatea particulelor solide schimb ionic fine de pimint de a-gi schimba ionii_ din complexul de adsorb Se exprim% in miliechivalenji de ioni inlocuibili_corespunziitor la greutatea pimintului uscat egali, cuiN tem 23 | Capacitate portant P,, | FL | kPa | Presiunea maxim’ pe teren care a terenului de provoact extinderea zonelor de ru- fundare pere gi conduce la pierderea sta- Dilita{ii terenului. Valoarea capa- citsiti portante de caleul poate fi determinati prin metode de caleul corespunziitoare in functie de in- clircarea gide dimensiunile fundatiei, de rigiditatea structurii de rezis- tent’ precum gi de stratificatia gi natura terenului de fundareNr. ert. Termen Simbol Dimen- siuni Uniti Definigie 24 25 26 27 28 29 30 Caracteristici geotehnice de caleul Caracteristici geotelnice normate Caldurk: maxims de umezire Cedarea terenului prin forfecare Cooficienti de capa- citate portant Coeticient de compresibilitate Coetioient ge ‘volumic& qQumax DRA TARA J/g. (cal/g) 1kPa| (om?/) kPa Coma /N)} Valori ale caracteristicilor geoteh- nice ale unui pAmint determinate prin inmultirea valorilor carac- teristicilor geotehnico normate respective eu un coeficient de si- guranté K, ce {ine seama de va- | Tiabilitatea rezultatelor incercirilor Valori medii de refering ale carac- teristicilor geotehnice ale unui pimint determinate pe baza unui numir de incerciri corespunzitoare cu importanta, tipul constructiei si suprafafa ocupatii de ea, preeum si cu gradul de omogenitate al stra- tului de p&imint considerat Cantitatea de cildur’ degajati la umezirea pind la saturatic a unui gram de pimint, uscat in prealabil in etuva la 105°C Cedarea in care deplasiirile cauzate de eforturile de forfecare dintr-un masiv de pimint sint suficient de mari pentru pierderea echilibrului Coeficienfi care intervin in formula, capacitiitii portante; sint expri- mafi in funefie de valoarea de cal- cul a unghiului de frecare interi- oaré © al straturilor de pimint de sub_talpa fundatiet Raportul dintre variafia indicelui porilor Ae givariafia corespunzii- toare a efortului unitar de compre- siune Ap: de Ap Raportul intre variagia volumului unitar de pimint gi variagia cores- punziitoare a efortului axial de compresiune. fn condifiile defor- matiei laterale total impiedicate a probei de pimint, este dat de relatia : AclAp Ac — varintia deformatiei spe variafia presiunii Relatia do legituri, intre coefi- cientul de compresibilitate volu- mies m, si coeficientul de compre- sibilitate 'a,, este : a, +e, in care ¢, este indicele initial al porilor_ ee eS ——, Nr. ‘Termen Simbol | Dimen-| Unititi Definitie crt. aiuni 31 | Coeticient de ¢ LF | em*/s | Gosticient utiliznt in teoria_con- consolidare solidirii, care confine caracteris- ticile fizice ale pimintului ce afec- teazi mrimea variafiei de volum: = Mite) _ | | 4 Ye ™, Ye in care: k — coeficientul de permeabili- tate a pimintului, in cm/s; , 9 — indicele initial al’ porilor ; | a, — coeficient de compresibili- tate; m, — coeficient de compresibili- tate volumics ; ‘Ye — greutatea specific’ a apei; 2 2 (gras s042/1-79,pet. 6.2) tox, 32 | Coeficient de defor- ve - _ Coeficient care caracterizegzii de- formatie laterali, formafia transversal a unui ma- Sinonim : coeficientul terial, egal cu raportul intre seur- lui Poisson tarea’ (respectiv alungirea) speci- fied transversali gi alungirea (res- pectiv scurtarea) specific’ longi- tudinali, intr-un corp actionat nu- mai de un efort normal pe direcfia longitudinal OBSERVATIE — Desi tn rezistenta_materl- { alelor acest eceficient este. simbolizat cu Hy fm geolehnic se adoptl simbolul y, deoarece simbolul [se adoptd pentru coeficiental de frecere. 88 | Cocficient de freeare B - — | Oveficiont adimensional, dedus ex- perimental, care reprezint raportul intre forja de frecare ce se dezvolti intre pimint gi un element de con- structie si componenta normal a clementului respectiv 34 | Coeficient de | w. - — | Raportul intre masa apei absor- higroscopicitate | bit’ de un p&mint uscat, in at- | mosferd saturatd la o temperaturi e+ | dat’ gi masa pimintului useat in [_etuva 36 | Coeficient de - — | Reprezinta raportul dya/dj, in care + neuniformitate dq — diametrul particilelor de i pimint corespunzitor Ja 60% pe curba granulo- metric ; 4 — diametrul corespunzittor la i 10% pe aceeasi curbi, 36 | Coeficient de k LT | cm/s | Coeficientul care _caracterizeazi permeabilitate permeabilitatea unui mediu poros saturat pentru un anumit fluid egal cu raportul dintre viteza de filtratie gi panta hidraulie’ : k= oftNr. ‘Termen Simbol {Dimen- | Uniti Definific ert. sini 37 | Coeficient de pat FL-* kew/m9| Raportul tre presiunea care se Sinonim : coeficient { dezvolt% intr-un mediu elastic (pii- de tasaro mint) intr-o anumiti secfiune a unui element de constructie rezemat Pe acel medin gi tasarea cores- - punziitoare a terenului in secfiunea Tespectivas 38 | Cooficient de tasare aa , Vesi mr. ert. 37 Sinonim : coeficient de pat ‘ 39 | Coeficient de tasare 5 - — | Tasarea specifies pentru o presiune specific’ dati. OBSERVATIE — Pentru compararea phmtn- turilor dupi compresiilitate se utilizeaz4 ep, ccorespunzitor presiunil de 200 kPa 40 | Coeficient de o, = % | Raportul, exprimat in ptocente, umflare la inghef intre sporul de indlfime al probei supusi inghefului la wn moment ifs dat, Ah,, in mm gi adincimea de pitrundere a inghefului la agelasi moment, Z,, in mm 41 | Cocficienti dinamici = FL | kN/m*| Raportul intre presiunea dinamics de deformatie clas- aplicaté pe unitatea de supratat: ic liniar (coe! a unei mase do pimint gi defor- + _ | cienti dinamici de mafia elastic’ corespunziitoare it) : pm Se deosebes — coeficient dinamic pentru trans- : lafie vertical’ C, ; ; — coeficient dinamie pentru trans- lafie orizontal’ 0, ; — coeficient dinamic pentru rota- tie in jurul unei axe orizontale — coeficient dinamie pentru ro- tatie in jurul unei axe verti- cale Cy 42 | Oveficientul lui - — | Veai nr. ert. 32 Poisson Sinonim : coeficient de deformatio lateral 7 43 | Cocticientul presiunii | = — | Coeficient cu care se inmulfeste plmintului presiunea vertical’ a pimintului necoeziv la contactul eu un ele- ment de constructie, pentru ob- finerea presiunii pimintului, p, asupra elementului de construcie, Se deosebese : — coeficientul impingerii active Ky — coelicientul rezistentei pasive Ey; — coeficientul presiunii in stare de repaos KySTAS 3950-81, Nr. ‘Termen ert. 44 | Coeziune aparenti 45 | Coeziune efectiv’, 46 | Coloan rezonanti 47 | Compactare Simbol |Dimen- Unitati kPa kPa Definitie Ordonata ta origin: a droptei tui Coulomb +, = 6 tg @, +c, expri- mati pentfu eforturi’ normale to- tale(STAS 8942/2. 3) Ordonata la origine a dreptei lui Coulomb x= c'tg O40, ex. primat% pentra eforturi ‘normale efective (STAS 8942/2-73) Metoda experimental’ de laborator pentru determinarea caracteristi- cilor dinamice ale piminturilor Indesarea unui pimint prin ‘mij- Joace mecanice 1 | Contractie volumi 48 | Compresibilitate Proprietatea piminturilor de.a se deforma sub acjiunea unor solici- 49 | Consolidare 50 | Contractilitate 52 | Confinut de carbonati 53 | Continut de materi HUM! — % tari exterioare de compresiune Procesul de evolufie in ‘timp a deformariipiminturilor prin re- ducerea volumului porilor sub ac- fiunea unei solicitéiri exterioare constante, prin climinarea fluidu- lui din pori Proprietatea unui piimint de a-gi schimba volumul, atunei eind umi- ditatea lui variazd, fapt care pune misuri deosebite in dimen- sionarea si exeeutaren fundatiilor (STAS 1913/12-73 gi STAS 9262-73) Raportul procentual dintre varia- fia de volum, datorits — uscitii unui piimint saturat, si volumul final : Confinutul de anioni CO, aflapi in 100 g de pimint uscat onfinutul de materi organice organice 4 | Continut de sulfapi Criteriu de plasticitate aflat_in 100 g de pimint_uscat. Conginutul de anioni SO, aflati in 100g de pimint uscat |; aracterizeazst contractilitatea unui pimint atunci cind I, > C;,' in care : 5 ‘ ©, = 0,73 (w, — 20); ' w, \ limita superioaré de plas- ticitate (STAS 1913/1273 si STAS 9262-73)STAS 3950-81 Nr. ert. ‘Termen Simbol |Dimen- | Uniti siuni Definigie oT 5B 59 60 61 62 63 64 Curb’, de compactare (curb Proctor) Curbs de compre- siune-porozitate Ourbi de compresiune-tasare Curb’ de consolidare-timp Curbi, intrinsecd Curgere lenté Densitatea apei Densitatea, pimintului Densitatea pimintului in stare saturati: Densitates, pimintului in stare submersat& Pe ML*| g/om* ML) g/om* ML~*| gjom? ML-*| g/em? Curbi reprezentind relagia intro greutatea volumick in stare uscaté si umiditatea unui pimint la com- pactare cu un Iuera mecanic spe- cific Curbis care reprezinti relatia intro presiunea efectiva gi indicele porilor probei de pimint objinutd intr-o incereare de compresibilitate Curbi care reprezints relapia intre presiunea efectivi gi tasarea spe- cifick a probei de pimint, objinut’ intr-o ineerearo de compresil tate (STAS 8942/1-79) Curb care aratd relatia intre gra- dul de consolidare gi timpul treeut dup’ aplicarea unei incdredri date Locul geometric al punctelor ale cdror courdonate reprezint’ efor- turile unitare normale gi de for- fecare caro determin’ ruperea unui material dat (STAS 8942/2-73) Deformarca continu in timp a unui material plastic sub efort constant: Raportul intre masa si volumul apei pentru o anumita: temperatur’ Raportul intre masa _pimintului umed gi volumul acestuia Raportul intre masa p’mintului saturat (porii find in intregime plini cu api) gi volumul acestuia (inelusiv_golurile) BRaportul intre masa pimintului determinat’ in stare submersatd (sub ap’) gi volumul acestuia (in- clusiv_golurile) 66 67 Densitatea piimintului in stare uscat’ Densitates, scheletului Pe o ML-3) glem* ML~} gjem* Raportul in masa _pimintului in stare uscati si volumul acestuia (inclusiv_golurile) ' Raportul intre masa particulelor solide dintr-o cantitate de pimint si volumul propriu al acestor par- ticule (fara goluri) reprezentind © densitate medie 68 Diametru echivalent Diametrul unei sfere convenjionale aledtuit’ dintr-un material care are aceeagi greutate specific’ ca gi particula reali de pimint gi 0 asemenea dimensiune incit sedi- menteaz’ intr-un lichid dat, cu acoeagi vitez’ finald ca si particula real’-9- STAS 3950-81 Nr. ‘Termen Simbol |Dimen- |Unitagi Definitie ert. siuni 69 | Diametru efectiv dy ZL | mm | Diametrul partiailelor corespunzi- ‘ torla 10%pe curba _granulometric: 70 | Dilatanys, - - — | Proprietatea de afinare a pimin- turilor necoezive in cazul in care acestea sint supuse deformatici de forfecare 71 | Distribupie . = ~ granulometric’, Vezi nr. ert. 95 Sinonim : | granulozitat 72 | Dreapta lui Coulomb ={[ a — | Dreapta prin care se.reprezinta gra- fie relatia intre rezistenta la for- fecare gi efortul unitar normal co- respunziitor, dat& de ectiatia : = otgD +e in care ® sic sint parametrii re- zistenfei la forfecare, denumiti unghiul de frecare interioar’. gi respectiv coeziunea piimintului (STAS 8942/2-73) 73 | Efort unitar normal a FL | kPa | Bfortul unitar normal transmis prin efectiv | scheletul mineral _al_ pimintului 74 | Bfort unitar normal | « FL* | kPa | Componenta dup normala la un total ' plan dat din interiorul masivului de pimint a efortului ymitar total corespunziitor 78 | Efort unitar vhs FL | kPa | Componenta efortului unitar dup’ tangential : direcfia unui plan dat in interio- rul masivului de pimint 76 | Epraveti = _ - Anumit volum confeojionat din pimint, care urmeaz’s si fie supus la incetetri in vederea determi- ' | nari uneia, din caraeteristicile fi- zice, mecanice sau_chimice 77:| Blectroosmozii - — | = | Drenarea. apei din pamint cdtre catod, in prezenja unui curent electric 78 | Broziune interni - = — | Migcarea particulelor de pamint sub actiunea ’ forfei curentului, “care conduce la formarea de goluri . interne . 79 | Factor de timp ", — | = | Factor utilizat in caleulul conso- | lidarii continind constantele fizice ale stratului,-care influen- feani durata de consolidare. Este dat de relatia :: wo ae in care: ¢, — coeficient’ de consolidare, in om?/s; i t = timpul in care se produce procesul de consolidare, in 8 + H — lungimea distantei parcurst de api prin pamint in proce- sul de consolidare, in em (STAS 8942/1-79)STAS 3950-81 aN Nr. ert. ‘Termen Simbol Dimen- siuni - | Unitapi Definitio 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 Filtrajie Filtru de protectie Fiziea piminturilor Forfa ascensionali For} curentului asupra unitifii de volum Forfa total’ a. curentului Fracjiune granular’ Frecare de contact Fundatic Geotehnic’ FL“ FL* kN N/m: kN (N /em*)} Fenomenul de curgere a fluidelor prin medii_poroase saturate Strat sau combinajio de straturi din materiale permeabile, proiec- tate gi executate astfel incit mit, pe de o parte drenarea, iat pe de alt& parte, impiedicd antre- narea particulelor de pimint da- torité curgerii apei Ansamblu de cunostinje _referi- toare Ia caracteristicile fizice ale piminturilor si la metodele folo- site pentru determinarea lor Subpresiunea apei asupra unei structuri Fora eu care curentul de ap’ ac- tioneazd asupra unitafii de volum prin care 6 produce curgerea Forfa cu care eurentul de apis ac- fioneazit asupra masivului de pi- mint prin care se produce curgerea Grup’ de fragmente solide avind dimensiuni cuprinse in intervalo determinate Reristenta de forfecare care se dezvolt la contactul intre pimint gi structur’ Partea inferioar’ a unei construc- ii prin care se transmite terenu- Jui inedrearea Disciplin’ care se ocup& cu studiul caracteristicilor fizice, mecanice si chimico ale piminturilor gi cu modul lor de comportare sub ac- fiunea constructiilor, jinind seama de interactiunea dintre constructie gi teren 90 91 Grad de compactare Grad de consolidare % Raportul intre greutatea volumic’ medie in stare uscat& a p&mintu- lui gi greutatea volumicl maxima, in stare uscatS obfinut® in incer- carea de compactare in laborator, exprimat in procente (STAS 1913/13-73) Raportul intre deformatia epru- vetei de pimint, supusi unui efort constant la un timp ¢ de la inetireare, Ah; gi deformatia finalé ‘a epruvetei la acelagi efort, Ah exprimat in % v = 4% 100 ‘Akeee OS Nr. ‘Termen Simbol | Dimen- |Unitati Detinitie ert. siuni 92 | Grad de indesare In = — | Raportul dintre “diferenta intre indicele porilor unui pimint ne- eoeziv in starea cea mai afinats naz §i indicele porilor in stare na- tral’, ¢, gi diferenta intro indicele porilor in starea cea mai afinaté, Gauy i col in starea cea mai inde- 8at% eqiay dat de relafia : In Cmax mez — min 93 | Grad de umiditate 8, = — | Raportul intre volumul apei con- tinute in porii pimintului gi volu- mul total.al porilor din acel p&- mint, dat de Melatia: 94 | Gradient hidraulic i = — | Raportul dintre diferenta de hivel [[Sinonim : pant’ piezometric pentru dowd suprafete ‘hidraulie’ a echipotenfiale gi lungimea liniei curentului | _| de curent 95 | Granulozitate - - — | Repartijia procentuali a parti- Sinonim : distributie culelor dup marimea lor granulometric’ 96 | Greutatea specifics Ye FL-*| kN/m'| Raportul dintre greutatea’ si vo- a apei on lumul apei pentru o anumit% tem- peraturd 97 | Greutatea volumicd + | FE-* | icv/m?| Raportul intre greutatea pimintu- ® pimintului Ini umed gi volumul acestuia (in- clusiv golurile) 98 | Groutatea volumic’ y, | PL-S |kN/m] Raportul intre greutatea particu- a scheletului f Ielor dintr-o cantitate de pimint . i volumul propriu al acestor par- tieule (t4r% goluri), reprezentind © greutate volumici' medie 99 | Greutatea volumic’ Yat | FE~® | kN/m*) Raportul intre greutatea pimintu- @ pimintului in Jui saturat (porii find in intregime stare saturat’ plini cu api) gi volumul acestuia _ : (inelusiy_golurile) 100 | Greutatea volumick a | y' FL-* | N/m} Raportul intre greutatea pimin- pAmintului in tului determinati in stare submer- stare submersata sat (sub ap) gi volumul acestuia 7 (inelusiv_golurile) 101 | Greutatea volumic’ ye | FL-* |.e/m?) Raportul intre greutatea pimin- a pimintului in tului in stare uscat& gi volumul stare uscaté acestuia 102 | Hidroconductivitate _ - — | Vezi nr. ert. 169 Sinonim : permeabilitate . 103 | Hidromasi = 5 — | Material depus prin hidromecani- zareeee es —™ 44 —~ Nr. ert. ‘Termen Simbol Dimen- siuni Omit Detinifie 104 105 106 107 Impingerea’ pimintului Indlfime capilara, Intlfime critic’ Ineareare de ‘prob’: (ou placa) FL, L L Presiunea sau forta exercitaté de pimint pe orice element de cou- structie. Impingerea activis a pimintului Pay Py Valoarea” minima a impingerii pi- mintului. Aceastis eondifie se reali- zeazi in cazul in care masivul de pimint se poate destinde suficient ineit in lungul suprafefei posibile de cedare aii fie mobilizata intreaga rezistenti la forfecare — Impingerea pimintului in stare de repaos Py, Po Valoarea " impingerii ‘pamintului in cazul masivului fn starea sa naturali, {iri ai fi permis’ des- tinderea’ sau comprimarea — Reristenja pasivi a pimintu- lui pp, Py ‘Valoarea ” maximi a prosiunii pi- mintului. Condigia aceasta se rea- lizeazt in cazul in eare masivul de pimint este comprimat suficient ineit, in lungul suprafefei ,posibile de eedare, si fie mobilizati in- treaga rezistenti la forfecare Indltime, deasupra nivelului’ liber al apei subterane la care se ridic’ apa in porii plmtritului, prin capi laritate (STAS -1913/8-73) Indljimea maxima la care un taluz vertical de pimint sti nesprijinit Incercare care consti in ineSrca- rea in trepte succesive a~ unor phici de diferite dimensiuni (in son- Aiaje deschiso, forajo sau in groapa de fundafic)’si misurarea tasiri- lor corespunzitoare, in vederea de- modulului de deforma fie liniars al terenulni 108 Ancercare cu defor-: + mafie controlatés Incerearo in care incirearea este aplicat® astfel incit produce o vi- tezi de deformare controlati, pactare (Proctor) 109 | incereare cu efort - — | fncercare in care efortul este apli- controlat 5 ! cat probei cu vitez de crestere controlata, 110 | fncereare de com- -—: f= — | Incercare de laborator care consti din compactarea cu acelagi lucru mecanic specific de compactare. a unor probe de pimint cu diferite umiditati in vederea stabiliri umiditifii optime de compactare (STAS 1913/13-73 gi SEAS 1913/ /2-76)— b— STAS 3950-81 Nr. ‘Termen Simbol | Dimen-| Unitai Definifio ert. siuni | 111 | Incercare de com- - Tucercare de compresiune cu de- presiune in edometru formare laterali impiedicat%, in care proba cuprins intr-un inel metalic rigid, este comprimati ) | intre doui plici poroase (STAS 7 | 8e42/1-79) |}. | - 112 | Incercare de com- - — | = | incereare in care proba cilindrie’ presiune triaxial’ de pimint este supust unor stiri ' | de eforturi axial simetrice 113 | Incereare de forfecare | — = - | Incerearea in care dupa consoli- consolidati-drenita, dare completé sub o presiune de- terminati, se aplick probei. un efort axial sau de forfecare supli | mentar, astfel ineit chiar pen- tru un pimint saturat de permea- bilitate redusa, si se poatié realiza disiparea complet a presiunii in exces a apei din pori (STAS 8942/ [2-73) 114 | Incercare de forfecare | — - — | Incerearea in caro dup’ consoli- consolidata-nedrenata dare completi sub presiune initials, (in aparatul triaxial) sau sub tn- C&rcare verticali (in aparatul de forfecare direct), proba este, su- Pusi forfeoirii fark modificarea. umiditatii gi a volumului (STAS . 8942/2-73) 115 | Incereare de forfecare | — - — | Incereare de teren sau laborator in cu aparatul cu palete care o tijé avind la capit palete subjiri radiale, este introdusi for- {at in pimint, determinindu-se re- zisten{a Ta rotatie a tijei 116 | Incereare de forfecare _ - — | Incereare de forfecare in care proba direct de pathint, sub o inekircare normal data este solicitat’ la rupere pe un plan obligat prin deplasarea (alu- necarea) unei p&r}i a casetei in ra- port cu cealalti parte (STAS 8942/2-73) 117 | Incercare de forfecare | UU = — | Incercare in care nu se permite mo- neconsolidatii- dificarea umidit&pii probei, atit in nédrenat& timpul aplicirii presiunii inifiale, 1 . cit i in timpul aplicirii efortului axial (sau de forfecare) supli- mentar (STAS 8942/2-73) 118 | Incereare de penetrare | — _ — | Incereare efectuat&’ in gaura d ] dinamies (standard) foraj in vederea aprecierii stari | naturale a pimintului (indesare la piminturile nisipoase gi consis tenfi la piiminturile argiloase) (STAS 1242/5-81) ISTAS 3950-81 -—-i4— Nr. ert, ‘Termen Simbol Dimen- siuni Unitapi Definitie 119 Incercare de penetrare dinamic’ eu con Incereare care const’ in introdu- cerea in teren prin batere cu aju- torul unui berbec care cade liber la o in&lfime constanté a unor metalice, cu sau firi manta de protectie, dintre care prima este previizuti la partes inferioaré cu un virf conic. In curaul incer- cri berbecul este Maat sii cad’ liber de la o inilfime de 50 cm, cu © frecvenf& de 15...30 lovituri/ Jminut, inregistrindu-se numérul N de ‘lovituri, pentru inaintarea conuluicu 10 sau 20 em 120 Incercare de penetrare statics Incercare care consti in introdu- cerea in teren, concomitent sau succesiv, ‘@ unei tije metalice cu con gia unei mantale metalice gi mésurarea rezistenfei pe con §i a frecirii Iaterale (STAS 1242/ |6-76) 121 122 123, 124 Inclinarea fundafiei Incovoiere relativa, probabil’ a unei fundatii Indice de activitate Indice de compre- siune tg Diferenta de tasare absoluti, a doui puncte extreme ale talpii fundafiei raportat% Ia distanja dintre ele (lungimea, Ifimea sau diametrul fundatiei) Raportul intre sigeata gi lungimea parfii de construchie care se in- convoaie F Raportul intre indicele de plastici- tate al pimintului Z, gi procentul de particule cu dimensiuni mai mici de 2 ym al acelui piimint, Ay dat de relatia: Ty = TplAt Panta porfiunii liniare a curbei de ‘compresiune — porozitate, in re- |. prezentaro semilogaritmics 125 Indice, de consistenfi Raportul intre diferenta dintre li- mita de curgere w, 51 umiditatea natural w gi indicele de plasti tate I,, este dat do relatia w, — 0 Ip = I, 126 Indice de contractie- umflare Btabilegte tendinja de variatio a ‘volumului cind umiditatea variazis intre limita de contractie (Tey = 1) gi umiditatea de saturatie (Icy = 0) Este dat de relafia: ea Waar — Wy » Too = in care: War Uiditatea de saturatie; 1” umiditatea naturald ; to, limit’ de contractie— 1b STAS 3950-81 Nr. ‘Termen Simbol|Dimen- | Uniti Dofinitio ert. siuni 127 | Indice de plasticitate | 1, — | = [Antervatul de umiditate in care piminturiloseafliin stare plastied. Este dat de relatia : Ip = w, — wp in Gare: 1, limita superioar’d de - plastici- tate; wy limita inferioaris de plastici- tate 128 | Indieele porilor ° - — | Raportul intre volumul porilor V,, dintr-o cantitate de piimint gi vo- lumul particulelor solide V, din acea cantitate de pimint : 129 | Indice sorbfional pF - a marea cantitativd a intensitifii legitturilor dintre faza lichid’ si cea solida, dat de relajia : pF = logh in care h reprezint sucfiunea, in em, coloan’ de ap’ 130 | Izocroma = - — | Curb care arati distributia pre- siunii, hidrostatice in exces, pen- tru un timp dat, in timpul procesu- 1 lui de consolidare 131 | Levigare - — | — | Dizolvarea gi indepirtarea mate? rialului solubil din pimint si a coloizilor prin infiltrarea_apei 132 | Lichefiere a = — | — | Pierderea total’ sau parfiald a rezistenjei la forfecare a pimin- pémintului turilor necoezive sub actiunea unor | forfecri monotone (erescitoare sau descrescitoare) aan ciclice. Bste determinatd de cresterea pentru un timp a presiunii apei din pori gi implicd transformarea temporar& a materialului intr-o mast fluid’ 133 | Limit& de contractic | wo, ~ % | Umiditatoa sub care mu mai au loc variafii importante de volum ale pimintului (STAS 1913/12-73) 134 | Limita inferioari de wp - % | Umiditatea care corespunde tre- plasticitate cerii pfimintului din stare tare in stare plastic’ (conform STAS 1913/4-76) 135 | Limita superioaré de », ~ % | Umiditatea care corespunde tre- plasticitate cerii pimintului din stare plastics a in stare curgitoare (conform STAS 1913/4-76) 136 | Linie de curent = - — | Traiectoria teoretick a particule- lor de lichid in migcare prin mediul potos saturat, dispusi ortogonal liniilor echipotentialeSTAS 3950-81 — 16 — Nr. ‘Termen Simbol |Dimen- |Unit&ti Definitie ert. siuni 137 | Linie echipotengial’s = Locul geometric al punctelor din- tr-un mediu poros permeabil, sa- turat, pentra care nivelul piezo- metric este acelagi 138 | Loess - - Pamint (depozit) eolian, aledtuit din material predominant préfos, ou structur’ afinat® gi 0 coeziune relativ ridicat’, datorit® cimentarii materialului argilos sau_calcaros, Ia contactele dintre particule. Ca- racteristica depozitelor de loess este faptul o& in stare uscat sint sensibile 1a umezire 189 | Lut - |- —_ | Pamint constituit din nisip, prat sau argili, in proporfii aproxi- mativ egale 140 | Material anizotrop a = — | Material avind in-orice punct dat proprietifi diferite pe direcfii diferite 141 | Migcare capilar’ a - - — | Migcarea apei in porii_piimintului \ pei datorits forjelor_capilare 142 | Mecanica - - _ | Disciplin& care foloseste legile gi piminturilor . principiile mecanicii si hidraulicii Ia problemele —ingineresti referi- toare ly piminturt : 143 | Mil - |[- —. | Dopozit aluvionar sau Iacustru, al- c ‘catuit din particule minerale foarte fine, afinat i putin consolidat 1 144 | Modul de deformatie iw FL | kPa | Raportul intre variatia efortului edometric unitar de compresiune Ap gi var : riapia corespunziitoare a deforma- {el apecifice Ae a epruvetel de pi mint, in condifiile deformatict la- terale total impiedicate, in. edo- “y metru (STAS 8942/1-79) 145 | Modul de deformatie EB FL~ | kPa | Raportul dintre efort gi deformatia | liniar’& ‘unui material, in condifiile de in- cArcare date; numeric este egal cu panta tangentei sau secantei la : Gurba efort-deformatie (STAS 3300-77 i STAS 8942/3-75) 4 146 | Modul de deformatie. |X | FL* | kPa Baportul intre variafia efortulut ‘votumic’ Gnitar mediu gi variatia unitapii de Yolum produsi sub efectul acestuia. Este dat de relatia Ka . 3 (1 — 2») in care: : B ‘modul de deformatie liniari y _ coeficient de deformare lateral’ . 147 | Modul de forfecare @ ‘FL-*| kPa | Raportul dintre o variatié dats a efortului tangential si variajia co- respunzitoare a deformatiei un- | ghiulare specifice, toate celelalte eforturi raminind_constante —| —T Nr. Termen Simbol| Dimen-| Unititi Definitie ert. siuni | L i 148 | Namo! - ~ + | Milcu confinut ridicat de substante . |__| organice (minimum 10%) 7 149 | Nisip = : — | Pamint constituit predominant din particule minerale ale eXror dimen- : - siuni sint cupringe intre 0,05. . .2mm| i 150 | Nivel piezometric _ - — | fndltimea Ia care apa se ri tr-un_piezometru 161 | Noroi - |- — | Amestee de pimint gi api, in stare |, fluid’ sau_moale 152 | Panta critict 2 = — | Unghiut maxim cu orizontala Ja care un taluz de plimint pe o por- fiune determinatd sti nesprijinit 163 | Pant& hidraulics a curentului = = — Vezi nr. ert. 9 Sinonim : gradient hidraulie _. _ 164 | Pimint - |- — | Acumulare de particule solide mi- nerale, produse prin dezagregarea fizic’ ‘sau chimic& a rocilor eare pot confine sau nu, materii organice 155 | Pimint armat - - — | Masiv (umplutura) de pimint (de reguli necoeziv sau slab coeziv) in care este introdus’ armitura sub form’ de benzi metalice, din ma- teriale plastice, textile ete. Masivul este limitat lateral, la exterior, do un invelig (parament) metalic, sau din plici de beton, de care’ sint \ prinse benzile de armiturd. Stabi- litatea intern’ a masivelor de pi- mint armat este asigurat’ prin coeziunea . generat’ de frecarea dintre pimint gi armétura interi- card, solicitat% la intindere 156 | Piimint coeziv - |- — | Pimint care prezint —rezistenté datorité forjélor de legitur’ dintre particule. Piminturi eoozive sint : argilele, prafurile, nisipurile argi- loase sau prifoase 157 | Pémint contractil - > - P&mint care la variatii de umidi- tate prezint& variafii insemnate de volum. Intensitatea fenomenelor provocate de un asemenea pimint este condifionat’ atit de natura gi | | proprietifile acestuia eft gi de fac- torii locali, variabili de Ia zoni la zoni, cum ar fi condifiile climatice si hidrologice, influenta vegetatiei ete. 158 | Piminturi contractile . | — _ - Vezi nr. ert. 159 expansive sau active Sinonim : piminturi cu umfliri gi contractii mari : |DEAN OS ONO wr.| ert. | Termen | simbol | siuni Dimen {U1 Definifie 159 162 163 164 ninturi en umfliri gi contrae{ii mari { Sinonim : piminturi >, expansive int_geliv Pamint necoeziv. Pimint normal consolidat vimint organic Piimint sensibil la umezire | puca PSU Piminturi_argiloase foarte active, care prezinti proprietatea de a-si modifica sensibil volumul, atunci cind variazi umiditatea lor Pimint sensibil la inghet Piimint care in mod obignuit nu prezint& rezisten{% datorita. for- felor de legiitur’ dintre particule ; nisipurile gi pietrigurile fae parte din categoria piminturilor necoezive| Paimint care nu a fost: supus nici- odati unei presiuni efective mai mari decit presiunea de suprain- céreare existent’ P&imint cu un confinut ridicat de materii_organice mai sub greutatea proprie, se ta- seazi suplimentar odati ew cres- terea umiditdtii 165 166 167 Pimint stabilizat Pimint subconsolidat Pamint supraconsolidat Pimint ale ciirui proprictifi sint modificate prin procedee mecanice sat chimice in sensul asiguririi unor caraeteristici fizieo-mecanice, independent de variatiile sale de umiditate sau de influentele cli- matice Pamint incomplet consolidat sub suprainedircarea ‘existent’ Pamint care a suportat o presiune efectiviimai mare decit: aceea pro- dusi de suprainedirearea actuals 168 P&mint tulburat Piimint care gi-n modificat struc- tura natural% prin manipulare 169 Permeabilitate Sinonim : hidro- conductivitate Proprietatea pimintului de a_per- mite eirculajia apei prin pori 170 Pierdere de sarcin& Diferenja de sarcink hidrodina- mic’ intre dowd seetiuni : h, =H, — Hy in ¢are H,, H, — savcini hidrodinamice in secfiunile 1 gi 2 am 172 Pietrig Pilot Pimint constituit predominant din fragmente de roei tari, cu dimen- siuni cuprinse intre 2...20 mm Blement structural de fundatie, i trodus in pamint iri scopul transmi- terii incirearilor verticale sau o zontale, si caraeterizat printr-un raport ' mare intre lungimea 1 gi latura (sau diametrul) d. De regulis Vd > 20.— 19 — STAS 3950-81 Nr. ‘Termen Simbol |Dimen-|Unitji Detinitie ert. siuni 173 | Pinsticitate = ~ | Proprietatea pAminturilor coezive (argiloase si priifonse) ailate inire | antmite limite de umiditate de a se deforma ireversibil sub actiunea forlelor exterioare, fibrd . | variagii ale volumului gi fir apa- | | rifia unor discontinuitati in masa lor 114 | Porozitate a % | Raportul iutre volumul porilor V, ; | dintr-o cantitate de pimint, si | volumul aparent (volun! total al pimintului inelusiv golurile) V, J acclei cantititti, Bste dat de re” j lapia n (V1) 100 175 | Prat -. fH — | Pamint glektuit predominant din particule minerale cuprinse intre 9,005. ..0,05 mm 176 | Presiune critics FL* | kpa medie a inciredrii nece- sare pe unitatea de suprafatii, pen- tru a produce cedarea prin rupere a unui masiy portant de piimint 177 | Presiune de contact Pp. FL*| kPa | Presiunea care actioneaz’ pe su- prafata de contact intre structur’ i terenul de fundare 178 | Presiune de 5, | PL? | kPa | Presiunea efectiv | preconsolidare cea mai mare Ja care a fost supus un pimint 179 | Presiune de umflare Pe; | FL*| kPa | Presiunea dezvoltata, in imma : inundarii cu ap’, de cXtre wn pi- mint aflat intr-o incint& etangi ; si avind umiditatea in apropierea limitei de contrachie 180 | Presiune geologic’ o; | Fb*| kPa | Presiunca datorita grontaii proprii Sinonim : sarcin’ 7 @ pimintului geologic’ 181 | Presiunea apei din u, |#D:* | kPa | Prediunea in exces a apei din pori pori ie faf& de presiunea hidrostatics, I i | 182 | Presiunea convenjio- | pny |FL* | kPa | Valoare precizat& prin standarde nali, de caloul a sau alte preseriptii in vigoare’ pen- terenului de fundare i trulpresiunea pe teren, pe baza | ~ ciréia se poate face antedimensio- | | narea tilpii de fundafie. Pentru anumite categorii de constructii gi a situafii ale terenului de fundare ‘ previizute in STAS 8316-77, pre- : | siumea conventional’ poate fi fo- lositi in caleulul definitiv 183 |Probi netulburata. , | — - — | Probi de pimint, extras cu toat precaufiile, in vederea tulburdrii | minime.a acesteia pentru a pistra in mare mésuri structura -naturala 7 184 | Raport (fracfiune)., - a7 — | Raportul coeficientului efectiy de » | de amortizare , amértizare faj de cel critic, ,pen- L . 7 tru lun sistem cu amortizare vis- coastsSTAS 3950-81 — 20 -- ‘Termen |simbot [Dimen. siuni Unitati Detinitie enja la com- presitine eu defor- mare lateral liber’ (nonoaxiali) 186 Rezistenta la forfe- lcare a pimintului 187 | Rezistenta la penetrare dinamic’ cu con 188 | Rezistenta de penetrare dinamicd (standard) 189 | Ridicare prin inghe} 190 | Ridicare prin umflare 191 | Rocd 192 | Roc de baz u Se FL | kPa kPa, om | saforiul unitar la eare 0 probit de | pimint prismatied sau eilindrie’, | liber’ lateral, se rupe la ince carea de compresiune monoaxiali (STAS 8942/6-75) Efortul unitar maxim care se dez-| volt intr-o secjiune a pimintului in momentul ruperii prin forfecare dupi acea sectiune Numitrul de lovituri inregistrate in condifiile incercirii de penetrare] dinamic’ cu_con Numérul de lovituri inregistrate in condifiile incereérii de penetrare dinamict (standard) Ridicarea unci suprafefe datorits acumulirii de gheaj% in teren Ridicarea tXlpii fundatiei ca ur} mare a wmflirii_terenului Agregat mineral natural definit prin compozitie mineralogick, structuris si texturt Rocd stincoast sau semistincoasi, suport pentru straturile de. supra- fafii, de grosime gi intindere mare in propria locatie, mai veche decit cuaternarul. Ba’ prezint’ valori ridicate ale densitiifii, modulutui de elasticitate gi vitezei de propa- gare a undelor transversale 193 | Sarein& geologic’ Sinonim: presiune geologic’ 194 | Schimb de ioni 195 | Sectiune geotehnics 196 | Sensitivitate 197 | Sol ‘Vezi nr. crt. 180 Procesul fizico-chimie prin care ionii, de o anumit% natur’ adsor- pifi de particulele de pimint, sint inlocuiji cu ionii_de alti _natur’ Sectiune vertical prin piimint, care araté natura, grosimea gi suc- cesiunea diferitelor strate pre- cum gi caracteristicile lor geoteh- nice Raportul intre_rezistenfa la com- presiune cu deformare laterali li- Derg a unei probe de pimint netul- burat gi rezistenfa la compresiune, in aceleagi condifii, pe 0 proba din acelasi pimint, tulburat, far mo- dificarea umiditXtii_gi_porozit&tii Stratul superficial afinat al seoar- fei terestre, rezultat din descom- punerea rocilor sub actiunea agen- tilor atmosferici gi formatiilor ve- getale, capabil si intrefink viaja plantelor superioare— 2 — STAS 3950-81 Nr. ‘Termen Simbol [Dimen-| Unitati Definitie ert. siuni 198 |Spectru hidrodinamic = = — | Reprezentarea grafied a. liniilor de curent. si echipotentiale folosite _la studiul problemelor de infiltratie 199 | Stabilizarea, : = — | Tratament chimie sau meeanic, in | pimintului scopttl miriii stabilitiipii unei mase de pamint sau imbunititirii pro- prietiitilor sale 200 | Structura pimintului | — - — | Aranjare relativa a fragmentelor | solide in masa_piimintului 201 | Suetiune = — + | em | Doficitut de presiune in raport cu jcoloan’| presiunea atmosferici, care apare de api | in apa din porii materialelor hidro- (N/em?}| filenesaturate. Suefiunea este eon- dijionati de factorii care influen- feaz’ interactiunea dintre api gi faza solid’, natura gi aledtuirea scheletului, continutul de siruri din api, starea termici gi electric’ ete. 202 | Suprafaj’ specifics - |- — | Suprafafa particulelor solide ra- portaté In volumul acestora 203 | Talpa fundafiei - - — | Partea inferioar’s a fundagiei struc- | turii in contact direct cu pimintul 204 | Tasare ~ L | cm | Deplasarea po verticald a construc- fiilor, ca urmare in special a in- desirii (tastirii) terenului de fun- date, sub actiunea incdredrilor transmiso de fundatii 205 | Tasare absolut’ ® ZL | em | Deplasarea pe verticals a unui probabil punct al fundatiei sau deplasarea pe vertical a intregii fundatii izo- late sau continue 206 | Tasarea medio a L | em | Media tasirilor absolute ale fun- constructiei dafiilor izolate ale constructiilor 207 | Tasare relativ’s Sea — | = | Diferenja intre tasirile absolute a doua fundatii invecinate, rapor- taté la distanta dintre ele 208 | Tasare datorita a, L cm Tasare a fundatiei ca rezultat al contractiei | contracfiei_ terenului, prin pier- derea umidititii 209 | Tasare specific’ ing - % | Diferenta intre deformatia speci- suplimentari, prin ficd vertical’ corespunzitoare efor- |, umezire tului unitar p, inregistrat’ pentru proba de pimint. incercat’ inun- dat: Ahh si deformatia corespun- zitoare aceluiagi efort unitar p, pentru proba incereat Ia umidi- tate natural Ah/h. Hste dat& de . relatia : 210 | Teren do fundare - — + | — | Volumul.de rocs sau de pimint, influentat de inclircirile trans- # | mise prin fundatiieos ~~ a ~~ Nr. Termen Simbol |Dimen- Definifie ert. siuni 211 | Termoosmozi - - ~ | Procesul de migcare a apei prin porii mici ai piminturilor datorité | unei_diferenfo de temperaturs | 212 | Tixotropie - - — | Transformarea reversibilé a unor geluri insol, inurma agitafiei me- * eanice (malaxare, vibrare ‘etc.) 213 | Tarbs ' [- - — | Mast fibroas%, de naturi. predo- minant organic’, in diferite faze de deseompunere, in general de culoare cafenie inchisis spre negru 214 | Umflare liber’ U, | % | Reprezint% raportul procentual intre diferenfa de volum (final gi initial) gi -volumul inifial (SEAS 1913/12-73). V, ‘ U,= a 100 215 | Umflare datoraté - |= — | Ridicarea suprafefei terenului da- inghefului torat% acumulirii lentilelor de gheafi 216 | Umiditate w ~ % | Raportul intre masa apei Mf, con- ‘jinuta in porii unei cantit&pi de p: mint gi masa particulelor solide I, din acea cantitate. Este dat&é de relatia 10 = (My/M,) 100 217 | Umiditate - |- — | Umiditatea unui pimint useat in higroscopic’ : ner 218 | Umiditate optim’ ty | = % | Umiditates pentru care, in cursul incereirii de compactare, se obfine valoarea maximi a greutipii volu- mice in stare uscafi a pimintu- lui compactat, pentru un Iucru me- canie specific’ de compactare dat: 219 | Umplutur’ — | Depozit facut de om, din piminturi sau_alte materiale 220 | Uns = — | Perturbapie propagati: in mediu . | astfel ineit in orice punct in mediul respectiv amplitudinea este func- s | fie de timp, iar deplasarea in pune- tul respectiy este functie de pozifia punetului 221 | Und& longitudinal’ P = — | Undi la care migcarea se propagi (und& primard, unda prin compresiuni gi decompresiuni de compresiune) alemediului, fiecare punct deseriind © migcare oscilatorie pe directia radial fapi de sursi (focar) 222 | Und& Love (und& L) L - — | Und& de fotfecare produsi la suprafata semispajiului strati- fieat datorit& _reflectirilor mul- tiple totale de la suprafata semi- spatiului. Unda Love se produce atunci cind stratul superficial are caracteristici: mecanice mai scd- zute decit stratul suport— 23 — STAS 3950-81 Nr. ert. ‘Termen Simbol |Dimen- [Unitifi | siuni Definitie 223 224 225 226 227 228 Undis aferie’ Undit plan’ y | Und’ transversal’, (und’ secundar, und& de’ forfecare) Und’ Rayleigh (und& Ry Unghi de deviere Unghi de frecare 8 grade grade _de _propagare Unda caraeterizat’ prin fronturi paralele cu planul normal direetiei Undi caracteri sferice concentrice ti prin fronturi Undii la care migcarea se fpropagit prin forfeciri (distorsiuni) ale me- diului, fiecare punct descriind o migeare oscilatorie pe o direetie perpendicular’ fata de directia de propagare Und% produsi la suprafaja semi- spafiului avind componente de com- presiune gi forfecare, migcarea par- ticulelor " materiale’ producindu-se numai in planul vertical format din directia de propagare si nor- mala la suprafa{a semispafiului, Not: Viteza de propagare a unde- lor ‘Rayleigh se poate obfine cu ecuafi ‘K® — 8K* + (24—16 o%)K* +16 (a? —1)=0 in care 1—2v 2 = VRVI gig? = 2 It = VEVE He = Unghiul dintre directia rezultantei efortului sau forfei care achioneaz’ pe un plan dat gi normala la acel plan Unghiul dintre abscis% gi tangenta la curba care reprezintd relajia dintre rezistenfa Ja forfecare gi efor- tul normal care achioneaz’ intre plmint si suprafaja unui alt ma- terial. Corespunde unghiului de frecare intre pimint gi suprafata materialului 229 230 231 232 Unghi de frecare interioar’, aparentit Unghi dé frecare interioard -efectiva, Unghiul taluzului natural Viteza aparenti de filtragie grade grade grade Parametru al rezistentei la forfe- care reprezentat prin unghiul dintre abscisé gi dreapta Ini’ Coulomb +7 = Cy + atg © u exprimati pen- tru_efortul unitar normal total Parametru al rezistenfei Ia forfe- care reprezentat prin unghiul din- tre abscist gi dreapta lui Coulomb +, =0' + o'tg@’ exprimatth pen- tru_efortul unitar_normal efectiy Unghiul faf& de un plan orizontal sub eare se agazi liber un pimint necoeziv Viteza medic, egalk cu raportul dintre debitul’ printr-o suprafata plan’ din mediul poros, perpendi- cular’ pe directia curentului de fluid gi aria suprafefeiSTAS 3950-81 — m4 Nr. ‘Termen | simbo! {Dimen- Unitiiti ort. siuni 233 | Viteza reali de | Lt filtrayie m/s. | Viteza medie, egal cu raportul din- tre debitul’ printr-o suprafata plan& din mediul poros, perpen- dicular pe directia curentului do fluid gi aria golurilor din suprafafa considerat’ 234 | Zona franjurilor - - — | Zona de deasupra nivelului apei capilare libere in care apa este refinut& prin capilaritate . Elaborat de: MINISTERUL EDUCATIEL §{ INVATA- ‘MINTULUL Institutul de constructit — Bucuresti Responsabilul prolectulul : ing. Mi teInfehe Redactat final: Institatal romin de standardizare Servlclul construc, materiale de constructit si economie forester Ing. Mag@a Tonesen de cercetarl bldrotehnice = Institutul ‘de ‘studll sf prolectdrl pentru tmbunata- {inl functare — Institutul de studil sl profectiel hidroenergetice = Institntul de studil §1 prolectiri energetice = Institutul de cercetart gi prolectiel — Iasi oe ona Editia I —- 3390420 ex. I. P. Informatia c.9571 5 :