Eich easbvale av in alcdtuirea lor substan cenusie si substants ab ~ sabstanta cenusie este dispust la suprafata emisferelor cerebrale forménd scoarta cerebralé , precum si tn profunzime, formand nuclei bazali sau corpi strat! ~ substanta alba se afl In interior si inconjoara ventriculli cerebrall | si t -siubstanti albi este aleBtuitd din fibre de proiectie, comisurale si de asociatie = fibrele de prolectie unese ascendent si descendent scoarfe cerebralé cu centrit subcortical = fibrele comisurale unesc cele dowa emistere cerebale si formeazd corpul calos, trigonul cerebral (fornix) si comisura alba anterioar’ = fibrele de asoctatie leagd zone din aceeasi emisfer’ cerebral ->substanta cenusie: orpil striatiJsunt 2 mase de substanté cenusie situati deasupra si lateral de talamus - ei sunt nuclei importanti al sistemului extrepiramidal ~ primese fibre de la scoarta cerebral. (fibre corticostiate) si trmit fibre la nucieu! rosu {(lbre striorubrice), la substanta neogr& (fibre strionigrice) si la formatia reticulate (strioreticulate) ~ contribu larealizareamigeSrlor automate comandate de scoarfa cerebrals, avind rolul de a modela migcri active in conditii de miscare ~>scoarta cerebral reprezinta etajul superior de integrare @ activitatii SN - Cuprinde paleocortexul si ngocortexul, g - palegcortexul-sistemul limbic ocups 0 zon’ restransa pe fata medial a EC, intre diencefal si neocortex sub forma de arc de cerc - are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus, talamus, epitalamus are conexiuni mai putin, ‘ntinse cu neocortexul = cele mai importante componente ale ssistemului limbic sunt calea olfactiva (formaté din nervi olfactivi, tractul olfactiv) si ipocampul, situat in vecinatates girului hipocampic de care este separat prin santul hipocampului - paleocortexul este alcdtuit doar din 2 straturl de celules receptoare si efectoare =n asaciere cu hipotalamusul controleszé si regieaza activitatea vegetativa ~ Intervine in functia de recompenss si pedeapss = neocortexul este alcituit din 6 straturi celulare si reprezint’ sediul proceselor psihice superioare adic’ ANS {activitatea nervoas’ superloara) “prin ANS se inteleg procesele care stau la beza memorie(,invatarll, gandiri, creatiet - neacortexul este de 3 tipuri: receptor (senzitiv) ‘motor mount de aoriatie - NS. réallzeazd prin segmentele corticale ale analizatorilor functille senzitive in lobul occipital se afl3 aria vizuald primar in Jobul temporal se afla aria auditiva primars ~in lobul parietal, in partea inferioa girului postcentral se afd aria gustativs vinatiasemestezicd primar& se afl prolecta sensibility generale a corpului NeoeaBi= Naan cuprinde ari motor voluntare si ivoluntare din lobul frontal care realizeava funeqi motor prin controlul exercitat de céile piramidale pentru activitatea motorie voluntara cle extrapiramidale pentru activitetea motorieinvoluntard fautomats) 3 -i. * ~ alturi de scoarta cerebral, la functia motorie particip’ si nucleli bazali (corpli striati) * NA. cuprinde zona de asociatie pretrontala si zona de asociatie parieto-occipito- itemporala ~ Zona de asociatie prefrontala are in mare parte functie vegetativé, fiind legat8 re reglarea functilor vegetative ale organelor interne, dar si functie de sintezd legate de erceptia complexd a lumil Inconjuratoare ~ arlile de asociatie parieto-occipitale determina intelegerea semnificatiei diferitelor senzatii REFLEXE NECONDITIONATE $I CONDITIONATE ~>reflexe neconditionate ~ sunt mostenite, au caracter permanent ~ Sunt caracteristice speciel si au centrii situati in etajele subcorticale ~>raflexe conditionate ~ Sunt dobéndite, sunt reflexe Invétate, au caracter. ‘temporar, au centrii situati doar la nivel cortical si sunt caracteristice individului ~ reflexul conditionat este un raspuns invatat pe care il dau centri nervosi unui stimu! itial indiferent la asocierea cu un excitant absolut ~ refiexul conditionat se realizeaz’ prin coincidenja repetata in timp a excitantului neconditionat (absolut) si conditionat ~ conditiile realizérii unui reflex conditionat sunt-asocierea, precesiunea (precedenta), dominanta si repetarea (Repet/Lia) ~ asocierea se refera la administrarea excitantului indiferent Sonor cu un excitant absolut-hrana able ~ precedente se referd la faptul c& stimulul indiferent sa4 preceadd excitantul absolut - dominanja se refer’ la faptul cd in timpul asocierii stimulilor, animalul s& fie flamand, incat s3 fie dominant instinctul alimentar ~ Tepetitia se referd la asocierea celor 2 stimuli de 10-30 de ori ~ Pavlov a aratat cf la. baza mecanismului elaborrilreflexulul conditionat st3 aparitia. uunor_cenexiuni intre centri corticall_ai analizatorulul vizual sau auditiv 31 arille corticale vegetative stimulate de excitantul absolut are oe - Feflexele conditionate se mentin atata timp c&t stimulul isi mentine semnificatia de semnal cand stimulul nu mat este intérlt din timp in timp cu cel absolut, reflexele conditionate se sting si apare inhibitia cortical + Paviov ardtat cd la baza tuturoractiitailor nervoase sti excitatia sl inhibitia Pexcitatia este procesul nervos activ care se manifest prin iniierea unel actvitsti ‘Sau amplificarea unei activit&ti preexistente =inhibitia este tot un proces activ care se manifests prin sistarea unei activitati anterioare sau diminuarea unel activi st- inhibit: intern (conditionata}- de stingere -de diferentiere ~ de intarziere ->extern’ (neconditionata)- supraliminara = prin inductie negativa - (GRU Interndapare chiar in interiorul focarului cortical activ si este specifics scoartei cerebrale ~ cea destingere apare c4nd inceteazé asocierea dintre cei doi excitanti: EC si EN “cea de diferentiere realizeaz’ diferentierea a doi sau rai mult stimull asemanatorl ~|nhibitia de intarziere apare cnd creste Intervalul de timp intre cel doi excitanti st raspunsul reflex apare cu intérziere = infibifa extern’ neconditionatal este determinat’ de stimull din afare focarului cortical * - cea supraliminara este o inhibitie de protectie si apare atunci cand stimulul este fle prea puternic sau actioneazS tn timp indelungat - cea prin_inductie negativ’ apare atunci cénd in timpul elaboraril unui reflex 3 segmente ~»RECEPTOR (periferic) “=DE CONDUCERE {intermediar) eCENTRAL (cortical) > Segmentul periferic este 0 formatiune specializat& in receptionarea unel anumite forme de energie din mediul extern sau intern sub forma de stimuli ~ segmentul intermediar cuprinde cdile nervoase prin care sunt conduse impulsurlle nervoase generate la nivelul receptorilor, la Scoarta cerebral + cille nervoase suntidirecte sl indirsete ~ pe calle directe, cu putine sinapse, impulsurile sunt conduse rapid i proiectate intr- oarie specifica fiecdrui analizator ~ pe caile indirecte (SRA), impulsurile sunt conduse lent si prolectate cortical in mod difuz s nespecific ~ segmentul central este reprezentat de aria din scoarta cerebral8 unde ajunge calea de conducere sila nivelul c&reia stimuli sunt transformati in senzatil specifice ANALIZATORUL CUTANAT-PIELEA = este un imens cmp receptor datoritS numeroeselor si variatelor terminati feceptoare care informeazé centrii nervosi superiori asupra proprietitilor_si fenomenelor cu care vine n contact organismul - este Inveligul de protectie sia nivelul orificllor naturale ale orgenelor se continu’ cu mucoasele edhe de la suprafaté spre profunzime are 3 straturi: epiderm, derm si hipoderm ‘epidermul vine in contact cu mediul extern ~ este epitellu pluristratificat keratinizat ~ profund prezinté stratul germinatiy, iar superficial prezinta stratul cornos epiderm nu pitrund vase de singe ~ acesta este hrénit prin osmoz3 din lichidul intercelular, pe seama vaselor de sAnge din derm contine TNL care sunt dendrite ale neuronilor din ganglionil spinall, care sunt distribuite printre celulele epidermulul“*dermul este o patur’ conjunctiva dens: ncapsulate, precum si anexe cutan sebacee si sudoripare) 7 Sere epiderm prezinté un strat numit derm papilar, spre hipoderm prezintS un strat Tumit derm reticular Bee ~ Indermul papilar se afld nigte ridiesturi tronconice numite papiledermice, care sunt Tal vidente pe suprafata degetelor si formeazé nigte proeminente numite creste Rapllare @ c&ror intipirre d& amprentele cu importanta in medicind legal si Criminalistics dermul reticular contine fibre de colagen $i fibre elastice ce alcdtuiesc fascicule Groase printre care sunt relativ rare elementele celulare jah attea superioar8 a dermului se afé corpusculli Meissner si discurile tactile Merkel care receptioneazé atingerea ~In derm se maigasesc mai profund cor ~ corpusculii Ruffini sunt considerati ta ~ in derm se gésesc si corpusculll kr pentru rece hipodermul (tesut subcutanat) este alcdtuit din tesut conjunctv lax eu un numar variabil de celule adipoase ;2le se afié bulb frului de pér, glomeruli glandelor sudoripare si corpusculll Vater Pacini i Cu vase de sdnge si vase limfatice, TNL si ‘ate (fire de par si canale excretoare ale glandelor pusculii Ruffini care receptioneaz’ presiunea ceptori pentru cald use care receptioneaz’ sensi atea termicd \ 7 acestia Se adapteaz’ foarte rapid si teceptioneazd vibratille ~ In hipodermul puffiel degetelor se afid o varietate a corpusculilor Vater Pacini, dar ‘mai mici, numiti corpusculii Golgi Mazzoni « Pielea este un c&mp receptor pentru trel tipuri de sensibility: tactls, termica si dureroas + PesmtonL tal fac parte din categoria mecanoreceptorior, find stimulati de deformari mecanice superficiale in cazul tactului, repetate in cazul vibratilor ~ receptorii tactili sunt situati atat in derm cét sin hipoderm si sunt mai numerosi in tegumentele fara par ~ prin intermediul acestor recet vibratori ~ feceptorii termici sunt TNL care au diametrul mic s1 nerielinizati si sunt de 2 tipuri: receptor care trarismit impulsul cind scade temperatura peli receptor! Pentru rece) 51 receptor! care transmit impulsul cind crejte temperatura corpulul (receptor! pentru cald) Profunde in cazul presiunil si rapid ‘tori se pot genera senzatii tactile, de presiune sau Feceptoril termicl pot/fi corpusculli Ruffini ~ temperaturile extreme stimuleazé sirece = receptoril pentru durere, transmite impulsurl care pot ~ factoril care stimuleaza dur Pentru cald si Krause pentru rece ptori pentru durere (algoreceptori) in principal, sunt TNL, dar toti receptorii cutanati siinterpretate ca durere dacé Sunt stimulati excesiv ferea sunt mecanici, chimic i termici pot Boul - receptorii pentru durere se adapteazi putin sau deloc in prezenta tne Gureros, mal mult, m persistent stimululul poate duce la cresterea in Intenst senzatiei dureroase >campul receptor si acuitatea senzorial’ i = campul Tega ‘unui_neuron implicat in sensibilitatea cutanatd bis fi tegumentard 2 cSrel stimulare determina modtficgri ta cémpul de descirca neuronulul respectiv a - suprafata c&mpului receptor este tn raport itp cu densitatea receptorilor din 20" - acultatea tactilé reprezint& distanta minimd la care, prin stimularea 2 doua puncte apropiate, subiectul percepe atingerea fiecdrule dintre ele - la Varful limb, acuitatea are o valoare pana la 2mm «in anumite zone, pe toracele posterior, acultatea tactil are valoarea de 50 mm ANALIZATORUL KINESTEZIC oa - desfisurarea normalé a actvtstii motor, coordonarea find st precis8 @ migcSrior necesit’ informarea permanent a SNC asupra pozitiel spatiale a corpulu, asupra pozitilor diferitelor sale segmente, dar si a gradului de contractie @ muschilor ~ aceste informatii sunt furnizate de receptor analizatorului vestibular, de receptorl vizuali si cutanati, dar si de receptorii specifici din aparatul locomotor numiti proprioceptori = proprioceptorii sunt situati tn muschi, tendoane, articulatil, igamente, periost = proptloceptorii din periost si articulai sunticorpusculi Vater Pacini,identici cu cei din piele si care sunt sensibili |a misc&ri si modificari de presiune = corpusculii neurotendinosi Golgi sunt situati 2 jonctiunea muschi-tendon si prezinté jin interior 1-3 fibre nervoase care sunt stimulate de intinderea puternicd a tendonului si astfel monitorizeaz continuu tenslunea produsé in tendoane $i ajuta la prevenirea contrat yr musculare excesive sau a alungirii exagerate a muschiului = corpusculli Ruffini, situati la exteriorul capsulei articulare inregistreaza variatil de migcare 5i pozitia oaselor in articulati - TNL se ramifica jn toata grosimea capsulei articulare si transmite sensibilitatea dureroas& articulatiilor, cauzata de amplitudinea excesiva a migcarilor = fusurile neuromusculare sunt situate printre fibrele musculare striate (fibre extrafusale) si dispuse paralel cu ele - sunt aleStuite din 5-10 fibre musculare modificate, numite fibre intrafusale care sunt? ~cu sac nuclear sicu lant nuclear = fibrele intrafusale sunt incluse intr-o capsuld conjunctiv = cele 2 tipuri ale fibrelor intrafusale contin cate o portiune central necontractilé cu nuclei, care este mai dilatat’ la fibrele cu sac nuclear si 2 portiuni periferice contractile - Inervatia fusului este senzitiva si motorie ervatia senaitiv este asigurati de dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal, care formeazi fibre anulospirale (terminatii primare spiralate mai groase si cu vitezd de conducere mare) si fibre , in floare” (terminatii secundare sau in buchet, care sunt mai subtir gi cu vitezd mai mica de conducere) ae= Inervatia_motorie este asiguratS de axonli neuronilor somatomotori gamma din coarnele anterioare medulare, care ajung la portiunea periferic8 a fibrelor intrafusale cu sac nuclear sicu lant nuclear + fibrele gamma determin’ contractia portlunii periferice si intinderea portiunil centrale 2 fibrelor intrafusale care stimuleazé terminatiile senzitive anulospirale $I pe cele ,In floare” si determin’ contractia reflex’ a muschiului ~ muschiul poate fi fScut s& se contracte fie direct de cétre motoneuronil alfa, fie indivect defibrele gamma eferente pau” ~ relaxaree muschiulul este prevenité prin intinderea si BEE Geurtor care transmit impulsul la motoneuron alfa si determin contractia reflexé a muschivul ~ acest mecanism care produce o intindere si o tensiune musculard de relaxare se numeste tonus muscular ~ fusurile neuromusculare au rol in mentinerea tonusului muscular ~impulsurile aferente de la proprioceptori pot fi conduse prin Gous c&i: prin fascicule spinobulbare si sensibilitatea kinestezic& (simful pozitiet si misedril in spatiu/si prin fascicule spinocerebeloase dorsal si ventral pentru sensibilitatea proprioceptiva inconstient’ pentru simtul tonusului muscular) ~Impulsurile pot ajunge la paleocerebel sau la scoarta cerebral ANALIZATORUL OLFACTIV - simtul mirosulul, olfactia, la om, este slab dezvoltat comparabil cu unele animale ~ rolul su principal const jepista prezenta in aer a uncr substante mirositoare, eventual nocive si impreun’ cu simtul gustului, de a participa la aprecierea calit&tii alimentare si la declangarea secretilor digestive - receptoril analizatorulul olfactiv sunt chemoreceptori de distanja situati in partea posterioar§ a foselor nazale (cornetul nazal)supti = receptorul este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactivl care reprezintd sim ca pa Monet ~ celulele bipolare prezint8 0 dendrit’ scurta si groasa care se termin& cu o veziculé ‘numitd buton olfectiv prevazuté cu cll - printre celulele bipolare se afid celule de sustinere care formeazd epiteliul columnar - de la polul bazal pleac’ axonii celulelor bipolare care se Inménuncheazd 10-20 si formeaz’ nervi clfactivi care strSbat lama clurutt8 a osului etmoid si ajung la bulbul olfactiv unde fac sinaps8 cu celulele mitrale (neuroni multipolsri) care reprezints {Ii Bil olfactive - axonii J n formeaz’ tractul olfactiv care se proiecteaza pe fata medial e lobulul ‘temporal, gi hipocampic s1 nucleul arigdalian - calea olfactiva nu are legatur8 direct8 cu talamusul = pentru a putea fi mirosité o substanié trebuie s8 fle volatils, s& aib3 o enumita concentratie, s8 fie solubilé incdt s& poat& traversa stratul de mucus si sé atings celulele olfactive tn cornetul nazal superior la nivelul mucoasel olfactive substantele odorante ajung fie printr-o inspiratie mal profunds, fie prin inspiratiscurte si repetate -AS— aw”~ Pragul_sensibllitatii olfactive este reprezentat de concentratia minima dintr-o substan care determin8 senzatia de miros ~ Pentru eter, pragul este de 1/1 milion dintr-un gram/l aer ~ Pentru mosc, pragul este de 1/10 milicane dintr-un gram/laer ~ determinarea sensibiltai olfactive se face cu ofactometrul j pe lave rt a ; ae ~ acuitatea olfactiva este ip. cu concentratia substantel odorante ~ © sensibilitate foarte mare o avem pentru mercaptan care poate fi perceput la 0 concentratie de 1*10 la -10 mg/m cub aer ANALIZATORUL GUSTATIV ~ simtul gustului are rolul de a informa asupra calitatii alimentelor introduse In gurd dar intervine $I in declansarea reflex neconditionat§ a secretiel glandelor digestive ~ receptorii analizatorului gustativ sunt chemoreceptori (de contact) reprezentate de ‘mugurii gustativ situati fa nivelul papilelor gustative, care-sunt: papile caliciforme {circumvalate), situate la baza limbil in V-ul lingual; papile fungiforme, situate la vérful limbii; papile foliate, situate pe marginilelimbil ~ pe toaté suprafata dorsalé a limbil se afld papile fiiforme care nu contin muguri austat si ele receptioneaza sensibilitates tactlg, termicé, dureroasé de la nivelul mbt ~ mugurii gustativi au form’ ovoidala si prezinté la polul apical o deschidere numitd po&gustativ Ss jn alcdtuirea mugurelui gustativ se gésesc celule de sustinere si celule epiteliale senzoriale care au Ia polul apical un microvil ~ Ia polul bazal al celulelor senzoriale gustative sosesc terminatii nervoase ale nervilor faciall, glosofaringian sl veg # = fibrele senzoriale ale nervului Vil receptioneaz3 gustul de la nivelul corpului limit (2/3 anterioara) ~fibrele nervulul XX receploneaza gustul din 1/3 posterioard a limbll - fibrele senzoriale ale nervulul X receptioneazd gustul de la baza rédécinil limbll (mucoasa amigdaliané, faringian8, epiglotic8) =n cdi gustative se afl8 in ganglionii cranieni ai nervulut Vil (geniculat), 1X, X - axonii[-n fac sinapsd cu Jin in nucleul solitar din bulb & = axonil In se incrucigeaz in bulb si ajung la talamus unde fac sinaps cu Il nUCTiA. - axonul ll nse proiecteaz’ in partea Inferioar’ a girulul postcentral din lobul parietal, nde se afld aria gustativa = nu este inc’ complet cunoscut8 identitatea substantelor chimice specifice, care stimuleazé receptori gustati = au fost identificati cel putin 13 posibili sau probabill receptori chimict tn celulele gustative = calitStile de perceptie gustative sunt impartite in 4 categorii generale numite senzatil gustative primare si anume: acru (acid), dulce, sérat, amar = cel mai multi dintre muguril gustativi pot fi stimulagi de 2 sau mai multi stimull gustativi si chiar de stimuli gustativi care nu intr& in categoria celor primari, ins8, de obicei, predomind 1 sau 2 dintre categorille de senzati primare —46e-~>fiziologia gustulul ~ la contactul dintre substantele sapide (cu gust) si celulele receptoare din muguril Bustativi are loc o depolarizare cu aparitia potentialului de receptor astfel: Substantele chimice se leagi de moleculele proteice receptoare care patrund membrana microvililor si deschid canalele ionice ce permit p&trunderea ionilor de Na care vor depolariza celulele + Susturile fundamentale pot fi percepute astfel: gustul dulce la varful limbil, gustul actu pe marginile limbil, gustul sérat pe marginea laterala si anterioara a limbii, gustul amar la baza limbii 7 un stimul poate provoca senzatia gustativé numal dacd este solubil in ap’ sau sallv’ ~Cei insolubili nu stimuleaz’ mugurii gustativi Pragul sensibilitatii gustative este reprezentat de cea mai slab concentratie Ia care stimulul produce o senzatie gustativi ~ Pragul sensibilitatii gustative variazé foarte mult de la o substanté la alta, este mai Fidicat la substanfele dulci si mai scdzut la substantele amare ~ Pentru zahér, pragul este de 1 ¢/1 |, pentru chining, pragul este de 0,005 g/1, la o temperaturd a solutiel de 24 grade ~ biuturile prea reci sau prea calde nu au gust ~ simtul gustului se adapteazé in prezenta stimulului \ ANALIZATORUL VIZUAL > Vederea furnizeaz’ pentru 90% din informatii asupra mediului inconjurdtor, avand important’ fiziologicé considerabilg nu numai tn diferensierea luminozitatii, formel si Culorii obiectelor, dar si in orientarea in spatiu, mentinerea echilibrului si'a tonusul cortical (atentia) ~ globul ocular este situat in orbitd si are forma sfericé ~ globul ocular ->3 tunici externa: cornee, sclerotic’ ‘@medie: coroids, corp cillar (muschi si procese ciliare), Iris intern’: retina ->medil reftingente: cornee, (umoare sticloasa) - corneea este transparenté, esté’vasculard, dar bogat inervat’ de numerosse fibre nervoase amielinice ale nervului trigeméh, sensibile la tact, temperatura gi durere ~ sclerotica este tunicd opacé de culozre albé-sidefie si reprezint’ 5/6 din tunica externd fibroasi = Posterior, sclerotica este perforat’ de fibrele nervului optic care pardsesc globul ocular si de artera care intra in globul ocular ~ pe sclerotied se inser muschii extrinseci ai globulul ocular (cei 4 muschi dreoti si 2 oblici) ~ la limita dintre cornee $i sclerotica se afli un sant sclero-corneean prin care se deschid venele scleroticil care dreneaza umoare apoas3 - tunica medie este vascular’ alin, umoarea apoas’, corp vitros alteft Lyeriugh lal, tn yaile epee anled’ & feild ah Aavaiurter cfottei - corolda se intinde posterior de ora serata care reprezint limita dintre corpul ciliar - corolda prezint’ posterior un orificiu prin care iese nervul optic ~ imediat inaintea orei serata se afl cobul cillar care are in structura sat siprocese ciliare = muschiulciliar este aledituit din fibre musculare netede care au dispozitie circulard, Inervate parasimpatic de nervul oculomotor si fibrele rasiare, inervate simpatic de fibre cu originea in ganglionul laterovertebral cervical superior = procesele ciliare sunt alcétuite din aglomerdri capilare si secreté umoare apoasé ~irsul este o diafragmé situatd tn fata anterioar& a cristalinulu care prezinta in milloc un orifciu numit pupils care permite reglarea canttati de lumina ce ajunge le reting. = Irisul este alcBtuit din muschi neted mutiunitar cu fibre circulare inervate parasimpatic de nervul oculomotor si fibre radiare inervate simpatic de fibre cu origine in ganglionul laterovertebral cervical superior - tunica internd.este retina = este 0 membrand fotosensibilé care reallzeaza receptia si transformarea stimulllor luminost tn influx nervos se Intinde posterior de ora serata si are tn alcStuire doud regiuni importante: pate galkend (macula lutea) si pata oarba (papile optic) ~ patii galbens este situat’ in dreptul axulul vizual - a nivelul el se gésesc mai multe celule cu con decst celule cu bastonage - in centrul maculei lutea se afld o concavitate numité fovea centralis si care contine numai celule cu con = pata oarbi este situat medial inferior de pat& galbena si prezint8 locul de iesire a nervului din globul ocular si locul de intrare a arterelor globului ocular pata oarb’ nu contine elemente fotoreceptoare - in structura retinei se afla zece straturl in care se gisesc trei feluri de celule functionale in relatii sinaptice si anume: celule fotoreceptoare cu con si bastonas; — calule bipolare; celule multipolare in afard de aceste celule se mai glsesc celule de sustinere si asociélé%orizontale cu axon si dendrite si celule amacrine care sunt neuroni de asociere cu axon ramificat si fara dendrite estratul 1-stratul pigmentar contine celule cu pigment melanic >stratul 2-stratul celulelor cu con si bastonas contine segmentul extern al celulelor (cu conuri si bastonase ! >stratul 3-membrana limitantd externa care este 0 retea de prelungiri ale celulelor gliale ce Inconjoara baza celulelor fotoreceptoare “sstratul 4-stratul glanular extern confine corpii neuronilor si prelungirile celulelor fotoreceptoare ->stratul 5-stratul plexiform extern cuprinde sinapsa dintre celulelor fotoreceptoare si neuron! bipolari ->stratul 6-stratul neuronilor bipolari care contine corpul neuronilor bipolari ->stratul 7-stratul plexiform intern cuprinde sinapsa dintre neuronii bipolari si multipolar! coroidd si muschi ciliati hee~>stratul 8-stratul neuronilor multipolarl confine corpul neuronilor multipolari ~>stratul 9-stratul fibrelor optice contine axonii neuronilor multipolari ~>stratul 10-membrana limitant8 internd care limiteazé retina pe fafa intern’ ~Celulele cu bastonas sunt celule nervoase modificate in numr de 125 milioane ~ In membrana segmentului lor extern se afl un pigment fotosensibilf numit rodopsing sau purpur retinian ~ Celulele cu bastonas sunt foarte sensibile le lumin’, avand un prag de excitabilitate redus *Celulele cu bastonas sunt adaptate pentru vederea nocturns la lumind slab ~ celulele cu con sunt celule nervoase modificate in numar de 6-7 milioane, mal ‘umeroase in paté galbena, iar in foveea centalis se glsesc doar celule cu con ~ ele au un prag de excitabilitate ridicat, fiind sensiblle la lumina intens& a zilel si sunt adaptate pentru vederea dium8, colorat§, fa lumina puternic& ~ in segmentul lor extern se aflé trei tiouri de pigment! vizuali numiti fodopsine, Corespunzitor celor 3 tipuri de celule cu con: conuri cu pigment sensibil a rosu (conuri rosii}; conuri cu pigment sensibil la verde (conuri verzi); conuri cu pigment ‘ensibil la albastru (conuri albastre) ~>medille reftingente ~ctistalinul are forma unei lentile biconvexe transparenté, situatd intre iris si corpul vitros si este acoperit de o capsuld elastic’ numité cristaloids un sistem de fibre numit igament suspensor mentine cristalinu la focul su ~cristalinul nu este vascularizat, nutritia siZse face prin difuzlune de la vasele Proceselor cillare = corpul vitros are forma sferoidal8, consistent gelatinoasé este acoperiti de o membrang numit’ hialoid’ ~ ocup’ camera vitroasi situaté inapoia cristalinulul = umoarea apoasé este un lichid incolor secretat de procesele ciliare in camera Posterioard, situatd intre cristalin sl iris si prin pupil8 ajunge tn camera anterioar8, situatd intre irs $i cornee + functia principala @ analizatorului vizval este perceperea luminozitatii, formei $i culorii obiectelor din lumea inconjur’toare ~>aparatul dioptric ocular: cornee i cristalin = corneea, 0 putere de refractie de 40 de dioptrii, cristalinul o putere de refractie de 20 de dioptri si cu centru optic situat la 17 mm in fata retinel - razele paralele care vin de la o distant mai mare de 6 metti se vor foceliza pe retin’ 2.17 mmin spatele centrului optic, dnd o imagine reals, mai micd si rdsturnat + cea mai mare parte a puterii de refractie a aparatulul dioptric apartine fetei anterioare 2 corneei, dar si cristalinul este important deoarece raza lui de curburs Poste fi modificata (creste sau scade}, realizand procesul de acomodare ~ acomodarea reprezinta variatia puterll de refractie a cristalinului distanga la care privim un oblect > acomodarea se datoreazi elasticitStii cristalinulul, ligamentului suspensor al cristalinului si muschiului cllar care este organ activ al acomod&ril in raport cu Agiar (radiar) este mare de 6 m, mu: cchiul cill te tat 4 cristaloida $1 care tensioneaz: = cand ochiul priveste la 0 distant relaxat, ligamentul suspensor este in tensiune, comprim8 cristalinul reflexul pupilar foto -efal (nucleul accesor al oculomotorului) si const = este un reflex cu centrii in mezencé tn contractia muschilor circular at irisulul urmaté de mioz atunct cand retina este wulatd cu lumind puternic’ sae sedderea intensitati stimululuiluminos (fa Tntuneric) se contract muschil radlar! 4 tisuul gi se relaxeazd cel circular i produc midriaza (mérirea pupil) sist 0 concordanfa Intre puterea de convergent @ sistemulul metiilor transparente si lungimea axului antero-posterior al ochiulul care caracterizeaz’ ochiul emetrop srungimea axulul ocular la ochiul emetrop este de aproximativ 24 mm “a ochiul emetrop retina se afi la 17 mm tn spatele centrulul optic, fr imagine oblectelor plasate [a infintt este clard, féré acomodare ia achil hipermetrop, axul ocular este mai scurt, retina este situaté la mal putin de ui este diminuat si imaginea se formeaza in spatele jnima de 20 de tanta mal mics de 6 m, muschil seade tensiunea scade raza de curburé, ier rece acesta 1 un obiect cu efort maxim de fa ach! hiperme Te 17 mm, convergenta cristalinu retinei v yederea este neclard si pentru a vedea clar, persoana departeazi oblectul de ochi sau corecteazé folosind lentile convergente (biconvexe) w nienia (hipometropia) la care axul ocular este mai lung decat normal, retina se afl ia distant mal mare de 17 mm de centrul optic, maginea se formeazi in fata retinel slvederes este necla si pentru @ vedes clar, perscana apropie obiectele de ochi sau corecteazi cu lentile divergente (biconcave) fo -stigmatismul este un viclu de refractle deoarece corneea este neuniforma si exist’ ‘mai multe raze de curbur& ~ avand un meridian cu putere de convergent’ anormal, comeea va determina formarea pe retin’ a unor imagini neclare pentru punctele situate in meridianul Spatial corespunzator ~ $e corecteaza cu lentile cilindrice ~ la miopi, punctul proxim este mai aproape decat la ochiul emetrop sila fel $1 punctul remotum este mai aproape de 6 m ~ la hipermetropi, punctul proxim este mai departe decat la ochiul emetrop si nu are punct remotum ~>procesele fotochimice din retin’ + retina este sensibilé la radiatiile electromagnetice cu lungimea de und& cuprinsa ‘ntre 390-770 nm ~ Fecepfionarea vizual& const in transformarea energiel stimulului luminos la nivelul Celulelor receptoare cu conur si bastonase ~ In segmentul extern al celulelor cu con si bastonase se aflé molecule fotosensibile (pigment vizual) si anume: rodopsina in celulele cu bastonase, lodopsind tn celulele cu con = mecanismul fotoreceptiel este identic la cele doua tipuri de celule cu con si bastonase + plgmentul vizual absoarbe energia radiatie luminoase si se descompune in retinensi ~opsine = ~ deoarece pigmentul este prezent in structura membranel segmentulul extern al conurilor si bastonaselor, descompunerea sa determina modificéri al conductantelor ionice si determina aparitia potentialului de receptor = te ~ bastonagele sunt mult mai sensibile decat conurile ~ pentru a stimula o celulg cu bastonas este suficient3 energia unei singure cuante de lumina ~>adaptare -eceptorilor vizuali + sensibilitatea celulelor cu con si bastonas este cu att mal mare cu cat ele contin ‘mai mult pigment = cantitatea de pigment variaza in conuri si bastonase in functie de expunerea lor la lumind sau la intuneric ~ prin expuneres mai mult timp la lumin3 puternica pigmentul vizual atat din conuri cat si din bastonage este descompus in retind’yi opsine cea mai mare parte a retinenului din ambele tipuri de celule receptoare este transformat in vitamina A si astfel scade concentratia pigmentilor vizuali si scade sensibilitatea ochiului la ming proces numit adaptare la lumina ~ vederea diurna fotopicd se realizeazé cu ajutorul conurilor iar timpul de adaptare la lumin’ este de 5 minute > la Arecerea de la _lumin8 la Intunerlc retinenul se combing cu opsinele si se la.treceres,.de ta. transforma in pigmenti vizuaii - vitamina A este transformaté retinen crescand astfel concentratia pigmentilor vizuali si sensibilitatea ochiului la intuneric proces numit adaptare la intuneric —FJ—+ timpul la adaptare la intuneric este de circa 20 minute ~ Sensibilitatea unui bastonas la intuneric este de zeci de ori mal mare decdt la lurnin’ Ge aceea vederea nocturna (scotopicd) este asigurati de bastonase ~In avitaminoza A este compromis§ adaptarea la intunt ~ reducerea vederii diume se numeste hemeralapie; reducerea vederti nocturne Se Numeste nictalopie a cromatics , {Stimulates celulelor cu bastonag produce senzata de lumind alba iar lipsa stimulari senzatia de negru ~ corpurile care reflect’ toate radi radiatiile luminoase apar negre + stimularea conurilor care il contin iatille luminoase apar albe iar cele care absorb toate Produce senzati diferentiate in functie de tipul de pigment pe {Sunt conurl cu pigment sensibil la culoarea rosie, conuri cu pigment sensibil la culoarea verde, conuri cu pigment sensiil la culoarea albastr’ ~ stimularea egalé a celor 3 tipuri cu con pravoacd senzatia de alb + Stimularea_unel singure categorii de celule cu con provoacd senzatia culorii absorbite ~ Culorile fundamentale sau primare sunt rosu, verde si albastru ~ Prin amestecarea lor in diferite proportll se pot obtine toate celelalte culori ale spectrului inclusiv culoarea alb ~ daltonismul este un defect al vederii cromatice prin care persoana afectat’ nu Prezinta din nastere celule cu con pentru una din cele 3 culori fundamentale si cel mal frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la verde si rosu si vd tn locul culorii respective un ton de gri cenusi ~ boala se manifesta in exclusivitate la barbatl si este transmisé de la mam& de o gen’ recesiv8 X lincata 8% din populatia masculind suferd de daltonism >calea optica + Feceptorii sunt celule fotoreceptoare cu con si bastonas -]n este reprezentat de neuroni bipolari + Iln este reprezentat& de neuronii multipolari ~ axonii II n formeaza nervil optici care parisesc globul ocular printr-o zon’ mic’ lipsit& de receptorii numitd pata oarba ~ nervil optici contin fibre de la un singur glob ocular - axonil din c&mpul intern al retinel (nazal) se neruc jar de aici incepe tractul optic ~ tractul optic contine fibre neincrucigate provenite din cimpul extern al retinel (temporal) si fibre incrucisate sl cimpul nazal opus ~ in majoritates lor fibrele tractulul optic fac sinaps8 cu al lil n in corpul geniculat lateral (extern) din metatalemus ~ tactul optic d& colaterale la nuclei mezencefalici unde se realizeazd reflexe oculocefalogire, pupilari fotomotor si de acomodare la apropiere precum si la 'seazd sl formeaza chiasma optic’ ~S2-Coarnele laterale ale maduvel toracale inalte (C8; T1-12) unde se gasesc centril Pupilodilatator si de acomodare pentru vederea la depdrtare ~ 8xonil celui de al Ill n se proiecteaza tn scoarta cerebrala in lobul occipital in jurul Scizuri calcarine pe fata medial unde se aflé aria vizualS primard iar in jurul el se afd arlile vizuale secundare sau de asociatie _ fea mal Intinsé reprezentare la nivelul arie vizusle primare o are macula luteea care Ocupa partea posterioar’ @ lobului occipital {Un atile viuate se realizeazé senzatia s| percept vizualérespectlv transformarea Stimululul electric la nivelulcelulelor cu con si bastonas in senzatie de lumina, forma siculoare ~>cAmpul viaual, vederea binocular’ sistereoscopic& ~ spatlul cuprins cu privirea s@ numegte cmp vizual $i fiectrui ochi Ii corespunde un camp vizual monocular cate in mare parte se suprapune cu cémpul vizual al celuilalt chi far partea comung a celor doua cémpuri se numeste e&mp vizual binocular ~ orice obiect situat in c&mpul vizual binocular formeaz’ pe retina fiecSrul ochi cate o imagine ~ la nivel cortical aceste imagini fuzioneaz’ intr-o imagine unic3 ~ Procesul de fuziune corticalé este posibil numai daca imaginea de la nivelul retinei se formeaza in puncte corespunzitoare ~ aceste procese de fuziune a imaginilor incepe de la nivelul CGL ~vederea binocular’ confer’ abi tea vederii tn profunzime (stereoscopic) ~ extirparea ariei vizuale primare produce orbirea; distrugerea arillor vizuale Secundare far afectarea ariel vizuale primare produce afazia vizualé adicd bolnavul vede literele scrise dar nu injelege semnificatia cuvintelor citite ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR ~ prezinta doua componente: acustic3 (cohleara), care receptioneaz’ Informatil in legatura cu auzul si vestibularé, care receptioneaz informatil pentru pozitia corpulul ‘in repaus si miscare precum si informatii supra reflexelor de posturd = receptorii si acustici si vestibulari sunt situati in urechea intern’ (UI) - urechea umané prezint& trei segmente: UE, UM, UI aH - UE: pavilionul urechil si conduc auditiv extern - UM este o cavitate pneumaticd spats in stanga ogillui temporal ~ peretele lateral este reprezentat de membrana timpanic’ ~ peretele medial prezint& membrana ferestrei ovale sia ferestrei rotunde peretele anterior prezinté o deschizdtur8 numité trompa lui Eustachio prin care Comunicé cu nazofaringele avand rolul de a egaliza presiunea pe ambele fete ale timpanului - UM contine in interior un lant articulat de 3 osciozre: ciocan, nicovala sl scdrita ~ clocanul se sprijing pe partea intern a membranei timpanice ~ sctita se sprijing pe membrana ferestrel ovale ~53 -mugehiul ciocanului (diminud ei (amplificd sunetele slabe) si = clocanul sl scérija prezintS cate un _muscl amplitudinea sunetelor puternice) si muschiul scdrit astfel regleazd intensitatea undei sonore a =U este alcétuits dintr-un sistem de incdperl numit labirint osos s8p2te osulul temporal “labirint osos: canale semicirculare osoase, vestibul osos, mele osos (cohlee) “in labirintul osos se aflé labirintul membranos: canale semicirculare membranoas®, vestibul membranos (utriculd si sacul8), melc membranos (canal cohle2r) - intre labirintul osos si cel membranos se afi8 un lichid numit perlimfa ~ cele 3 canale semicirculare osoase se afld in planuri perpendiculare unul pe celdlalt sifiecare se deschide la 0 extremitate printr-o dilatatie numitd ampuld iar la cealalta extremitate canalul anterior se uneste cu cel posterior intr-un canal comun inainte de a se deschide in vestibul + melcul sos este situat anterior de vestibul si prezintd form’ conied cu un ax central numit columels tn jurul c&ruia melcul osos realizeazé 2 si 1/2 ture = de columela se prinde lama piral8 osoasi care este Intregita de membrana bazilara side membrana vestibulard Reisnner = aceasta separa lumenul osos al melcului inframp3 vestibulard situaté deasupre membranei vestibulare, canalul coblear intre membrana vestibular, membrana _ bariard Deisaei perofele eves , Rawupe Bibpakica web Maeuste bayhra ~cele 2 rampe contin perilimfa iar canalul cohlear contine endolimfé - lama spiralé las un spatu liber spre varful melcului numit helicotrem’ - vestibulul membranos cuprinde utricula in partea superioara si sacula sub utricula in utriculd se deschid canalele semicirculare membranoase prin 5 orifici din partea inferioar& a saculel porneste canalul cohlear in care se afld organul Corti = organul Corti este situat pe membrana bazilarg; in centrul lui se aflé un spativ triunghiular numit tunelul Corti format de celulele de sustinere - tunelul Corti este traversat de dendrite ale neuronilor din ganglionul spiral Corti; deasupra celulelor de sustinere se gésesc celule auditive = la polul bazel al celulelor auditive ajung dendrite ale neuror corti - celulele auditive prezinté cill care patrund intr-o membrang reticulata secretaté de celulele de sustinere - celulele auditive sunt dispuse in 2 straturi: un strat extern format din 3-4 siruri de celule auditive si un strat intern format dintr-un sir de celule auditive - deasupra cillor auditivi se afl3 membrana tectoria segment intermediar si central =n se afld in ganglionul spiral Corti = ln se afid fn nucleil cohleari pontini dorsal si ventral - axonul II n se Incruciseazé si urmeaz un traseu ascendent la coliculul inferior unde se giseste al illn ~ axonul celui deal ln ajunge in CGM din metatalamus unde face sinaps& cu al IV n axonul celul de-al IV n se proiecteaza fn lobul temporal, tn girul temporal superior, unde se afl8 aria auditiva primara din ganglionul spiral -She-~ In jurul ariet auditive primar Primeste sferene dela aria au analig., y— “*flziologia auclile > urechea uman’ p amplitudinea cuprins: se afld arla auditiva secundara (de asociatie) care \itiv’ primar mea, intensitatea s|timbrul ~Tnditimea determinatd de frecventa undelor sonore ~ intensitates determinata de amplitudinea undelor sonore ~fimbrul determinat de vibratile armonice superioare insoitoare 7“ Sunetele sunt captate de pavilionul urechil si dirijate spre conductul auditiv extern ~ 8lung la nivelul membranet timpanice care vibreaz& sil réndul sfu pune in vibratie membrana timpanicd care antreneaz’ lantul de oscioare ~ Perforatia timpanulul nu produce surditate ci doar o scédere a acuititii auditive a Urechil respective deoarece undele sonore pot fi transmise i prin oasele cutie! ‘raniene si prin aerul UM. ~ de la membrane ferestrel ovale undele sunt transmise mai departe prin perilimt’ din rampa vestibulara apoi prin helicotrema perilimfei din rampa timpanica > vibratiile perilimfei determin’ si variagii de presiune ale endolimfei care fac sd vibreze membrana bazilara pe care se gaseste organul Corti > vibrarea membranei bazilare antreneaza celulele auditive ai cdror cili vor suferi eformari mecanice la contactul cu membrana tectoria gflla ~ inclinarea cililor intr-o parte depolarizeazd celulele lar tn directia celulelor le hiperpolarizeaz’ ~ denolarizarea celulelor senzoriale cresc frecventa potentialului de actiune iar hiperpolarizarile reduc frecventa potentialului de act ~ membrana bazilar§ are o structurd elastic comparabilicu un rezonator cu coarde avénd particularitati de rezonanta gi elasticitate ~ baza meleulul intré in rezonant§ cu sunetele cu frecvente inate (1500R2) [5000 He = Sunetele cu frecventa medie (5000 Hz) intr in rezonanta cu mijlocul membranei bazilare iar varful meleului membranos intré in rezonanté cu sunete cu frecvente Jase (20-500 Hz) = fiecare neuron senzitiv din ganglionul Corti transmite impulsul nervos de la 0 anumité zona a membranei bazilare specializare zonald care se pastreazd la celelalte statii de releu ale cail acustice = sunetele de o anumita frecventé activeaz’ anumiti neuroni cohlearl,coliculari sh metatalamici si astfel excitatlle sonore separate in frecvente componente le nivelul ‘membranet bazilare se transmit spre neuroni cortical prin ,fire” izolate - Identificarea directieide unde vine sunetul se realizeaza prin 2 c&i principale: prin detectarea decalajulul i dintre semnalele acustice care intr’ in cele doua urechi si prin diferenta de intensitate a sunetului care intr8 in cele doud urechi ~panalizatorul vestibular or«are rlul dea Informa celerul despre poniia corpulu in pati despre acceler3rle liniare sau circulare la care este supus acesta nent «simul vestibular nu este un simt propriv-is al echilbrului ci este 0 componee important 2 mecenismelor care contribuie la reglarea echilbrulul alsturl o& analizatorul chinestezic, vizual, tactil, cutanat si de cerebel cvreceptori vestibular sunt stati in labirintul memibranos; tn uriculd si saci s° gaseste cate o maculd (utriculara in utriculd 51 saculara in saculé) “macula este aledtuté dln celle de sustinere situate pe o membrané bazalés}celule senzoriale cu cili, dispuse peste celulele de sustinere ~ all sunt Inglobati in membrana otoltics in care se afi granule de flcarbonat de calciu si Mg, numite otolite Ia polul bazal al celulelor senzoriale alung terminal dendritce ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa = fn_ampulele_de la _baza canalelor semicirculare membranoase se af crestele. ampulare alcdtuite din celule de sustinere si celule senzoriale cu cll = cili p&trund la polul apical intr-o cupola gelatinoasd care se misc sub influenta deplasarii endolimfei la polul bazal se gisesc dendrite ale neuronior din ganglionul vestibular Scarp ‘>calea vestibular’ =n se aflé fn ganglionul vestibular Scarpa ale cérui dendrite ajung la polul bazal al celulelorgenzoriale cu cili, iar axonii formeaza ramura vestibular’ care face sinapsd cu nin cei 4 nuclei vestibulari: superior, inferior, lateral si medial ~axonul Tin se indreapta spre: 4) mAduva si formeazé fasciculul vestibulo-spinal, care controleazd tonusul muscular 2) arhicerebel, fasciculul vestibulo-cerebelos, care controleaz’ echilibrul static $1 dinamic ‘)fasciculul vestibulo-nuclear, spre nucleli nervului motor Il, 1V din mezencefal si VI din punte care controleaza migc&rile globulul ocular cu punct de plecare labirintic 4) spre talamus, fasciculul vestibulo-talamic unde se afi col de-al Ill n, iar fibrele talamocorticale se prolecteaza in scoarta cerebrala, probabil lobul temporal, partea posterioard a girului temporal superior ->fiziologia analizatorului vestibular - Feceptorit macular sunt stimulati mecanic de c&tre otolite atéte in conditii statice cat si in conditii dinamice ~ cind capul st& nemiseat, prin greutatea lor, otolitele apas8 asupra cillor celulelor senroriale generand impulsuri care sunt transmise spre centri nervosi si pe care fi informeaz’ asupra pozitiel capulul in raport cu directia vectorului gravitational - cand capul si corpul sufer’ acceleratliliniare (Inainte, tnapoi, lateral) fortele de inertie imping otolitele in sens opus deplasérli deoarece ctolitele sunt mai dense decat endolim astfl, la nivelul centrlor nervosi se declanseaza reactii motorii care corecteaz3 pozltia corpulul si a capului in vederea mentinerit durata migcarii rului pe toaté —56-~ Feceptorii maculgri nu detecteazs viteza de deplasare a corpulul sau a capulul cl detecteazs acceleratia, cei din saculé detecteazS acceleratia verticals, cel din utriculé, acceleratia orizontalg ~eceptoril analizatorului vestibular sunt si sediul unor refiexe de postur’d ~ © modificare brusca 2 pozitiei capului declanseazé reflexe care ajuté Ja mentinerea Posturii sia echilibrului ~ crestele ampulare si cupolele gelatinoase de la baza canalelor semicirculare au rol in ‘mentinerea echilibrului in condifille acceleratillor circulare ale capulul si corpulul ~ cli celulelor senzitive din crestele ampulare sunt excitati? mecanic# de deplasare@L. endolimfei ~ Srice migcare de rotatie a capului su corpului antreneazd rotatia simultand a canalelor semicirculare, situate in planul rotatiel pegpimaeRAT oS 000 ~ din cauza inertiel, endolimfa din aceste canale se va deplasa relativ in sens opus $1 va inclina cupola in sensul acestei deplasari = Feceptionarea miscarilor circulare ale capului este posibils datorits orlentérii canalelor semicirculare in cele trei planuri ale spatiului: frontal, sagital, orizontal GLANDE ENDOCRINE ~ sunt alcdtuite din celule:epiteliale:secretoril/care produc substante active numite ‘harmon si pe care ii elimin& direct in sénge = hormonii sunt substante chimice specifice care actioneaz’ la distant’ de locul sintezei si produc efecte caracteristice = la nivelul capului, glandele endocrine sunt hipofizal si epifizay la_nivelul gatulul, ‘ifoida si paratiroidele; sternului), timusul; in_abdomen ‘Pancreasul endocrin; I i , Suprarenalele; in pelvis-overe, lar ‘in scrot testiculele” ee ~ emporar, activeaz ca glenda endocrin’ si placental (este organ prin care se realizeaza schimburi maternofetale) - exist& si organe care in afara functiel lor principale contin si celule cu rol endocrin -(antru pil = duodenul secret’ cu rol in reglarea activitati secretorii si motoril a tubului —digestiv-ent ‘secreting, pancreozining, colecistochinina, enterockininas - tinichiul secret hormonul eritropoetina (sirenin’) = deasemenes exist’ si neuroni secretori din nucleii hipotalamici si alte organe nervoase cum ar - sistemul endocrin este un pret corey plex controlat de SN care regieaz’ si coordoneaza actiunea umoralé a diferitelor organe pe care le integreaza in ansamblul functillor organismului = principalul rola glandelor endocrine este tn regiareaimetabolismil¥t elUlelor™™” BI