BARREN CE STL wn Costea tonut Alexandru-Forajul sondelor, gr CAPITOLUL 1 GEOLOGIA STRUCTURIT 1.1 Stratigrafia si tologia Bazinul de sedimentare apartine zonei de acumulare a molasei Carpatice, subinpartita la randul ei in molasa inferioara si superioara. Molasa inferioar a avut ca sursa de alimentare materialul terigen din aria carpatica in cea superioard. Materialul depus este diversificat, frecvent intalindu-se depozite grosiere (conglomerate- gresii) pana la (argile-mamoase) cArora li se adaug’ cArbuni,tufuri. Succesiunea stratigraficd tronsonata este constituitd din formatiuni de varsta Miocen,Pliocen. In cadral formatiunilor Pliocene au fost semnalate intervale pors permeabile care alterneaza cu complexe de roci pelitice (marnoase si argiloase ) cu rol protector .Meotianul este dezvoltat in general in facies nisipos ,fiind constituit dintr-o altemnanta de gresii,nisipuri marnoase si mare. Grosimea variaza in limite largi ca urmare a unei sedimentari condensate inunele zone ale bazinului.Pontianul este dezvoltat in facies marnos .Dacianul este constituit in general din nisipuri si gresii separate de intercalatii marnoase .Grosimea variaza in limite largi .In zona Cutelor Diapire este legat in zacaminte de hidrocarburi. Levantinul are in baza un pachet mamos dupa care o serie nisipoasa . Uneori ,aceste nisipuri contin acumulari de sisturi si gaze. 1.2 Tectonica Structura Barbuncesti face parte din zona subcarpatica a Cutelor Diapire ,aliniamentul sudic, la care sare nu s-a gasit pana in prezent in axa Berca-Barbuncesti-Ceptura-Urlati-Chitorani-Valea- Orhei.Formatiunile mio-pliocene din aceasta zona formeaza cute anticlinale si sinclinale normale,asimetrice si faliate ,mai accentuate treptat spre sud ,datorita diminuarii fortelor orogenetice combinate de deformarile cutelor diapire.Astfel,la nord sunt prezente cute faliate cu flancul sudic cazut: Capaceni-Campina-Barbuncesti.La sud de acesta se dezvolta cute diapire tipice : Baicoi- Tintea-Moreni la care sarea apare la suprafata. Unmeaza cute de sare ramasa la adancime Filipesti de Padure-Bucsani-Aricesti si mai la sud cute la care sarea nu s-a gasit pana in present in axul lor : Mrgineni-Boldesti-Ceptura-Berca. 1.3 Istoricul forajului completarii si punerii in productie Pentru atingerea obiectivelor productive in cadrul formatiunilor de varsta Meotian si Pontian sondele forate pe structura au avut programul de productie ,de constructie in functie de adancimea obiectivului si necesitatea tehnica de a inchide complexele gazeifere. Pe structura Barbuncesti au fost sapate sonde cu urmatorul program de constructie: a) Sonde cu doua coloane :Costea lonut Alexandru~ Forajul sondelor, gr Il * coloana de ancoraj ,cu diametrul exterior de 10 3/4 in si 9 5/8 in, tubata la 950 m si cimentata la zi * coloana de exploatare ,cu diametrul de 5 1/2 in (6 5/8 ) fizata la cca 2500 m si cimentata la un nivel de 450 m- b) Sonde cu trei coloane : . a de ancoraj , cu diametrul exterior de 13 3/8 in (12 3/4 in) tubata la 500 m si cimentata a zi * coloana intermediara , cu diametrul exterior de 9 5/8 in (8 5/8 in) ,fixata la cca. 2500 m si cimentala la 400 m * coloana de exploatare, cu diametrul de 5 1/2 in fixata la adancimea finala peste 3100 m si cimentata la cca. 1300 m Forajul sondei s-a confruntat cu o serie de dificultati cele mai freevente fiind prinderi si rupert ale garniturii de foraj ,pierderi de fluid in formatiunile Levantinului ,la densitai mai mari de 1,20kg/dm3 ,strangeri de gaura in formatiunile pontiene. Inclinarea mare a stratelor a fosta cauza tendintei naturale de deviere foarte accentuate > fapt ce acondus la dese corectari ale gaurii de sonda. Sondele au fost puse in exploatare prin perforarea intervalelor de interes cu perforaturi cu jet,iar Pomnirea sondelor s-a facut prin inlocuirea fluidelor cu apa sarata si pistonare . Deschiderea complexelor productive s-a facut neselectiv sonda devenind 0 cale de comunicatie a diverselor nisipuri saturate .nisipuri cu presiuni si proprietati de curgere diferite. In prima faza a exploatarii pornirea sondelor s-a facut fara dificultati,sondele pornind selective eruptive. In complexele meotiene la care sondele au prezentat lipsa de flux ,s-au efectuat operatii de acidizare cu volume de solutii acide cuprinse intre 4-10 m3. In afara de acidizari ponderea cea mai ridicata ca opeatie de stimulare au avut-o tratamentee cu condens ,cu tensioactiv,tratamente,proiectate sa dizolve depunerile organice din perforaturi si din zona invecinata sondei Sistemul de extractie actual este gaz-lift,pompajul si eruptia naturala (sonde de gaze)