Professional Documents
Culture Documents
Berca-Mehedintu A4 Pentru Corectura
Berca-Mehedintu A4 Pentru Corectura
(BAZELE CONTABILITĂȚII)
1
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1........................................................................................9
CAPITOLUL 2......................................................................................24
CAPITOLUL 3......................................................................................34
EVALUAREA.......................................................................................34
3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii..........................................................................34
3.3. Inventarierea.................................................................................................................................40
CAPITOLUL 4......................................................................................43
3
DOCUMENTELE CONTABILE SI TEHNICI DE INREGISTRARE
CONTABILA.........................................................................................43
CAPITOLUL 5......................................................................................49
3
BILANTUL CONTABIL......................................................................49
5.1 Continutul si structura bilantului.................................................................................................49
CAPITOL 6............................................................................................65
CAPITOLUL 7......................................................................................73
CONTABILITATEA CAPITALURILOR.........................................73
7.1. Notiuni generale............................................................................................................................73
4
7.3. Contabilitatea primelor de capital...............................................................................................78
4
7.12. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu...................................................................87
CAPITOLUL 8......................................................................................89
CAPITOLUL 9......................................................................................98
CONTABILITATEA STOCURILOR................................................98
9.1. Generalitati................................................................................................................... 98
CAPITOLUL 10..................................................................................107
CAPITOLUL 11..................................................................................117
CONTURILE DE TREZORERIE....................................................117
5
11.1. Delimitari si structuri...............................................................................................................117
CAPITOLUL 12..................................................................................125
6
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR.....125
12.1. Delimitari si structuri...............................................................................................................125
CAPITOLUL 13..................................................................................141
BALANTA DE VERIFICARE..........................................................141
13.1. Continut si clasificare...............................................................................................................141
6
Prefață
Autorii
7
Capitolul 1
Contabilitatea - componentă principală a sistemului informațional
economic
8
În măsura în care se acceptă ideea că prin vocația sa, contabilitatea este o disciplină
științifică ea își definește conținutul obiectului său de studiu, metoda de cercetare și poziția sa
în cadrul sistemului științelor economice.
Totuși, pe plan mondial, s-au conturat trei concepții cu privire la delimitarea și
definirea obiectului contabilității, respectiv:
1. Concepția administrativă consideră că obiectul contabilității îl constituie reflectarea
și controlul, în expresie valorică, a faptelor administrative, în vederea sprijinirii
managementului (conducerii), pentru a obține un minim de eforturi (cheltuieli), maximul de
efecte economice (rezultate-venituri).
2. Concepția juridică consideră că obiectul contabilității îl formează patrimoniul unui
subiect de drept (agent economic), prin prisma relațiilor juridice, adică a drepturilor și
obligațiilor pecuniare (materiale) ale unei persoane fizice sau juridice, în corelație cu
obiectele, adică cu bunurile și valorile corespunzătoare.
3. Concepția economică sau financiară consideră că obiectul contabilității îl constituie
circuitul capitalului, privit atât sub aspectul destinației lui, cât și sub forma modului de
dobândire, respectiv, sub formă de capital propriu și capital străin.
9
agenților economici, precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiunilor
patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute de aceștia.
Din această definiție rezultă că patrimoniul presupune existența a două condiții de bază:
Un titular de patrimoniu (subiect de drept);
Bunurile și valorile economice, privite ca obiecte de drepturi și obligații precum și
titularul de patrimoniu.
10
mișcare și transformare în fazele ciclului economic, rămânând totuși într-un echilibru
permanent.
Acest echilibru este evidențiat în contabilitate printr-o altă trăsătură specifică metodei
sale de lucru și anume dubla înregistrare.
Dubla înregistrare este determinată în primul rând de dubla reprezentare, prin faptul că
în timpul mișcării și transformării lor, elementele de patrimoniu nu încetează a fi privite sub
dublu aspect, al unității și funcționalității lor, adică al destinației economice și al provenienței,
respectiv al modului de dobândire. Raportul de echivalență este prezent atât în cazul măririi
concomitente a bunurilor și surselor, cât și în cel al micșorării lor.
În al doilea rând, dubla înregistrare este determinată de faptul că mișcarea și
transformarea bunurilor economice în fazele circuitului economic generează operații
economice și financiare de ieșire dintr-o stare și de intrare în alta, de transformare dintr-o
formă în alta. În acest circuit în care contabilitatea înregistrează trecerea acelorași valori dintr-
o stare sau formă în alta, reflectarea valorii economice se face de două ori, deci, apare dubla
înregistrare a operațiunilor în cauză.
Dubla înregistrare prezintă o importanță deosebită pentru contabilitate prin faptul că
dă posibilitatea exercitării unui control asupra exactității înregistrărilor efectuate cu privire la
operațiile economice prin relația de echilibru.
O trăsătură caracteristică a metodei contabilității este aceea a folosirii unor procedee
care să permită înregistrarea numerică, cifrică, a existenței și mișcării patrimoniului unităților
economice și sociale în expresie valorică. Generalizând, se poate spune că metoda
contabilității reprezintă totalitatea procedeelor interdependente, pe care le folosește aceasta în
scopul cunoașterii situației partimoniului și a rezultatelor obținute.
11
asemănările și deosebirile dintre ele, ca astfel să se tragă o serie de concluzii. Se folosește
frecvent comparația pentru a se compara veniturile și cheltuielile pe baza cărora se stabilesc
rezultatele finale.
Clasificarea – este acțiunea de împărțire, distribuire, repartizare sistematică pe clase
sau într-o anumită ordine a obiectelor în funcție de asemănările și deosebirile dintre ele.
Asemănările le apropie și le încadrează în aceeași clasă, iar deosebirile le diferențiază și le
distribuie în clase diferite.
Analiza – reprezintă un procedeu științific de cercetare a unui întreg, a unui fenomen
care se bazează pe examinarea fiecărui element component în parte.
Sinteza – ca procedeu științific de cercetare a fenomenelor se bazează pe trecerea de
la particular la general, de la simplu la compus pentru a se ajunge la generalizare.
12
procedeu își găsește aplicarea cea mai largă în domeniul calculației costurilor de producție.
13
evaluate și înregistrate în contabilitate separat, nefiind admise compensarea între posturile de
activ și de pasiv ale bilanțului. Necompensarea trebuie înțeleasă în sensul că pentru fiecare
element patrimonial cu substanță materială, pentru orice resursă care reflectă drepturi și
obligații trebuie să fie deschis, în contabilitate câte un cont nou.
Necompensarea nu trebuie confundată cu rectificarea prevăzută în scopul reflectării
valorii rămase. Valorile rectificative sunt evidențiate distinct chiar dacă în cazul unor
elemente patrimoniale cuprinderea în bilanț se face la valoarea considerată netă sau
rămasă. Este vorba de imobilizări rectificate pe calea amortizării, de obiectele de inventar
rectificate pe calea uzurii sau deprecierilor rectificate pe seama provizioanelor.
14
constituie modernizarea concepției de organizare a sistemului conturilor în vederea reflectării
patrimoniului, situației financiare și a rezultatului unității creându-se sisteme de
contabilitate cu un singur circuit și cu două circuite.
BANCA
CONTABILITATEA FINANCIARĂ ZONA
DE CONTACT CU MEDIUL FURNIZORII
EXTERIOR
CONTABILITATEA DE GESTIUNE
ZONA INTERNĂ
CLIENȚII
INVESTITORII
15
activități;
- Funcția de generalizare și furnizare a informațiilor destinate elaborării bugetelor și
costurilor previzionate;
- Funcția de generalizare și furnizare a informațiilor destinate actualizării indicatorilor
de gestiune din structura tabloului de bord al unității economice.
Capitolul 2
Patrimoniul agenților economici
Agent economic
(Titularul de patrimoniu)
Patrimoniul
16
utilizarea lor.
17
Mijloacele economice reflectă bunurile economice primite sub aspectul utilității și
funcționalității, valorificării lor în activitatea unității economice și sociale. Ele reflectă modul
de utilizare a capitalului sau modul de folosire a fondurilor.
Cuantumul activității unității patrimoniale este stabilit în baza a două criterii: modul
de valorificare și gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. Astfel, mijloacele
economice pot fi de două categorii: unele care au o durată mai mare de funcționare, care se
consumă și se valorifică treptat pe parcursul mai multor cicluri de funcționare și altele care se
consumă dintr-o dată și care trebuiesc reînnoite în fiecare ciclu de exploatare. Din punct de
vedere al criteriilor menționate, valorificarea și lichiditatea pot determina stucturile de activ în
continuare.
Structuri de activ
1) Active fixe - imobilizări necorporale;
- imobilizări corporale;
- imobilizări financiare.
2) Active circulante - stocuri și producție în curs de execuție;
- mijloace circulante de decontare;
- mijloace circulante bănești.
3) Active de regularizare și asimilate.
Activele fixe - numite și imobilizări, cuprind acele categorii de bunuri care au existența
durabilă. În cadrul acestora se cuprind: imobilizările corporale, imobilizările necorporale,
imobilizările financiare.
- imobilizările corporale cuprind acele bunuri materiale (tangibile) care participă la
procesul de producție numai cu întreaga lor valoare de utilitate dar care se consumă și
își transmit valoarea treptat asupra noilor produse; ca valori de utilitate, imobilizarile
corporale se împart în două mari grupe: terenuri și
mijloace fixe;
- imobilizările necorporale, sau nemateriale, sunt imobilizări care nu se concretizează în
bunuri, ci într-un document juridic sau comercial care atestă drepturi ale unității
economice sau sociale. Imobilizările necorporale cuprind: cheltuielile de constituire a
societății, cheltuielile de cercetare - dezvoltare, concesiuni, brevete, mărci de fabrică,
alte drepturi și valori similare, programele informatice, fondul comercial;
- imobilizările financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma de participații la
capitalul permanent al altor societăți, precum și titlurile de credit pe termen lung.
Active circulante
În funcție de forma concretă pe care o îmbracă și de funcția pe care o îndeplinesc în
cadrul ciclului de exploatare, activele circulante se împart în: mijloace circulante materiale,
mijloace circulante în decontare, mijloace circulante bănești.
- mijloace circulante materiale, reprezintă acele valori economice care îmbracă forma
sau îndeplinesc funcția de: materii prime și materiale, producția în curs de execuție,
produse finite, mărfuri și ambalaje. Mai sunt incluse și obiectele de
inventar de mică valoare sau scurtă durată.
- mijloace circulante bănești sau plasamente de trezorerie și disponibilitățile bănești,
sunt acele valori economice care îmbracă forma sau îndeplinesc funcția de
18
bani. Structural, ele se pot găsi sub forma de plasamente de trezorerie, disponibilități
bănești și alte valori.
- mijloace circulante în decontare, numite și creanțele întreprinderii, reprezintă valori
economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau
juridice și pentru care urmează să primească echivalent valoric.
b) Sursele străine denumite datorii, obligații sau capital străin, exprimă fondurile sau
capitalurile furnizate de terți. Acestea cuprind împrumuturile acordate de bănci sau alte
instituții de creditare, precum și datoriile create în cadrul relațiilor de decontare ale unității.
Din structura surselor străine fac parte: credite bancare, împrumuturi pe bază de titluri,
datoriile comerciale, datoriile fiscale, datoriile salariale și datoriile față de asociați și
acționari.
Elementele de pasiv se structurează după criterii: bilanțiere, natură, proveniență,
exigibilitate, în:
1. datorii;
2. provizioane pentru riscuri și cheltuieli;
3. venituri în avans;
4. capital și rezerve.
1. Datorii
O datorie reprezintă o obligație actuală a unității patrimoniale ce decurge din
evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care
încorporează beneficii economice. Ca urmare, o caracteristică esențială a unei datorii este
faptul că unitatea patrimonială are o obligație actuală pentru sume ce trebuie plătite pentru
bunuri și servicii primite, credite, impozite și taxe datorate. Datoriile rezultă din tranzacții sau
alte evenimente trecute. Datoriile se concretizează în resuse străine atrase temporar în
circuitul economico-financiar al unității patrimoniale. Potrivit destinației, datoriile pot fi:
19
a. financiare;
b. comerciale;
c. fiscale;
d. salariale;
e. sociale;
f. față de acționari sau asociați.
2. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
Sunt acele sume reținute din profit în scopul de a acoperi pierderi potențiale sau
cheltuieli previzibile în exercițiile viitoare, precum și provizioane pentru pensii. Aceste
provizioane se constituie la sfârșitul exercițiului în scopul acoperirii riscului și
cheltuielilor fără afectarea unui element din activ. Ele reprezintă o categorie de resurse
intermediare între datorii și capitaluri proprii. Tot în această categorie sunt cuprinse și
provizioanele pentru deprecieri în special a activelor.
3. Venituri in avans
Sunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare și apar din necesitatea
delimitării pasivelor care aparțin exercițiului curent de alte pasive aferente altor exerciții. În
această categorie se include:
- venituri în avans;
- subvențiile;
- subvențiile pentru investiții.
4. Capital și rezerve
Reprezintă expresia bănească a valorilor economice investite de acționari și asociați
pentru producerea de noi valori economice cu scopul de a obține profit. Capitalul are un
caracter stabil, în sensul că asigură finanțarea activității unității patrimoniale pe o perioadă
mai mare de un an. Capitalul se formează la începutul activității, se modifică prin creșterea
sau diminuarea lui pe parcursul desfășurării activității și se lichidează la încetarea existenței
unității. Din punct de vedere al sursei de finanțare, capitalul îmbracă două forme distincte:
capital propriu și capital străin.
20
activitatea de exploatare, venituri financiare și venituri excepționale.
În cadrul structurii de venituri și cheltuieli este reprezentat ca structură distinctă și
rezultatul sub formă de profit sau pierdere.
21
Capitolul 3
Evaluarea
22
1. Costul de achiziție se compune din:
- prețul de cumpărare negociat și înscris în factură primită de la furnizor;
- eventualele cheltuieli de transport, aprovizionare suportate de cumpărător;
- unele cheltuieli accesorii efectuate în vederea punerii în stare de funcționare
a unor bunuri;
- eventuale taxe nedeductibile.
Prețurile reprezintă suma sau valoarea care se încasează pentru bunurile vândute.
Prețurile pot fi cu ridicată (când se vând bunuri între agenții economici) sau prețuri cu
amănuntul (când se vând mărfurile către populație).
Tarifele sunt elemente bănești, asemănătoare prețurilor, cu ajutorul cărora se evaluează
lucrările executate și serviciile prestate, precum și munca depusă de personalul unității.
Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale în vederea evaluării în
contabilitatea curentă constă în evaluarea la cost istoric denumit și valoare contabilă.
Evaluarea elementelor patrimoniale se face la diferite momente ale desfășurării
activității economice, și anume:
- La intrarea în patrimoniu;
- La ieșirea lor din patrimoniu sau la trecerea la consum;
- La inventariere;
- Cu prilejul închiderii exercițiului economico-financiar.
Evaluarea la ieșirea din patrimoniu sau darea în consum se face prin utilizarea
următoarelor metode:
1. metoda primul intrat - primul ieșit ”FIFO” (first in-first out) potrivit căreia costul
unitar de achiziție al primei intrări se atribuie primei ieșiri;
2. metoda ultimul intrat - primul ieșit ”LIFO” (last in - first out) adică pentru ieșiri se
atribuie conturile de achiziție în ordinea inversă intrărilor;
3. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat după fiecare intrare;
23
4. metoda costului standard – presupune stabilirea unui preț unic de înregistrare a
ieșirilor, de obicei prețul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.
Reevaluarea elementelor de activ și pasiv se face pe baza unei dispoziții legale (de
obicei o hotărâre a guvernului). Noua valoare stabilită în urma reevaluării poate fi egală cu
valoarea contabilă veche bazată pe valoarea contabilă de intrare înmulțită cu indicele variației
prețurilor. Diferența se înregistrează în contabilitate sub forma unor diferențe din reevaluare.
24
Mijloacele fixe se evaluează la intrarea în patrimoniu la valoarea de intrare care poate
fi:
- costul de achiziție – la intrarea cu titlu oneros;
- costul de producție – în cazul constituirii sau producerii în unitatea proprie;
- valoarea actuală – la intrarea cu titlu gratuit, la inventariere.
3.3. Inventarierea
25
- inventarieri inopinante.
26
Capitolul 4
Documentele contabile și tehnici de înregistrare contabilă
27
Funcțiile documentelor sunt următoarele:
a. funcția de consemnare, cantitativă și valorică, în cifre și litere a operațiunilor
economice efectuate în cadrul unității patrimoniale;
b. funcția de document justificativ, care stă la baza înregistrării în contabilitate;
c. funcția de control, indiferent de forma în care se realizează aceasta și scopul propus;
d. funcția de asigurare a integrității patrimoniale, atât din punct de vedere al existenței ca
atare a bunurilor economice, nașterii drepturilor și obligațiilor, cât și din punct de
vedere al responsabilității administrării patrimoniului;
e. funcția de circulație permite calculul costurilor și al rezultatelor;
f. funcția juridică reflectă momentul nașterii unor drepturi și obligații. Orice operațiune
patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la
baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
justificativ. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat ori înregistrat în
contabilitate.
28
Registru jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează prin
articole contabile, în mod cronologic operațiile patrimoniale prin respectarea succesiunii
documentelor justificative după data de întocmire sau după data de intrare a acestora în
unitate. Se întocmește de către toate unitățile patrimoniale într-un singur exemplar. Înainte
de utilizare se numerotează, șnuruiește, certifică și parafează. Se intocmeste zilnic sau lunar,
după caz, prin înregistrarea cronologică, fără ștersături și spații libere, a documentelor în care
se reflectă mișcarea patrimoniului unității. Registrul jurnal se poate prezenta sub forma unui
registru jurnal general, iar pentru detaliere registre jurnal auxiliare.
Registru inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate
elementele patrimoniale de activ și pasiv, grupate în funcție de natura lor conform posturilor
din bilanț, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în registrul
inventar au la bază listele de inventariere. Se întocmește la sfârșitul anului, fără
ștersături și fără spații libere, se numerotează și se șnuruiește. Acest registru se parafează la
organul fiscal teritorial la începerea activității, la încetarea activității unității sau în cazul
epuizării filelor din registru, pentru deschiderea unuia nou. Registrul inventar se arhivează
de către unitatea care este obligată să-l păstreze împreună cu documentele justificative ce au
stat la baza întocmirii lui.
Cartea mare este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct sau
prin regrupare pe conturi corespondente înregistrările efectuate în registrul jurnal, stabilindu-
se situația fiecărui cont, respectiv soldul inițial, rulajele debitoare și creditoare, și soldurile
finale. Registrul cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare și se păstrează la
compartimentul financiar-contabil.
Balanța de verificare este un document care servește la întocmirea bilanțului contabil.
Balanța de verificare se întocmește atât pentru conturile sintetice cât și pentru cele analitice.
Prin intermediul balanței de verificare se verifică concordanța dintre conturile sintetice și
conturile analitice.
Gestiunea documentelor constă în alegerea și utilizarea documentelor adecvate
operațiunilor economice și financiare specifice unității patrimoniale. Acestea se preiau din
nomenclatorul formularelor tipizate aprobate conform normelor legale pentru activitatea
financiar-contabilă. Gestiunea documentelor reprezintă acțiunea de utilizare rațională a
înscrisurilor în vederea asigurării ținerii contabilității în mod corect și la zi, cu scopul păstrării
integrității patrimoniului.
Utilizarea și evidența documentelor presupune ca pentru fiecare operațiune să se
folosească documentul adecvat, urmărindu-se completarea tuturor rubricilor specifice
documentului, înscrierea informațiilor fără ștersături, modificări, completări ulterioare.
Agenții economici trebuie să prezinte la organele fiscale teritoriale pentru înregistrare
registrul jurnal și registrul inventar, numerotate și șnuruite. Numerotarea filelor se va face în
ordine crescătoare, chiar și după începerea unui nou registru în cadrul aceluiași an financiar.
Pentru asigurarea circulației raționale și unitare a documentelor justificative care stau
la baza înregistrărilor în contabilitate, precum și pentru ținerea la zi a contabilității,
dispozițiile legale prevăd întocmirea de către conducătorul compartimentului financiar
contabil a graficelor de circulație a documentelor care se aprobă de conducătorul unității.
Graficul de circulație a documentelor este necesar să conțină: denumirea documentelor
prelucrate, înregistrate; persoanele care poartă răspunderea întocmirii lor; termenele predării
documentelor; numărul de exemplare și destinația acestora.
Păstrarea documentelor presupune două aspecte:
- păstrare curentă;
- păstrare de durată.
29
Păstrare curentă semnifică locul unde se încheie circuitul documentului respectiv și
constă în reținerea documentelor de către compartimentul care le-a asigurat ultima prelucrare,
urmând să argumenteze operațiunea economică sau financiară dispusă sau executată.
Păstrarea curentă se realizează zi de zi prin sortarea documentelor pe probleme de același fel
și îndosariate lunar în cadrul fiecărui compartiment.
Păstrare de durată se poate face în cadrul unității sau la arhivele statului. La
închiderea exercițiului financiar, documentele păstrate în cadrul compartimentelor se predau
la arhiva unității, pe domenii și în ordine cronologică. Termenele de păstrare a documentelor
se stabilesc prin acte normative și diferă în funcție de natura și importanța documentului. De
exemplu, registrele și documentele contabile se păstrează 10 ani de la data închiderii
exercițiului, statul de salarii și bilanțul se păstrează 50 ani. După expirarea termenului de
păstrare a documentelor se scot din arhiva unității și se predau la arhivele statului, dacă nu
mai prezintă interes.
30
Capitolul 5
Bilanțul contabil
Se poate preciza faptul că bilanțul este un tablou sau o situație care evidențiază, în
expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile economice și sursele de
finanțare, precum și profitul sau pierderea ca rezultat al activității desfășurate.
Funcția de reprezentare și sintetizare a bilanțului este redată mai jos:
Bilanțul
Patrimoniul
31
Rezultatul activității
B. Active circulante:
I. Stocuri:
1. Materii prime și consumabile;
2. Producție în curs de execuție;
3. Produse finite și mărfuri;
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri.
II. Creanțe:
1. Creanțe comerciale;
2. Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului;
32
3. Sume de încasat din interese de participare;
4. Alte creanțe;
5. Creanțe privind capitalul subscris și nevărsat.
III. Investiții financiare:
1. Titluri de participare în societățile din cadrul grupului;
2. Acțiuni proprii;
3. Alte investiții financiare.
IV. Casa și conturi la bănci.
J. Capital și rezerve:
1. Capital subscris;
2. Prime de capital;
3. Rezerve din reevaluare;
33
4. Rezerve;
5. Rezultatul reportat.
6. Rezultatul exercițiului.
34
Conturi curente la bănci 12000000 lei
Schema prezentată mai sus este cunoscută și sub denumirea de tablou bilanțier.
Ea se întemeiază pe ecuația fundamentală:
O altă formă este cea de listă sau diferență, care se bazează și dă expresie
ecuației fundamentale:
Între activul și pasivul bilanțului există un raport de egalitate, cunoscut sub denumirea
de echilibru bilanțier. Această egalitate este determinată de faptul că orice element de activ
are unul sau mai multe izvoare de finanțare reflectate în pasiv.
35
Compararea capitalurilor proprii la începutul și sfârșitul perioadei permite
determinarea rezultatului perioadei, cu condiția ca aportul acționarilor sau asociaților la
capital (capitalul social) să nu varieze în cursul perioadei. În caz contrar, rezultatul trebuie
modificat cu o sumă totală egală cu variația aporturilor personale (capitalului social).
36
În cursul lunii ianuarie 2021 au avut loc următoarele operații economice care au
produs modificări:
Bilanț contabil 1
Activ Pasiv
Denumire Solduri inițiale Modificări Sume finale Denumire Solduri inițiale Moifica ri Sume finale
posturi (sume la începutul (+, -) (sume la posturi (sume la (+, -) (sume la
perioadei) sfârșitul începutul sfârșitul
perioadei) perioadei) perioadei)
Capital social
Mijloace fixe 20 mil 20 mil Furnizori 30 mil 30 mil
Terenuri 10 mil +10 20 mil Credite 5 mil +10 mil 15 mil
Materiale 2 mil mil 2 mil bancare 5 mil 5 mil
Banca 7,5 mil 7,5 mil
Casa 0,5 mil 0,5 mil
Bilanț contabil 2
Activ Pasiv
Denumire Solduri inițiale Modif Sume finale Denumire Solduri inițiale Modif Sume finale
posturi (sume la icări (+, (sume la posturi (sume laînceputul icări (+, (sume la
începutul -) sfârșitul perioadei) -) sfârșitul
perioadei) perioadei) perioadei)
37
Mijloace fixe Capital social
Terenuri 20 mil 20 mil Furnizori 30 mil 30 mil
Materiale Banca 20 mil 20 mil Credite 15 mil -1 14 mil
Casa 2 mil 2 mil bancare 5 mil mil 5 mil
7,5 mil o,5 - 1 6,5 mil
mil mil 0,5 mil
Operația 3. Se ridică din contul de la bancă suma de 500000 lei, pentru efectuarea
unor plăți din caseria unității. Operația a determinat modificări numai în activul bilanțului.
Bilanț contabil 3
Activ Pasiv
Denumire Solduri inițiale Modificări Sume finale Denumire Solduri inițiale Moificăari Sume finale
posturi (sume la (+, -) (sume la sfârșitul posturi (sume la (+, -) (sume la
începutul perioadei) începutul sfârșitul
perioadei) perioadei) perioadei)
38
Bilanțul întocmit în urma acestei operații economice este de forma:
Bilanț contabil 4
Activ Pasiv
Denumire Solduri Modificări Sume Denumire Solduri Modificări Sume
posturi inițiale finale posturi inițiale finale
(sume la (+, -) (sume la (sume la (+, -) (sume la
începutul sfârșitul începutul sfârșitul
perioadei) perioadei) perioadei) perioadei)
Mijloace
Capital
fixe 20 mil 20 mil social 30 mil 30 mil
Terenuri 20 mil 20 mil Furnizori 14 mil -2mil 12 mil
Materiale 2 mil 2 mil Credite 5 mil +2mil 7 mil
Banca 6 mil 6 mil bancare
Casa 1 mil 1 mil
Bilanțul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul și pasivul
unității patrimoniale la închiderea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de
Legea Contabilității.
Importanța bilanțului derivă din funcțiile pe care acesta le îndeplinește:
- funcția de generalizarea datelor contabilității;
- funcția de cunoaștere a mersului activității economico-financiară;
- funcția previzională.
39
Funcția previzională constă în posibilitatea oferită de bilanț de a orienta activitatea
viitoare.
Bilanțul contabil se compune din:
- bilanțul propriu-zis;
- contul de profit și pierdere;
- anexa la bilanț;
- raportul de gestiune.
Agenții economici prevăzuți în art. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, au obligația
să întocmească și să depună bilanțul contabil la direcțiile generale ale finanțelor publice și
controlului financiar de stat județene, respectiv a municipiului București sau la administrațiile
financiare ale sectoarelor, potrivit prevederilor hotărârilor guvernului.
La întocmirea bilanțului contabil se au în vedere regulile cu caracter general prevăzute
în capitolul IV din Legea contabilității nr. 82/1991, precum și precizările privind măsurile
referitoare la închiderea exercițiului financiar aprobate expres prin Ordinul Ministerului
Finanțelor.
Regiile autonome și societățile comerciale care au în subordine subunități sau filiale
din țară vor verifica și centraliza balanțele de verificare a conturilor sintetice, întocmind
bilanțul contabil centralizat al regiei sau societății.
Societățile comerciale care au în subordine sucursale și filiale care desfășoară
activitate și au sediul în străinătate vor evalua, în lei, rulajele și soldurile exprimate în valută,
din balanțele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, la cursul valutar din
ultima zi a lunii decembrie a anului pentru care se închide bilanțul contabil și se vor centraliza
cu balanța de verificare întocmită pentru operațiunile economico-financiare desfășurate în
țară.
În vederea alinierii la nomenclatorul activităților Uniunii Europene, în formularul de
bilanț, agentii economici vor înscrie pe lângă codul de ramură din nomenclatorul prevăzut de
Ministerul de Finanțe și codul privind clasificarea activităților din economia națională.
Bilanțul contabil anual și raportul de gestiune se semnează de administratorul
unității și de conducătorul compartimentului financiar-contabil, iar în lipsa acestora de către
înlocuitorii lor de drept.
Administratorul unității și conducătorul compartimentului financiar-contabil poartă
răspunderea potrivit legii, asupra realității și exactității datelor cu privire la situația
patrimoniului și realizării indicatorilor economico-financiari raportați prin bilanțul contabil.
Sunt supuse verificării și certificării bilanțurile contabile ale societăților comerciale și
ale altor unități patrimoniale care, potrivit legii statelor și contractelor de asociere au obligația
să aibă cenzori.
Prin verificarea și certificarea bilanțurilor se confirmă dacă acestea dau o imagine
fidelă, clară și completă a patrimoniului situației financiare și a rezultatului exercițiului. În
acest scop, pe baza verificărilor din cursul anului, se întocmește un raport din care să rezulte,
în principal, următoarele:
dacă bilanțul contabil concordă sau nu cu registrele contabile;
dacă registrele de contabilitate sunt ținute în conformitate cu reglementările în
vigoare;
respectarea cu bună-credință a regulilor privind evaluarea patrimoniului și a celorlalte
norme și principii contabile.
40
Bilanțul contabil poate fi certificat fără rezerve, cu rezerve sau se refuză certificarea
acestuia. Motivele certificării cu rezerve sau refuzul de certificare se menționează în raport.
Termenul pentru depunerea bilanțului contabil este până la 15 aprilie a anului
următor. Nedepunerea bilanțului contabil sau a declarațiilor la termenele prevăzute în normele
metodologice, precum și prezentarea unui bilanț contabil necorelat, cu conținut eronat,
constituie infracțiune și se sancționează conform prevederilor O.G. emis în acest scop.
41
Capitolul 6
Contul – procedeu de bază al metodei contabilității
6.1 Conținut
Conturile îndeplinesc un complex de funcții integrate, dintre care mai importante sunt:
a) Funcția de înregistrare, grupare, ordonare și sistematizare a informațiilor
constituie manifestarea obiectivă în domeniul practicii contabile, a etapelor procesului de
cunoaștere specific contabilității;
b) Funcția de cuantificare (calcul și evaluare) constă în aceea că prin specificul
înregistrării informațiilor în conturi se creează premise și totodată, cadrul necesar pentru
determinarea și aprecierea mărimii diferitelor obiecte și fenomene ce se cuprind în obiectul
contabilității;
c) Funcția de informare constă în aceea că datele din conturi formează sursa specifică
de date și informații pentru cunoașterea mijloacelor activității și rezultatele unității gestionate
din punct de vedere financiar-contabil;
d) Funcția de control constă în aceea că datele înregistrate în conturi permit efectuarea
controlului privind respectarea integrității unității patrimoniale. Se asigură, de asemenea,
respectarea disciplinei financiare, disciplina contractuală;
e) Funcția contabilă constă în faptul că toate conturile deschise în contabilitatea
curentă aparțin activului și pasivului unității patrimoniale, cărora în funcție de conținutul lor
economic li s-au stabilit anumite reguli precise de folosire care permit înregistrarea corectă a
operațiilor economice în conturi.
42
Aceste funcții ale conturilor stau la baza realizării unor funcții și obiective ale
contabilității: de investigare, descriptiv-analitice și sintetice.
Cele mai importante funcții ale contului sunt cele referitoare la conținutul economic și
la funcția contabilă.
Forma care răspunde cel mai bine necesităților este forma bilaterală, de cântar cu
două talere. Ea poate fi imaginată sub forma literei T care indică posibilitatea practică
de separare și înregistrare într-o parte a câștigurilor, succesiv pe măsură ce au loc, și în
partea opusă micșorările care, de asemenea, se adună pe măsură ce au loc în cursul
exercițiului financiar.
Convențional, s-a stabilit ca pentru conturile privind mijloacele economice existentul
inițial și creșterile să se înregistreze în partea stângă și micșorările în partea dreaptă, iar
pentru conturile de surse de finanțare, în partea dreaptă să se înregistreze existentul inițial și
creșterile, iar în partea stângă micșorările.
Forma bilaterală a contului face posibilă cunoașterea separată a creșterilor și a
totalului acestora, cât și a micșorărilor și totalul acestora, permițând calcularea cu ușurință a
existentului final al elementului de activ sau de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv.
43
4. Rulajul contului
Totalitatea sumelor înscrise în cont într-o perioadă de timp, fără existentele inițiale,
formează rulajul contului.
Rulajul contului este de două feluri: rulaj debitor și rulaj creditor.
Rulajul debitor reprezintă totalitatea înregistrărilor făcute în partea de
debit a unui cont. Rulajul creditor reprezintă totalitatea înregistrărilor făcute în partea de
credit a unui cont într-o perioadă de gestiune.
5. Totalul sumelor
Orice înregistrare de sume în debitul unui cont reprezintă debitarea contului, iar
sumele înregistrate se numesc sume debitoare. Orice înregistrare de sume în creditul unui cont
reprezintă creditarea contului, iar sumele înregistrate se numesc sume creditoare.
Prin însumarea sumelor debitoare se obține totalul sumelor debitoare, iar prin
însumarea sumelor creditoare se obține totalul sumelor creditoare. La conturile care prezintă
și existent inițial, acesta este cuprins în totalul sumelor debitoare și respectiv creditoare. Deci
totalul sumelor se obține din însumarea existentului inițial cu rulajul.
6. Soldul contului
Soldul contului exprimă existentul valoric la un moment dat al elementului
patrimonial care se evidențiază cu ajutorul contului respectiv.
Soldul se determină ca diferență între totalul sumelor debitoare și totalul sumelor
creditoare. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor creditoare,
contul prezintă sold debitor, iar dacă totalul sumelor creditoare este mai mare decât totalul
sumelor debitoare, contul are sold creditor. În cazul în care totalul sumelor debitoare este egal
cu totalul sumelor creditoare, contul nu are sold și se numește cont soldat sau balansat.
44
A patra regulă solduri finale, iar conținutul economic al soldului este diferit:
conturile de activ pot prezenta numai sold debitor, și reprezintă existentele de activ la
un moment dat;
conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor, și reprezintă existentele de pasiv
la un moment dat.
Din cele patru reguli parțiale prezentate rezultă două reguli generale de funcționare a
conturilor.
Conturile de ACTIV
încep să funcționeze prin debitare și se debitează cu existentul inițial de active
preluat din bilanțul inițial;
se debitează cu creșterile de activ și cheltuieli;
se creditează cu micșorările de active și cheltuieli;
pot prezenta numai sold debitor și reprezintă existentele de activ la un moment
dat.
Conturile de PASIV
încep să funcționeze prin creditare și se creditează cu existentul inițial de pasiv
preluat din bilanțul inițial;
se creditează cu creșterile de pasiv și venituri;
se debitează cu micșorările de pasiv și venituri;
pot prezenta numai sold creditor și reprezintă existentele de pasiv la un moment dat.
45
Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de către un
sector de activitate al economiei naționale.
Planul de conturi cuprinde actualmente 9 clase de conturi simbolizate cu o cifră:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri;
Clasa 2 – Conturi de imobilizări;
Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție;
Clasa 4 – Conturi de terți;
Clasa 5 – Conturi de trezorerie;
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli;
Clasa 7 – Conturi de venituri;
Clasa 8 – Conturi speciale;
Clasa 9 – Conturi de gestiune.
46
Capitolul 7
Contabilitatea capitalurilor
7.1 Noțiuni generale
47
subscris nevărsat. Capitalul subscris - este capitalul pe care proprietarii s-au angajat să îl pună
la dispoziție. Capitalul subscris nevărsat (nedepus) reprezintă partea din capital subscris care
nu a fost încă fizic pus la dispoziția întreprinderii de către proprietari. Pe parcursul
funcționării întreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea de acțiuni noi, de
aporturi în bani sau în natură și prin operațiuni interne, capitalizarea beneficiului exercițiului
precedent.
Contul 1011 – capital subscris nevărsat – evidențiază capitalul social subscris la
înființarea societății sau pe parcursul funcționării ei. Cont de pasiv se creditează la subscrierea
capitalului și se debitează la raportarea lui. Soldul fiind creditor, reflectă capitalul subscris
nevărsat încă.
Contul 1012 - capitalul subscris vărsat - se creditează la aducerea aportului la capital,
precum și cu majorările de capital din rezervele societății, profitul exercițiului curent,
profitul raportat, primele de capital. Se debitează cu diminuarea de capital prin acoperirea
pierderilor din exercițiile precedente sau după închiderea exercițiului curent sau la restituirea
aportului către acționari sau asociații care se retrag din societate.
Contul 201 - cheltuieli de constituire - este un cont de imobilizări corporale, de activ și
ține evidența cheltuielilor ocazionale de înființarea societății.
Contul 456 - decontări cu asociații privind capitalul - ține evidența relațiilor societății
cu asociații, fiind un cont bifuncțional. La înființarea societății, reflectă creanțele față de
asociați, fiind un cont de activ. Se debitează cu aporturile subscrise de asociați la constituirea
și creșterea capitalului social. Se creditează la aducerea aportului în bani și/sau în natură.
Soldul final debitor reflectă capitalul subscris nevărsat încă.
b) Realizarea aportului
Conturi de imobilizări, stocuri sau disponibilități = 456 - Acționari, asociați
48
Asemenea creștere este determinată de necesitatea procurării de noi resurse
pentru finanțarea investițiilor sau pentru întărirea situației financiare.
Aducere aport
Conturi de imobilizări stocuri sau disponibilități
456 - Acționari, asociați
Transformare capital
1011- Capital subscris nevărsat = 1012 - Capital subscris vărsat
%
104 - Prime legate de capital – 105 - Diferențe din reevaluare 107 - Rezultatul
raportat
49
rambursarea către acționari, fiecare acționar
2. Micșorarea capitalului prin acoperirea pierderilor. Are loc în cazul în care pierderile
din exercițiile precedente sau curente nu pot fi acoperite pe altă cale. În acest scop se
procedează fie la reducerea nominală a acțiunilor, fie la reducerea numărului de acțiuni.
Înregistrarea contabilă este:
Primele de capital reprezintă fondurile proprii sau capitalul adițional creat ca diferență
între valoarea de emisiune, valoarea contabilă sau valoarea de aport a acțiunilor sau părților
sociale, și valoarea lor nominală.
Evidența primelor legate de capital se realizează prin contul sintetic de gradul I –
1041- prime legate de capital – care se dezvoltă pe cele două conturi sintetice de gradul II;
1041 – prime de emisiune sau aport și 1042 – prime de fuziune. Se creditează cu primele de
capital calculate la constituirea și fuziunea capitalului social. Se debitează cu primele
încorporate în capitalul social sau rezerve. Soldul creditor reprezintă primele de capital
delimitate ca o structură distinctă a capitalului propriu.
a) Înregistrarea primelor de capital sub forma:
- primelor de emisiune;
- primelor de fuziune;
- primelor de aport.
50
%
1012 - Capital subscris vărsat
106 - Rezerve
51
e) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din răscumpărarea propriilor
acțiuni.
b) În cazul pierderilor
107 - Rezultat reportat = 121- Profit si pierdere
sau
107 - Rezultat reportat = %
1011 - Capital subscris nevărsat
106 - Rezerve
457 - Dividente de plată
52
b) Se constituie fond de dezvoltare din valoarea materialelor recuperate din
dezmembrarea mijloacelor fixe.
671 - Cheltuieli privind = 111 - Fondul de dezvoltare operațiunile de
gestiune
Subvențiile pentru investiții sau de capital reprezintă resursele obținute de la buget sau
de la alte unități interesate, destinate achiziționării sau creării activelor imobilizate sau
finanțării activităților pe termen lung.
Evidența subvențiilor pentru investiții se realizează prin contul 131 - ”Subvenții
pentru investiții” care se creditează cu subvențiile primite de la buget sau de la alte surse
pentru finanțarea investițiilor, precum și cu valoarea activelor imobilizate primite ca titlu
gratuit sau constatate în plus la inventariere.
În debitul contului se înregistrează cotele părți din subvenții, asimilate veniturilor
excepționale, pe măsura amortizării sau realizării prin vânzarea activelor imobilizate finanțate
pe această cale. Soldul creditor reflectă subvențiile pentru investiții nevirate la rezultatul
exercițiului.
445 = 131
Subvenții Subvenții pt. investiții
53
Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor și sunt destinate
finanțării fluctuațiilor de curs valutar, creșterilor de prețuri și amortizări. Ele sunt evidențiate
prin contul de pasiv 141 – ”Provizioane reglementate” care se creditează la constituirea
provizioanelor pe seama cheltuielilor, potrivit prevederilor legale. Se debitează cu diminuarea
provizioanelor în cazul când se stabilizează situația. Soldul creditor reprezintă provizioanele
constituite ca sursă de finanțare pentru acoperirea creșterilor de activ pentru care situația nu a
fost stabilizată.
1. La constituirea provizioanelor, pe seama cheltuielilor:
6874 = 141
Cheltuieli excepționale Provizioane privind provizioane
reglementate reglementate
54
suma împrumuturilor rambursate sau valoarea de răscumpărare a obligațiunilor anulate.
Soldul creditor al contului reprezintă împrumuturile din emisiunea de obligațiuni
nerambursate. Datoriile privind dobânzile aferente împrumuturilor din emisiuni de
obligațiuni sunt înregistrate în contul 1681 ”Dobânzi aferente împrumuturilor din
emisiunea de obligațiuni”. În creditul contului se reflectă dobânzile datorate, în debit
dobânzile plătite.
6. Plata dobânzii
168 = 512
Dobânzile aferente împrumuturilor Conturi curente la bănci
Creditele pe termen lung și mediu primite de la bănci și alte investiții financiare sunt
destinate finanțării investițiilor.
Evidența creditelor de mai sus, se realizează prin conturile de pasiv: 162 ”Credite
bancare pe termen lung și mediu” și 167 ”Alte împrumuturi și datorii
asimilate”.
Datoriile din dobânzi aferente acestor credite sunt reflectate la conturile: 1682
”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung și mediu” și 1687 ”Dobânzi aferente
altor împrumuturi și datorii asimilate”. Toate conturile se creditează cu datoriile din
împrumuturi și dobânzi, se debitează la rambursarea împrumuturilor și plata dobânzilor,
55
soldul este creditor și reprezintă datorii din împrumuturi nerambursate și dobânzi neplătite.
Evidența bunurilor preluate din patrimoniu în concesiune sau alt mod asimilat, a
datoriilor din redevente, locații de gestiune și alte datorii similare se realizează prin
contul de pasiv 167 ”Alte împrumuturi și datorii asimilate”, iar dobânzile
corespunzătoare la contul 1687 ”Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate”.
Se creditează cu valoarea bunurilor preluate în concesiune, locații de finanțare și
valori asimilate, se debitează cu sumele plătite ca datorii în contul concesiunilor,
locațiilor de finanțare și alte valori asimilate.
Soldul contului este creditor și reprezintă datoriile privind concesiunile, locațiile de
finanțare și alte datorii asimilate.
56
Capitolul 8
Contabilitatea activelor imobilizate
Activele imobilizate sau fixe, denumite și active pe termen lung, imobilizări sau
bunuri imobile, cuprind toate acele valori economice de investiții a căror perioadă de utilitate
și lichiditatea este mai mare de un an. Activele se caracterizează prin durabilitatea lor mai
îndelungată cât și prin repetatele lor participări la circuitul economic. Ele nu se consumă
sau se înlocuiesc după prima utilizare.
Activele imobilizate se diferențiază la rândul lor în trei grupe:
a) imobilizări necorporale;
b) imobilizări corporale;
c) imobilizări financiare.
57
de cercetare-dezvoltare”. Este un cont de imobilizări de activ. Se debitează cu suma
cheltuielilor angajate sau efectuate pe cont propriu. Se creditează cu cheltuielile amortizate
integral. Soldul final debitor reflectă cheltuielile neamortizate încă.
280 208
Amortizări privind = Alte imobilizări
imobilizările necorporale necorporale
58
valoare mare și servesc o perioadă îndelungată de timp în activitatea unei unități patrimoniale
neconsumându-se la prima utilizare. Ele participă la mai multe cicluri de exploatare
transmițându-și treptat valoarea asupra produselor obținute de întreprindere.
Structura imobilizărilor corporale cuprinde două grupe de imobilizări: terenuri și
mijloace fixe.
a) După apartenența lor, mijloacele fixe pot fi:
- proprii;
- străine.
b) După natura și caracteristicile lor tehnice, mijloacele fixe se structurează în 4
categorii:
- terenuri;
- clădiri și construcții speciale;
- mașini, utilaje și instalații de lucru; aparate și instalații de măsură și control;
mijloace de transport;
- animale de muncă; plantații;
- aparatură și mobilier de birotică.
La ieșirea mijlocului fix, numărul său de inventar nu se mai acordă altui mijloc fix în
cursul aceluiași exercițiu financiar. Pentru eventualul transfer al mijlocului fix de la unitate la
alte unități sau de la o secție la alta se întocmește Bonul de mișcare a mijlocului fix.
La cumpărare prin licitație apare ca document specific, în afara celor menționate în
interior, Procesul verbal de licitație.
Ieșirea mijlocului fix are loc pe următoarele căi:
scoaterea din funcțiune;
vânzarea mijlocului fix prin licitație;
acordarea mijlocului fix cu titlu gratuit.
Scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe are loc, de regulă, la expirarea duratei
normale de funcționare.
La vânzarea prin licitație se întocmește Procesul verbal de licitație, iar apoi Factura
pentru vânzare.
Pentru evidențierea imobilizărilor corporale se utilizează conturile sintetice 211
”Terenuri” și 213 ”Mijloace fixe” care sunt conturi de activ. Se debitează cu intrările în
patrimoniu a terenurilor și respectiv a mijloacelor fixe pe diverse căi. Soldurile debitoare
reflectă existentul de imobilizări corporale, respectiv terenuri și mijloace fixe.
Contul 213 “ă”Mijloace fixe” este prevazut a se desfășura pe subconturi care se
deschid pe categorii ale acestora astfel:
- 212 - ”Clădiri”;
- 2132 - ”Construcții speciale”;
59
- 2133 - ”Mașini, utilaje și instalații de lucru”;
- 2134 - ”Aparate și instalații de măsurare, control și reglare”;
- 2135 - ”Mijloace de transport”;
- 2136 - ”Animale de lucru”.
Această pierdere de utilitate este cunoscută sub denumirea de uzură a cărei expresie
valorică se include în cheltuieli sub formă de amortizare.
Amortizarea se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de
intrare, pe toată durata de folosire a mijlocului fix, până la recuperarea integrală a valorii,
astfel:
Aa = V.I. / T
Aa = amortizarea anuală
V.I = valoarea de înregistrare
T = timpul de funcționare
Calculul și înregistrarea amortizării mijlocului fix se face conform Legii nr. 15/24
martie 1994. Se calculează de la data punerii în funcțiune a mijloacelor fixe și până la
recuperarea integrală a valorii de intrare.
În practica contabilă se utilizează 3 metode de calcul a amortizării mijloacelor fixe:
- amortizare liniară;
- amortizare degresivă;
- amortizare accelerată.
Amortizare liniară
Constă în repartizarea uniformă a valorii de intrare a mijlocului fix asupra cheltuielilor
de exploatare, proporțional cu durata normală de utilizare, exprimată în ani. Ea se calculează
prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix. Cota
medie anuală de amortizare se stabilește în procente, ca raport între 100 și durata normală de
utilizare exprimată în ani. De exemplu, dacă un mijloc fix achiziționat are o valoare de
intrare de 500000 lei și o durată normală de utilizare de 5 ani:
amortizarea va fi egală cu: 500000lei/5 ani = 100000 lei
cota medie anuală de amortizare va fi egală cu: 100/5 ani = 20 %.
Deci, prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a mijlocului fix, se obține
amortizarea anuală, egală pentru toți cei 5 ani.
Amortizare degresivă
Constă în multiplicarea cotelor medii de amortizare liniară cu coeficienți
prevăzuți de legislație, și anume:
1,5 pentru mijloace fixe cu durata normală de utilizare cuprinsă între 2 – 5 ani;
2 pentru mijloace fixe cu durata normală de utilizare cuprinsă între 5 – 10 ani;
2,5 pentru mijloace fixe cu durata normală de utilizare de peste 10 ani.
Se obțin astfel cotele de amortizare degresive corespunzătoare.
Amortizare accelerată
Constă în calcularea, la data intrării mijloacelor fixe în patrimoniul
unității, a unei amortizări anuale de până la 50 % din valoarea de intrare a acestora, iar în
exercițiile următoare calcularea amortizării anuale după regimul liniar, prin raportarea
60
valorii rămase la numărul de ani de utilizare rămași. Pentru utilizarea regimului de amortizare
accelerată este necesară aprobarea Ministerului de Finanțe, în care scop, agenții economici
trebuie să depună o documentație de fundamentare, pe baza căreia se stabilește un punctaj în
funcție de care se eliberează aprobarea.
Pentru evidențierea amortizării imobilizărilor corporale se utilizează contul sintetic
281 ”Amortizări privind imobilizările corporale” care îndeplinește o funcție de cont
rectificativ a valorii de intrare a imobilizărilor corporale în patrimoniu și are funcții contabile
de pasiv. Se creditează cu amortizarea imobilizărilor corporale calculată și inclusă în
cheltuieli. Soldul este creditor și reflectă amortizarea mijloacelor fixe.
1. Achiziționare utilaj
2123 404
Mașini, utilaje și instalații = Funizori de lucru de
imobilizări
2. Înregistrarea amortizării
681 281
Cheltuieli de exploatare = Amortizările
privind amortizările și provizioanele privind imobilizările corporale
61
Soldul debitor reflectă valoarea împrumuturilor și creanțelor acordate altor
întreprinderi.
269 ”Vărsământ de efectuat pentru imobilizări financiare” – are funcție contabilă
de cont pasiv, fiind utilizat pentru evidențierea obligațiilor de plată aflate în cadrul
relațiilor de achiziționare a imobilizărilor financiare. În credit se înregistrează sumele
datorate pentru achiziționarea imobilizărilor financiare. Debitul contului reflectă sumele
plătite pentru imobilizările financiare. Soldul creditor reflectă sumele datorate și
neplătite.
269 512
Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări finaciare = Conturi curente la bănci
62
Capitolul 9
Contabilitatea stocurilor
Generalități
Dacă privim evaluarea mărfurilor prin prisma celor două momente caracterizate prin
repetabilitate, (aprovizionare și vânzare) putem identifica două tipuri de prețuri:
- prețuri de cumpărare;
- prețuri de vânzare.
Prețul de cumpărare reprezintă echivalentul sumei plătite, sau de plătit pentru mărfurile
furnizate de altă întreprindere.
Prețurile de vânzare reprezintă echivalentul bănesc al sumelor încasate sau de încasat
ca urmare a vânzării mărfurilor. Documentul care stă la baza vânzărilor (cumpărărilor) de
mărfuri este factura. Pentru furnizor, ea este un document de vânzare a mărfurilor, iar
pentru client de cumpărare.
Factura cuprinde:
- Prețul unitar al mărfurilor;
- Prețul ambalajelor;
63
- Prețul transportului.
- Taxa pe valoarea adăugată TVA=19%
Contabilitatea provizioanelor
Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculează la închiderea exercițiului
financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. În acest caz se folosește relația:
64
68 Cheltuieli cu amortizarea = 39 Provizioane pentru deprecierea și provizioanele
stocurilor și producției în curs de execuție
Dacă soldul fiind calculat este mai mic decât cel contabil, pentru diferență se face
înregistrarea de diminuare a provizionului.
39 Provizioane pentru deprecierea = 78 Venituri din provizioane stocurilor
și producției în curs de execuție
65
prime” = %
300 ”Materii prime”
308 ”Diferențe de preț la materii prime și materiale”
Conturile de produse
66
331 ”Produse în curs de execuție”
Conturi de mărfuri
371 ”Mărfuri” = %
401 ”Furnizori”
378 ”Diferențe de preț la mărfuri”
67
Capitolul 10
Contabilitatea decontărilor cu terții
Generalități
Prin această categorie sunt delimitate toate datoriile și creanțele față de terți cu
termen de decontare pe termen scurt.
În planul de conturi general sunt evidențiate datoriile și creanțele pe termen scurt,
sub forma: datorii și creanțe comerciale, datorii și creanțe salariale, datorii și creanțe
sociale, datorii și creanțe fiscale și asimilate, datorii și creanțe în cadrul grupului și cu
asociați debitori, creditori diverși, datorii și creanțe de regularizare, provizioane pentru
deprecierea creanțelor. Toate aceste relații de decontare cu terții se realizează cu ajutorul
conturilor din clasa 4 a Planului de conturi general, denumită ”conturi de terți”.
68
% = 401 ”Furnizori”
6162 ”Cheltuielile cu lucrările, serviciile”
4426 ”TVA deductibil”
Contul 403 ”Efecte de plată” este utilizat pentru evidențierea obligațiilor de plată
stabilite pe bază de efecte comerciale. Are funcție contabilă de pasiv. Creditul acestui cont
reflectă valoarea acceptată a biletelor de ordine subscrise. Debitul acestui cont reflectă
plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale. Soldul acestui cont este creditor
și reflectă obligațiile de plată prin efecte existente.
Contul 456 ”Decontări cu asociații privind capitalul” este cont de creanțe cu funcție
contabilă de activ. Debitul acestui cont reflectă capitalul subscris de acționari și asociați în
bani și natură. Creditul reflectă aporturile în bani și natură aduse la societate. Soldul final
reflectă aportul subscris la constituirea societății dar nevărsat încă.
Contul 411 ”Clienți” este utilizat pentru evidențierea decontărilor cu clienții interni
și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și
servicii prestate pe baza facturii. Are funcție contabilă de activ. În debit se reflectă prețul
de vânzare al produselor, semifabricatelor, materialelor, mărfurilor, lucrărilor executate și
serviciilor și se creditează cu sumele încasate de la clienți. Soldul final este debitor și
reflectă sumele de încasat de la clienți.
69
contabilă de activ. Debitul reflectă sumele datorate, iar creditul reprezintă efectele
comerciale primite de la clienți. Soldul este debitor și reflectă sumele de încasat de la
clienți.
Contul 461 ”Debitori diverși” este utilizat pentru evidențierea debitorilor din
reclamații, pagube și alte creanțe. Este cont de activ. Debitul reflectă contravaloarea
debitelor enumerate anterior, iar creditul reflectă sumele încasate în contul debitelor
constituite. Soldul este debitor și reflectă debite de încasat.
411 ”Clienți” =
%
70 ”Conturi de venituri din vânzări”
TVA este o taxă fiscală care privește vânzările de bunuri și prestări servicii. Se
aplică în toate stadiile circuitului economic, până la consumatorul final. Este o taxă unică
de 19%, dar se aplică în mod fracționat, corespunzător valorii adăugate în fiecare
stadiu al circuitului economic.
Conturile de evidențiere sunt următoarele:
4423 ”TVA de plată”;
4424 ”TVA de recuperat”;
4426 ”TVA deductibil”;
4427 ”TVA colectat”;
4428 ”TVA neexigibil”.
70
Contul 4427 ”TVA colectat” – cont de pasiv, funcționând astfel în credit se
înregistrează taxa colectată în favoarea trezoreriei; în debit regularizarea taxei.
Contul 4428 ”TVA neexigibil” este bifuncțional ce evidențiază taxa neexigibilă în
perioada de calcul și care va deveni TVA colectată sau deductibilă.
Cls 3 Stocuri
4426 ”TVA deductibil”
= 401 ”Furnizori”
408 ”Furnizori”
Cls 3 Stocuri
4428 “TVA neexigibil”
=
facturi nesosite”
3. Primire factură
408 ”Furnizori facturi nesosite” = 401 ”Furnizori”
b. dacă TVA colectat este mai mică decât TVA deductibilă, unitatea va
prezenta TVA de recuperat.
% = 4426 ”TVA deductibil”
4427 ”TVA colectat”
4424 ”TVA de recuperat”
71
Structura și calculul salariului
a. Salariul de bază poate fi lunar pentru funcționari și determinat în funcție de
numărul de ore lucrate, producție sau desfacere realizată. Se determină prin calcul în raport
de forma de salarizare a muncii ce poate fi în acord global și în regie.
b. Ore suplimentare peste numărul de ore lucrate aferente duratei de lucru la care se
aplică un tarif majorat.
c. Sporurile sunt majorări ce rezultă din convențiile colective cu unitatea și se dau
pentru: munca de noapte, duminica, periculozitate, vechime, condiții improprii.
d. Avantaje în natură sub formă de alimente, casă.
e. Salariu brut = Salariul de bază + Ore suplimentare + Sporurile + Avantaje în
natură
Prin scăderea totalurilor reținerilor din salariul brut se obține suma netă care se
achită angajatului. Ea poate fi achitată în două chenzine lunare sau integral la sfârșitul
lunii.
Salariații mai pot beneficia de indemnizații pentru concediile de odihnă și cele
medicale.
Conturile utilizate pentru evidențierea decontărilor personalului sunt:
72
Contul 423 - Personal ajutoare materiale datorate ține evidența ajutoarelor pentru
concediiile medicale și de odihnă. Este cont de pasiv. Se creditează cu sumele datorate, se
debitează cu sumele achitate, rețineri efectuate și sume neridicate. Soldul final este
creditor și reprezintă sumele datorate salariaților.
Contul 424 - Participarea salariaților la profit evidențiază stimulente datorate
personalului din profitul obținut. Are funcție contabilă de pasiv. Se creditează cu sumele
utilizate din fondul de participare la profit. Se debitează cu sumele nete achitate
salariaților,r eprezentând stimulente acordate din profit. Soldul final creditor reflectă
sumele datorate salariaților din profit.
Contul 425 - Avansuri acordate personalului evidențiază avansurile acordate
salariaților. Este cont de activ. Se debitează cu avansurile achitate și se creditează cu
reținerea avansurilor din salariu.
Contul 426 - Drepturi de personal neridicate este utilizat pentru evidențierea
drepturilor de personal neridicate în timp de trei zile. Are rol de pasiv. Se creditează cu
sumele datorate personalului neridicate în termen legal, se debitează cu sumele plătite din
drepturile neridicate. Soldul final al contului este creditor și reprezintă sumele neridicate
de personal datorate de unitatea economică.
Contul 427 - Rețineri din remunerații datorate terților evidențiază popririle
instituite asupra salariaților datorate terților. Este cont de pasiv. Se creditează cu sumele
reținute de la salariați pe statele de salarii pentru achitarea obligațiilor față de terți.
Se debitează cu sumele plătite terților. Soldul contului este creditor și reflectă sumele
reținute din salarii și nevirate terților.
Contul 431 - Contribuția la asigurările sociale evidențiază contribuția personalului
la asigurările sociale. Este cont cu funcție contabilă de pasiv. Se creditează cu contribuția
personalului la asigurările sociale, se debitează cu sumele virate bugetului asigurărilor
sociale. Soldul final creditor exprimă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale
nevărsate încă.
Contul 437 - Contribuția la protecția socială evidențiază decontările privind
ajutorul de somaj. Este cont de pasiv. Se creditează cu sumele datorate pentru constituirea
fondului de șomaj și se debitează cu sumele virate la buget. Soldul creditor al contului
reflectă contribuția la fondul de șomaj constituită și nevirată încă.
Contul 444 - Impozit pe salarii evidențiază datoriile la bugetul statului asupra
venitului realizat. Este cont de pasiv. Se creditează cu reținerea din salariu, se debitează cu
virarea impozitului la bugetul statului.
Înregistrările contabile aferente decontărilor personalului sunt:
- plata avansului chenzinal
425 Avansuri acordate personalului = 531 Casa
73
= 431 Contribuția la asigurările sociale
74
Capitolul 11
Conturile de trezorerie
Delimitări și structuri
75
Contul 503 – ”Acțiuni” reflectă valoarea acțiunilor răscumpărate în scop de
revânzare. Are funcție contabilă de activ. Pe debit se reflectă costul acțiunilor cuumpărate,
iar pe credit valoarea acțiunilor revândute. Prezintă sold debitor care reflectă valoarea
acțiunilor cumpărate existente.
Contul 506 – ”Obligațiuni” este utilizat pentru evidențierea obligațiunilor
cumpărate în vederea utilizării temporare a trezoreriei în scopul conservării acesteia, a
obținerii unui profit sub forma de dobândă. Este cont cu funcție contabilă de activ.
Debitul reflectă obligațiunile cumpărate. Creditul reflectă valoarea obligațiunilor
rambursate sau revândute. Soldul este debitor și reflectă valoarea obligațiunilor existente
nevândute.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru titlurile de plasament" este utilizat
pentru evidentierea datoriei de plata pentru titlurile de plasament cumparate. Are functia
contabila de cont pasiv. Se crediteaza cu valoarea datorata, de varsat pentru titlurile de
plasament dobandite. Debitul acestui cont reflecta valoarea varsata, datorata pentru titlurile
de plasament. Soldul creditor reflecta valoarea de plata pentru titlurile de plasament.
1. Se răscumpără un număr de x acțiuni.
502 ”Acțiuni proprii” = 531 ”Casa”
76
% = 5121 ”Conturi curente la bănci” 161 –
împrumuturi
20 – imobilizări necorporale
26 – imobilizări financiare
40 - furnizori
42 - personal
43 - asigurări sociale
44 - bugetul de stat
45 - decontări cu asociații
46 - debit și credit
519 - credit pe termen scurt
58 - viramente interne
77
Credite bancare pe termen scurt
Creditele de trezorerie acordate prin contul curent se reflectă ca sold creditor 519
Credite bancare, în situația în care încasările sunt mai mici decât plățile și se rambursează
în cazul în care încasările sunt mai mari decât plățile.
Creditele pentru nevoi temporare se acordă prin conturi separat de împrumut, iar
înregistrarea este de forma:
5121 ”Conturi curente la bănci” = 5191”ă”Credite bancare pe
termen scurt”
Viramente interne
78
b) La consemnarea in extrasul de cont
5121 ”Conturi curente la bănci” = 581 ”Viramente interne”
f) Se plătesc dobânzile.
5186 Dobânzi de plată = 512 Conturi curente la bănci
79
Capitolul 12
Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor
Delimitări și structuri
80
Astfel, soldul său creditor reprezintă profitul creat ca sursă de finanțare în urma
excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea ca sold debitor, exprimă
bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.
81
sau
60 conturi de cheltuieli cu alte = % servicii executate de terți
5121 conturi la bănci
531 conturi de casă
Cheltuieli cu personalul
La această grupă de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile
personalului, cheltuieli privind contribuția angajatului la asigurările sociale și contribuția
angajatului la fondul de șomaj.
60 ”Cheltuieli cu personalul” = %
42 ”Personal și conturi asimilate”
43 ”Datorii privind asigurările sociale protecția socială”
Alte cheltuieli de exploatare
Prin grupa 65 ”Alte cheltuieli de exploatare” se înregistrează cheltuielile
ocazionate de pierderi de creanțe suportate de unitate, pierderi din lichidarea dobânzilor și
creanțelor, precum și alte cheltuieli de exploatare. Înregistrarea contabilă este de forma:
60 ”Cheltuieli de exploatare” = %
416 ”Clienți incerți”
167 ”Alte datorii și împrumuturi”
82
se contabilizează prin relația:
667 ”Cheltuieli privind = % sconturi acordate”
411 ”Clienti”
412 ”Efecte de primit”
461 ”Debitori diverși”
511 ”Valori de încasat”
83
Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea:
671 ”Cheltuieli exceptionale privind = %
operațiile de gestiune”
3 ”Stocuri”
451 ”Decontări în cadrul grupei”
461 ”Debitori diverși”
512 ”Conturi la bancă”
531 ”Casa”
758 ”Alte venituri din exploatare”
b) Cheltuieli excepționale privind operațiile de capital sunt ocazionate de
valoarea neamortizată a activelor imobilizate amortizabile și valoarea contabilă de intrare a
activelor imobilizate neamortizate cedate, pierderile determinate de
răscumpărareapropriilor acțiuni, cheltuieli determinate de încetarea
activității.
Înregistrarea cheltuielilor se face prin formula:
672 ”Cheltuieli privind = %
operațiile de capital”
20 ”Imobilizări necorporale”
21 ”Imobilizări corporale”
26 ”Imobilizări financiare”
503 ”Acțiuni proprii”
84
următor:
471 Cheltuieli înregstrate în avans = 6 ”Cheltuieli”
c) Stornarea unor operații prin care s-au înregistrat cheltuieli fără a se primi
documente justificative, de exemplu facturile pentru consumurile nestocate, lucrările și
serviciile primite de terți.
La închiderea exercițiului pentru facturile neprimite se face înregistrarea:
% = 408 ”Furnizori - facturi nesosite”
6 ”Cheltuieli”
4428 ”TVA neexigibilă”
85
d) Venituri din subvenții pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea
pierderilor privind diferențele de preț la produse subvenționate.
% = 741 ”Venituri din subvenții de exploatare”
445 ”Subvenții”
512 ”Conturi la bănci”
86
% = 764 ”Venituri din titluri de plasament”
512 ”Conturi curente la bănci”
518 ”Dobânzi”
509 ”Vărsăminte de efectuat pt. titlurile de plasament”.
d) venituri din diferențele favorabile de curs valutar, rezultate în urma lichidării
creanțelor și datoriilor în devizie la cursul zilei cu ocazia lichidării exercițiului
financiar:
% = 765 ”Venituri din diferențe de curs valutar”
16 ”Împrumuturi”
267 ”Creanțe imobilizate”
40 ”Furnizori”
41 ”Clienți”
45 ”Grup și asociați”
46 ”Debitori și creditori”
51 ”Conturi la bănci”
53 ”Casa”
136
404 ”Furnizori imobilizări”
462 ”Creditori diverși”
512 ”Cont curent la bancă”
”Conturi de trezorerie”
87
c) sume cuvenite întreprinderii, datorate de către bugetul statului:
448 ”Alte datorii și creanțe = 771 ”Venituri excepționale din op. de
cu bugetul statului” gestiune”
Deci veniturile excepționale din provizioane sunt cele provenite din anularea și
diminuarea provizioanelor reglementate, a celor pentru riscuri și cheltuieli, pentru
deprecierea creanțelor și pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale ce
privesc activitatea excepțională.
88
În urma celor două categorii de operații prezentate mai sus, soldul creditor sau debitor
al contului 121 Profit și pierdere reprezintă rezultatul exercițiului înainte de impozitare.
Calculul aferent are un caracter cumulat de la începutul anului. De fiecare dată, din
impozitul datorat se reține sumele vărsate în lunile precedente
Cheltuielile fiscale datorate generează înregistrarea:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit
89
Capitolul 13
Balanța de verificare
Conținut și clasificare
Balanța de verificare cu două serii de egalități combină cele două variante ale
balanței de verificare cu o serie de egalități: TSD = TSC și TSfD = TSfC
Balanța de verificare cu trei serii de egalități conține solduri inițiale, rulaje și
solduri finale. SiD = SiC, RD = RC si TSfD = TSfC.
Balanța de verificare patru serii de egalități conține solduri inițiale, rulaje, total
sume și solduri finale. SiD = SiC, RD = RC TSD = TSC și TSfD = TSfC.
Observăm că aceasta este cea mai completă balanță de verificare deoarece conține
cel mai mare număr de informații fiind baza întocmirii bilanțului contabil.
Pentru fiecare cont sintetic se poate întocmi o balanță de verificare analitică ce
detaliază soldul inițial, rulajele, total sume și soldurile finale pe elemente componente.
90
se calculează total sume și solduri finale;
- se adună toate coloanele determinând egalitatea între coloanele debitoare și
cele creditoare.
Trebuie să avem corelația:
Total rulaje (din balanța de verificare) = Total rulaje (din registrul jurnal)
91
105 Rezerve din reevaluare
1051 Rezerve din reevaluare aferente bilanțului de deschidere al primului an de aplicare a
ajustării la inflație
1058 Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative
GR 12 REZULTATUL EXERCIȚIULUI
121 Profit și pierdere
129 Repartizarea profitului
92
1662 Datorii catre societățile care dețin interese de participare
167 Alte împrumuturi și datorii asimilate
168 Dobânzi aferente împrumuturilor și datorii asimilate
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni
1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1685 Dobânzi aferente datoriilor către societățile din cadrul grupului
1686 Dobânzi aferente datoriilor către societățile care dețin interese de
participare
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asmilate
169 Prime privind rambursarea obligațiunilor
GR 20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte valori similare
2051 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte valori similare achiziționate
2052 Brevete, licențe, mărci comerciale și alte valori similare obținute cu resurse proprii
207 Fond comercial
2071 Fond comercial
2075 Fond comercial negativ
208 Alte imobilizări necorporale
GR 21 IMOBILIZĂRI CORPORALE
211 Terenuri și amenajări terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajări terenuri
212 Construcții
213 Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații
2131 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje, instalații de lucru)
2132 Aparate, instalații de masurare, control și reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale și plantații
93
GR. 26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE
94
2907 Provizioane pentru fond comercial
2908 Provizioane pentru alte imobilizări necorporale
291 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
2911 Provizioane pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri
2912 Provizioane pentru deprecierea construcțiilor
2913 Provizioane pentru deprecierea instalațiilor, mijloacelor de transport, animalelor și
plantațiilor
2914 Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale.
293 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
2931 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs
2933 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs
296 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare
2961 Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deținute la filialele din cadrul
grupului
2962 Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deținute la societăți din
afara grupului
2963 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare sub formă de interese de
participare
2964 Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
2965 Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale
2966 Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung
2967 Provizioane pentru deprecierea creanțelor legate de interesele de participare
2968 Provizioane pentru deprecierea acțiunilor proprii-active imobilizate
2969 Provizioane pentru deprecierea altor creanțe imobilizate
GR 34 PRODUSE
95
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferențe de preț la produse
3481 Diferențe de preț la semifabricate
3485 Diferențe de preț la produse finite
3486 Diferențe de preț la produse reziduale
GR 36 ANIMALE
361 Animale și păsări
368 Diferențe de preț la animale și păsări
GR 37 MĂRFURI
371 Mărfuri
378 Diferențe de preț la mărfuri
GR 38 AMBALAJE
381 Ambalaje
388 Diferențe de preț la ambalaje
96
3957 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți
3958 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți
395 Provizioane pentru deprecierea animalelor
397 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor
398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor.
97
4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj
438 Alte datorii și creanțe sociale
4381 Alte datorii sociale
4382 Alte creanțe sociale
GR 45 GRUP ȘI ASOCIAȚI
451 Decontări în cadrul grupului
4511 Decontări în cadrul grupului
4518 Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului
452 Decontări privind interesele de participare
4521 Decontări privind interesele de participare
4528 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare
455 Sume datorate asociaților
4551 Asociați - conturi curente
4558 Asociați - dobânzi la conturi curente
456 Decontări cu asociații privind capitalul
457 Dividende de plată
458 Decontări din operații în participație
4581 Decontări din operații în participație - pasiv
4582 Decontări din operații în participație - activ
98
473 Decontări din operații în curs de clarificare
GR 48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂȚII
GR 51 CONTURI LA BĂNCI
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
5113 Efecte de încasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la bănci
5121 Conturi la bănci în lei
5124 Conturi la bănci în valută
5125 Sume în curs de decontare
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de plătit
99
5187 Dobânzi de încasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență
5193 Credite externe guvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
5195 Credite externe garantate de bănci
5196 Credite de la trezoreria statului
5197 Credite interne garantate de stat
5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe terment scurt
GR 53 CASA
531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în valută
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale și poștale
5322 Bilete de tratament și odihnă
5323 Tichete și bilete de călătorie
5328 Alte valori
GR 54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în valută
542 Avansuri de trezorerie
GR 58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
100
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semințe și materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia și apa 606 Cheltuieli cu animale și păsările 607
Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
GR 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
101
658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 Despăgubiri, amenzi, penalități
6582 Donații și subvenții acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
6588 Alte cheltuieli de exploatare
GR 66 CHELTUIELI FINANCIARE
GR 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
102
CLASA 7- CONTURI DE VENITURI
GR 70 CIFRA DE AFACERI
GR 71 VARIAȚIA STOCURILOR
711 Variația stocurilor
GR 76 VENITURI FINANCIARE
761 Venituri din imobilizări financiare
7611 Venituri din titluri de participare deținute la filiale din cadrul grupului
7612 Venituri din titluri de participare deținute la societăți din afara grupului
7613 Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din cadrul
103
grupului
7614 Venituri din titluri de participare deținute în întreprinderi asociate din
afara grupului
7615 Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului
7616 Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului
7617 Venituri din alte imobilizări financiare
762 Venituri din investiții financiare pe termen scurt
763 Venituri din creanțe imobilizate
764 Venituri din investiții financiare cedate
7641 Venituri din imobilizări financiare cedate
7642 Câștiguri din investiții financiare pe termen scurt cedate
765 Venituri din diferențe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din sconturi obținute
768 Alte venituri financiare
GR 77 VENITURI EXTRAORDINARE
104
8035 Debitori din amenzi și penalități pretinse
8036 Redevente, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate
8037 Efecte scontate neajunse la scadență
8038 Alte valori în afara bilanțului
GR 89 BILANȚ
891 Bilanț de deschidere
892 Bilanț de închidere
GR 90 DECONTARI INTERNE
GR 92 CONTURI DE CALCULAȚIE
GR 93 COSTUL PRODUCȚIEI
931 Costul producției obținute
933 Costul producției în curs de execuție
105
BIBLIOGRAFIE
106