CUPRINS Presa, Cee ee dane 3 Din partes cotervbui se erat 7 PARTEA La CAPITOLUL I Nc tiuri generale an cAPITOLUL, as CAPITOLUL ras caPtrotu, iv wetedh fn statistica sanitard ae a cAPITOLUL = ee : 6 CAPITOLUL V1 Meteds. continoare) Keprerentatea grafic |. a CAPITOLUL Vit Caracterizares sintsticd a fencmenelor. . .), | + @ CATOLUL vit a medic tee GAPrTOLUL 4 weihel enitmetice Tecrems Iv Cetigey Mo. s tadier de asimetrie CAPITOLUL ON Teona probetlnztiler CAPITOLEL OMI Teena seiection cart ol MMT xtinin es sepresessiatiy CAPNOZUL NIE Teoria sturiaeet CAPITOLUL XIV Testares citercntes sem eine DB me ee ple wer pepulatit EAPITOLUL XV Testares d:trenter cemnbcetice Atotie aac cAPIroLUL xvi caPITOLUL XVII CAPIT. LUL XVITI_ Metede statistico-metematice de analied CAPITCLUL XIX Metode de stabil tueane ale wrt pep erases sine Btn pity 7 tendingei generale si mevele pr CAPITCLUL XX Notioni gererale de apalind epidemic gia PARTEA Ira caPrToLuL Numdrul si dersitatea pepolatien ©... 2a CAPITOLUL XXII Structora pepulatiy .. sees a0 CAPITOLUL XXII Natalitatea gi feruiitatea ||) | eee ae CAPITOLUL “XO2V Mortals A ane eee ee ae eas CAPITOLUL —XXXV Anatiza mertalitSi ra ae CAPITOLUL —_XXVI Mertalitatesepecific pe sexe, grupe de vista gicauil de Leal 308 GAPITOLUL —XXVIT Mortalitates maternb s,s ee oii aie CAPTTOLUL XVII Speranta de viatd In naptere i la ditente vinte ||.) | Qa7} CAPITOLUL — XIX Mertalitatea infantil... s,s re So ooone I CAPITOLUL XXX Mortinatalitatea gi mortahtatea peruatald ss). ot 3 Scanned with CamScanner——— AAPITOLUL —-XXXI Sporul natural al populafiei. Nuptialitatea. Divert * Migcarea migratorlo fee eet 356 ~ CAPITOLUL — XXXII Situatia demografick In lume... eee tt 362 CAPITOLUL XXXII Morbiditatea oe rene CAPITOLUL XXXIV Clasificarea internationals. a bi reeset 3i9 CAPITOLUL —XXXV Morbiditatea generald . . ee ee ee CAPITOLUL XXXVI Mor tea succesiva, pe contingente, incapacitatea temporard 13 Goin ane ete teense ee CAPITOLUL XXXVI Morbiditatea spitalizath 6... eee ee es SO CAPITOLUL XXXVI Tranzitia morbiditafii os 596 CAPITOLUL XXXIX Deficientit fix igi psibicd oo 100 CAPITOLUL XL Dervoltarea fizick, neuto-motorie i psihied @ populatiei . - 405 CAPITOLUL —-XLI Sanomettie ©. 1 ee MS PARTEATIIIa CAPITOLUL XLII _Evaluarea activitdfii sanitare. Nofiuni generale... 1... 423 CAPITOLUL XLII itAfii dispensarului medical»... . -. a CAPITOLUL XLIV Evaluarea activiti{ii dispensarului policlinic 438 CAPITOLUL XLV i spitalului 2... es 445 4355 CAPITOLUL XLVI altor wnitifi sanitas CAPITOLUL XLVI Evaluarca st&rii de sinitate si a activita CAPITOLUL XLVIIT Sistemul principalilor indicatori statisti i sinttii se eee refelel sanitare |) 461 ati in domeniul an PARTEAIV.a ANEXE Scanned with CamScannerCAPITOLUL 1 a Nici-o investigatie umand nu se poate Gnlitula sliinfd adevdratd da cd nu trece prin demostrajia matematied."" ROGER BACON NOTIUNI GENERALE Sint numeroase definitii ale statisticii in general siale statisticii sanitare, In special, dar cea mai corecta si mai completa trebuie si reflecte esenta con. tinutului ‘acestei stiinte: Statistica sanitard este stiinfa care are ca obiect cunoasterea tn structurd si dinamicd a séndtafii unei populapis, tn corelafie cu factorii social — econo- mici, culturali, igienico — sanitari si medico — biologici determinan, ca scop detectarea tendinjelor acestei stari, tn condifiile activitapit sanilare, a care eficienfa si eficacitate este chematd s-o evalueze, ‘Trebuie evidentiat enuntul si atestarea statisticii sanitare ca stiinta, deoarece ea are un obiect propriu si o metoda partial proprie, partial comuns cu cea a altor stiinfe dar aplicatt intr-un fel specific necesitatilor proprii de cunoastere logic’ a fenomenelor din domeniul sinitatii. Definirea ei ca stiinfa este conferit mai cu seami de faptul ci ea abor- deazii studiul acestor fenomene, ce se produc cu precidere aleator, in spiritul legilor statistice probabiliste. Avind la bazi o metoda adecvata cunoasterii proceselor ce se desfisoara aleator, teoria probabilititilor, statistica sanitard Teuseste sa descifreze cu 0 eroare cunoscuta si acceptabild — corelatia multipli dintre fenomenele studiate si factorii determinanti, in vederea stabilirii principalelor tendinte ale acestora, in funcfic de actiunile de sinitate si in special in functie de conditiile de viata, nivelul de trai material si cultural. Nici o stiinfi nu poate acumula atitea informatii fiabile ca statistica sanitari, prin metodologia sa de observare in masi a colectivitatilor, conco- mitent cu metoda experimentala, dar mai cu seam{ prin metodele de prelu. crare si analiza acestor informatii prin comparare, corelare, testarea diferens jeter semnificative, analiza dispersiilor, analiza discriminanti, analiza logistic, calculele previzionale etc. Din aceste considerente o serie de stiinte tsi apropie aceast’. metodo- logie de studiu, de analizi statistico — matematici, ca si confere o mai mare fiabilitate reaultatelor scontate din prelucrarea numeroaselor infor- matii culese. Acest fapt i-a determinat pe unii si considere statistica drept metoda de prelucrare in diferite stiinte gi nu gliinfa, scipind din vedere faptul c& statistica, pe lingi o metoda proprie are si un obiect de studiu propriu, in cazul statisticii sanitare obiectul fiind cel rezultat din definitia dati Mt Scanned with CamScannerStatic, tn generals statistics nanitard sin sine care se up gu gseata calitativd a fenomenelo, sey utiizcash coynibeinr anette deci nu pot fi luate fn considerare uncle Welinifi dups fare seathtna eal zeanl date cantitative Nu orice acumilare de informa poate p clei existentc, ct doar tn cazal In cate oa ten iva a fenomenslus. De exempla nt este ih unor Infra drape aumite bl ef date dese seh spatiu, structura acestora, pe seke, supe de Nitthe ocr factorii care determina apafiia sau Uispritia Wr ete de esenta calitativa a morbiditaju ta escmplol dat De tsemenca, chiar o acumulare de informal ealitative iu «sulci ents_pentr cuncastere {ard 0 prelacrare pro analiea statioticn, oe coms oe mai mentionat anterior: comparati, cofelativa, de In causl ln oct ete, Ne apropiem in acest fel de conceptul de tpidomiologie (dcceriptses cd. explicatind, de intervenes care dupio definite a ons sry Zion al Organuzaticr Mondiale a Sitstin dit anel 19968, ac fee stedeed sistribujies telson 31 mvabudiiflor fo popalaile mane. st a Mfivcnfelr cane dedermind aceasta dstrbue™ Epidimiologia ar avea Urei ane privcipale! . informare asupra start de Sinatate a" populatici, cercetarea etiolugica. evaluate interteatilor se ind amcliorarea stiri de sinitate a, populate Bupa aprecicrile unor materiale ale Urzanlaa{iei Mondiale a Sina din anal 1973 ahiveetate principale ale acliunilor epidemiologice at fase Pectcle uperationate ale Servictlor de sanitate: publici, ditamics Uellor 4 pupulatic istoria naturald, etiologic, prevalenih, evaluatea efieenfel mictodelor de prevenire st combaterc 9! dezvoltarea mctodelor, instrumente for i strategits epidemtologice ‘Autor citayi evidentiana trci diretii principale ale metodelor. si nicilor in care opercazi epidemiclogia: cancagterea distributich bolilor masa populatiei {epidemiologia descriptivi. formularea de tpoteze pentru explicares particuluriatilor proceseor «pidemiologice studiate. fepidemio~ Jogia anutitics) s1 evaluarea eheetelor unr factor, Ue agresiune asupra si- HiLapin populatici sia cficienfel masurilor preventionsle (epidemologia experimentala) Car toatl. propiere re statistica sanitara gi epidemio- logic trebuic si mentionim cl el sint distinct, ati ea obict cit ica metods Statistica sanitara are ca obiect ia afars de studiul morbiditat ‘Astfel statistica sanitars a si invaliditZj $1 studiul fenomenelor demografice $1 cel al_-deavoltirit i- ice si peihice, Ueasemence toute aspectele privind activitatea i eficienja inteegii retele sanitarc Cu toate ci epidemiologia, in conceptia actual are obiective mult mai larg! existh inoa.o zona important care mu cade fn incidenta studiu~ Tur epideriiologiei moderne, cum ‘ar fi, pe lingh cele mentionate anterior $3 problemele de cconomie sania for in timp 5) i, corelarea cs aspecte privind 2 OMidmearRowsele Crear, R. Pardieu ,DMethodes en épidemiologie~ Fa Fac rat “Sionescu., R, Duda .Epidemiclogie generals Ed. Medicald, Bucuresit, 1980 2 Sor demopratice exit © ple ty jjar statistica sanitaré le studiaci | a Tazul mortalitapii in corelagie ca morbidie ati etelel sonitare, Faeenmir sanitard se diferentiand de cele de ¢ ei in vedere, in toate Imprejarrile aspce Ce ie mite foarte nete intre diferitele x ieee je Meat dt aseomal ema dar aera ie Menatic’, ca o disciplina a prelucririi datelor num Fr 4 inwamni date cantitative viziit) sau ca statisticn ri de o mulfime de cauze"4) jc obiectul si metoda statisticii sanitare sig: 1 studiald ference alts manie factorti_ determinant La fel studisle de Dilitate prin faptul toda statistico a gruparilor de indiv tate intro larga misu In conluzie, sch mitoarele: Obiect — Cunoasterca starii de sinitate a populatiur ~ aspecte demografice — aspecte de morbiditate aspecte de invaliditate si handicapuri = somatometrie si constante Liometrice = Sinitate mintali, psihometrie — Cumoasterea condifiilor de medi: — api = alimentatic — proces de munes si in — habitat — radiafii ionizante gi alte noxe amine — Cunoasterea resurselor sanitare: — unitafi sanitare — personal sanitar — bugetul pentru sinitate ~ asistenti medicals ambulatorie TZ aslstenta medicaléspitalizats — asistenta mi +P. Armiloge sta Lo BEATS atts det ta Meal merce dun et 2 nay Ye imine 6, MG. Kenda PS Stones, Bueuresu gg: KAM Antroducere tm teotia statisti” ed X Scanned with CamScannerOO — Toate aceste aspecte trebu: 5 indurse ppaceite 24Pecte trebuie cunoscute in structurd $i dinamics, stabi- deals p'is prised Megs fcoemeneor elt si aeeemral Ge asstenia me i = Culegeres informajstor observarea eaperimentarea Inregistrarea concomitests ccutralisarea informatiiior transmiterea infermajulor Pretucrarea infermajiser ormalizarea (standardizates) informatiilor einen (0 gruparea informatie calculul valorilor medi, a disperser, erence compararea, textarea difrenjelee corelatia, tegresie, Analca infermapiter fanaliza descroptiva. $b anal analiza matematica disper Canonics, Kegistica. ete veut 0 cheervarea soups experimentarea im ‘carrroet tt SISTEMUL INFORMATIONAL SANITAR 1. Introducere oterpretarea sistemict a fenomenclor, lueruritor din natura, soci tate, in Ulogie Sau erganizatil socio — economice, sanitare ete. are Solve existenta sistemelor, ca ansambluri de parti censtituente, sau inte erate Ln sistemal respectiv cu sobsisteme aflate in intercorelare, anteractiaa Sina pumal ea © simpld Insumare de entititi eterogene Dect tice Jerganizatie” poate fi considerat ca setsuteme (compartimentel, lar corganisatia”, ly tl Aeistem al wnat ansambla mai mare, In cadrul chrula es wroctert 91 fenctional Untegrarea, corelatia are loc prin intermedia nor legi, reglementar contined rrofganizare (tot legicd), decatece are Ine o detegiare contina} trcbaie permanent terchilibratd, de tipul reechilibeaeit organismule on a erganimeloe sxiall — economize rectus intern’ a erganizatici este alcituitd din tret subsisteme d ~ retentemal decisional tau de conducere ~ sabeisteml operational sau de executie ~ setasterul informational sau de conexie Acrasth structor’ de az, en menirea unei continu reechilibrist est werent wb diversele forme de manifestare atit fe tarlm biologic «lt ¢ social, ssigurind In vers cibernetic, buna functionare a worganisatie\” sa | cas contrat distrogerea, diparitia ¢4 Aceasth structuri de seechilibrare sar putea preseata grafic fi Ia form empl, fie complead pe mai multe nivele, cum or fi de exemply in domenic ccrotiris sSn3tatis; Ministerul Sindtitii — directia sanitars judeteand ~ spitals) terierial, Veui Fig. 1 qi 2, unde SD = Scbsistem decizional — MS _ = Ministerul Sanat pi SI = Scbsistem informational DSJ = disectia sanitar judetean SO = Scbsistems operational ST = pital teriterial Fie ck decizia se transmite oral, fie tn scris, fie prin legi, the seer etn ae an et eamai prin istermedial sotsistemalai informasional. Scanned with CamScannerMenelor it si nec fi dinamicd, stabi. esurae PUL de aisend nes = cxperimentarea = ‘sgistrarea concomitenta cu obsery = sentraligarea informatiilor “" CbS¥Varea ransmiterea informatiilor = Peclucrarea informatiilor = retmalizarea (standardizarea) informal - sudilicaren ‘S! gruparea informatiilor au = sslcelel valorilor medii, a dispersiler, exo era, testarea dierenfeer wt? Serr = Coreatiay regres, ‘Susi experimentaren cscriptiva $i amaliticl interpretativ Gromesr Wygteieg. ete, Peon: Sisriminanta, multitactorials, carrrowt SISTEMUL INFORMATIONAL SANITAR 1. Introducere Fee ee ria Se ante ae neateee ee nee ee 2 ventas Fare oaths or ri itcrmctnt woe kyl exec aoc rca a dr te oor ak remem ee (uit din treisubsisteme d temul decizional sau de conducere — subsistemul operational sau de executie — subsistemul informational sau de conexie Aceasth structurl de baz’, cn menirea unei continue reechilibriri est prezenti sub diversele forme de manifestare atit pe tirim biologic cit ¢ social, asigurind in sens eibernetic, buna functionare a .organizatie" sau 7 caz contrar distrugerea, disparitia e1 Aceasti structuri de reechilibrare s-ar putea prezenta grafic fie in form simpls, fie cemplexi pe mai multe nivele, cum at fi de exempla in domenic ocrotirii sin8tAtii: Ministerul Sanitijii— directia sanitari judeteand — spitalul teritorial. Vezi Fig. 1 si 2, unde SD = Subsistem decizional MS = Ministerul Sandt3fii ‘SI = Subsistem informational DSJ — directia sanitari judetean SO = Subsistem operational ST = spital teritorial Fie ei decizia se transmite oral, fie in scris, fie prin legi, reglement&ri aceasti transmitere de la subsistemul decizional la cel operational se fac numai prin intermediul subsistemului informational. wt Scanned with CamScanner<5 SHSt, secieute, In Balogh Torgendenel Serene, (SS Sait Beam caeci (part opmationshl find qi de satis Wie = evalsarea activitapii. refelei sanitare: — detectarea probleme ‘care cer o interventie operat deecarea problenelor, specelor interventie operativi orga i — remodelarea subsistemalai informational. _ Subsistemal operational reprezints marele namir $i tipari de unitifi sanitare, care igi decfigoari activitatea, in conformitate cu legile, regle- ile, planarile, programele subsistemului de condacere. In structarile mplexe, ca nivele multiple de subsisteme decizionale, fiecare nivel in ferier deciional constitvie In acelasi timp ua subsistem operational fapi de |. _Sebsisemel informations} contitsie forma erpususatorics x priv la prodoceres, trawemiterea, cestnlizsrca, stots i pieces alo ‘alulor daective (derail, speedy cr provin de la steal de exataox (decisional) 4 sjang la sabeitenal epeational (de execetie! si i oo ceractic (feed — beck) tranmniterca ilormstislor indicative (de stame (csuaatin $a activaitit sale de la scbsstemal operatvomal fa cat de Leaportant este faptal ch mibsistemal informational pretecreach casts dar i caluativ ilorastile indicative ale sovaisemalsi epeatieast! Yiterea evalairit fesommenstat, a activiciti si beseajeles #i a derwre! implictilor acetels din eral asupea foomecelr actinsitis re Bie". pA Fa mentionat anterior is confinatal ef ixclasiv strategen ocrotia siaitiss ___ In subsistemal informational se caprinde i evalaares, prin care + injelege sintenn, conclariile ex se trag €i2 informatitle vebicalabe ca peiviz Li 'cficienta gi cficacitatea decizici, a implicafidlor acesteia a aplicarea # practics. Rewchilibrarea sistemalei necesiti deci o remodelare pe baz informs Yiilor, ia seasal optimisirii istregii activititi atit operationale cit gi deci Ziotale, inclasiv remodelarea scbsistemslsi informational (rationalizarca optunizarea). Gronologic informatiile vehiculate ia sobsistems! istormspio=s pot fi: — Informati active operative (de monitorisare), ia caxal nostra infor ifille pe care le das monitearcle pentra bolnawit respectivi. ‘nele bolt infectioase gi parazitare ca declarare imediati telefoaicd pint La nivel central: — Informatis pasice, care se transmit — ia gearcal — Sheed af Git Event tsere, eimanrate (et oop de morbiditate, vaccinisi, ete: — Informatis previsionate {progne: punt, got 2 decenin reteritonre Ia seenarial Vistorsiai Pe Wind structara starii de sinitate gi deci necesarel ln perspectiva < resurse, de programe sanitare. Provenieata informafiilor poate fi din sistemal propria si informat din alte sisteme, necesare, cam ar fi informafii priviad gradal de seolarisat ‘a populatiei, conditile igienico — sanitare, o serie de date demagrafice et ‘Astfl, ia eaza!sistemalui de ocrotirea Sindtitii, slat necesare naa2r0a {nformafii pe care le produce si vehicoleazi sisterul informational al Dize tici Centrale de Statistici, Ministeral Muacii, Ministeral Finantelo Comitetal de Stat al Planificiri, Ministeral Edacafiei si lavitimintuls tc. eit gi informatii externe, transmise prin sistemal informational « iei Mondiale a Sinitatii. ‘Scanned with CamScanner2. Principiile sistemului informational sanitar, Exist © serie de i L incipii in organizarea sistemuli informational BRST, Gabllte Prin leh streglementr fe pe pan aaa norm Tete de Creanisatia Motdiald a Sinutai ceie mar erie fem fora 3 sta cunoasterea stiri de sAndtate, a dine es e ctiy Cesehtlg (fecmenelr de demogratic, mrtadine, aca epectiv ler i tneretule fn “primal rindh sf inate, mato Special at copilon cannes ierabile), careste priving Ne robe alas fe contentul pormativeor aprobate icles eeasstees e in gene actA unitifilor sanitare, a personalulul sanitary ti cita unitay are, a lui sanita 3 fo esi, Permith cunoasterea activitatii refelei sanitare i a impliatii- tor geese! Sctivitii io dinamica stiri de sindtae a mano Seng PSPepeMoare a resuseor, fa sensu eae cheney activity Ga dei SySi Permitl monitorisarea stiri de sanatate mAsuriler, actiunilor de extrem’ urgea{s si impo timp si spatic, corelare, analisi multifactorial, “snsli ete. 3,54 Fermitd cuncasterea previzionals a fencmenelerstrii de sindtate, Becesari Prognezirii resurselor $i elaberarii de planuri sf progieme ae ake Bltat SE ferpizece intormapii pe taza chrora sl se poatt anticipa impli- Gpblile deciziilr, elaberind concemitent varlante pentru decizi ficace 4 iciente: x, Sistemol informational 4 fie unitar si uniform pentru toate units. file sau actiunile de acelasi fel; st se modifice la intervale numal mici ae $.— 10 ant ca sl nu pericliteze ccmparabilitatea in timp $i spatia (eerie a6 date comparabile). In acest sens afirmtm ci fmbunititirea” permarenti a sistemului infermajicnal duce 1a -meartea” statisti. Je informati i oferta de arul, cererea 9 dant’. partial ational 0 diseordan} partial xn pte Gyn di rte ea ii din partes in I platy etmanee ‘nu se suprapan ‘ on perfects a fenomenelor i act 8, Necess ist gh tn dom ide informa Ante ceverea Pn care dispun asupra vice Datei, ever 9 fer m8? iv de informatii pentru © i rin graficul ne. § privind intereatia east tate Se Poste OA format, in sensul expus $tEntr-us ma: sreesar, cere oferta de enformat i tinge Beith Mondiale 2 SHn8t F.3 Cereal necesar Triunghiol = cerere Dreptunghiol — ofert’ Graficul nostru a fost construit in seopul de a ex manent dintre cerere, oferti s1 necesarul de informal fn intreaga literatura mondiala, atit in domeniul statist Jn celelaite ramuri ale statisticil Solutionarea acestor contradictii se poate realiza numai, printr-o cola Yorare continva dintre organizatorii sistemului informational si beneticiatt jnformatiilor ima discordanta conic mena sonitare it 4. Rajionalizarea sistemului informational. {Pnind seama de impertanta sistemului informational in intreaga act ra peiseal = sfotemich Viti neasre, Inch in an 1974 a eae ia Rie la reglementarea unitard in vederea pelechonsry ae ee Panning Information Services for Health, Helsinki, 198) Scanned with CamScannerx——— << 4 Sistemot informatie S89 agetereasd st eat oo SOAS egomoaMt® mab a sstemalet heave te MRUARIS sat ¢ na, wd aan ty care se 28 umueatulse, ater ie care! stlisirs alter formslare espe wa altor din de seam Se stare color tipuate 2 aprotate pem deost uipce process a ues tiilor matematie, kage, erate amt ime de nai neces efctmatica permite protungitea Intelige-s dinate. pe cate @ 2) din ce ee mM Welt erecta ce clilae egiameen wesloctor lagie cu stucturate gt poeliceore a oe (eotiware) feral mtascelor telmwe de pettictate adecvate (Irvwatel eu pout alatoruit o auteawunie ve tet te dit ee ta ee Semscriul INRA, rdtmas fa witad tata de alte sectoate ean Deut eo th cakeulator, care pe bieea, mmaca sl pamtomniana entalat, F Se latoarete medic, eu post slur recritoare lv anuimite Seti 1 la intrebirile pacientote =, greenoasterea formelor sau elcctrouografi, ca cities rapid a elece tecantitcramelor, electroencctalogrenieor ~ Benotizarea La distan $1 automvniterisarea botsavatei =, Crctule eorganizet& de Carol Davila in 1435 pe lings spitalal Mihai Vods, se ¢ n Scoala nationals de medicini si farmacie st apoi ia 1869 in Fs fatea de medicin& Bucuresti. Dupi 10 ani se infiinjeaza tot de Carol Dan Facaltatea de medicing din lasi,<¢ organizeara o statistics santiar’ offe) alitari de publicatii demografice In publicatiile Tui Ielix exists o seri« de date privind morbidit prin diferite boli, mortalitatea, natalitatea, dezvoltarea fizicl, etc Felix poate fi considerat ca intemeictorul statistieli sanitare dia = nonstel. Aproape toate problemele din domeniul morbiditapit sau ale de grafict lau preocupat indeaproape. In Iuerisile sale, Felix tine totdes seama de conditiile social — economice, descriind in nenumarate sia. starea de mizerie si exploatare economici a aranilor romdal In domeniul teoriei statistice, Felix este un vehement adversar al riei a lui Malthus, pe eare 0 declied imorals Lucriri asemfinitoare privind interpretarca justi. a morbiditatii, ales in mediul rural, apar din ce in ce mal des la strsitl secobuhat al XIX fi Inceputul secolulat al XX-lea. Printre accyti eereetitor! amiatina Manolescu, Babes, Marinescu, Cantacuzino cte Un reprezentant de vari In fara noastra al statisticii marxiste in menial sanitar este Stefan Stinci. Stefan Stined combate teorly lai * thus si dezvoltd teoria cu privire In rolul determinant al factorulis se 4n dinamica sinatasit populatic Vindecare Bolilr Ia a chror producere is parte insemnati me social n-o poate aduce terapia medicald ea singuri Sau misurile igicte: gingure: reformele mari sociale trsbuie st le vind in ajutor", spans st Stinca Dupi primal rizhoi mondial, in anal 1923 in cadre] Dirvetiei gon 4 servicialui sanitar, ia fling’, pentru prima oark Dine {ia stavistion andei §i buletinului oficial, cu sarcina coordoniit probicmelor Histica morbiditagit (boli epidemice, belt sociale, mocbiditare In spi bolnavi tratafi ambulator sau in spitate, decescle §1 eauzcie de doves Aceasti competent a fost extinsi prin leyea le onganinare a state statului din 1925, zi Jn anii regimului nostra, in cadral Ministeralui Stnatatii sa orga {in 1948 Directia evidenfei si statisticii medieale a. catei tol.-mar ay tant a constat din organizarea recvasimintalui personatulut si institut sanitare din tntreagn fark, organicatea eviden{elor yi darilor ds sama pt © serie de statistici privind mor Scanned with CamScannerSei sstem tomatoes! mod “St Feblisarsa de ancare, trevuare 5 Hes ge statistied sanitarh a Ins SS Sse) Ceuria d: lead 3 are ca sarcind ¢ blematied de ocre- carroutn 1 OBIECT $I METODA IN STATISTICA SANITARA 1, Obiect Curcasterea stiri de sinttate « populate constituie, ia prizepal, cbieetul ici alta stiieys me radi Fecte ale sina Ful er deer gi Se Statistica conitard, Cind verbim de starea de sont cbiect Ge studi al aeeste — © serie de aspecte Ger Tecance): diteritele es aspecte (ine ate, Cu iRcapack ples de populatie, 18 special at rsa cerstanteler bie Pen calcul) ca tind normale Dinemica, structura, medit st aaptat) retulur secial ~ ecoremict, cule Jevenico — sanitar gi biologic, cu scopul de a detects Iegatande th erelatie causal cemplead multitariats, multiacrouin Acest studiu cauzal complex este alepideaiclogie aralitice. ex chine ecpasind pe cel al factersh seeperean sare 1 ar cerespunde mat bine rier” (desi cele dou’ aspecte statistic sanitate, Penthe wo bve qi sralitice -Propiat de studiul tuctorilor de rise el statisticu sonitare este mult mat larg, din considerate $1 facto] fie cultural sau sanitari, ssanselor” decit al ,riseu: opiate) in definirea obicetulul Sbiectul epidemiologics deseripe relativ ap Scanned with CamScannertoate intitle sanitare,elatortes uno sistem inlormational modern, a unui sistem de indicator statistici, publicarea de anuare, breviare gi alte Joc elie sr de tate valine activi lel eae Incepind cu anol 1951, in cadrul Sectiei de statistcd sanitar’ a Ts tutu dE ena Bucre yin prezent i cada Centro decaleal yt Uisited sanitars, se efeetueazd studi exhaustive sav pe cyantion priv Drincipalcle aspecte demograice, de morbidtate, studNi de economie sant tar, cercetiiepeationale sted muni penal snl te, once. amitent cu rafionalizares sstemulat iformafional, centralizaes diilor de scam, cursari de pefectionare a personalelut dia sectoral sanitar et. Din anal 1977 Central de ealcul si statistca sanitard are ca sarcind gi ‘laborarea unui sistem informatie sanitar pe fatreaga proUlematicl d= ocr tire a sinat cantrowt ty oA cameajiom a mien Anhimetes OBIECT $1 METODA IN STATISTICA SANITARA 1, Object Coneasterea stride sndtate a populaiel tn stractra 3 diamica ef ‘constituie, in principal, obiectul satan sanitare. Nick allt int mo are ea oblect principal ek logic a Studien divereleaepecte ale nla Sasatsee ail de copie de te Orff Mondial «Sina ich poied gh socal” Dasigur csi alte stine, tn special demogratia se ocups. de uncle ae fect le tai poplaih dar hoo pare nc dese oe i dec gi ebucctalc este cto diet te topul shies cose statistics sitar, Gnd vein Se de tna wie FopUGF cm tn vere ca biect de_ studi ai feeamene ale mi te (in- eu incapack- ‘prevalengi, morbiditatea spitalizat3, pe contingente, erark sau permanent de munct 2 popel (rin caleol) ea find - Diremica, structura, medificarile $i tend Ace pare sais celtic arto ia is trai, igienico — fanitari si bi cu scopal de a deteeta Iegituril se elie could complend malt Siitacoratgs “™ filer” (desi cele dous aspecte sint relativ aprepiatc) im dvfinirea obicctolel sathtict sanitare, prntry a o dilerestia de obectal epidemiobegit doxcrip. tive 3 azalitice. a ‘Scanned with CamScannerto plus objeto statistic eaitare se cupeinds ol dinamles lay a ett wat eoectiva a ace i eh ve A aT tea ein dpa fe a pertain a tes reat eee i eeeac HL prope de ebirctl wilogieh movoprapt> Timtrse Inst sees ae Ao a enportanht statistic sanitare tLconstitue studs} ante Mia aereti etl santa, evaluars aetelt PE canta Satu aspra aed sanitate 4 poplatis bincnilsin cme Pre Cearete ale antlventet factorior eompleey, coments ae ntgemnenn, economia sanvtard, tn sensul of ntfs vw ee aarsl 2 Finncord ete atitzarea rational eficace gf cficlenlty Ser consttuieapanajalstatistici anita 3 im acast eazare © ae cry amtabtatea nation la” fjcleash gk aceasta in ene)! seat aliare dicen a tutor resistor naturale, mane, materiale financiare Trak doar in ini mari biectal principal al staistch sanitare, cont evthan Snterentirite fat de obictal ator tinge, stipulind tne 9°) Fonte a fur catisticit sanitae, ea de alt fel inmai toate siintele, ci Bree” Exparile de cunoastere eas propeie 2 obieetula, interferindy-se cupirile Jc Gare’ forma specified proprie, ex obiectal esloralte gtiinte, 2, Metoda Gonoasterca stirii de sinitatea a populatiei necesita complet de cerectare, eolectarea datelor, mnstodol gic ‘peeluceaces si analiza lor Moinda, mai bine 2is metodele de cunoastere mu sint in gensral malt “iter ge tate ale ator stint, unele dintre ele stnt chiar mprartate dee diterte O° ee sare tor trebuie sh aibh in vedere spacifieal titel statis- con posite al statisticit sanitare, mult mai pregnant ea te cura agit? Pecenfiaal rezida din studiul dinvmic al fenomenelor dar mas ai eis gral ca dinamica este cunonsterea tendinjei acestor fenomene: vores Tunlinjel fonomenelor este scopal principal al statsticti sanitare wvtatea reflect caltatea vitii, studil ei trebuie 0 AUC fn encelatic ca eonitile d2 medin privite in mod larg: Be9- fic, ceologie, conditile mediglui de viats si de mune’, te. erat ica rellects eondifie ecanomicn — sociale, cultural fee proces $0 sanitare, aiiConomic, statea de sinitate na ponte fi studiath Sous‘ del recat condi determinanteatesinXtaii, Este wn fapt dovelit i itcdsoltareal socitati, orindaires social existent determin eat de trad al prpalatied, caitatea viehii — inclusiv sinitatea et Me test alld eno metoda de bark a statisticit sanitare, studial core- Iitiv al fenomenctor, Iv cxdeal d-zvoltieitistorice a sacieta te pune semoul egalit iti desi cu uncle completir, tre canoa id enced fomomenclor care ie. Ta obit ‘statisticti jack a acestei pecite eategeois de pope Metorta compari seeluir genome ine dt ¥ re 4 stance orp ive Cita ten ane. gre le SHS Cet ath 27 Me term i gh ie ert tr rant me Seer cematitude un aspret chemetit me ri cere ae ordin oo coumparatia 18 0 carn a mea pre ata ae Halve bor compl ial at Tips setin a fener (0 scare sintetizcasa coke ge, temic ysis mt ON aa aie ta jy sin Wibod cn ari ein presen instil tnt EOE ATI nis de sa tite ed tele acute transenrsbile 599 0 te Fc ePenomien eepiemi, fi Herta NTS it ti ade const. in atudiul corelatie al fenomnelor em foe ‘canoscuti cou prenupasia ficauza principal de rive in Hvieea Vihar aspecte de morbid = Tater accidente ete am ‘Metola epidemiologics este deci o metals de corebat' i, senoblCtada, epilem oti Ge factor, care sit in telagic de 28-4 — cou acest fenomen, . est Leno ial este una dintre metodele matematice, utiliate 2 aces Rati factor eaten dinamicit gu strvctarii fenomenclor Ce roe fies tea de site, \Wejtate ee intra in ansamblal gindirii epidemio- ‘Sint o serie de metode matematice care vor ft ce caracterizeani valorile medii normale” ale Gispersiumea si eroarea medie fata de aceste val pemlira o colectivitate dati, expuse pe parcurs, metode fenomenclor studiate, sam ori aga-zise normale, micdii, perioadi si teritorit date. tatematice sint utilizate si in los 1a activit tea sanitars : n (prognoza), cercetarile operationale pentru optimizarea actiunilor sanitare, sau cele legate de, problemele de Miinitate,'ea gi metodele moderne de analiza de sistem ete., care vor fi fexpuse fn eadrul lucrarit prezente. ‘Negerea metalcior de ceretare dcplnde de natura fenomenulul st 6 ate eae ea, ‘Set ne ern ia made general de cerctare a fener ae a aeccetn a met Emcee sual niereats forma de cunoae ret cuneate br ocr fosamncio, dupa cum rts Aer ik at atilzetes cu preckleve la medica experimentall, dew secorta separare neta n ueste obligatorie, iar uneori nici nu este posibil sees ,2."ehniea stu stil c ‘de sanatate Process de, cunnatore 4 taps drive rmtadolog ele diferites: gfe’ totug exist‘ apes © fot exis un spect “iat cantare, eae ale 9 Noflnen de svete tsenronsIneestigata efecas te on TELA SEEN nea et ere 33 Scanned with CamScanneritt aetna tne ele tn cee ce rue tran tehnicd, tape de care trebuie ah te fiat seam In eadrul oriehtel cerceth Aceste etape stnt-urmatoarcle Zclxarenysbietuel,seopuluigiopeemielostuiasl, yr tne wnel ocumentatit cit mai complete “my alegerea: metodelor de cercetare gi prelucrare @ informatilor: —electoaren cercetdeit (investigaie) | Ninformatiler objinate tn cadrul crete; suport ‘ prelocare informatilor ot{inte tn cadrulcrcetii investigate): colificaten in vederes grup state; “—prezentaren informatio in vedere amaze tabele statistic, sistemel de Indieatrt statistic, presttares Ba de informa . tilizindase fn. pet analiza matematich (multifactorial, discriminant, prin segmentafie, ea- romicd, logisticd te) bint i scopaleretci — Iegat de perpectva titi sau aye tela eplgesch cael unc sie fle a's Um ti ca tol decree, Teh sconfispcice doen Sear Snvineedoe sce ieee a aper pote cin ee armen ‘State pe eso urement ntl Tatyordon Se suse cocestrla, strc pe ee expen ewe dooh sopete 8c sudin™ abet 9 expeimenta doar Miplptee chien de inverigaer crate and dia C8 Tic apernenSl in sade sintate ianea shictlat gf scopls eect tebe fle fadamentatt peo decupentalie bot edast la tn demenfulsexpestoyrlroare Er Settee ciectuate piss la dts seperti remlsile senor esigur ch documenta va const tn tottnpel eet dar taza OEE Sc comm docente any mc recs Sepa iam rearee, rmicier de yori constitie un aspect ioral siodloat ware inependente pe care Be Hiacate cece, pe Tat Sepa ami : nee 1 yrni dea premisele principe ale sai, scan fndaments te bart dacamentatil i biselaeles& ‘urmiit, necestateaYeri= Feat edeeifaen ‘so, saw meveiicate ay tote pect, carn Aer ene ara icmmene tua disielo spete ale teomenalal 2 erate gte evento fea a prt, da sb apts Titel aw anlage rere preitd afrmatia 4 cerctitorul nu trebuie xi sibs ide precon- «Ea tind jst nd dee presoocpate priv cons ai ake devil du experiential anu etfs ced ea ele maa a iotenle toe veils cepa ‘luni Sceste del preconce fn Finalul ceveet “ Patent mat fete a ie Scr ere Hi pas ie seadraem ba pa pornire. ae 4m primal id de: aceste:yremae 2 AMES aioe We cece i poerae + tbotmaiog Alert meodelr de eeetae depnde pinhead ean fm ale de erertitor, 6 iy eee cee ice $i de sintate pul sin in coel eg at ; in dots et ie Sete Wemnnen degra tot fenenese yet inamicd sau prin comparstes, mat ecm, pout ect sins eon ike aceasta meted ete demetit Os tpertan dasa at ae ete Pamste de Ta camistied, anal momrronclor se aint orien ease sey os Se neler de se Calan! utiae , * pen stctinn spel sae sa cate 2 ete entry ‘Diagnostica desir bali, popstar, {ecuieapiat cae barat pret cote penta eee a ‘ia, comportamentul similar al bolnavil eigen tetanent, evalfa uch smo ferme a el eee Hala Desgur ef tn olcrvatin trata peer alae us de multe ori in grele situatii it Pinaceae ote ceveetitoral este Milentea telnaciioe eae lcci pueden en ar died SR NTA Fiscal surah pute ine a terrane teal rifts modi ube ea Svar ai econ, dinates eae has apace ce itunes cam de Ta Snceput, Pe poems ‘ort ep ; comin 3 cvelind jnge Ts scopal stat » ‘Scanned with CamScannera jects est vai devine gst da a ane ft acces hishieawre enpcncnioaldapune ete mins teoare dea tyrscefenowtecle dre det descompne in mt see wa ir nn conor elon otal dc Ths ext dive enteric Inge cle dout metode de multe of cle ou oi Tete elt a anes fe experimenter ind sowie Shine feet” peal deepen ee ple ntl gecqctlerel dia demesial clniciswn dindomcaial ta lth featge ds multe on a eaperinenare ttle. ed a ag So Se pete oor ectemeanr a anne somes Scat: piped tek ae breach cetitere de Semel se teal sunaaf i ahservnres oampertanentuel nal prop de losetor sop si frtcor medicament apie i ad odura de pte Theatee Se moon ooemn Neckaon apd’ pole goat Sulieotre acd onceatent 2 preiarca metodo de cerstare— diate cate ole amsi Snporent peat sectoral cantar dnt sbsrata gi exprinentl ~ cto farm minoniieaeretaty pecam 8 + Felon mare cin din cote Se face dot Etre gran ctr 3 Ser {Zin wore eeetiri sar putea cama tote gropiile noceare sa posi heated erp Mel ements Smee ale eevee ‘Seka pointe wert $5 ale det ect. cle fate tee fen agree naa ta ceva nl lstnne ot progeamares Mivand ge hos scat f ptesioe fates mstodlor A cectareyt Schnic @ ceectie elie An corcetarea. Peivind a de. ened papelatiel — de seempla _ cwtae Sse preted nepal achetle Geller dy prema eee SUMLRS GE pea fies Spars ha cell mses steal 2s gerry Efoctuare ici a cometirit trebwic si indoplineasch o serie dni ine feeesatedntre cre eee mai importante sat urmitoaree: “Delimitarea im volun a ealetivitatit corectate. Oricae ar fi obicctal i Copa urmiits cstoncensi dstinitarea el ea tim, volum, Te tenonens, finje sit Micra stot Rarcori se intimpls ck ms fie posiild aceasta detimitare, fa spec cnt Temomencloe matarii Tw domenial medical ins delimitarea obice- tului cemetary In volum este posibila si neces ‘ne cxompla, in cercetirile einice, delimitarea s face prin obscrvarea veoui namin warccare de botnavi, Ta stile stirit de sinitare, detimitarea wice peinetservarea nai fenomen demografic, sau de morbiditate, fie prin examinarea integrals 2 unci populati, fie daae partials. In cercetirile Pippeimentale,dclimitarea se electoeaz aft in crea ce priveste otal expe Fimeotat, cit sia btulai martor. cari, dupa vointa fobiectul net eerce- sit numa de fenemene Sar preach delimitarca in wolom ete mai malt litatile cercetitorulai. In realitate seopul a ti eaperimenates 2 fe obieee ete Waereatin ei Tier pe metic supe teupeutle ete cena bs stl bie infect 3b porortane, Sonic de coer Tinind seama de variabilit=tea rare a Sn vi tale, ei yee a Gaioalage iat o am itreaga te posaats de manifesta 9 we feloetlogie ext amd ote dr en a a ajo tates fomelor ie ‘ctergrsare 9 edi, in ead cotati nosologice, pentru ca analiza si sinteza acestora, In functie de o serie de reece eee, Sheth fork clinics ete). ca pats dare bn cunoasterea Scnatelut ia demenit Pelimitarea in vel cconomiri de materiale si de Limp. ata e micgrares color cbtematiee cave wr datore i ope Eataivebelbe peoune care particips bs corestore $2 malulen root de Seite tng seston Din acste eonserente se mdse ty stig ferumenol respecte aintes Kealtate, wiband sa rads felt. te otic Sin mat mate unital teitriaie penta a ptea cupeinde diferiec aspete Sau ovine ale aeetat fenee Tn cazul fenomenelor rare se prefer stu In modicinn experiments, delinitores, deoareee experimental tase pate fer coi cate venta de cams. Foote Frente “cronice pr a: puma ne hum. cate oblizatori aitice we Ilerato Te um mumar Rodan decane, hans, personne’ sinitonc, animale medicamente analizate ete. ' sme we Aic se utiligeazd aproape in exclucvitate ecteetare raliind-se conelonite“otite a in Iatie". ares adici Ia intreaga colcetin ae uli, gene Din cele mentionate anterior ranlth ci cree! sou poetials . integra dln, coletietaten cert i se intelege stadint inteegs in cerectarea wnor fe man zat an cin tivast mediate ce trebuie Mate (une le Fol hole nea Structurit_ pyle Sark pent masini vitarc), fe in deters ivograls, se A co cen cars La stu ie ite tw ales pra ae seein. spe a Kee St sine a pen grea, Math teal ee ci imen, o local ate sau hn gua waplexitatea un aepet, arms cam! ectectitilor ” Scanned with CamScanner{Cevetarea paitalt poate fy neeprseutatis pent nteage cole {inten het net sate Ie a id Te ns teller de'oetare {crcteren Brn Sond tree sh se harem pe © metodelogie peels EMA ees etter depot You pale ea a ioe etna er ere a a ot ete tingid cate panies tse tag conclu generale alata Special ea ome “Populate univeratal satiate servind In rata iain Wl erate an iva ponte “popula” soda. tm sted parti In eae festingiea o> re apna aire iio ast te momageal pot cupric fie © oats de Sepp unui teritria mai extn, fen grup de bolt dian terion de sinatae, cretarle monogsafice pot cuprinde ‘stadia morbiditifit saw mortaltati poputsier dltean jude SM Mcarca naturali'a populatit (nataitate, mortalitate general, ialase {ui etc). pe periondd mai mare-de ani dintr-ncireumseripfic anitard tc. in sttinsd leiturd cu condifille soial-conomice,igienicoremitare te Certara sclctid este ceretaren partial reprezenatid penta i. lwraga coleetivitate wunivers statistic’. Sint o serie de metode de eoetare Fel printe ‘cite cele mai importante sin: selocta aleatoue (a fotimplarel. selectia meeanil, selector pik simpla sa sentient, iain cibar (ect de sei) Sclechiaaicatoare (la tntimplar) se elects, ex tchnic, pein extrages fntimplitoare din liste in care sintlorgisrate toate carrie indole {fed tit o grapare sistematick reals, Alcor) See extaere clara. prin tragere 1a sori pe basa nor tabele de ‘mumere inimplatonre combinate incase fel feet Toeare unilatecindivad statisti 44 preside sans gate de selecfie(anoea neh Sekitiaaicatoare poate fi simp dup esemplil de tat sus da poate fi straticaté, “Gupio.Rrapare prealabil 1 extragiod pot le Intlnplare ‘azure care tyeluie ceretate din fieate prup. proportional ew valamal fiecirat Sef mecancd este 0 metods supernars ccc aleatoure, fica ine divi sau unitate statisticd vind sanseegate de & putea selctat Peto set meanest ai ecm ais dpa dap modelut tablet de ah su dupa Tiste in care’ came crertte a inrite in ordinaifabtiss au foal conor Hach Tae lose ln la snd sau est-vst aa e4alegind tot © ha saa a TOs loealitate, Sanele de seletie 40 fhe aceleai, obfininda-se 0 repartizare. tertorialt Siler’ saab bs 1% su 3% tees pl de mae Is Teva Yes idee su eanpan,esicanen tes rsp i onal Siotionlat de Shot af Be e ee stile demoprain, de orbit, dereltaey smatometr Jo sedi inut seama de densitatea pon Gr de supafte ropa trkonal rapes ANE, fa {uatia In ear uncle supestete au 0 densitate dab fumele elec oma tn nee tee ete Im te pot ‘generalen I fatragn colette ‘Avantajul acest seleei ate simplitates cares pone alee 6 fHonal. dat acest avanta} este uncon fn detrimental exactiat taste cereetieh Deoateer seleria mecanicd na se Vimitears dour Ls alegre Weal. nad ait a oe proper cea 'mal tl mits argment” welctati mreanie rorepumte wos fumar de 10-20 prrwoane nau 3-6 Lami, Dep exit fn ace he entice de selecte a dferitelorIorabath, carters, beainte, toner mcd sindtae tind att de pice pntra ele hme, ect eae Poste dace a rezltate dstestnate, netepresa i Sie tl alte os tet ai al a eo te cn ou au ge pal Some iil ae ee a me saa yes tn! Ae Fel: etn bet ste aa re intel itn Bean pew veneaeatr sic fst eo las Men Saco ie Pe Ta aes ne» ppc din tn ms tn i IA es tn as SRE oe De ena SG tip em ew tars me repr, sine itt es ese es tare en emit ne tle i te i sai ae ee el eis ial ap ee sie i ne Py te empl de mai sus, in care segmental statistic a fot locaitatea $5 fone gospnarile,respectivinteeagn populate. corespanc unci ele a ‘Scanned with CamScannerTLL Cervcetarca ponder de Rast a colectivitai se wtilizeara mai rar to me ert Sata a erate line ‘de medicind expert mental Tate tot © cercetare partiala, oindu-se dim cadrul colectivita{ih cet= celate, Hocalitatea san uinitatea, Sit orice grupare care constituie ponderea fae ampoutants a acestck colectivitati Fea in eadrol studiulas ineapacitatit temporate de mune’, apertures stitstied olicala a Mwisterolai SAnAtO4it se referd doar 1a che Tae UN numarul, personafulus monitor, adich cei din intreprinderite cx Grjencare medicale sau dispensare-polichinied proptt Tefinutanca, fw spafine a colcctivitatit cercetate, Concomitent. cu del nitarea in volum a cercetitid se efcetucaz gi delimitarca in spatia, acrste Tuan sepecte find strict logate fare ele. Cin se determing volumal cence: A eetags timp si local unde va.avea loc cercetarca dect hse fiNEATA Tocalitatea, judetul ete Ha cevcetdrile clinice, delimitarea in spati a cerectirit este de, mai ware seifel ca gi in cereetarile sticii de sindtate sau eficien( 3 fb setivita (cn-sanitare, deoarece variabilitatea in functie de teritorw ae atT foarte mare. ate necesar deci si se delimiteze concomitent ‘olumal gi aria cereeti Th tara fn timp a cercetatii constituie o conditic important’ pentru studiul urmivit Ha at anct de vedere, cercetarea poate avea un caracter permanent: conta iy cheat gbservarilor sau experimentirilr curente, fie wn caracter corti a"youmive intervae de timp. fie de cecetare de 0 singura dat ee ant (permanent continud), se tilizears in cazul feno- ee eehe importants tn dinsmich,schirabur,mpertante Snervenind ri de ai sav, uneori. oc de or Remind 2 Jealvecreetirlor clinice In unele boti acute infects can a Se Seare ebservarea trebuie si se faci de mai multe ort Pe dine experimentale de asemenca, anumite experimente trebuic foc ene PSS af in cazl experiment unor medicamente cs cfectmate 32 rcotie, sau substanje toxie ete. 1a care fnocularc, ani fest duane ur eclevarea anor probe de singe, urind ete. trebuie s&s ek tet ae’ni, sau. chiar 1a intervals de citeva ore FC Mladic din domeniul morbidit3ti, 0 Dun8 parte pe rig shaervate in mod curent, aga com cle apar, colueaz Dome fon exte earal in morbiditaten prin boli snfectionse. ing, Cum est carice ve satin in general im mod continu, CON ca mc tan tor (nagterca, decesa eAsitora gt divort ete) te aerate continua, cn sept imita 180 anurith Perens te eae Tea an, dar poate fh permanent em este fcazul fen rete demogratice sau de morbiiate a e ae timp) se wtilizeazs fie im cazal in wan Hed (ate galt ma anick. im timp, fic in cara (tindinelor eu o apatite gi cvolutic periodic ao ie carl lilorctonice degenerative cum ar (coe 3itigys: conte Mice rene, ncuron ee orctacs or pao 1 § anh ulate rey pentea a potea conoaste nivel gi structura Ter 0 Ceneetarea peril coloetivita{it tudiate, Act, de exer i tui mare al peat mates atgee ereila, rte oe #7 Pranic. Inte tecemcienint Oe ec cpa estima numero date, “aT ine ole exaettate ‘Moonentat wruie Data‘tx care ar fare miners, san lata care so 2 ciicrane (pentru a inrgictra fenemnrie stint, ebtat eae obey? ‘ wine a dinars se amet mennental ete ponilatlon, muaental reiie Webmin se Be J ioenatee 1979 arcle 24) Toth Ka le Uartabstitatra na et Iurmenlat de mgratiee, meme ntl erate Pr fone (de eseamph inte 4 oe ee arene ease a peat ence ane eee nt eee et tec ate Pet an ayes fate a populatie din 1984 ta, de obice sri = prnspective ms aaeieel ti Gsoalatina, Variecke ete) 2 ‘este: seopul " de vedere al canister prospects ‘ele reteoypctives dank ute, din pane fe permit stan a Scanned with CamScannersani plan de cevcetaye dit train eztntlr cami sur pan de exert ert nei cont cn pemive aunle® Stabe iA yak ptt acheter tomgtiale epee 0 “ema eS Poa tle praesent sete I Lema eaehorte tm aelat #6 2A a rece ape de populate tate Im sli ates mi oe trees tp ol tt stu rtd etait oe eon sma ma wet de lea hm tang mame 10a Imm A Inde ie de cary a an eaten lr de MTA coe sents mowbiitAi. Peep coane, cape baa amamnca te oh, Fein investiga wr aT Ue dwt unt (hepa vial, {euie mediate ent pelt sou cohorta de rersoane ance Pregame ng Tima Desigur.,anchetce_Yongmparativ ca cle prospective, a sl aes ac Comes mt uta sur ree Cnt mut HL Tin hte de tip epidemolgic aw specific deat, oars 56 6° iat te dt Peete ae pera sau animale de borat, co dart in eo oblate (OMe gcoitent cu otk marr, Pant Fates tort de microorganism ct so aga conc pertinent aS0Pr+ seein cnuzae, motitactoriale : aa atin de 3 ipa) din pet de vedere ella emo cote, supe eantion,feprezetate "sin anchte cate adnate Etec. Repartiile me sat moc paiva partes ceetatorelt co at Peano tnestat ae derma douk grape ieee ieee acorn de rk isbn bolas sine testa aR controler separ cxlorexps i non-cxpui es e fn nt eet gk mu obscevatic c& 18 ala 'T de anchetd #8 bine inca ee Peele tate mal male eee fetes ete gach te ogie de sabiie « Tailor cause salar ee omteeaeh pmaral de etna ponte i ei stor ops meeps nie eta ce eat ae et te ingens prospective re eam em a at gt en tanner alma opti, da al al Poni apr struct not fenomene ce vr fitgadte longtainl cee epdemonogice. fo itudinale prospective. Se utilizcazt un Tot ‘comparatiy ew un Tot mar~ ‘ee., observindu-se fdinamic apat Mevenimentulul) urmit prin Spoteza de stu: imam rae inoriiatea prim rage Ia an lt de copH eaccinald $8 aevaceinati cu vaccin antirugeolic Te Temmnau-Ronnuete, G tetart, R, Pardiey -Methodes em eiaemioloric® a Mami Pars. 1981 a Delt prim tars uP I grist mince ew frre eof sien ra pao art re tibet de ipavetee tte vari i imp, avid Ae Incrpe exper a fatto arte de ve boat experimental fate i. rsa cen te este al a ‘mal frecvent yi mat pati dite de echo, paver la vies seek tot gh cs ne en ag ” z 8 ” rn carte Sremnareere a Ancheile epidenoloic aw chet longtitnls e taians am ot bgt epee oe ‘tiv prin anamnezi ru a evi teen s factaesi eve anterior imbolnivii: Alton ile dé ammeses de the Alter in loc de anamares we wtilarar’ pe ae olor de cinervaie, ie diene et aa tical! anchete longitudinale retronpretive este expus in gra -e———+ x hae 2 rin 6 TST LT TT SEA eon imilent cu erecta prop it set ures studiate. In realitate nu se ineeistreas’ orice - ectat este mult as simplifies, pind la simboluri fal catfat ioe oa cori Tan luri. sau coduri calitatiwe sau cant ive te gre Pir te ite) f renul studiat. = ae fie ineesistearca tie fe acme heat hea cn am SS a re ta corespunde observal livin ol fein ode crate Purah cx eet at ei coos etn ie Lona hres nt a tds geal ae ns a head oticing 0 perimental, aceasth {ari cor eh cameras enatlr inate nn Som 1 crete de fre, in sta feementor diate, sect fd corse investigate care We cop, orga, de moth ce a popalatie, mistritorilorsomatontetice ee fae 0 inegistrara concent in fae Sn ale ns BS a Scanned with CamScannerCc Coen ee eate devia tw aces fag in puncte yeteye a Saba tute tccetano ete exsetiates ef cate ae face observa exper en So de vnarmat, ngetan ttt ws : . rw a ie lin ee sty le Ge tinatee esate onaave pote yest, i Mroete evoetat medical al gual tee ee jay Satan entra METODA — continnate et cue mental) Soporte de tnfermatie, Mi punt a it oe tne Fegisteate aut Fost ea Dap tints din rm atoarele nfeles ~ de Ty can Ia caz: cob tate slcalitaliv, colificaren eavactersstc ior Pentru a abfine gruptri emogen: si eta de prelaceare, ates warble — bans Wiieares cantitativa ‘Acesle momente sint obligatorit penteu ecrertaeile mai mari, in special cele dn domentul sinataft publice si doar partial pontru cele experimentsle Colectarea materials ob{inut in decursal eoreetaeit se impunc lceiile care sau efectuat fn diferite localitatt sau Jude, zone, de cate fechipe diferite sau chine acclayi echipsy deplieits In aceste Tocalitiqi. Fie ch este vorba de fie sau foi de olscrvatic sau centralizatoare, ti tie pelucate lta de o fi central de obicet aceen cate 8 proietat Chiat gi fn cazal tn care © parte din prelucrare se efectueazs periferic, 4a nivelal tiniafit unde ea cleetnat coreetares, say ta un esalon. inter” median {judet) bine istruit, este necesie tolusi'ca materialul ct fie rever Feat central Verifcarca eanttatio’ gi calitatind a informatiilor objinate din corce- tag consis in moment important in posites de coretare 3 gre Veriticarea cantitativs consts ia inventaricrea ueritilor rezultate din cereetare, 2 Toregistratl corecte in fise, buletine ete Verifcare elitativa trie fieuth ie de ecetter, fie de wn ealectie conday nemiict de ceetitonl respect Fa coat de sorties oes Sater, canine le caomple vist, sent ea diggnotiat de Sel Teniru a pateadescoperanumiteinconpatltat- La fel poste cpa Pn vs fines cu atte i faetede Sat Ta cal mobil poate veri dd Wingosticul eke comet aerate et fu este doar un'disgnostic simptomatie # inregistnt Tot exca ex st iit din com . stds” & confit resection jenies a git eventateeyri survente fe oven ods inregatart mul tipersat” ff8 de 9 vatore ia’ din moda mae seat, ‘tags de cea pepe In cercetirile In care se presuprne ci ar fi putut survent unele ‘bservare sau experimentarc' fi cind so cere 0 coreetitudine «eects a exact . 48 Tih Scanned with CamScannerrerultatco,sobipaicte ss fac um onda contol, I ttevn puncte; Sau clteva etape ale cercetiti, pe basa ace Hogi, dar cu alti retort Saatchi ear fete ot Tree cu cea tai mare cone iio ‘In ceva ce priveste cvorile ele pot fi tnftmplitoare, nesistematice sf eroré sustomatie, eve Ultimele, prin faptul ch ve depisteath mult mai grea, pot outs sar eos pat ompromite parka au chia fetal er cine He Vr i decree ng In capt af es, ‘hn sce cmaeente verfearen enti trebuieconserat coma din operaponie de ba ak coer Cotiterce gevrld scotiemen medial. cass) oi material ota, mate de figs btn, fl de bservaie te. oainte seaming "Manin ie svete ete nee codices ot. eco Cond Bin ntare eam ei cu mal coect 4 ‘ecm camtaive 9 calitative ale Tevomenahtcoloesitsi — Canficarea este mijlcul de -cantiicate” a exacerisiclloy extn pe cet ctaicm Petar ta poate lca grates dort fe Pi Far este mamas cod momarl de ira nu cae Pea ri Mie torre ie cartels prluererca mecanizatl sa automata a a eared nr h taltne, sa i cra wor core 1S camplene eave vor fe abit ‘Collars genera yi medical difers dear prin maura carci cin ct eg ee talon dean ree log chururgicale, etc. In esenta cle se bazcazi pe aceiayi sistem de notate, Sanne pe lotr mat emogene a material Tealiceren medial se letuets dupa Clafatin satin tn presen reviia 2 1a a Oran Tihtind reglementartprivind claificarca $i cod Hence Leese cxpuce qin captolele de demografie 9 morbiditate Comperca consti in implrtirea materialului obtinut in cercetare dup carat etid caniitative gi ealitative, pentru a putea analiza in profunzime Colectivitatea sau fenomenul studiat- ~ \Ceescteristica care sti la baza grupirii se mumexte caracteristica de A i aes ta calttivs dupa cum poate fo expat, nf tribujie de valori cantitative, numerice, fie Aen rT Facmple de cacti anti Selec ener de yer re te pean dein i al eta, meta 1) Pe Ana peace ti epi cel le ce ees I se ae vcr a ar iraial» alae, Me. ferintes gam’ Sntreagh, i rin ealitativecolectivtat smple de caracteristici canttat Gera, ye spp cna eine aie ee tir ea cei 9 a a crt rea ect ei cal a oh ee ete ari it ae et pS otis “6 oh — _ Ime ett mt + ar, vate oro i ache Sp wp © inn a a eh wo ee i tte ets ine tthe cle. In general ex serveste na stead kenga ca serecte nu att la aprandaten eoeelaties x Lromene bt pentru fenomenal Gropere form wa sec walt Ia cunoayteren detaliats 2 unoarea Aetaliats 3 woes earacternti tie ey a oid ge ie weteags omar ia TD ne tt mt et weg ae oe cam ete ie = Sil gmt inn ‘Si Sai ee Gruparca repeat cots rnp dupa alte caracteristici de groy ov hs ooo = cack oaad pelos, {ipl alte aracteristii de gropare In vederea ont analae ak opelamats, cererle de vlum mai important cman gop in sabgrupe este deoschit de dificil dr crea este maheomereabll ceo viuenatecrat Informa cea mat detain necmard ils mover tea revten vor apc orate mat wr reales empl, ste yer de ps Aut, de exemplo, ete wor de 3 regropa merbiditata dng ta de sional emis» Sint pe Oe cose Oro nde Ie de 508d eas Integuat at tea ath, Prin cai iar rae aati aiiaea pe dese cate yo curt pobiltatea unt ans: gine a mance eon ps Gctetre: Exist fet lita sh Scare root cerca ne divide att de mult, alt snes rete ae mal ot tm man vine pon Aste, dc diem morbiditater is mortal i ca i erm Lun meet dit ke wma rp —— serea esentialului, mai ales tal ci oe sem avea done fare pofine azar, Va i nev are de aston Se Pe rupe de vinti, ca ce Imeamnt no elortatt we cletiecls Din aceste comsiderente este neersar cx cere deciberatcaractersticile de propa yi wariantcle eecony Win varanth svar cantitative, umerice, a ae a errr tae Ssu ealittive ale Gracteritiilr ds proper te a Scanned with CamScanneranutats eae Pot a ie tke sa te ws 1000 ae Der er erred propane Ae carespe © vara d ve dra sa I prin fre si ‘i ontinnd a denn Vinabibtaten tom 8 Ppa a i srl as ets eatacter ti tlor Je ge velo fixe sa nore tatea infantis s¢- pos sariantelor pot fi Haima in ft timp ce Se primal dows table este vide for mortalititi inl r Pnforenta intse eo valoral> variantel ncriee,sintetic $1 padiewdual zat: esgur ef acceasi € acteristic de erupare iP delirnitarea 1 fee acestor variants valor Je exprimare & out tabele urmitoare ss sera od In con tate the ae Fe eeeetl ya tat seeak, wre gris e# grupaes oS en cvovaiba iy enfortn at enttadd colonies ert ‘ni rovemtats fe etal i 3 ! : Wa te onal fatter ba patties be ese rr eid tantitiet esac wt ide spain Ue creme, ct Iatedlnfetild pejuet hse wh moms come ind evar iitates pei ‘oan ti perv fe mire) I pessoal car a dein ese sere ae iatesiabil eevee fie dup pista hi fle csempn, mor Avela, marina, eantitaea enti pe 0 ani, La data ale 31 de fisted Me taiate dinantcl le poroate: in al ina fe memente pe anti te ays rave, ia et aba fost preter ial obinut din cercetare (inet Dus se ree ae tal fn abel statistion, ener pert © mat sngrstiVa Ingetegere a fer flor ce tebubee srulteste Tabetele sta- tistce constitu «information obit Glo al stateten arate prin observa Deliind ecesird reve “Fabelcle alatitice stat constitaite din machete div coloone toe ticate sf rinday! oreantalr, din Intrelsierea«aeora yezalth sere de rubs Corpoartnd fiecrreunel valor sta interval de valort.a. variontelor vespee fiveleaprinnt o anomits freeventS alvolutd sau relat il normal in indutie orzontae, in stingy machete sit din eoketivitatea cerestata (de exemply noc-niscuth ye poet le) sonsituitd WMetulod gt forespand subypel Tlie dips dian bicetulos de stud imochaditti, naman se Boe Tabelele dup continu lor sit abete simp fh table de cnet Tac sing na api cle ato i ste supe comme ative ie esenapla nude de ys tar po wold peedalitate: £6 Esp Tattardte de eaemphas tana medial ys pubes fade some de srsetionntogic (itexcmpla incaents hanard bola stor de fled tle!) “as ‘Scanned with CamScannerTalc de prepare se wom acca cae presinth@ singutd caracte sisted de grapare (cuempletortaitatea sont dpa eyeutaten ta Rayere; Peyabsivs fe prope devit eorbadtaten fx seve ete} Tate ‘wombonate copsind gruparie tuys ew aotoeteistic, obi tndae gropii wat man comogene fentliaten fonts pe tee Hl EPUPE Nat Tatts de cnrape se wiizrash penta trates unr cole tiitatt Tegate nye ele causal eed ua dtu caraceratich este determinant lateral % cabal dependent, lic cd smindowa stot dependente de oa tea caracteristicd deteminant (Ge exempla: Tekin i tm tabele a material vedereaanalize! isintzel Datcle statistice obtinute im curs cereetrit nu exprims ect valor S tose pain indian a Oe Ele sine grew de interpreta, lipsind clementul comun de cemparare, corrlare, sinters oa Indicators au aceasta pesiilitate de generalizare, abstractiza™, fat Iitind interpretarca cemparatin3, corelatv’ a diferitsor subgrupe ale co- Ieetivitatit cereetate, ridin sbilitatea sintesei de la caracteri fn primari i deriva scterinears fenomensi in cifre absolute, si sit “azul evenimentelor rare, unde cif absolute viene ‘supra escntel stracter fenomensivi, cm ar de exempla bolile im eradicaresdiftcria, pollicis, teanosal unde Citra de V'sou 2 razur) este mat expresvs der indict calcula (de ex. ‘empl 08%: ection) aS 2, I IEE ‘de 3 ani de sex masculin, exprima in mod sugestiv caracte- fistica esentiald a fenemerului, sau grupulun de persoane, lortori stodiate int des utilizati in statistica sanitard, ca indicatori sintcticl ce carncterk- 2razi intreaga colectivitate cerectats, medie cu care se compar’ valorle individuale, pentra ase constata gradul lor de disperse, variabilitatea {ath de fencmenul media. “Indicators ero medii exprim’ in cifre alzolute sau in procente varia- Vititatea une medi empirice caculatd pe wm eyantion ath de Waleatea medic absoluta, caleulatl pe intrepul univers sat Dieuonar satse economic, FA DCS Bucutes 189, poe 16. Idan de oti re stv Aionale, cauzale tntr - fa eolectiviath Cot Ant crh extensivi, dntunsiot $e mntosies ura unet coleetiv itt " : Accstt indicators sint seprezentati de precente, premile. ealealaty dops regal tre imp ‘cow in text, totalol itl eal e100 aH Indicators inlenoes de unui fenomen saw ine (8 1s triton ide ee siterremei y e tele dvds fenomene sau eaectintsi eompatate exits» Leptin pe Rernapte dle indicatori sint ‘mertalitaten genera = i tate et dinarmce de valor fat ors iderata ta fused ‘gala eu 100 (exemplo dinsmica mumarulai de mecich in wltssns 80 do at 1938— 1988) primal an, 193, find hoat ea perioods de Laud de cemparare 4H considerat egal et 100, Prin regula de tri simple se ealeuleazé indicatorti st im anes wrmitors Se poste de fapt la orice an ca Vaz de comparatie (1938, Ft saa 198 Pach accasti azide comparae in carl unei eri dicamic~ na schint, vorbim de indvaton ts find Cin bnaa compan roe ‘ali ima mise isto per int cmp cv ites info Fou antrtara, Tuas ders ejulcew 10. usb Seber es baz variabila, wnt Diferenta de nivel dintre salorite abst rerioada de bald, sy pevion derea absoli "= Astfel, in tabetu anterior cu indicator int 3 islet fn anal 1948 fata de anal 1988 (haat en portals Meas renee 2000 (10 000-8 000) ar al snut THs este de AT OO olf rg te dle lao per fanterinara se numeste sper al uli (a3 de tat san cnrs ‘Scanned with CamScannersistwt ew asic Gntativd dy Lang spount asst se eatenteasa ontuauane Dench portonbst awstat poooygtente, dork sport absait SEA Sey Caro sto, tae Be ac EN ae TO 0 rN ac ator on a amamit nivel, eotespamnedtione wet pe gt scene Maat ea Wek UGG Sik ea Bek MeN We A Gata se tao atin oe bak htm ae eee we J esectatanata sae 329 2 a poy sia eetne pat al voy eo toadsanar ae yeeule) Ketan SiN sb agurink i eafeutatea rit votanakseeegterey stunet eint se camaaste sporat soli 9h invers ishnat oeatat corspmede taporetad diate sporat absolut al ned Fey gta asctee at porwaadst amterioare MAE ea Fal fix sat Sieahith {ct fi tablets anteriants, vital spol powtra: amt 1948 (4,9 de a rets al gnabai 19686 send Wests deo.2s| ‘om oF. 0 sitmul sporulai amutui 1855 fap de amu 19S este de 273 (2S) S000) sot aja mnie dintro anomitdporiants Baas comparatiy Ayers det in earl ert aria da i tte al TOMS, i eapent ew anUT TDSS, rt 2s (EERE — 0.5} dar ot a aut ees m0 soqstata 3 rina sporubad poate fb fama decree Hees (oN TON wal Stent e sented ca (layne amt 1990) ea fae .8{ Sor ‘udiasind b. etcean toriloe anni ASAT waite sms te ase hatactnaney tater se pat ms "Inia ots wi cto apm tm instore tenet, wah ang ice Ts 2 fencer so sinter, oy fen naa ta ie tai falter fesemere ta eo Amintiny aati darate medic de vsti, a1 ma multor fener ‘Silom we ansicatot siete asta real eee ce Marea‘ de sinatute « poyulatiel st cfitenta irate imate in expe ta pe tang orton a Hla a forse le, servere I ier exentisle ale ‘Scanned with CamScannercegertowt vt METODA ~ continuare Repreewtarea grafied « materallalrezaltat dia crear, constitie ‘9 metola dort Se Vaoroae nw humal pentew 9 tnelegere sages Vl a feruitstelons dat sca miloc de sin, = tyareal tn mnsurd importants Shalien se sinteta coee Este jut inal faptl cl forma con mai preci de repezentare a mater sialolat suite de erertat mr este cea grafic, cho. comstituie fst rece is repeesetares afi interval se Sr putea inde i eoate persoanele mai putin esperime “otusi epreentarcagrfic few fa mod stiniie, dup tat tie Ataisliee'e forma’ imprint de stada"aebserafior sa oy le au fost gropate fl intraduse In table 9 dupa ce sau calcula TReprezentarea grafic se poate face prin: diagrams, cartograme, nomo- rama, erogtames Tiga simbolce i hturle Diagramele se construicse pe baza principillr tai Rent Descartes (1596 Sstemal eaten. SIstemal cartesian so compare din dook lint dept, gependicuare sna preslcth dine cae unt orzo, care se namgte abc guna eee ro verticala numitd ordonata, Punctul de “y Tiuetdire dire steith f donath { mete rine formensh fete fevvnfres gic punta de plecve Fon sera aesecoatneate ig in'semerunirs pail reo eie! pare in dea A ss ssa artesian, Sera de frame ste covenant; cx contd geometrice analitice ale (50), deseree devel fn aml 1687, st aleituind din intervale, diviziuni, fixate prin fanumite procedee, atlt pe alacisd, elt fi pe ordonatt, ‘Pe abscisl ge tree intervalele care iY corespund diviziunilor de timp, spa ig, 7 — Sistema eatin, fia, sox, grupe de viest, iar pe ordo- o tal vale eae enespun arsine wm Indi espectin, freee yl de nseuth sa (earacteriti "a Panctal de plea a sink care coven eri din sistema cae fesin, = mtewei-eu pera. Tn caval masimilor mick, woe erates! tear Bute eect eects econ var ie teat sara temilogareds cae no trons mat jot eal vara {itil deelt wcaee aritmeties ” i ont Gonaraien sci rites w fue alma primes anne de pe abseetpua rcovntteovepancitone de boat eos ra ses (em sau 8,3 em). Acest interval srwrye apon ex wma de rica pont eis Inte cp haz gel spa ra = 3 Sm srk ae ele ea BY tan 3X Wor copa Bont 9 Consructa set semilgitmicr face. Wind palmetto 1lsfte In unitti in progreiraeitmetis (1,2, 3, 4, ete. em sa be Te ondonaté, intervale impartite in Iogaitmi excl promrosey aime tice. In acest fl pe graticalennstrit pe baza seit emibagarint pot reprenta valori font diferite,euprin fare limite Fouts mors doaseee 43 foooo locrlor! — Seara anced 53 ‘Scanned with CamScanner