Professional Documents
Culture Documents
ALGA Cap8
ALGA Cap8
Uploaded by
Ioana-Bianca LascaracheOriginal Title
Copyright
Available Formats
Share this document
Did you find this document useful?
Is this content inappropriate?
Report this DocumentCopyright:
Available Formats
ALGA Cap8
ALGA Cap8
Uploaded by
Ioana-Bianca LascaracheCopyright:
Available Formats
Capitolul 8
Geometrie analitică ı̂n spaţiu
8.1 Vectori ı̂n spaţiu
Poziţia unui punct ı̂n spaţiu este fixată ı̂n mod unic cu ajutorul unei triplete ordonate
de numere reale, numite coorodonatele punctului, obţinută cu ajutorul unui sistem de axe
format dintr-un punct (0 0 0) numit originea sistemului, trei drepte perpendiculare ı̂ntre
ele, punctul de perpendicularitate fiind şi o unitate de măsură pentru lungimi.
Axele se notează şi se numesc axe de coordonate.
Planul este determinat de punctul şi dreptele planul este determinat
de punctul şi dreptele iar planul este determinat de punctul şi dreptele
Planele se numesc plane de coordonate.
Vectorii ı̂n spaţiu se introduc analog cu vectorii ı̂n plan iar operaţiile care se fac cu aceşti
vectori sunt aceleaşi cu cele din plan. Următoarele teoreme şi definiţii sunt similare cu cele
din plan.
−−→
Definiţia 8.1 Fie punctul ( ) Vectorul este numit vectorul de poziţie al
−−→
punctului faţă de sistemul de coordonate introdus. Notăm − →
= iar dacă există
−−→
posibilitate de confuzie, notăm − = şi vom citi −
→ →
vector de poziţie a lui sau
−→
( )
−→
Dacă (1 0 0) (0 1 0) (0 0 1) atunci vom nota vectorii reprezentaţi de =
→ −→ −
− → −→ − →
= şi =
119
120 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
−−→
Teorema 8.1 Vectorul − →
= ( ) se poate exprima ı̂n mod unic cu ajutorul
−→ − → −
→
vectorilor ,
−
→ −→ −→ −
→
= + +
Dacă considerăm un vector oarecare din spaţiu şi ı̂l poziţionăm cu punctul iniţial ı̂n
origine, atunci el este complet determinat de punctul final. Putem construi un singur
paralelipiped dreptunghic cu laturile paralele cu şi .
−→ −→ −→
Relaţia −
→
= + + se numeşte expresia analitică a vectorului − →
Teorema 8.2 Dacă (1 1 1 ) şi (2 2 2 ) atunci
−→ −
→ −→ −→
= (2 − 1 ) + (2 − 1 ) + (2 − 1 )
−→ −→ −→ −
→
Demonstraţie. Dacă (1 1 1 ) (2 2 2 ) atunci = − = (2 − 1 ) +
−→ −→
(2 − 1 ) + (2 − 1 ) ¥
Exerciţiul 8.1 Să se scrie expresia analitică a vectorului determinat de punctele (3 −2 1)
−−→
şi (−1 5 4) .
−−→ −
→ −→ −→ −
→ −
→ −
→
= (−1 − 3) + (5 + 2) + (4 − 1) = −4 + 7 + 3 H
−
→ −
→ −
→ − → −
→ −
→ −
→
Teorema 8.3 Dacă − →
= 1 + 1 + 1 şi = 2 + 2 + 2 atunci au loc
relaţiile: ³ ´ ³ ´
−
→ −
→ −
→ −
→ −
→ −
→ −→ −
→ −
→
a) − →
+ = 1 + 1 + 1 + 2 + 2 + 2 = (1 + 2 ) +(1 + 2 )
−→
+ (1 + 2 ) ³ ´ ³ ´
−→ −
→ −
→ −
→ −
→ −
→ −
→ −→ −
→ −
→
b) − = 1 + 1 + 1 − 2 + 2 + 2 = (1 − 2 ) +(1 − 2 )
−→
+ (1 − 2 ) ³ ´
−
→ −
→ −
→ −
→ −→ −→
c) − → = 1 + 1 + 1 = (1 ) + (1 ) + (1 )
8.1.1 Produsul scalar ı̂n spaţiu
Definiţia 8.1 Fie −→
−→ sunt doi vectori liberi ı̂n spaţiu. Produsul scalar al perechii
ordonate de vectori liberi (−→
−→
) este un număr definit prin
½ −
→ −
→
−→ −→ 0 dacă −→
= 0 sau − →
= 0
· = −
→ → − → (8.1)
k−→ k k−
→
k cos ^(−→
−
→
) dacă −→
6= 0 şi −
6= 0
Expresia analitică a produsului scalar.
Observăm că
−
→ − → −→ − → −→ − →
· = 1 · = 1 · = 1
−
→ − → − → − → → −
− → − → − → → −
− → − → − →
· = · = 0 · = · = 0 şi · = · = 0
8.1. VECTORI ÎN SPAŢIU 121
−
→ −
→ −
→
Folosind aceste relaţii şi ı̂nlocuind ı̂n produsul scalar pe −
→ = 1 + 1 + 1 şi
−
→ −→ −
→ −
→
= 2 + ³2 + 2 , obţinem´ ³ ´
−
→ −
→ −→ −→ −→ −
→ −
→
·− →
= 1 + 1 + 1 · 2 + 2 + 2 =
³ ´ ³ ´ ³ ´ ³ ´
−→ − → −
→ − → −→ −→ −→ −→
= 1 2 · + 1 2 · + 1 2 · + 1 2 · +
³ ´ ³ ´ ³ ´ ³ ´ ³ ´
−→ − → −→ − → −
→ −→ −→ −→ −
→ − →
+ 1 2 · + 1 2 · + 1 2 · + 1 2 · + 1 1 · =
= 1 2 + 1 2 + 1 1
de unde rezultă expresia analitică a produsului scalar.
Definiţia 8.2 Fie − → şi −
→
doi vectori din spaţiu nenuli, originea sistemului de coor-
−→ → −→ −
donate şi punctele şi astfel ı̂ncât ∈ − ∈ → [ unghiul dintre
Unghiul
−→ −→ 0 0
vectorii şi cu măsura cuprinsă ı̂ntre 0 şi 180 se numeşte unghiul dintre vec-
torii −
→ şi −
→
şi se mai notează ^ (−→
− →
)
Utilizarea produsului scalar:
- pentru a demonstra ortogonaliatatea vectorilor: doi vectori − →
−
→
sunt ortogonali
(perpendiculari) dacă produsul lor scalar este egal cu 0 şi reciproc,
−
→
⊥−
→
⇔−
→
·−
→
= 0
- pentru a calcula lungimea unui vector:
√ q
−→ −→
kk = · kk = 21 + 12 + 12
- pentru a calcula unghiul a doi vectori nenuli −
→
−
→
:
−
→
·− →
cos ^(−
→
−
→
)= −
k k k→
→ −
k
|−
→
·− →
|
Observaţia 8.1 Deoarece |cos ^(−
→
−
→
)| ≤ 1 rezultă − ≤ 1 şi se obţine inegali-
k k k→
→ −
k
tatea Chauchy-Schwarz-Buniakovski
|−
→
·−
→
| ≤ k−
→
k k−
→
k
Această inegalitate se poate scrie, ı̂nlocuind expresiile analitice produsului scalar şi a
lungimii vectorilor, astfel:
q q
|1 2 + 1 2 + 1 1 | ≤ 1 + 1 + 1 22 + 22 + 22
2 2 2
sau ¡ ¢¡ ¢
(1 2 + 1 2 + 1 1 )2 ≤ 21 + 12 + 12 22 + 22 + 22
122 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
Teorema 8.4 Proprietăţi ale produsului scalar. Dacă −
→
−
→
şi −
→
sunt trei vectori
ı̂n spaţiu, atunci:
a) −→
·− →
=− → ·−
→
b) ( + ) · = −
−
→ −→ −
→ →
·− →
+−→
·−→
−
→ −
→ −→ −→ −→
c) ( · ) = ( ) · = · (−
→ )
−→ − → −
→
d) 0 · = 0
Verificarea acestor relaţii se face prin calcul direct.
−
→ − → − → → −
→ − → − →
Exerciţiul 8.2 Fie vectorii −
→ = 2 + − 3 şi − = − + 5 + 3 Să se calculeze
−
→
+−→− → −− →
−
→
·− →
şi cosinusul unghiului dintre −
→
−
→
−
→ −
→ −
→ → − −
→ −→ −→
+− →
= +6 − −→ =3 −4 −6
−
→ ·−→
= −2 + 5 − 9 = −6
−
→ −
→ √
· −2 + 5 − 9 6 3 10
cos ^(−
→ −
→
)= − → −
→ =√ √ = −√ √ = − H
k kk k 4 + 1 + 9 1 + 25 + 9 14 35 35
Teorema 8.5 (inegalitatea triunghiulară) Oricare ar fi doi vectori din spaţiu are loc
inegalitatea
k−→
+−→
k ≤ k−→
k + k−
→ k
Demonstraţie. k−
→
+−→ k2 = (−
→ +−
→
)·(−
→
+− →)=− →
·−
→
+− →
·−
→
+− →
·−→
+− →
·−→
=
−
→ −
→ −
→ −
→ 2 −→ 2 −
→ −→ −
→ 2 −
→ 2 −→ −
→ −
→
k k + 2 · + k k ≤ k k + 2 | · | + k k ≤ k k + 2 k k k k + k k2 =
2
(k−
→ k + k−
→
k)2 ¥
Teorema 8.6 (Teorema lui Pitagora) Oricare ar fi − → −→
doi vectori ortogonali din
spaţiu are loc inegalitatea
k−
→
+−
→
k2 = k−
→
k2 + k−
→
k2
−
→ ⊥−
→
Demonstraţie. k−
→ k2 = k−
+−
→ →
k2 + 2 −
→
·−
→
+ k−
→
k2 = k− →
k2 + k−
→
k2 ¥
8.1.2 Produsul vectorial
−→ −
→ −
→ −→ −→ −→
= 1 + 1 + 1 şi −
Definiţia 8.3 Fie −
→ → = 2 + 2 + 2 doi vectori ı̂n
spaţiu. Produsul vectorial al vectorilor − →
şi −→
notat − →
×− →
, este vectorul definit
astfel:
−
→ −
→ −→ −→
×− →
= (1 2 − 2 1 ) − (1 2 − 2 1 ) + (1 2 − 2 1 )
sau, sub formă de determinant, pentru a reţine expresia produsului vectorial,
¯ − → − → ¯
¯ → −
¯¯
¯
−
→ ×− →
= ¯¯ 1 1 1 ¯¯ (8.2)
¯ 2 2 2 ¯
Convenţie: determinantul din relaţia (8.2) se dezvoltă după prima linie.
8.1. VECTORI ÎN SPAŢIU 123
−
→ − → −
→ −
→ −→ − →
Exerciţiul 8.3 Fie vectorii −
→ = 3 + − 2 şi − →
= + 2 + Să se calculeze
−
→ ×−→ şi −
→
×−→ Este adevărată relaţia −
→
×−
→ =−
→
×−→ ? Este −
→
×−
→ perpendicular
−
→ −
→
pe ? Dar pe ?
¯ − → − → ¯¯
¯ → −
¯ ¯
−
→ −
→ −
→
−
→ −
→
× = ¯ 3 1 −2 ¯¯ = 5 − 5 + 5
¯
¯ 1 2 1 ¯
¯ −
→ −→ −
→ ¯
¯ ¯
¯ ¯ −
→ −
→ −
→
−
→ −
→
× = ¯¯ 1 2 1 ¯¯ = −5 + 5 − 5
¯ 3 1 −2 ¯
−
→ × 6= −
−
→ →
×− →
−
→ ×− → = −− → ´× ³−
→
³ ´
−
→ −→ −
→ −
→ −
→ −
→ −→ −→ −→
( × ) · = 5 − 5 + 5 · 3 + − 2 = 15 + 5 + 10 = 0 ⇒
(−
→ ×− →
)⊥− → ³ ´ ³ ´
−
→ −→ −
→ −
→ −
→ −
→ −→ → −
− →
( × ) · = 5 − 5 + 5 · + 2 + = 5 − 10 + 5 = 0 ⇒
(−
→ ×− →
)⊥− → H
Proprietăţile produsului vectorial
Teorema 8.7 Vectorul − →
×− → produsul vectorial al vectorilor −
→
−
→
are următoarele
proprietăţi:
−
→
a) −→ ×− →
= 0 ⇔− →
k− → (− →
−
→ sunt coliniari);
−
→ −
→ −→ −→
b) × = − × (proprietatea de anticomutativitate);
c) (− → ×− → ) = −→
×− →
=− →
× −→ , ∀ ∈ R;
d) × ( + ) = × + × −
−
→ −
→ −
→ −→ −
→ −
→ → ;
−→ −
→ 2 −→ 2 −→ 2 −
→ −
→
e) k × k = k k k k − ( · )2 (Identitatea lui Lagrange);
f ) k−
→ ×− →
k = k− →
k k−→
k sin ^ (−
→
−
→ );
−
→ −
→
g) k × k = A¤ unde A¤ reprezintă aria paralelogramului construit cu vectorii liberi
−
→ şi −
→
necoliniari
−
→ −
→ −→ → −→ −
→ −→
Demonstraţie. Fie − →
⎧ = 1 + 1 + 1 − = 2 + 2 + 2
⎨ 1 2 − 2 1 = 0 1 1 1 1
−
→ −
→ −→
a) × = 0 ⇔ 1 2 − 2 1 = 0 ⇔ = = = (cu convenţia că anularea
⎩ 2 2 2
1 2 − 2 1 = 0
unui numitor atrage anularea numărătorului respectiv). Rezultă 1 = 2 1 = 2 1 =
−
→ −→ −
→ −→ −
→ −→ −→ −
→ −→
2 ⇒ −→ = 1 + 1 + 1 = 2 + 2 + 2 = (2 + 2 + 2 ) =
−→
⇒− →
−→ coliniari.
¯ −
¯ → → −
− → ¯ ¯ −
¯ → → −
− → ¯
¯ ¯¯ ¯ ¯¯
b) −
→ ×− = ¯¯ 1 1 1 ¯¯ −
→ →
×− →
= ¯¯ 2 2 2 ¯¯
¯ 2 2 2 ¯ ¯ 1 1 1 ¯
Cei doi determinanţi diferă printr-o schimbare de linii, ceea ce face ca ei sa aibă valori
contrare, deci −→
×− → = −− → ×− →
(Dacă ı̂ntr-un determinant se schimbă ı̂ntre ele două linii, atunci se schimbă semnul
determinantului.)
124 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
¯ − → − → ¯ ¯ − → − → ¯¯
¯ → −
¯¯ ¯¯
→ −
¯ ¯
c) ( × ) = ¯ 1 1 1 ¯ = ¯ 1 1 1 ¯¯ = (−
−→ −→ ¯ ¯ ¯ →
)×− →
¯ 2 2 2 ¯ ¯ 2 2 2 ¯
¯ − → − → ¯¯ ¯¯ − → − → ¯¯
¯ →
−
→ −
¯
¯ ¯ ¯
( × ) = ¯ 1 1 1 ¯ = ¯ 1 1 1 ¯¯ = −
−
→ −
→ ¯ ¯ ¯ →
× (− →
)
¯ 2 2 2 ¯ ¯ 2 2 2 ¯
de unde rezultă că (− →
×− → ) = (− →)×− →
=− → × (− → )
(Dacă elementele unei linii se ı̂nmulţesc cu un scalar , atunci determinantul se ı̂nmul-
ţeşte cu .)
−→ −
→ −
→ → −→ −
→ −→ → −
→ −
→ −→
d) Fie −→ = 1 + 1 + 1 − = 2 + 2 + 2 − = 3 + 3 + 3
atunci ¯ − → −
→ −→ ¯¯ ¯¯ − → − → − → ¯¯ ¯¯ − → − → − → ¯¯
¯ ¯
¯ ¯ ¯ ¯ ¯
−
→ × (− → +− →
) = ¯¯ 1 1 1 ¯¯ = ¯¯ 1 1 1 ¯¯ + ¯¯ 1 1 1 ¯¯ =
¯ 2 + 3 2 + 3 2 + 3 ¯ ¯ 2 2 2 ¯ ¯ 3 3 3 ¯
−→ −
→
× + × −
→ −→
S-a folosit proprietatea de adunare a doi determinanţi. (Se pot aduna doi determinanţi
dacă diferă numai printr-o linie sau coloană).
e) k− →
×− →
k2 = (1 2 − 2 1 )2 + (1 2 − 2 1 )2 + (1 2 − 2 1 )2 = 21 22 + 21 22 −
21 2 1 2 − 21 2 1 2 + 22 12 + 22 12 + 12 22 − 21 2 1 2 + 22 12
k−→
k2 k−→ k2 −(−→
·− → )2 = (21 + 12 + 12 ) (22 + 22 + 22 )−(1 2 + 1 2 + 1 1 )2 = 21 22 +
21 22 − 21 2 1 2 − 21 2 12 + 22 12 + 22 12 + 12 22 − 21 2 12 + 22 12 − 14 + 12 22
Din compararea celor două egalităţi rezultă identitatea lui Lagrange.
f) Folosim identitatea lui Lagrange şi definiţia produsului scalar
k−→
×− → k2 = k− →
k2 k− → k2 − (− → ·− → )2 = k− →
k2 k−→ k2 − (k− →
k k−→
k cos ^ (− →
−
→
))2 =
k− →
k k−
2 →
k (1 − cos ^ (−
2 2 →
− →
)) = k− → k k−
2 → k sin ^ (−
2 2 →
− →
)
−→ − → −→ − →
g) Fie ∈ ∈
° °
°−→°
A¤ = °° · = k−
→
k (k−
→
k sin ^(−
→
−
→
)) = k−
→
k k−
→
k sin ^(−
→
−
→
) = k−
→
×−
→
k ¥
−→ −
→ −
→ → −
→ −
→ −
→
Teorema 8.8 Fie − →
= 1 + 1 + 1 −
= 2 + 2 + 2 Vectorul −
→
×−
→
−
→ −
→
este perpendicular pe şi
Demonstraţie.
−
→
· (−
→
×−→ ) = 1 (1 2 − 2 1 ) − 1 (1 2 − 2 1 ) + 1 (1 2 − 2 1 ) = 0
Analog · (−
−
→ →
×−→ ) = 0¥
8.1. VECTORI ÎN SPAŢIU 125
Utilizarea produsului vectorial:
- pentru a stabili coliniaritate a a doi vectori,
- pentru calculul ariei paralelogramului determinat de doi vectori necoliniari.
Exerciţiul 8.4 Să se demonstreze că:
−
→ − → → − →
1. −
→
× 0 = 0 ×− = 0 (determinantul din definiţia produsului scalar are o linie
nulă)
−
→
2. −
→
×− → = 0 (determinantul din definiţia produsului scalar are două linii identice)
−
→ − → → − − → − → −
→ − → − → − → − → − → − →
3. × = × = − × = × =
¯ − → − → ¯
¯ →
−
¯¯
−
→ − → ¯ −
→
× = ¯¯ 1 0 0 ¯¯ =
¯ 0 1 0 ¯
Figura următoare este utilă pentru memorarea acestor rezultate. Referitor la această
figura produsul vectorial a doi vectori consecutivi care parcurg drumul ı̂n sensul acelor de
ceas este următorul vector şi produsul vectorial a doi vectori consecutivi care parcurg drumul
ı̂n sens contrar acelor de ceas este următorul vector cu semnul minus ı̂n faţă.
Exerciţiul
³ 8.5´ Este
³ produsul´ vectorial asociativ? Să se calculeze, de exemplu,
−
→ −→ − → −
→ − → −→
× × şi × ×
³ ´
−
→ −→ −→ −→ − → − →
× × = × 0 = 0
³ ´ ³ ´ ³ ´
−
→ − → −→ −→ − → −
→ −→ −→ −→ → −
− → −→
× × = × = − ⇒ × × 6= × ×
8.1.3 Produsul mixt
Definiţia 8.2 Fie vectorii liberi −
→
−
→
−
→
Numărul −
→
·(−
→
×−
→
) se numeşte produsul
−
→ −→ −→
mixt al vectorilor
Definiţia 8.3 Trei vectori din spaţiu se numesc coplanari dacă se găsesc ı̂n acelaşi plan.
Teorema 8.9 Fie vectorii liberi − → −→
−→
Atunci
−
→ −→ −
→
a) Dacă · ( × ) = 0 ⇔vectorii sunt coplanari.
b) Dacă vectorii nu sunt coplanari, modulul produsului mixt al vectorilor − → − →
−→
−
→ −
→ −
→
| · ( × )| este volumul paralelipipedului construit pe cei trei vectori aplicaţi ı̂n acelaşi
punct.
126 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
c) Dacă
⎧ − −
→ −
→ −
→
⎨ → = 1 + 1 + 1
−
→ −
→ −
→ −
→
= 2 + 2 + 2
⎩ −→ −
→ −
→ −
→
= 3 + 3 + 3
atunci ¯ ¯
¯ 1 1 1 ¯
¯ ¯
−
→ −
→ −
→
· ( × ) = ¯¯ 2 2 2 ¯ (expresia produsului mixt sub formă de determinant)
¯
¯ 3 3 3 ¯
Demonstraţie. ⎧ −
⎨ → ⊥− →
×−→
−
→ −
→ −
→
a) · ( × ) = 0 ⇔⇔ −
→ q −
→
⇔ −
→
−
→
−
→
sunt
⎩ − → −→ −→ −
→ −→ −
→
= 0 sau = 0 sau = 0
coplanari.
b) Fie −→
· (−
→
×− → ) 6= 0 Cu notaţiile de mai jos, 6= 900 avem
−
→ · (−
→
×− →
) = k−
→ k k−→
×− → k cos = ±(aria bazei)(ı̂nălţimea)⇒
−
→ −
→ −
→
| · ( × )| = (aria bazei)(ı̂nălţimea) = volumul paraleleipipedului.
¯ ¯
¯ 1 2 3 ¯
¯ ¯
c) −
→
· (−
→
×− →
) = 1 (2 3 −3 2 ) −2 (1 3 − 3 1 ) +3 (2 1 −1 2 ) = ¯¯ 1 2 3 ¯ ¥
¯
¯ 1 2 3 ¯
Utilizarea produsului mixt:
- pentru a stabili coplanaritatea a trei vectori,
- pentru a calcula volumul paralelipipedului construit pe trei vectori necoplanari.
8.2 Dreapta ı̂n spaţiu
O dreaptă () ı̂n spaţiu este unic determinată prin:
a) un punct şi un vector director − → 6= 0;
b) două puncte distincte;
c) intersecţia a două plane.
a) Dreapta determinată un punct şi un vector director −
→ 6 0.
=
8.2. DREAPTA ÎN SPAŢIU 127
Determinăm ecuaţia dreptei () care conţine punctul 0 şi şi are direcţia dată de vec-
torul −
→
Fie date ı̂n spaţiu: punctul 0 cu vectorul de poziţie −
→
0 şi vectorul −
→
−
→ 6= 0 Atunci
−
→
un punct cu vectorul de poziţie se află pe dreapta () dacă şi numai dacă
() : (−
→
−−
→
0) × −
→
= 0 (8.3)
echivalent cu
() : −
→ 0 + −
=−
→ →
∈ R (8.4)
−−−→
Justificare: ∈ () ⇔ 0 = −
→
⇔− → −−→
0 = −
→
⇒vectorii −
→
−−
→
0 şi −
→
sunt
−→ −
→ −→
coliniari ⇒(8.3). Din − 0 = ⇒(8.4)¥
Ecuaţia (8.3) se numeşte ecuaţia vectorială a dreptei determinată de un punct
şi de un vector director.
−
→ −
→ −
→
Dacă 0 (0 0 0 ) şi −
→
= + + atunci un punct ( ) se află pe
−
→ −
→ −
→
dreapta () determinată de punctul 0 (0 0 0 ) şi −
→
= + + dacă şi numai
dacă
⎧
⎨ = 0 +
= 0 + (8.5)
⎩
= 0 +
−
→ −
→ −→ → −
→ −
→ −
→
Justificare: ı̂nlocuim ı̂n (8.4) −
→
0 = 0 + 0 + 0 −
= + + şi
−
→ −
→ −
→ −
→
= + + şi folosim egalitatea a doi vectori.¥
Formulele (8.5) se numesc ecuaţiile parametrice ale dreptei () fiind un para-
metru real, iar se numesc parametrii directori ai dreptei () Dacă 6= 0
ecuaţiile (8.5) se pot scrie
− 0 − 0 − 0
= =
numite ecuaţiile canonice ale dreptei () determinată de un punct şi de un vector
director
128 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
→1 = −→ − →
Exerciţiul 8.6 Fie (1 ) şi (2 ) două drepte paralele cu vectorii directori −
+ ,
→2 = −− → − → −→
respectiv −
+ + 2 . Să se scrie ecuaţiile parametrice ale dreptei perpendiculare
simultan pe (1 ) şi (2 ) şi care trece prin punctul (2 3 0).
Rezolvare. Fie − →
direcţia dreptei () cerută prin enunţ. −
→ ⊥−
→1 −
→
⊥−
→2 ⇒ −
→
este
−
→
coliniar cu 1 × −
→
2
¯ − → − → ¯¯
¯ →
−
¯
¯ −
→ −→ − →
−
→1 × −
→2 = ¯ 1
0 1 ¯¯ = − − 3 +
¯
¯ −1 1 2 ¯
Fie ( ) ∈ () ³ ´
−−→ −
→ −
→ −
→ −
→ −
→ −
→ → −
− →
= ( 1 × 2 ) ⇒ ( − 2) + ( − 3) + = − − 3 +
⎧
⎨ =2−
= 3 − 3 ∈ RH
⎩
=
b) Dreapta determinată de două puncte distincte.
Fie date punctele 1 cu vectorul de poziţie −→
1 2 cu vectorul de poziţie −
→
2 1 6= 2
aparţinând drepetei () Deducem ecuaţia dreptei () determinată de aceste două puncte.
Punctul cu vectorul de poziţie − → aparţine dreptei determinate de punctele 1 şi 2
−−−→ −−−→
dacă şi numai dacă vectorul 1 2 este coliniar cu vectorul 1 adică
−→
(−
→
−−
→
1 ) × (−
→
2−−
→
1) = 0 (8.6)
Relaţia (8.6) se numeşte ecuaţia vectorială a dreptei determinată de două puncte.
−→
(−
→
−−
→
1 ) × (−
→
2−−
→
1) = 0 ⇔ −
→
−−
→
1 = (−
→
2−−
→
1 ) (8.7)
Dacă ştim coordonatele punctelor 1 (1 1 1 ) 2 (2 2 2 ) deducem a altă formă a
ecuaţiilor dreptei determinată de două puncte.
−
→ −
→ −
→ → −
→ −
→ −
→ −
→
Înlocuim ı̂n (8.7) −1 = 1 + 1 + 1 −
→ 2 = 2 + 2 + 2 şi − → = +
8.3. PLANUL ÎN SPAŢIU 129
−
→ −
→
+ obţinem
⎧
⎨ = 1 + (2 − 1 )
= 1 + (2 − 1 ) (8.8)
⎩
= 1 + (2 − 1 )
Relaţiile (8.8) se numesc ecuaţiile parametrice ale dreptei date prin două puncte.
În acest caz convenim să scriem:
− 1 − 1 − 1
= =
2 − 1 2 − 1 2 − 1
şi se numesc ecuaţiile canonice ale dreptei date prin două puncte.
8.2.1 Unghiul a două drepte
Ca şi ı̂n plan, unghiul a două drepte este dat de unghiul dintre vectorii directori.
Dacă cele două drepte sunt date prin ecuaţiile lor canonice:
− 0 − 0 − 0
(1 ) : = =
1 1 1
− 0 − 0 − 0
(2 ) : = =
2 2 2
−
→ −→ −→ →2 = 2 − → −
→ −→
atunci 1 = 1 + 1 + 1 şi −
−→ + 2 + 2 unghiul dintre cele două
drepte este dat de
³ ´ h−→1 −
→2 i
1 2 + 1 2 + 1 2
cos − →
\
1 −
→
2 = −→ −
→ =p2 p
k 1 k k 2 k 1 + 21 + 21 22 + 22 + 22
Propoziţia 8.1 Dreptele (1 ) şi (2 ) sunt perpendiculare dacă şi numai dacă 1 2 +1 2 +
1 2 = 0
Propoziţia 8.2 Dreptele (1 ) şi (2 ) sunt paralele dacă şi numai dacă
1 1 1
= =
2 2 2
c) Dreapta ca intersecţie a două plane va fi discutată după studiul planului ı̂n spaţiu.
8.3 Planul ı̂n spaţiu
Geometric, un plan () poate fi determinat de:
−
→
a) un punct al său şi un vector normal la plan, adică un vector ⊥ ();
b) un punct şi doi vectori necoliniari din plan;
c) trei puncte necoliniare din plan;
d) o dreaptă şi un punct exterior ei.
a) Planul determinat de un punct al său şi de un vector normal la plan. Fie
−
→ − →
0 cu vectorul de poziţie − →
0 şi 6= 0 un vector normal la plan (perpendicular pe
130 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
plan) Atunci un punct cu vectorul de poziţie −
→
aparţine planului dacă şi numai dacă
verifică ecuaţia:
−
→ −
· (→
−−
→
0 ) = 0 (8.9)
Justificare: Fie planul () planul căutat.
∈ () 0 ∈ () [0 ] ⊂ () ⇔
−→ −
→ −
→ → −
0 ⊥ ⇔ · 0 = 0 ⇔ · (− −→
0 ) = 0¥
Ecuaţia (8.9) se numeşte ecuaţia vectorială a planului determinat de un punct şi un
vector normal la plan.
−
→ −
→ −
→ −
→
Fie punctul 0 (0 0 0 ) şi = + + 6= 0 Atunci ( ) aparţine
planului () dacă şi numai dacă
( − 0 ) + ( − 0 ) + ( − 0 ) = 0 (8.10)
sau, notând = − (0 + 0 + 0 )
+ + + = 0 (8.11)
−→ → − −
→ −
→
Justificare: ∈ () ⇔ · (− −→ 0 ) = 0 Dar −
→
−−
→
0 = ( − 0 ) + ( − 0 ) +
−→
( − 0 ) ⇒ (8.10)⇔(8.11)¥
Ecuaţia (8.11) se numeşte ecuaţia generală a planului determinat de un punct şi
direcţia sa normală.
b) Planul determinat de un punct al său şi doi vectori necoliniari din plan.
8.3. PLANUL ÎN SPAŢIU 131
Fie planul () care conţine punctul 0 (0 0 0 ) cu vectorul de poziţie −
→
0 şi vectorii
−
→ −→ −
→ −
→
vectori din spaţiu necoliniari, × 6= 0 aparţinând planului (). Atunci un punct
−−−→
cu vectorul de poziţie −→
aparţine planului () dacă şi numai dacă vectorii −→
− → 0
−−−→ → −
sunt coplanari. Condiţia de coplanaritate a celor trei vectori − →
− → 0 = − −→ 0 se
poate exprima prin faptul că produsul mixt al acestora este egal cu zero,
−
→
· (−
→
× (−
→
−−
→
0 )) = 0 (8.12)
−→ −
→ −
→
Ecuaţia se poate scrie şi sub formă de determinant. Dacă −→
= 1 + 2 + 3 6= 0
−
→ −→ −
→
şi −
→
¯ = 1 + 2 + 3 6= ¯ 0, folosind formula produsului mixt se obţine
¯ 1 2 3 ¯¯
¯
¯ 1 2 3 ¯¯ = 0 ⇔
¯
¯ − 0 − 0 − 0 ¯
¯ ¯
¯ − 0 − 0 − 0 ¯
¯ ¯
¯ 1 2 3 ¯ = 0
¯ ¯
¯ 1 2 3 ¯
c) Planul determinat de trei puncte necoliniare. Fie 1 cu vectorul de poziţie
1 2 cu vectorul de poziţie − →
2 şi 3 cu vectorul de poziţie −
→
3 trei puncte necoliniare
situate ı̂n planul () a cărui ecuaţie trebuie să o deducem. Atunci un punct cu vectorul
−−−→ −−−→ −−−→
de poziţie −→
aparţine
³ planului () dacă´ şi numai dacă vectorii 1 1 2 1 3 sunt
−−−→ −−−→ −−−→
coplanari ⇔ 1 · 1 2 × 1 3 = 0 adică
(−
→ 1 ) · ((−
−−
→ →
2−−
→
1 ) × (−
→
3−−
→
1 )) = 0 (8.13)
−
→ −
→ −
→ −
→ −
→ −
→
Dacă −
→
= + + = 1 2 3 şi −
→
= + + atunci relaţia (8.13)
este echivalentă cu
132 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
¯ ¯
¯ − 1 − 1 − 1 ¯
¯ ¯
¯ 2 − 1 2 − 1 2 − 1 ¯=0⇔
¯ ¯
¯ 3 − 1 3 − 1 3 − 1 ¯
¯ ¯
¯ 1 ¯
¯ ¯
¯ 1 1 1 1 ¯
¯ ¯ = 0 (8.14)
¯ 2 2 2 1 ¯
¯ ¯
¯ 3 3 3 1 ¯
Exerciţiul 8.7 Să se scrie ecuaţia planului determinat de punctele (1 0 1) (−1 4 1)
şi (−2 −2 2)
Folosim
¯ relaţia (8.14)
¯
¯ 1 ¯
¯ ¯
¯ 1 0 1 1 ¯
¯ ¯
¯ −1 4 1 1 ¯ = 0 ⇔ 4 + 2 + 16 − 20 = 0 ⇔
¯ ¯
¯ −2 −2 2 1 ¯
2 + + 8 − 10 = 0H
Exemplul 8.1 Să se scrie ecuaţia vectorială şi ecuaţia generală a planului () care conţine
−
→ − → −
→ −→
punctul 0 (−3 1 4) şi are normala = + 2 − 3
Ecuaţia vectorială. Fie ( ) un punct din plan.
−−−→ −−→ −−→ −→ −
→ −
→
0 = − 0 = ( + 3) + ( − 1) + ( − 4)
−−−→ − →
0 · = 0
³ ´ ³ ´
−→ −
→ −→ −
→ −→ −
→
( + 3) + ( − 1) + ( − 4) · + 2 − 3 = 0
Ecuaţia generală: 1 · ( + 3) + 2 · ( − 1) − 3 · ( − 4) = 0 ⇔ + 2 − 3 + 13 = 0H
Dreapta ca intersecţie de două plane neparalele
8.3. PLANUL ÎN SPAŢIU 133
Fie planele
(1 ) : 1 + 1 + 1 + 1 = 0
(2 ) : 2 + 2 + 2 + 2 = 0
şi dreapta () = (1 ) ∩(2 ) Coordonatele oricărui punct de pe dreapta () verifică sistemul
format din cele două ecuaţii ale planelor (1 ) şi (2 ) Deducem ecuaţiile dreptei ()
Observăm că vectorul director al dreptei se poate scrie ca produs vectorial al normalelor
la cele două plane, deoarece este un vector ı̂n ambele plane, deci perpendicular pe ambele
−→ −
→
normale, − → = 1 × 2 Considerând un punct arbitrar 0 pe dreaptă (o soluţie a
sistemului format din cele două ecuaţii ale planelor (1 ) şi (2 )), se poate scrie ecuaţia
dreptei determinată de o direcţie şi un punct.
Printr-o dreaptă dată trec o infinitate de plane. Mulţimea tuturor planelor care trec
printr-o dreaptă dată () se numeşte fascicul de plane. Dreapta () se numeşte axa fasci-
culului.de plane.
Ecuaţia fasciculului de plane.
Fie planele
½
(1 ) : 1 + 1 + 1 + 1 = 0
(8.15)
(2 ) : 2 + 2 + 2 + 2 = 0
Familia de plane : (1 + 1 + 1 + 1 ) + (2 + 2 + 2 + 2 ) = 0 cu
∈ R reprezintă ecuaţia fascicului de plane cu planele de bază 1 şi 2
−
→ − →
Definiţia 8.4 Fie planele (1 ) (2 ) cu vectorii normalelor 1 2 Se numeşte unghiul
−→ − →
format de planele (1 ) (2 ) unghiul dintre vectorii normalelor 1 2
Observaţia 8.2 Dacă notăm cu unghiul dintre cele două plane, = ((\
1 ) (2 )) ∈ [0 ]
atunci
−
→ − →
1 · 2
°
cos = °− ° ° °
→° °− →° (8.16)
°1 ° °2 °
Teorema 8.10 Fie planele (1 ) (2 ) de ecuaţii
(1 ) 1 + 1 + 1 + 1 = 0
134 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
(2 ) 2 + 2 + 2 + 2 = 0
Atunci (1 ) ⊥ (2 ) dacă şi numai dacă normalele la plan sunt perpendiculare, adică
1 2 + 1 2 + 1 2 = 0; (8.17)
Demonstraţie. Formula (8.16) se poate rescrie, ţinând seama de ecuaţiile planurilor şi
de expresia vectorilor normali, de forma
1 2 + 1 2 + 1 2
cos = p 2 p = ⇒ cos = 0 şi de aici rezultă (8.17).¥
1 + 12 + 12 22 + 22 + 22 2
Exerciţiul 8.8 Să se determine ecuaţia planului () ce trece prin punctele (2 0 0) (0 0 3)
şi face un unghi de 60◦ cu planul .
Rezolvare. Ecuaţia generală a planului () este + + + = 0
Impunem condiţiile ca punctele şi să se găsească ı̂n plan.
2 + = 0 3 + = 0 ⇒ = − 2 = − 3
Ecuaţia planului devine − 2 + − 3 + = 0
−
→ −→ −→ −→ −→
Normala la planul () este ( ) = − 2 + − 3 iar normala la planul () =
−→ −
→
Unghiul dintre cele două plane se calculează folosind produsul scalar al vectorilor ( )
−
→
şi () :
1
− 3 √
3
2
= q ¡ ¢2 ¡ ¢2 , = ± 6
⇒
−2 + + −3 2
√ √ √
− 2 ± 6 3 − 3 + = 0 ⇒ ∓ 3 + 2 + 6 = 0 ⇒ ∓ 3 + 2 + 6 = 0
8.3.1 Unghiul dintre o dreaptă şi un plan
Unghiul dintre dreapta () şi planul () este, prin definiţie, unghiul dintre dreaptă şi
proiecţia ei pe plan. Dacă notăm cu ∈ [0 ] unghiul dintre dreaptă şi proiecţia ei
pe plan atunci unghiul dintre vectorul director al dreptei () şi cel normal la planul ()
este −
2
Deci unghiul se determină din
³ ´ −
→ −
→
· + +
sin = cos − = ° °=√ √
2 −
→ °−
→° 2 + 2 + 2 2 + 2 + 2
k k ° °
+ +
sin = √ √
2 + 2 + 2 2 + 2 + 2
−
→ −
→ −
→
unde −
→ = + + este direcţia dreptei () şi + + + = 0 este ecuaţia
planului ()
Propoziţia 8.3 Dreapta () este paralelă cu planul () dacă şi numai dacă
+ + = 0
8.3. PLANUL ÎN SPAŢIU 135
Direcţia dreptei şi normala la plan sunt perpendiculare.
Propoziţia 8.4 Dreapta () este perpendiculară pe planul () dacă şi numai dacă
= =
Direcţia dreptei şi normala la plan sunt paralele.
8.3.2 Distanţa de la un punct la o dreaptă ı̂n spaţiu
−
→
Dată o dreaptă () determinată de un punct 0 (0 0 0 ) şi vectorul director −
→
= +
−
→ −
→
+ Vom determina distanţa de la un punct oarecare din spaţiu 1 (1 1 1 ) la
−−−→ −
→ −→ −
→
dreapta () Considerăm segmentul orientat 0 2 = + + 2 ∈ () Distanţa
−−−→
de la 1 la dreapta () esta egală cu ı̂nălţimea paralelogramului construit pe vectorii 0 1
−−−→
şi 0 2 , ° °
°−−−→ −−−→°
°0 1 × 0 2 ° k(− →
1 − −
→
0 ) × −
→
k
dist(1 ()) = ° ° = −
→
°−−−→° kk
°0 2 °
1 − −
k(−
→ →
0 ) × −
→
k
dist(1 ()) = −
→
kk
8.3.3 Distanţa de la un punct la un plan
Fie planul dat prin ecuaţia vectorială () : · ( − 0 ) = 0 0 (0 0 0 ) un punct din
plan cu cu vectorul de poziţie 0 şi 1 (1 1 1 ) un punct oarecare cu vectorul de poziţie
1 Atunci
¯ ¯
¯ · (1 − 0 )¯
dist(1 ()) = ° ° (8.18)
° °
Dacă 1 ∈ () ⇒ dist(1 ()) = 0 şi 0 1 se găseşte ı̂n planul () ⇒
· ( − 0 ) = 0 deci (8.18) are loc.
Dacă 1 ∈ () fie 6= 0 doi vectori din () necoliniari, × 6= 0 ⇒ = ×
Atunci ¯ ¯ ¯ ¯
volum paralelipiped ¯(0 1 )¯ ¯h(1 − 0 ) · ¯
dist(1 ()) = = = ° °
aria bazei k × k ° °
Dacă ecuaţia planului este sub forma () + + + = 0 şi 0 (0 0 0 ) un
punct din plan şi 1 (1 1 1 ) un punct oarecare atunci
|1 + 1 + 1 + |
dist(0 ()) = √ (8.19)
2 + 2 + 2
136 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
−
→ −
→ −
→
Avem = + + şi dacă 1 (1 1 1 ) ∈
() atunci
· 0 1 = (1 − 0 ) + (1 − 0 ) + (1 − 0 ) =
1 + 1 + 1 − (0 + 0 + 0 ) = 1 + 1 + 1 +
şi ı̂nlocuind ı̂n (8.18) se obţine (8.19).
½ 8.9 Fie dreapta
Exerciţiul
− − 3 + 2 = 0
() :
2 + + 2 − 3 = 0
şi planul ( ) : + + + 1 = 0 Se cere:
a) Să se scrie ecuaţia planului ce determinat de dreapta () şi punctul (0 0 0).
b) Să se scrie ecuaţia planului ce conţine dreapta () şi e perpendicular pe planul ( )
Rezolvare. a) Se scrie ecuaţia fasciculului de plane determinat de dreapta () şi se
alege acel plan care conţine originea.
( − − 3 + 2) + (2 + + 2 − 3) = 0
Impunem condiţia ca punctul (0 0 0) să aparţină fasciculului de plane 2 − 3 =
0 ⇒ = 23
Înlocuim ı̂n ecuaţia fasciculului de plane
( − − 3 + 2) + 23 (2 + + 2 − 3) = 0
7
3
− 13 − 53 = 0 ∀ ∈ R ⇒ 7 − − 5 = 0
b) Se consideră fasciculului de plane determinat de dreapta () :
( − − 3 + 2) + (2 + + 2 − 3) = 0 ⇔
( + 2) + (− + ) + (−3 + 2) + − 3 = 0
Se alege acel plan a cărui normală e perpendiculară pe normala planului ( )
−→ −
→ −
→ −
→
fascicul = ( + 2) + (− + ) + (−3 + 2)
−→ −
→ − → − →
( ) = + +
−→ −
→
Condiţia de perpendicularitate: fascicul · ( ) = 0 ⇔
+ 2 − + − 3 + 2 = 0, = 35
Înlocuim ı̂n ecuaţia fasciculului de plane
( − − 3 + 2) + 35 (2 + + 2 − 3) = 0
11 − 2 − 9 + = 0 ∀ ∈ R ⇒ 11 − 2 − 9 + 1 = 0
Exerciţiul 8.10 Să se determine ecuaţia planului ( ) ce trece prin dreapta de intersecţie
a planelor (1 ) : + 5 + = 0 (2 ) : − + 4 = 0, ştiind că face un unghi de 45◦ cu
planul (3 ) : − 4 − 8 + 14 = 0
Rezolvare. Scriem ecuaţia fasciculului de plane care trece prin dtreapta de intersecţie
a planelor (1 ) şi (2 )
( + 5 + ) + ( − + 4) = 0 ⇔ ( + ) + 5 + ( − ) + 4 = 0
Vectorul normal al unui plan din fascicul este
−→ −
→ −
→ −
→
= ( + ) + 5 + ( − )
−
→ −→ −
→ −
→
Vectorul normal la planul (3 ) este (3 ) = − 4 − 8
8.3. PLANUL ÎN SPAŢIU 137
+ − 20 − 8 ( − )
cos =q √
4
( + )2 + 252 + ( − )2 1 + 16 + 64
√
2 9 − 27 3
= p ⇒=−
2 9 272 + 2 2 4
¡Înlocuim
3
¢ ı̂n ecuaţia fasciculului
¡ 3
¢ de plane
3
şi simplificăm prin
− 4 + 5 + − 4 − 4 · 4 = 0
+ 20 + − 12 = 0
Exerciţiul 8.11 Fie planul ( ) : − + 2 = 0 şi punctul (1 0 1) Se cere:
a) să se determine coordonatele proiecţiei punctului pe planul ( );
b) să se determine coordonatele proiecţiei punctului pe dreapta (1 2 ), unde
1 (0 2 1) şi 2 (−2 0 1)
Rezolvare. a) Se scrie ecuaţia dreptei (1 ) perpendiculare pe planul ( ) şi care trece
pron punctul Direcţia dreptei (1 ) coincide cu direcţia normalei la planul ( ) − →
=
−
→ − → −
→
− + 2 Ecuaţiile dreptei determinată de un punct şi o direcţie dată sunt
−1 −1
= =
1 −1 2
Se intersectează dreapta (1 ) cu planul ( ) şi se obţin coordonatele proiecţiei punctului
pe planul ( )
( −1 −1
= =
1 −1 2
− + 2 = 0
Se rezolvă sistemul astfel:
−1 −1
= = = ⇒ = 1 + = − = 1 + 2
1 −1 2
Se ı̂nlocuieşte ı̂n ecuaţia planului:
1 + + + 2 (1 + 2) = 0, = − 12 ¡ ¢
Coordonatele proiecţiei punctului pe planul ( ) vor fi: 1 12 12 0
b) Ecuaţia dreptei (1 2 ) determinată de punctele 1 (0 2 1) şi 2 (−2 0 1) este:
−0 −2 −1
= =
−2 − 0 0−2 1−1
Deoaremce ultimul raport are numitorul egal cu zero se consideră numărătorul egal cu
zero şi aceasta este una din ecuaţiile dreptei căutate. Cea de a doua ecuaţie este formată
din primele două rapoarte.
( ½
−1=0 −1=0
(1 2 ) : −0 −2 ⇔
= =−2
−2 − 0 0−2
Proiecţia punctului pe dreapta (1 2 ) se obţine la intersecţia planului perpendic-
ular pe dreapta (1 2 ) plan care conţine punctul cu dreapta (1 2 ) Normala
la plan coincide cu direcţia dreptei care se obţine ca produs vectorial al direcţiilor planelor
care reprezintă ecuaţia dreptei (1 2 )
138 CAPITOLUL 8. GEOMETRIE ANALITICĂ ÎN SPAŢIU
¯ −
→ − → − → ¯¯
³ ´ ¯¯ ¯
→ −
− → −→ − → ¯ −
→ − →
= × − =¯ 0 0 1 ¯¯ = +
¯ 1 −1 0 ¯
Ecuaţia planului va fi:
− 1 + = 0
Intersectăm
⎧ planul cu dreapta:
⎨ −1=0 £ ¤
=−2 ⇒ = − 12 = 32 = 1
⎩
−1+ =0 ¡ ¢
Coordonatele proiecţiei punctului pe dreapta (1 2 ) sunt 2 − 12 32 1
You might also like
- Algcap 8Document18 pagesAlgcap 8Adrian PopoviciNo ratings yet
- Rezolvari Volum 1Document159 pagesRezolvari Volum 1olga sevciucNo ratings yet
- Vectori in SpatiuDocument14 pagesVectori in SpatiuWolf The GreenNo ratings yet
- Teorie Aplicatii Functia de Gradul IDocument6 pagesTeorie Aplicatii Functia de Gradul IVlad CăpălnășanNo ratings yet
- Teorie Aplicatii Functia de Gradul IDocument6 pagesTeorie Aplicatii Functia de Gradul IVlad CăpălnășanNo ratings yet
- Formule m2Document15 pagesFormule m2Madalina CremenciucNo ratings yet
- Fisa NR 2 Recurenta de Ordin IIDocument4 pagesFisa NR 2 Recurenta de Ordin IIAdam Jonshon100% (1)
- Sem 02Document1 pageSem 02Sirghi AndreiNo ratings yet
- Proiect MateDocument3 pagesProiect Matesirbu valentinNo ratings yet
- Variante Rezolvate Matematica 2009Document5 pagesVariante Rezolvate Matematica 2009mirelusi59480% (5)
- Es 2019 A1 PDFDocument5 pagesEs 2019 A1 PDFDani MercurialNo ratings yet
- Culegere Volum 2 Rezolvari Part1Document175 pagesCulegere Volum 2 Rezolvari Part1remus gheorghescuNo ratings yet
- Functia de Gradul Al Doilea2Document3 pagesFunctia de Gradul Al Doilea2Ionut JumugaNo ratings yet
- L.expresii Fractii Algebrice TeorieDocument1 pageL.expresii Fractii Algebrice TeorieCiobanu DragosNo ratings yet
- Proiect (1) Derivate NebunDocument4 pagesProiect (1) Derivate Nebunsirbu valentinNo ratings yet
- Integrare Numerică: 'Sin (X) ' 'X' 0 'I 'Document2 pagesIntegrare Numerică: 'Sin (X) ' 'X' 0 'I 'Gabriel NicoletaNo ratings yet
- ALGA Cap9Document20 pagesALGA Cap9Ioana-Bianca LascaracheNo ratings yet
- Inecuații de Forma + (, , )Document5 pagesInecuații de Forma + (, , )Adi IonutNo ratings yet
- Fișă Exerciții1Document3 pagesFișă Exerciții1Dragomir Diana100% (1)
- Tema NR 16 - Studiul Funcţiilor Cu Ajutorul DerivatelorDocument5 pagesTema NR 16 - Studiul Funcţiilor Cu Ajutorul DerivatelorMefxz MefNo ratings yet
- 10 H1 BaremDocument3 pages10 H1 BaremMARCELA-LUCIA ACSINIANo ratings yet
- Cazuri Exceptate La Calculul Limitelor de FunctiiDocument2 pagesCazuri Exceptate La Calculul Limitelor de FunctiiAlexa AlexNo ratings yet
- 11 Solutii Bareme OJM 2022Document3 pages11 Solutii Bareme OJM 2022TeoRoGaming YgNo ratings yet
- Subiect Cls 10 OLM 2016Document3 pagesSubiect Cls 10 OLM 2016simonacristina0112No ratings yet
- BAREM H1 - Clasa A XI-aDocument2 pagesBAREM H1 - Clasa A XI-aK familyNo ratings yet
- Tema NR 11 - Matrice. Determinanti. SistemeDocument13 pagesTema NR 11 - Matrice. Determinanti. SistemeMefxz Mef100% (1)
- Tema 7 Recapitulare BacDocument3 pagesTema 7 Recapitulare BacIoana PauceanNo ratings yet
- Sume Combinatoriale 3Document1 pageSume Combinatoriale 3Vasile RoxanaNo ratings yet
- Ecuatii 1Document4 pagesEcuatii 1pughiucmNo ratings yet
- Fisa de Lucrucalcul Algebric Fractii Algebrice Functia de Gradul 1Document3 pagesFisa de Lucrucalcul Algebric Fractii Algebrice Functia de Gradul 1Ana MocanuNo ratings yet
- Model 2021 240325 143556Document11 pagesModel 2021 240325 143556altalex553No ratings yet
- Model Chestionar Concurs Admitere 2021 Converted MinDocument11 pagesModel Chestionar Concurs Admitere 2021 Converted MinIon IonescuNo ratings yet
- Sinteze Bac IIIDocument5 pagesSinteze Bac IIIIvan gheorgheNo ratings yet
- 2023 09 - Solutii - Bareme - ONM - 2023Document3 pages2023 09 - Solutii - Bareme - ONM - 2023Mere PereNo ratings yet
- Sem 03Document1 pageSem 03Sirghi AndreiNo ratings yet
- Matrice MIII - 11 Seral 2023 2024 Săptămâna 1-4Document10 pagesMatrice MIII - 11 Seral 2023 2024 Săptămâna 1-4MIHAI LAZĂRNo ratings yet
- Aplicatii Ale Integralei Definite 6 Integrarea Functiilor Utilizand Substitutiile Lui EulerDocument1 pageAplicatii Ale Integralei Definite 6 Integrarea Functiilor Utilizand Substitutiile Lui EulerDaniel Valentin FugulinNo ratings yet
- Subiecte ONMG 2021Document4 pagesSubiecte ONMG 2021Alina Lucia PintiliiNo ratings yet
- Barem Clasa 5 OLM Galati 2023Document2 pagesBarem Clasa 5 OLM Galati 2023xNo ratings yet
- Als 5Document4 pagesAls 5Ungureanu Stefan RaymondNo ratings yet
- Mate - Info.ro.4737 Simulare Bacalaureat 2020 La Matematica - Ilfov - Mate InfoDocument4 pagesMate - Info.ro.4737 Simulare Bacalaureat 2020 La Matematica - Ilfov - Mate InfoAlina AliNo ratings yet
- Barem Ojm 2018 LiceuDocument8 pagesBarem Ojm 2018 LiceuSonia ManjinaNo ratings yet
- BAREM H1 - Clasa A XI-aDocument2 pagesBAREM H1 - Clasa A XI-aK familyNo ratings yet
- Fisa1 AritmeticaDocument3 pagesFisa1 AritmeticaGeorgeAdv NephriteNo ratings yet
- Examen - Analiza - gr3, 2021Document2 pagesExamen - Analiza - gr3, 2021FlorinNo ratings yet
- Titularizare Matematică-13.07.2022-Subiectul I Și Subiectul Al II-leaDocument6 pagesTitularizare Matematică-13.07.2022-Subiectul I Și Subiectul Al II-lealoredana1990No ratings yet
- Geometrie Afina (Conice&cuadrice)Document28 pagesGeometrie Afina (Conice&cuadrice)Iulian DanciuNo ratings yet
- Barem Bac Simulare Noiembrie 2023 TEHNDocument3 pagesBarem Bac Simulare Noiembrie 2023 TEHNMihai LazărNo ratings yet
- Aplicatii Integrale NewtonDocument9 pagesAplicatii Integrale NewtonAna Mihaela GrigorieNo ratings yet
- Fractcca6ii Algebrice BreviarDocument5 pagesFractcca6ii Algebrice Breviarmonica oprisNo ratings yet
- Fractcca6ii Algebrice BreviarDocument5 pagesFractcca6ii Algebrice BreviarvoditzaNo ratings yet
- Elemente de Combinatorica - Permutari La GimnaziuDocument4 pagesElemente de Combinatorica - Permutari La GimnaziuLoredana Cristina Dicu100% (1)
- 09 Solutii Bareme OJM 2022Document2 pages09 Solutii Bareme OJM 2022Ieremia NicolaescuNo ratings yet
- MN Curs 2Document7 pagesMN Curs 2Marius BiolaruNo ratings yet
- 2018 Subiect Si BAREM OLM Etapa Judeteana Cls. A IX ADocument2 pages2018 Subiect Si BAREM OLM Etapa Judeteana Cls. A IX AIoana RaduNo ratings yet
