colectia oa CRI ICRI | SFIICA NEASCULTATOARE CAPITOLUL 1 »Doamne, ce prostic am facut venind aici |". Sable privi peste umar, in’ speranta cA va mai zari fatada alba a haciendei, de unde plecase cu numai cinci- sprezece minute in urm&. Nici o sansa insa. si scutur’ capul suparata. Casa era la o departare de aproximativ un kilometru si separati de ea prin plantatia de citrice. Era foarte normal si nu se vada | Gemu_ nelinistit si, cu pupilele dilatate, incercd si seruteze intunericul. Nimic! In ciuda supararii, rise cu tristeye. Cine ar fi banuit ci imediat ce vor sosi la Porto Alegre, din Heathrow- Londra prin Rio’ de Janeiro, urind dinainte fara asta si pe rudele aptoape necunoscute cu care avea sa-si pe- treach urmatoarele patru sAptimani, cd va sta undeva in mijlocul natucli, in primele ore ale diminetii, ca sd-si ajute verisoara, pe Rosina ? Cat mai trebuia sA astepte ? Oare Aleixo se rizgan- dise ? Tntarziase deja foarte mult! Chiar daca ar fi avut timp suficient s&-si ia ceasul, nu i-ar fi folosit la nimic. Stelele, niste puncte sclipitoare pe cerul de ca- tifea neagra, n-o puteau ajuta sd vada mai bine. Luna fu se zirea nicdieri. Oare imaginatia ii juca feste, sau yantul iscat din senin fi ravasise pirul si-i stransese fusta’ in jurul picioarelor ?4 2 JANGELA WELLS li luase mult timp s-o convingi pe Rosina sa se tlegiindease’ gi s-o lase si actioneze in locul ei, Cinci minute! Atat avea s&-i mai acorde nemer- nicului ! Apoi, se va intoarce la hacienda si o va anunta pe Rosina ci soarta le fusese potrivnicA si intr-un fel eta chiar o usutace ci se intamplase asa. fyi musci bu- wa de jos. Nu-i statea in caracter si se amestece in viata altora si totugi... exact asta facuse. ‘Tinea insi prea mult la Rosina si nu-i eva indiferent ce se intampla cu’ ea, desi le desparteau patru ani. Auzi uadeva in spate ue zgomot icindar ca wo jhar- jait, ca wa teopor -infundat..Nu itrebuia si intre din pa- nich, soanta Rosinei dapindea de ea. ‘Numaj cinci minute! Tacepn si numere de da cinci suibve -inapoi. - Rasina ! Ajunsese la cincizeci, cand mumele wenisoarai tostit ugor deo voce stasculind placuta ii giui fn usechi, ' = Astepti pe cineva ? Utn was ‘batjorozitor o deter- mina sA se casureascd in disectia lui. Persoana care workise sc afla doar la citiva metni si simpi peczcnta,ci in soti parii. Isi miji ochii inconcind so focalizezc. Era ceva care 0 deranja, ceva cate © li- sasc brusc fara acr desi se afla in mijlocul matuzii. Am crezut co si vil diaspre sud, incepu .ea ncli- nistita. M-ai lvat prin surprindere aparand aga, brusc, din spatele meu. - Atunci inseamnd ci trcbuie wsi-mi cer scuze ca te-am speriat.. dar a intervenit 9 mici «modificare in Plan inigial si... - Ba? Agtepti explicatiile, multumith ci om sesizase nisi 0 wndad de mervozitate in -wocea ui ald’. De abtfdl, on biirbat care risca sé intre in tot felul de incorciituri pen-FCA: NEASCULTATOARE ee: tru a se intalni cx fata celui. maf influent vecim al! sau, era dema: de: toatd considevatia. Asta fin cazul tim care ol fu s¢ sizgdndise inch. Facu cAtiva pagi mamunti inainte. Oure Alcina ist didea seama cit aweai s% tulbure acest’ plan) nchunese viata lui gi ai Roginei 2 Toima-i biitea: cw putere. Reuyii si distingd foarte vag, sul» o piiliric ew boruvi largi, contuml chipebai: unui barbat!. loi impuse cu imelipapimare sai cited calma. ~ Ai fe putut cel pufin s& wit la: carp! -Dach omit intarziai cateva secunde, n-ai mai fi gasit pe. mien atch Cel! putin... Restul cuvintelar ingheta: pe buzele ct iatnedeschise imediat ce luna, sciipatn de sul» batierm de: nor, igi arun- ci lumina angintie pe pamant, decvaluinch figuea bairba~ tului. Rosina ‘i-! decrisese. pe Altixo. ca’ fine) ur tinir de domizeci de ‘ani, blond -. davoriti: serimosilor sii de origine germané - intr-wn conerast ivbitor cu biebatit bimnep?, cw tem oniimiv, care populau in mod firese pa- ménturile Braziliek Sable isi formase deja propria pai- fere despre studentul care se indragostise de dragalasa si incAntitoarea, ei verigoaray, iar cch.care se afla acum ~ tn» fata ei nu semana: in nici um fel cu Aleixa: Calarejuk —*penttu cdi bashatul venise calare pe un cal super: — care 0; privea) stéruitor, nu parea nici prea tamir, nick student | Fata lui ena mai degraba: a unui barbat in jur de. treizeci: de: any, eu pometi inalti,, barbie ferma, suri, user arcuita spre! coljuri, ew buaa de: jos mai plin’, nas: clasic, ce intiitea chipul: parch seulptat im plated. gi... ochii... F Taine’: cu. indtdzoealé pentru a-si satisface curiozi- tatca. Sprincenele negre incruntate: apisau pe: ochii pa- trunzatori de aceeasi culoare. iIsi infipse unghiile in palme si agtepta. Nu demult, Toninho ii povestise .o legenda foart interesant& despre un cowboy fantom’. Nimeni nu se vreodati unde locuia cl, dar se stia of obignuia’ strabati cimpurile cAlarind ca nimeni altul, ei ady turmele si ci se lupta cu taurii cu un cutaj demn de th admiratia. Femeile suspinau dupi dragostea lui, enigmaticul cilacet nu le Jua in seama, El isi bi usurint competitorii in intrecerile de rodeo, apo paren in departare. ciutand alte locuri unde’ ay {ne cerce puterile. : Gura Sablei se uscase, inima-i batea ca 0 tobae gi-al cirei ritm fi reverbera in urechi, corzile vocale se blocasera. Cu fiecate fibra a ae ci incordat era + constienta de peticolul in care se dea in povesti, dar indiferent cine era bicbatul aca nu semana cu Alcixo. Era in pericol ! - Cel putin, velui el de unde sc optise Sable, ‘sab avut norocul ci. m-ai asteptat. Ea observa zimbetul ca- re-i inflori in colful gurii. Nu-mi sti in caracter: sii dezamigese o domnisoara si.n-am. intentia si fac asta, chiar acum ! “ie {ned sub influenta socului initial provocat de apariy { tia lui brusca, © ea ciuta cu’ disperare cuvintele potrivite pentru a-i pune © intrebare cit de cat inteligenta. Necu-~ noscutul trecu insi foarte repede de la pozitia relaxatdiy> cu haturile pe genunchi, la o inclinare pe stdaga’ spre ca. Sable nu apucd decit si fact o jumatate de pas la- > teral, entra ca imediat se trezi prinsi-de’un brat pus it ternic, si apoi ridicaté in sa si lipitd de trupul lui dur.’ Totul se petrecuse cu o repeziciune de nedescris gi” abia dupa cateva secunde bune reusl sii reactioneze, Pu- tia lua locul fricii si incepu si strige dupa are cu oe } voce gatuita, mn) A 4)A PICA NEASCULTATOARE oi ~ Dens! Ai vo voce tare subsire, menina } ~ Daca nu-mi dai drumul, tata o si puna pe ur- mele tale politia din doua pari ! strigi ca zvarcolindu-se gi gandindu-se cu satisfactic la Jaimic Guimares, tatal ci, Exagerase, desigur. De-a lungul anilor certurile din- tre fiich si tat& se intetiser’ dar, pentru cd in clipa avcca fu avea pe nimeni de partea ci, isi inchipui cA in ca- zul in care ar fi fost c&pitd, Jaimie s-ar fi comportat tn sfarsit ca ‘un parinte adevarat, salvand-o, - Doud tari? Rasul lui rasund tare, cuteemurand padurca, Ma flatezi, senorita. Asta inseamni ci esti foarte pretioasa si..; mai stai locului, doar nu veei si ne trezim pe jos ! — Stiu si calarese foarte. bine, zise’-ea imediat ce necunoscutul indemn& calul la galop. Habac n-am cine dracu’ esti sau ce incetci si faci, dar cu sigutanta nu- mele tiu nu e Aleixo Covilha, asa ca-ti ordoa sa-mi spui imediat ce-ai facut cu el si incotro ma. duci ! = Totul la timpul potrivit, senorita Guimares, © ii sopti cl la ureche peateu a nu fi nevoit si strige. Nu mi se pare nici-momentul, nici locul favorabil unor evea- tuale explicatii. Te asigur insd ci nu ¢ cazul si intri in panic’. Dupa putin timp, cilatoria noastra se va in- cheia, si la capatul. drumului il vei inealni pe Aleixo. Urma o pauza scurti dup’ care adaugi: Alcixo a fost rinit usor, motiy pentru care no-a putut sa vind la in- talnire. Nu-ti face probleme, o sa-si revind foarte re- pede. . = E caniv? Tn ciuda avertismentului, Sable isi pier- du cumpatul,. Aleixo fusese probabil victima propriilor planuri, iar barbatul care-si tinea nepisator bratul sub sanii ei si cate credea ca ea era Rosina, intengiona s-9 rapeasca | i HlANGELA WELLS Unchiul Roberto. era ax barbat’ puternic, tecunoscut in lumea. afacerilor drept: un arhitect deosebit de talen- tat. Rapirea: Rosinet ‘ar fi insemnat un act primejdios; dar care i-ac fi a nécunoseutului o recompensi: fru- moasi. ~ QO rand swpesticial spuse barbatul cu regret. Ma tem ci vepi fi nevoiti sd améanati un timp luna de mie- re. Dar cunt: ribdarea-¢ una dintre virtutile tale... - Ticdlosule P Sable suierA vorbele fptorcind capul. Cei-ab facut Po. ~ Ew? Nimic. Ochit ci if studiari un timp, incer- cand s& descopere minciuna. Tubitul tau ¢ un ranar foar- te nervos si extrem de neastéimpirat. Sable serisnt din dinti sesizind ironia din ‘vocea lui grava. De um singur Iucra era sigur: ayusese dreptate cand bainwise ci el o confundase, iar situatia nu i se mai parea asa de critica. Dezvoltand ideea ripirii, se gandi ea tatal ef ar fi putut si ofere o sumi de bani mule mai mare deedt unchiul Roberto; daca barbatul care’o ducea pe cali i-ar fi aflat identitater. Thtt-tm fel putea chiar si profite de situatia in care se Afla. Studiase ttei ani la Colegiul de Muzica si Dra- ma din Praxford, ceca ce-i oferea posibilitatea si joace cu usurinta rola! unei tinere ingrozite de care se abuzase fizic. In felul a¢esta putea si scape de rapitorul ci. Se preficu dintr-o datd relaxati de parc, toate. ten- siunile din trupul ei disparusera. Facu abstractie de! tru- pul tare din spatele ei de care se lovea la fiecare pas al calului, de coapsele’ puternice lipite de ale ei... Nu era’ momentul unci discutii seri@ase, aga ca isi concentra atcntia la drumul pustiu, incercdnd sa Poe eventualele repere desi inaintau cu repeziciune.BIIOAYENSCULTATOARE " oe datiy achorina, poruncr un a fost ind A — ajuns da sfiegit: la dlestineyie, We por apd br tmul tdeorca ow ibaise. hetecdl Ca cliteva minute in ween, ealul fyi ingetimise cursa Sirf prin le de’ fier Iarg des- gare komiinn foarte eae Forest re ve aprinse ‘lu- tent seu zgomat de porere. E "Sone a cn pel ‘gol, a fe: aes put reed ite ny aoe seaitvats sat, D, iim. cn 3 se apropic si lua . i on eee Sable igi silrd : ee ‘at theet in ae, cRlire- Sao tty f beh sy Sable Rai Rlednducse Ee gg i ea umerii lui ca gi cum nu gi-ar fi putut tine echilibrul, apoi se ptelinse pur gi simplu pe trupul barbatului pana cind tilpile ei atin- sera pimantul. Bracul care o tinuse strans tot drumul. je ineolaci in jurul taliei subgiri. ~ Doar cativa metei gi_0 sf fii in bragele iubitului tau. Ochii Jui negni ti iatalairi ochii albastti si-i cercetard cu atengie. Daci simfi oevoia unui sirot rivagitor, cred ca Alcixo ec cel mai in mésura) si gi-l adminisereze. Netuginatul, radea de-ea! Isi floturii genele . si gemu adanc. Un fier mecwes di stedbatu trupul atrigaad imediat atentia bachatului. - As... ag... veea un .pahar cu apa... abia- cough st mur, — Desigur, senorita.ANGELA WELLS Sable igi finea incd ochii inchisi cand simti aceleasi beage ridicand-o si puctand-o*in graba pria curte. ~ Cine te-ar vedea acum, ar crede ca nu prea arzi de neribdare si te intAlnesti cu Aleixo, remarcd acecasi voce placuta. O sa fii 6 surprizd extraordinara pentru el ! Furioasi pe caildura care o cuprinsese auzind cuvin- tele lui, se ldsA dusa intr-o cladire stil hacienda, apoi dincolo de usa masivA pe care el o deschise cu soldul, intt-o incdpere primitoare. Astepti linistit, gata si iz~ bucneasci in ras in clipa cind cowboy-ul avea si-i afle identitatea. Tl apuci de gat si inaintara cu mare greutate prin- tr-un hol ingust si lung, apoi intr-o alta camera, in care el pasi ca un adevarat cuceritor. -—~Doamne, Rico ! Ce-ai facut ? Cuvintele tostite de tanarul blond in tricou si blugi, care zicea intins pe o canapea de piele, crau tot ce-si dorise ca pentru clipa intalnirii cu logodnicul Rosinei. Aleixo, pentru ci despre el era vorba, s¢ ridicA incet, cu fata lui copilAroas’ schimonositA de durere. — Am schimbat planul,. Aleixo. Rico, barbatul al cirui nume il stia acum, o asa cu grijai pe podea si o intoarse cu fata spre student. Apoi, isi scoase palaria, o arunc& pe scaunul liber din apropiere gi-i-strinse umerii cu un gest prietenesc. — Conform planului nostru trebuia s-o conving sa se intoarci in pat inainte si i se observe disparitia, dar... m-am gindit ci e mai bine s-o aduc aici, si te vada. . Nu sctie nicdieri cde interzis ca un barbat si-si vada gi s& se cHsAtoreascd cu femeia p¢ care a ales-o doar pentru ci a fost lovit de un cal niravas si nu se poate misca, Un aer de usurare umplu- inima Sablei. Nu fusese yorba de nici o rapire! Abia abfinandu-se si nu rada,FIICA NEASCULTATOARE : 13 Ca a urmiri figura ingrozité a lui Aleixo, hotarindu-se si in- tervini oumai la momentul oportun. - Bine, Rico, dar... sopti Aleixo facind din. nou cforturi si se ridice, Aceasta... nu este... Vreau si spun ci ca nu e fata cu care trebuie si ma insor! Ea nu ¢ ‘Rosina ! ’ = Nu Rosina? Chipul fetei se lumina, in timp ce bratele necunos- cutilui o intoarseri cu brutalitate, Ochii lui negri arun- + cau scintei. , = Cine naiba esti? $i de ce dracu’ te-ai deghizat ? = S& nu indrdznesti sii-mi vorbesti_ aga, brut ce esti! izbucni Sable. Eu n-am pretins nici o clipd c-ag fi Rosina, tu m-ai confundat cu ea. Vetigoara mea s-a rizgandit in privinta intalnirii cu Aleixo, iar eu m-am oferit s4 vii si-l anunt, pentru a preveni un eventual gest necugetat. ~ S-a rizgandit ? De ce? Cand ? Glasul lui Alcixo trada ingrijorarca. Deamne, doar n-a a aflat tatal ci! A. patit ceva ? Dup& o noua incercare de a sta singur in picioare, tanarul cizu cpuizat pe canapea. Sable se repezi si in- genunche langa el. Nu era prima data» cand ura rolul pe care trebuia si-l joace in aceasti drama. Daci at fi fost dupa ca, cei doi ar fi fost de multa yreme’ cisato- riti. - A fost o hotarare de ultim moment, incercd ca si-l linisteasca, observandu-i ingrijorarea din ochii tristi. Rosina se pregatea de plecare cand gsi-a dat seama — * — Potin imi pasii ce erezi tw! Ochi fete infrun- tard privirea lui Rico, Era adevarat, 0 influentase pe Rosina, dar nw avea nici un motiv sii fie rugine. Cunoscuse: ostilitatea. fami- _Tiei pe propria-i piele si numai din acest motiv procedase aga. ~ - Rosina s-a razgandit sf s-a hotarat sai vind sil anunte pe Aleixo. Atunci, pentru a o Feri’ de neplacert, m-am oferit si-i iau locul gi.sk explic situatia ei fh curcata, numai c¥ tw, art spre Rico, mu mitaé dat oca- zia si vorbese. - — Tw in schimb stiai c& cu nu sune’ Aleixo. $tini, pentru c& ef ar fi recunoscut orice impostor, rispunse Rico cu vocea luf egalit, rece, inconfundabila, coborain- du-si_ privirea. Nu-mi amintesc si fi spus ceva in acest sens. — N+am .stiut ci nu erat Alcixo, contraatack: Sable!FICA NEASCULTATOARE : 48 ‘Gol putin nu de la inceput. Cand mi-ai spus cia inter- “wenit ceva in planul jinigial, am crezut c& ai aflat ica-i tin docul Rosinei. De unde woiat si deduc ca te refereai la tine ? Toata explicatia ei se derula pe fundalol unui rds batjocoritor. - Asta a fost motive pentro care ai tipat ? Cred A tot timpel cit tivai jucat rolul... Doamne'l Un sunct gros icsi din gital Tui, atrigind atentia celorlalti doi. Eu “am jucat rolul prictenului dornic si-si ajute amicul tani gi inclipiginat, |-a oprit sii plece fa drum pentru ca rana din gold si nu se agravexe... 5i mixam complicat existen- fa pentry cA in ‘locul iubitei am adus © servitoare. = Nu sunt servitoare 1 url Sable sirind in picioare si scuturindu-si pletele negre, lungi ‘peste umerii deli- cafi. Qum indriiznea si-i aduci ee cand, de fapt, era doar vina Tui? Daci Rosina sar fi aflat acolo ar fi fost doborata de la prima lovituri. — Ce tot faci atata caz? Ai fost doar petic Fara sa ti se intample nimic grav ! Sprancenele lui incruntate si faptul cA tacea o aver- tizark cA-ceva nu era totusi,in regula. ~ E veeo problema ? — Depinde, draguta mea... Rico isi dezveli dintii albi, stralucitori. In gestul acesta, ca si in expresia afi- gata pe chipul lui nemiscat, nu era nimic amuzant. Da- ci vom reusi sa te ducem inapoi fara complicatii. Nu sunt dispus si mai suport si iesirea violent’ a vreu- nui parinte furios, legata de onoarea fetei, de faptul c-am ftinut-o aici cu forta etc... - Te rog si nu-ti mai bati capul pentru mine, senor: Onoarea e o problema care mi priveste direct, Tot ce-fi cer este si ma duci inapoi la hacienda unchiului meu.ANGELA WELLS ~ Oh, Doamne! Dinspre canapea se auzi un gea- mat ingrozit. Era Aleixo. Stiam eu ch o cunos¢ de un-" deva, Rico! E verisoata Rosinei, din Anglia. Prictene, © ayem printre noi pe nepoata lui Roberto Guimares. ~ Adevarat ? se miri barbatul inalt, brunet, scru+ tand-o din nou cu ochii lui mari furiogi, - Cu siguranti, O goapti se strecuré printre ‘bu- zele ei intredeschise. Sunt Sable Guimares si sper ca n-o sa-I lasi pe unchiul meu s& mai astepte mult si sa-si iasd din_pepeni. Fafa lui Rico teada cinismul. - Esti din Anglia ? Continua s& se prefaci surprins, Am impresia ca nu realizezi ce probleme ai creat ames- tecindu-te in treburile lui Aleixo. Dar mai intai, draga Mea senorita Guimares, te rog sa-mi permiti sa ma pre- ~zint: Ricardo Antonio Macao De Braganza, in prezent intr-o vacanti scurta prin aceste locuri. Acum sa reve- nim la problema noastri. Ma tem cd cererea ta de ina- poiere ‘la ferm&, escortata, nu poate fi rezolvati prea usor, :FCA NEASCULTATOARE CAPITOLUL 2 4 [ Th cazul Asta, o si gisese gi singurd drumul ina- Sable porni furioast spre ugh. : ~ Senorita Guimares, agteaptd, te tog! Vocea lui Aleixo o opri la jumatatea drumului. Rico are. dreptate. Nu poti si pleci ca si cum ou s-ar fi intamplat nimic. — Bine, dar chiar ci nu s-a intamplat nimic! pro- testi ca. Desi prietenul tau, arit&.cu capul spre Rico; a avut un comportament iresponsabil, in afari de faptul ci mi-a ripit o ori de somn, nu s-a intamplat nimic | ~ Dati exist cineva iresponsabil in toat&i aceasti problema, atunci aceea esti tu, senorita, nu eu. Rico se intoarse cu fata spre ea gi o contempla cu satisfactie. Spui ca vii din Anglia. Pe la voi nu circula zicala: »Nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala‘* > — Probabil ci te referi la tine, senor De Braganza ! Cuvintele rostite printre dingi biciuiri chipul neclintit al brazilianului. = Din -contra, senorita Guimares. Zambetul lui eta de o politeye desivarsita. Eu mi-am facut datoria aju- tand un prieten aflat intr-o situatie critict. In ceea ce te priveste, mA indoiesc ci motivele tale au fost bine intentionate, Facu o pauza, timp in care Sable isi tinu respiratia, Poate c-ai faeut-o dintr-un sentiment de ge-“ADIGELA (WELLS Jozie ci verigoara ta mai mica este pe punctul de a se cisitori, pe cand tu o-ai nici macat un prieten... De data asta action& fara sa se gandeasca prea mult, deschise palma gi lovi cu putere fata zimbitoare a bar- batului. Spre mirarea ei ins’, Rico de Braganza isi mAn- gaie absent obrazul inrosit, continuand si zimbeasci. _ Se retrase pierdutd. Se asteptase la o riposta la fel de violenta, dar se pare cA se inselase. Se simfi stAnje- niti gi plech ochii in pamant. Ii repetd cu ciudad ci o facuse apdrand interesele Rosinei, circia nu intentiona sa-j dea prea multe amanunte ‘la ‘tntoarcere despre ‘bra- zilianul necioplit. - Eyidenta comportamentului tau dinamic intareste supozitiile mele, zisc Rico, aparent indiferent la atacul ci fizic a verbal. ‘Oricum, asta nu ne duce la nimic. Va ptopun xi ne gindim impreund cum s-o scoatem ‘la ca- pit. Cu un gest impertinent, Sable isi inlAtura buclele mari, negre, de pe umarul sting, __~ Ei bine, pentou inceput ar trebui si ne explici de ce crezi ci e atat de dificil si ma intore la hacienda unchiului, — Rico spunea mai inainte ca ai fipat cand v-ati sin- intalnit... interveni Aleixo intinzandu-se din nou pe ca- mapea, extrem de obosit de Ja efortul facet mai «evre- me cind incercase si se ridice. — Da, asa a fost... Taicu observand spraacenele lui Rico sinaltate cu éronic. c — Cred cA. tipatul ci a ‘trezit gi mottii i cu sigu- tanta a fost auzit de cei din imprejurimi, 0 ajuti Rico sii incheie, Jyi dai seama ce .agitatie trebuie si fie in casa familici Guimares la sora asta ? - O, Doamne ! se wititi Aleixo cu capul in imainitFulCA: NEASCULTATOARE E. mai riu deed ne-am fi asteptat urmand) plana! int tial. ‘ - ‘Atunci de ce sii om le spunem adevarul! ? suger Sable. Sa le povestin: cum au hotirde Rosina si Aleixo: sd se intalmeasc® gi: sii se cisiitorease’, cum ea io ulti- mai clipi sea sizgindit iar ew i-anr twat ak’, despre accidéntul: lui Aleisxou.. 5 ~ De ce nu? o intrerupse Rico cu paitelsaes Da- ci. vrei si opresti a lor, atunci asta & calea cea. mai simpli. ~ Veei si spui ci unchiul mew s-ar putea. razbuna 2 intreba ea uimita. = Nearé legaturi cu razbunarea. im fam asta, bard - batii au catoria sa-si ocrateasea femeile. O taaara ne-~ miacitat se, afld sub protectia familici gi mai ales a ta= tilui ef pana. la. cdsdtorie, Daci: ca incalcd ardinele lui fi se lasi sedusd, atunci toti birbarii din acea familie pierd respectul celor din: ju. — Dare absurd. zise Sable nemulumica. Nimend nu are deeptul sai fie, rispunziizter de comportamentul cuiva, in: felul acesta., Inseamnd ci, in. cazul Rosinei, da~ ch tacil ci ae afla ch, ea sa rizgindit in pivings cisi- 3 toric, ar fi um om, fericit ? © Vorbesei: despre Iicmurii pe care mw le cunosti, se- norite Guimares | $i cum n-am timp sii-gi din lecpit de apre’ cum vitd’ beazilienii relagiile gi — responsabiliracile fagit de familiile lor, o st te rog si ma crezi pe cuvéint. Th ceea ce priveste pirerea unchiului tau despre planul lui Aleixo si al Rosinei, este numai treaba lui gi a fe- tei. In nici un caz nu e treaba ta. lar faptul, ci. verisoara ta. s-a rizedndit, mu-b va scApai de consecinfe pe priete- nul meu:ANGELA WELLS — Aha! Sable se incrunté abtinindu-se s& comen- teze insinuarile lui c& ca at fi o fetiti nestiutoare. Un gind infricosator fi strafulgerA mintea: Oare si tatal ei intra in categoria descrisi de brazilian ? Nu, era cazul si-si spund pirerea cu privire la cx- punerea ui, mai ales cd avea vaga impresie cA gi el im- pimtasca atat prejudecitile unchiului cat si pe cele ale tatilui ci, fl 7 Veei sa cred ca i-ar cere Rosinei si nu-l mai va- da niciodataé pe Aleixo ?... isi dezvalui gandul cu’ voce tare. fe . Rico ridica din umeri neputincios. — Pe unchiul tau il cunose doar din cele povestite de Aleixo. Cred insi ci el i-ar putea face mult rau prictenului meu, Domoul Guimares are mare influenta Ia ,,Country Club“ unde pe timpul vacantelor Aleixo lu- creazi ca barman. Dac& aranjeazi si fie dat afata ? Ai spus mai devreme ci unchiul.tau e un tip care consi- deri ci fiica lui trebuie s& se mirite abia dup’ ce-si ter- mina studiile. Cat crezi ci o s& reziste ea si se opund unei cds&torii care. va fi pusi la cale in timp de pa- rinti ? Spune-mi, unchiul tu ¢ crestin ? Crezi ca el nu si-ar trimite propria fiicA la mfndstire ca s-o impie- dice s& se matite cu cel pe care-l iubeste ? Ar... ~ Destul, destul ! Sable fi intoarse spatele si privi un timp fata palidi a tandrului. Am priceput tot ce mi-ai descris in culori atat de sumbre, dar nu pot sa ° ered ci unchiul Roberto ar putea s-o oblige pe Rosina si se marite cu un barbat pe care nut iubeste. Dar ideca cu ministirea ¢ absurda si... ‘ = Si, senorita ? Barbatul ridick o spranceana agtep- tand raspunsul ei. ~~ S-ar putea si ai dreptate c& el vrea si-i despa ti. Acest adevar spus fdspicat o facu si se simt&i vino"FIC, NEASCULTATOARE a ‘ vata cd intervenise in plagul lui Aleixo. Rosina n-o va ierta niciodata ! i ~ Trebuie si fim siguti ci n-o va suspecta pe Ro- sina. yi strinse buzele concentrandu-se. Am gisit ! Da- ci voi fi interogati la intoarcere, voi spune ci n-am putut si dorm si am iesit si ma plimb. La un-moment dat am auzit un zgomot care m-a speriat si am inceput si alerg pan’ cind m-am ratacit. = Cum le yei rispunde celor care, cu siguranra, te-au cAutat in jurul fermei, te-au strigat ? intreba Rico, - Soi ugor! Se intoarse brusc, afigind un zim- prefiieut, pind la urechi, O si-i spun unchiului Ro- ‘ch am fost ripiti de ,,Fantoma Cowboy-ului din “, cu cafe am petrecut o ork de neuitat, Apoi, el ima plimbat in noapte pani Ia tuga casei sale... Igi Flu- tur gencle lungi, acuncind priviri arziitoare spre bar- batul cate o studia nelinistit. Nu cred ci familia mea va porni in ciutarea unei fantome. ~ Asta doar dac& n-au descoperit inca urmele co- pitelor calului meu, Dac&i da, atunci ei vor ajunge cu- rind aici, incheie Rico pe un ton zeflemitor. - Da, ar fi cam neplacut pentru tine. Il privi direct in ochi. Era ceva in barbatul acela, in impertinenta si in asprimea lui, care i se strecurase pe sub pile. — De fapt, m&.gandeam mai mult Ja satmanul meu prieten. Facu o miscare din cap spre Aleixo. Eu sunt liber, pe cand el, aga ranit cum e acum... Aleixo raise cu greutate. - Sper din tot sufletul ca politia si ajungi la noi inaintca tatilui si a fratilor Rosinei, Altfel nu cred ca mii voi mai ‘cAsatori vreodata. 1 — E imposibil! Sablei i se facu dintr-o data frig si isi freci bratele nelinistit: Daci ei ar proceda asa * ar insemna c& ta bs asta’nu s-a trecut inc& la civili-2 "ANGELA ‘WELLS zayie | Sunt foarte abosita gi ay vrea si md-ntorc in pa~ tul meu, mai spuse indreptandu-se din nau spre asa. = $i de -restul s-alege praful, mu? Doua tbrate uriase se postari ca © ‘barieta sin calea ei. Din nou, Rico! % - Ai putea, macar o clipi, sa nu te mai gandesti doar Ja ipersoana ta? Tn Brazilia iexist3 inck oameni s&l- batici, primitivi, care n-au auait in vata Jor de civili- — Pe unit dintre ci ti poriintalni chiar aci, in Porty ‘Alegre ! Ochii .albastri ai fetei il sAgetari furiosi. ar tu, senor De .Braganza, trebuie sk tii cA ma aflu in- aceasti incurciitach mumai pentru ci m-am igindit Ja ibi- néle Rosinci |, Facu 10 paweA sscurti ca si-gi vrag su- fletal, Personal, nu mi intereseaza fara asta gi traditiile ei stupide. Nu-mi pasa deciit si atrag toate saspicinnile asupra mea, cvitind astfel co Rosina si aib’ nepliceri. Oricum, trecutul meu e ceva mai cuginos.... Lacrimile stralucira un timp in ochii ei feumosi, apo _dispirara! N-ar fi pentru prima wari cand imi-ag face familia de ras. Intalnind zimbetul dui triamfitor, continua : Si pro- babil ‘nici ultima... ~ Favii... Zambetil bSrbatului se induloi, lasind-o faird vlagi. Apoi, fi strinse miainile moi gi o privi cu interes. - In sufletul Sablei se produse o transformare ciuda- ta. Impresia respingitoare ‘pe care i-o produsese Rico initial, se risipi pe masuri ce-l stadie mai atenta. Fara pilaria ca -boruri ‘largi, care-i ascunsese frumtca dnattd, ochii mari si parvl negru ‘ondellat, :pirea un barbat mi- nunat, de care cu sigurants in slte imprejuriri sar fi indtiigostit. In prevent insi, tinuta gi infermmarca ‘lui o ¢ehervan ‘ta .colme. ~ Ce? @ intreba iritata. /la) wema tu ai venit cu solufia: salvatoare, ae, Eat ee . Ochii lui Rica a-o ee.” osoasi a fetei in- dar inalti, pe gura plina, se- ia _ridicaté teiddnd incApdtanarea. . Pee la. ochii albastri-inchis, aproape ne- in lumina palidi din incipere. __ ~ Aleixo ave deja suficiente. probleme. Ma gandeam waiesen rolul asta, pentru ca necazul sd..cadA asupra tt eee Avea: dreptate. Solagia Jui pu- tea si aduca salvarea celor doi. Pe de: aleai parte: insi... ' Isi mused buzele ginditoare. Unehiul Robesto il va ingtiinga pe Jaime Guimares: care’ va exploda.t Parc nu avea deja destule necazuti.. Tsi tree degetele’ oe cu st@ngicie., Cum avea s-o scoata Ir capiit ? oe de sfatul pe: care tatal ei iP daduse la: plecarea din Ffeathcow:: »Te tog sit tra- tezi cu multa, seriozitate aceasti vacantit in Brazilia, +o consideri- ca o portit®’ de scipare sau, dach yrei, ca- pe un nou inceput in viata ta, Uitd c&sitoria cu Simon Lay- ton si incearcd sit invepi cate ceva despre comportamen- tul civilizat al fecal, de’ orANGELA WELLS Lira evident ca nu reugise sd-i asculte povetele pa- rintesti, dar era hotarita ‘sa-i spund tot adevarul ime- diat ce Rosina.si Aleixo isi decideau viitorul. Pana atunci va trebui s-o scoati la capit cum va putea. ,,La naiba cu brazilicnii Astia infumurati | Dac& ar fi putut sa prevada cele intamplate, o-at mai fi acceptat s-o inlo- cuiasca pe Rosina. - Hi? zise Rico incet. De ce eziti ? Lucrul cel mai groaznic, cel mai grav care fi s-ar putea intimpla ar. fi si fii trimis& inapoi acasi, la Londra. Un lucru de fapt minunat, nu ? Aji spus de atatea ori ca urdgti fara noas- tra. Da, cu patru siptimani in urmaé ar’ fi fost adeva- rat. Acum insi, nu mai era la fel de sigur’. Descope- rise in noua ei familie braziliana-o caldura, o dragoste aseminatoare cele pe care o piastrase inchisa in sufler cand locuia.in frumoasa casi a tatalui ei din Londra. Ca singurul copil al unor parinti divortati, nu realiza- se niciodata ce-nscamna si te bucuri de atmosfera’ unci familii numeroase cum era cea a unchiului Roberto. Imaginea cdminulai din Londra palea sub lumina orbi- toate a veseliei si a dragostei ce inconjurau hacienda clanului* Guimares. Constienta bruse de prezenta lui Aleixo gi a ‘prie- tenului siu carc-i asteptau raspunsul, ii infruntd din nou cu aceeasi incdpayanare. Tara vcastri ma pune intr-o mare incureseur’, ta multe situatii, conducitorii vostti si-au dovedit pozitia fermi combitind rasismul, dar continua sii accepte discriminirile legate de sex. Mai precis, femcia ¢ con- siderat& inci incapabilé si-si protejeze singura teputa- tia. s as Pentru putin timp, ochii lui Rico fi studiari trisi- turile tulburitoare, apot zambi leneg.PICA NEASCULTATOARE 25 ~ In alte conditii as ti incantat si-fi explic princi- piile mindrici masculine. Deocamdati vreau si stiu ce rispuns ai pentru solutia la problema noastri pe care fi-am prezentat-o. Nu exista alternativa, asa ci Sable se simpi nevo- ith sit accepte. ~ Sunt de acord cu tot ce-ai hotarat. - Iti caman profund recunosc&tor, mex amor... Bar- Barut zambi si frecd intre degete o suvita groasa dia pa- rul ci m&tdsos, Astept cu mult interes si he cunoastem mai bine. : Capul lui cobori incet si Sable simi o- infepatura in piept. ,,Doamne, doar nu se gandeste si pecetluiascd intelegerea noastea cu un sdrut °° Se insclase din nou. Bazele barbatului finserd doar _fruntea ci incinsd, facand-o sa tresara. — Ai inctedere in mine, mai spuse indepirtindu-se. »locredere ?* {si intoarse capul pentru a-si ascunde: gandurile nelinigtitoare.. Simon fusese singurul barbat cu care vorbise aceeasi limba. Simon, birbatul pe care con- tinua si-[ iubeascd si-n care avea incredere deplina, in ciuda interdictiilor impuse de tatal ei. Penttu Rico au simtca decit o repulsie adanca, un fel de atractie ne- cunoscuta si o teamA noua ce-i cutremura trupul. Se retrase si incercd s& stearga urma sarutului Fre- cindu-si fruntea cu furie. = - Dac& presupunem ca Rosina a recunoscut ci ¢ amestecata in disparitia nea ? intreba cu o ultimA si dis- perata specanta ci ar fi existat si o alta solutic. ~ Ma indoiese cd verisoara ta a mostenit macar ju- miitate din curajul tiu. Acum, te rog s& mA -scuzi dar trebuie si pregitesc cele necesare pentru intoarcerea ta one in sdnul familici, pentru a evita o onesCAPITOLUL 3 Cu dintii inclestayi, strangand intre picicare saua rece, Sable calirca alatuci de Rico fnapoi, pe dramul spre fermi. Mai devreme, cind el fi sugerase.si mearga “cu masina, il refuzase cu incip&tinare, sperind pentrs ultima oar ei va gasi casa enchivlui cufundati in bez- nA si toatd familia linistits. Fusta Jungt nu-i asigura nici un fel de protectie im- potriva senzatiilor pe care le simtea ori de cite ort pi- cidarele ei atingeau muschii incordati ai barbatulut dia ‘spate. ~ Cred ch am subestimat averea unchiului tau; senotita Sable. Hacienda striluceste ca faleza din Rio cand e vreme bund. ~ ~ Ah! gemu Sable observand in sfarsit agitaria din jurul casei. Incapabili si rosteasch vreun cuvant, realizi dintr-o dat& cd va trebui sit dea explicatii unui Roberto probabil foarte furios. — Speriaté ? Vocea tui Rico it aduse singele in obraji. Nu-ti face grijt. Lasa-ma doar pe mine sa vor- bese. ~ Sable ? Tu. esti ? Tnainte si apuce si rispund’ recunoscu vocea hit Toninho, unul dintre fratii Rosinei, care isi facu apa- rigia din intunetic la putin timp dupa aceea.& ‘Slavi: Domnului. ci. esti teafara ! tata o ingrijeste pe Rosina #lE pein yecini. Curiozitatea Roberto Guimares nu aratase nidodatk mai: feevintt ca in clipa in-care, cu inima batand si-i sparga picptul, Sable psi alaturi de brazilian in cameca de zi. ~ Te simti bine. menina? intrebi unchiul cu voce ava, cercetand-o ingtijocat _inainte sal priveascd pe ico. Presupun, scnor,. cd esti implicat in disparitia tem- - porari a nepoatei mele si ci prezenga ta aici se dato- reazi doringei tale de a-mi da cAteva explicatii asupra celor intamplate. Se’ ridicd int picioare’ umplind dintr-o data inciperca. cu statura lui uriasa. Daca tuca mea, Rosina, nu m-ar fi informa c&-i fipseste una dintre ‘f0- chii, a§ fi sunat la politic. Deci, de teama consecingelor. Rosina indreptase toata vina asupra verisoarei sale "Rico avusese dreptate in peivinga slabiciunii fetei si Sable se simti mizerabil. N-o deranja felul in care reactionase vérisoara ei ci fap- tal cA trebuia 4-1] rineascé pe Roberto. Vina ¢ numai a mea, senor. Rico atinse mana Sablei facandu-i semn sa taca. fog si-mi sii ma prezint. Tsi strecuri dou& degete in buzunar amie plains tialac ge colon Nrtele mien: este: ez ibe > E ie2! i ANGELA WELLS ne a ae: cardo de Braganza si am ayut onoarea s-o. intalnesc pe nepoata dumneavoastra, de care m-am indragostit ime- diat. - Adeyiirat ? Roberto Guimares studie cu interes buciitica de carton, in timp ce in colful ci Sable tresa- rea, speriaté. Se asteptase ca Rico s& giseasci un motiv care sd-] implice mai putin. Se pare insd cA el alesese drumul cel mai scurt spre victorie, asa c& técu gi ag- tepta. Deodata, i se paru sau chiar.observa in ochii bar- batului mai in varsti o unda de respect, ceva care ster- se expresia de indignare amestecata cu furie de mai de- yreme. — Ferma Ribatejo, sopti usor tatal Rosinei. Am au- zit de ea. Se ocupa cu cresterea vitelor, nu ? —Vite de cca mai buna rasi, complet’ Rico incli- nandu-si capul aprobator. Temporar locuiesc la Granja Branca, o fermi mai mica, oriéntati pe cresterea cai- lor, undeva mai jos de-aici si care apartine tot de Ri- hatejo. es P ~ Stiu ci munca la o astfel de ferma este foarte obositoare si-ti ocupa mult timp. Totusi, ai ceusit s-o intAlnesti pe nepoata mea, zise Roberto pe un ton linis- titor. = Senor Guimares, pe nepoata dumneavoastra am vazut-o la petrecerea familici Romanes de acum trei saptamani... Era o minciuna, dar una” inteligenta | La petrece- rea organizata cu prilejul celebririi cAsatoriei fiicei_ mai mari a familiei Romanes, fusese invitat tot oragul si deci lui Robetto i-ar fi fost aproape imposibil si -afle daci nepoata lui fusese acolo sau nu...0 > ANGELA’ WELLS dumneaveastra:? $i cd arate timp cat ea se afla sub a- coperigul. acesta, voi putea: s-o vid mai des?’ ~ Unchiule Roberto... incepu Sable, dar se | opri. _ Era asa de obositi... Nu-si dorea decat sii se arunce in patul ei, dar mai mult ca sigur ci Rosina ardea de ne raibdare si afle ultimele vesti, asa ci indiferent cat de mult ii displaces intriga lui Rico, el reusise si distraga atentia. unchiului de la problema. zilei: disparitia ef. Era evident ca el dorea s-o revada. Se convinsese de asta ori de cate ori se priveau, 0 atingea din gre- seala sau intentionat. Spera din tot sufletul’ ca peste c&teva zile cand atmosfera se va linisti, totul si fie dat uitarii. ~ Da, draga. mea ? intreba unchiul. , Avea sansa si vorbeasci si iat& ci nu gtia ce si spu~ ni, Rico vorbise deja si pentru ea. — Voiam. si} stii ci-mi pace foarte ritu c& te-am iné @tijorat, sopti Sable... O sii-mi cer scuze si fata de cei- lalti, maine dimineaga. ~ Te inbim, Sable, si asemeni: tatilui tau, dorim din tot sufletul si fii fericit&: aici. si in siguranta. Un- chiul ei inainté si o imbratisi cu caldura parinteasca? Apoi, se intoarse spre Rico. Senor de Braganza, nu pot SA spun c& aptob ceea ce se petrece fara stirea meal Faptul ce esti’ aici fnsi, ca ai inteles cA nepoata mea vine dintr-o tara civilizatd si e mai putin obisnuiti cu salbaticia acestor finuturi, ma) determina si cred ¢4 te-ai purtat onorabil fata de. ca. Intinse mana spre Rico: Re= actia ta a starnit multi valvi in familia mea, dar s-am uitat ch odatii am: fost si eu: tina gi am aflat ce-nseam nit dragostea. Mainile barbatilor se stranseri: cu putere si Roberto. continua: Atata, timp cit Sable te vrea im peeajma ei, uga caset mele igi ¢ deschisi.=~ WA tuljumesc, senor, spuse Rico inclinandu-se ‘Cu respect. — Wndeva in cure, zgomgtul anor tropiitari atrase atentia Ibarbatului mai in varsta, care zise : _ = Se pare ci Luis si Tonisho s-au intors. Ma duc Si vorbesc cu ei si si le anunt pe Renata gi pe Rosina’ ‘ch problema noastri s Nu se asteptase ca el si sara in sus de bucuric, dae ici ca vest fie dezaprobati cu atafa Seer »Na ingelegi, tata. Simon yeea sA ne cAsitorim,” A wl-auzi!O si fie rare dezamigit cand 10 si-d Haas Am planuri mari pentru tine, draga mea. Aceste pla- uri ou-l includ si pe actorasul de mina a doua. Par. wh asta c, on-i asa ?* ghicise Jaime Guimares, clesi nm fusese niciodata interesat de viata spite a fiivei sale, de cand ‘acta revenise acasi de la colegiul pe care tocmai il absolvise. - »Da, Simon a terminat la Praxferd™, if infruntase ta, ,Tote-o zi va fi -celebru. Are talent si aati nemai- pomenit. grabise apoi sa descrie profilul grecese, piri! auriu, statuca impundtoare a tanirului, congticn- Wi ch nici una din toate aceste calitagi ar, fi fost pe placul lui Jaime. Ca si cum i-ar fi citit gandurile, el se Vsase pe ypate hohotind sfidator, in timp ce trupul ci ramisese miycat. Nu existase niciodaté o legdtura iad ine ci, Jaime se mmulfumise s-o trimiti la gcoala departe fi apoi se cufundase in afacerile lui incurcate.A ANGELA WELLS: Prapastia cate se cascase intre tatd gi fiicA oprise orice — fel de legitura, orice fel de limbaj comun, bazat pe afectiune. De cand sofia lui, Laura Armstrong Guima- res, o frumoasi cAntareati de cabaret pe care o intal- nise in Rio de Janeiro, il parasise pentru un alt barbat, ¢l isi cidicase in jurul inimit-un zid inalt, ascunzdndu-gi sentimentele faga de orice femeie. Din acea zi ttisté, Sable fusese lasata in grija doi- cilor, a guvernantelor si tn cele din utma a profesorilor. Traise an dupa an fara sd cunoascd itbirea, pani cand — il intalnise pe Simon... Atunci se: hotirase si nu-i mai permita lui Jaime sa-i dirijeze viata personala. »Tata, te cog..." incepuse luptdndu-se din greu cu lacrimile adunate in. colful ochilor. Wad ca ti-a venit mintéa la cap menina, o oprise — el in mijlocul propozitiei. Ai descoperit ci in_ viata exista si altceva in afara de cuvinte frumoase si rochii- scumpe ? Continuase fara si-i dea posibilitatea si spu- ni ceva, desi buzele ei care tremurau ingtozitor n-ar ‘fi putut sa rosteasci nici wn cuvdnt. Am crezut ca da- ca-ti voi da libertatea sa hotarasti singura, vei renunta — in timp la ideea absurda de a urca pe scena.* ] sNu voi face asta niciodati!-Inci mai dorese 34 devin cantireata... ca mama, De aceea te-am cugat si — ma lagi si iau lectii de canto, in acelasi timp cu cele de teatru si...” «Termjna cu. prostiile !" Zambetul de pe chipul bar- batului disparuse. Sable ficuse grescala si aduca vorl de Laura. Jaime se ridicase de la bicoul sau gi pas hotarat spre ea, apoi se oprise si i se adresase atat incet si cu atata tristete incdt ea facuse ochii mari, ta. ; »Draga mea Isabella...°. Refuzase. intotdeauna rosteasci numele intreg. vE o mace greseala 5 te.: uci’ pe lume un copil. M-a lar -clind miracolul s-a pee ne-a ee eins: tristere. s “Simon ou aparfing socal | paturi’ sociale, l eae birbat deosebit sine intelegem foarte bine." > E brazilian 2° Sores iy, el. wg Atunci cu siguranta nu ¢ birbatul potrivit pen tru Siac. Isabella. Dupa ce-mi inchei afacerile aici, in ceea ce 0 sit dureze cateva luni, 0 si ne intoar- in Brazilia, unde-ti voi prezenta un barbat adeva- mésura asteptirilor tale,“ ; Pe moment, ea crezuse ci glumeste. Apoi cand ii wirise fata serioasi, firi urma de zdmbet, pricepuse. Weel sa spui ci ai aranjat deja casitoria mea, ra- ti?" Inima ei o luase razna asemeni inimii unei pri- vighetori urmarite de ab tA se mies in se Mediu I". »Daci gandesti aga, inseamna ca banii pe care a . cheltuit pe educatia ta s-au_ tisipit “degeaba. Cunose multe persoane din inalta societate “care-si protejcazit urmasii aranjandu-le din timp cAsatoriile. SA stii ci au fost citsnicii foarte: fericite. “Modelul pe’ care-| «am in cap pentru tine trebuie s& intruneasci. dowd conditii : wi fie sAnditos si si se tragt dintr-o familie respectabila, ee tu, fiica mea, si ai tot ee doresti. alacuri de el * fwtnclusiv o cagiera ?° contraatacase ea revenindw si creada ceca ce togmai auzise. »Femeile n-au fost zimislite pentru a face oie ci pentru ase maria si a face copii.“ > Fata lui Jaime se albise de furie, dar Sable inci au terminase. ot soful asta despre care vorbesti cu atata patel e tor un tip inalt, tanar, frumos gi puternic ?“ Ochii et straluciser’ cateya secunde. Bannise chiar ca ¢l @ va_ strange de gat. dar conttar agteptarildt, tatél cise res | trasese la birou, facdand eforturi mari si se linisteasca. »Calitapile fizice ale birbatului mu reprezinta garan- fia unci casnicii durabile“, spusese linistit. Ea il privise tulburati, infigandu-si mainile in cu- reaua care-i’steangea mijlocul subtire. 4 all cunose foarte bine pe cel care a acceptat si-ti fie ‘sot. Familtile noastre nu locuit aldtari cand eram copii. Eu st Burico, taral lui, am fost prieteni foarte buni. Am crescut. impreuna si ne-am petrecut timpul i im- preund: pana tind, la douazeci si patru de ani; om in- talnit-e pe mama ta. Se oprise i in ochii lui se citea suferinga.. Sable simtise o durere in inim& si um tremur iaterior pe care nu si-} putuse explica. «Trei ani maj tarziu, Eurico s-a cisdterit cu Tolan da. o braziliancd frumoasa. Vocea lui devenise din now gtava, teidand amintiri care-] rascolisera. ,.Ea a murit un an mai tarzin, la nagterca copilului lar. Eurico a fost distrus. Am ginut legituca, desi eu lucram aici, in Lon- dra, incercand si-i ofer mameistale luxul pe care si-k dorca. “Lam promis tui Eurico ca mA voi intoagce st pri ee : Cu un efore supraamencse, Sable reugise si vor-_ — dar vocea ci sunase nefiresc, atrigand atentia tatiilui,P cei gnizeci de ani ai sai, Jaime Guimares. era } ei harbat atriigitor, la fel de atrigivar ca si bir- ' care-] alesese pentru fica lui. Numai cd Sable fu Riengiona s& se Casatoreasca cu unul dintre i fau mai degraba compatriotit tui. Nu vreau s& mA cisiitorese cu un barbat ales dina- “, fostise tremurind de frick. Era pentru prima oat @ind indraznise s4-i vorbeasci deschis. ,,f1 iubesc pe Si- Mon gi numai cu el vreau si m4 mirit, chiar daci ow ne dai consimpimantul. N-ai cum sa ma. opresti !* Pentru inceput pot si-ti tai alocatia anuala, apoi oa. te scot din testament. As vrea si vad si eu bar- care s-ar mai cas&tori cu tine fn aceste conditii !* »N-am nevie de banii tii! Si nici Simon! O sa vexi |" Dezgustata de santajul infiorator al tatalui ci, aler- fase spre us Iudndu-si geanta gi jacheta din mers.- Pa- ii o indrumaserd spre locuinta lui Simon Layton. Din clipa in care ajunsese acolo, evenimentele se derulaser’ cu repeziciune. Tanadrul fusese uluit de ves- tea ci sti propusese s& mai astepte cu cisitoria, daca Jaime se arktase atat de pornit impotriva lor. Dar Sable se aruncase in bragele lui plangind in hohote, dez+ villuind indurerat& ci nu ayea nevoie de acordul tata- Tui si ci avea de gind si se mirite cu cl chiar a doua wi. Dar toons nu se desfAsurasera asa... El o imbrigi- jase gi o siirutase, asigurand-o de afectiunea lui totalaj insistiind s& faci dragoste imediat pentru a uita de toa~ te necazurife. Sable cate dorise dintotdeauna si-si pas- weve fecioria pentru noaptea nuntii, se trezise pusa in situayia de a-gi sacrifica unica avurie, Il refazase, iar Simon fusese extrem de ineurcat la inceput, apoi brusead . ANGELA WELLS , foarte brutal, ingrozind-o cu o pasiune violent& aproape de nestavilit. Reusise si-l infrunte, apoi se despartisera, — Se intorsese la cesedinta tatdlui ci teista si tack in- fricogati de experienfa neplicuté pe care o triaise. Se agteptase ca Simon si fie mai entuziasmat in legaturi cu cisatoria lor. Hotirarea lui Jaime il schimbase brusc, intr-un barbat necunoscut si foarte violent, Oare ceea ce-i spusese tatal ci era adevirat ? Nu, nu, era cu ne- “puting! Felul in care Simon facuse dragoste cu ca nu fusese dovada cA o dorise, cA o iubea ? Intr-adevar, ‘nu- — mai ca reciproca nu’ era valabili. Desi il dorise la fel de mult, incercase din toate puterile sa-i faci pe plac, dar se intamplase aga de repede incit in loc sa-i ras- punda cu pasiune, trupul ci inghetase. Apoi, fusese zgu- duita de hohote de plans care, in cele din urmé, il obli- gasera sao lase in pace. Dupa ce’ se mai linistise, el isi ceruse scuze umil, implorind-o si-1 ierte s1 si-i acorde din nou tncrederea ei. Insistase chiar sa caute impreund o cale prin care sa nu-! mai supere pe Jaime Guimatés, deoarece cl, Simon Layton, nu dorea s-o sustragi victii de familie cu care fusese obignuith, i sugerase si astepte chiar pan’ cand avea si-si faci o carieri ca si-i asigure un trai decent. Ea se oferise atunci, cu lactimi in ochi, sA se angajeze gi si intretina ca vutoarea familie, dar Simon nu ac- ceptase. O saptimand mai tarziu, intro seara la cind, Jaime Guimares ii trantise pe mas& editia speciala a unui ziat — local, pe a c&rui prim& pagina se putea citi » ,,Necunos- cut in Brayne Temple“. Un cutit se rdsuci in inima Sablei cand incepu si parcurgai randurile articolului: ,,Simon Layton, un cent absolyent al colegiului Praxford, a fost selectionaFHICA NEASCULTATOARE 45 —————$—$$——$ juca in noua serie’,,Brayne Temple“ ce se va filma la drid... Nu fusese nevoie si citeasca mai departe. Chipul tatilui fusese suficient ca si inteleagi imediat eveni- mentele care se derulaser’ in. spatele cuvintelor ingirui- te in ziar. »Tu ai facut asta, nu-i asa?“ intrebase in soapta, Constienté ce efect neasteptat aveau banii asupra oame- nilor gi mai ales, ce relatii avea Jaime in zona de vest a Europci. El incuviintase, wlubitul tau mi-a facut o vizita." Cuvantul ,iubi- tul" fusese aproape scuipat de pe buzele lui. ,,Cand s-a eonvins ci nu am de gand s& va dau nici un ban, mi-a eerut, ca sd'te lase in pace, exact ceea ce ai citit mai devreme in ziar.“ alnyeleg.“ Numai datoriti mandrici reusi si opreas- eh laccimile ce amenintau si i se rostogoleascd pe obraji. wCe te face si crezi ch se va tine de cuvant >“ ~ Multec, minba filha. Totusi, in éazul in’ eare se rilzgindeste, am alt solugie : vreau ca tu si mergi pen- tru trei luni’ in Beazilia, fn vizita la . familia fratelui meu.’ ‘ Si dack cefuz 2 — desi-stia cA pierduse bata a ,Atunci viata ta va deveni un calvar. Pe perioada plecirilor mele vei fi inchisé in casa gi..." Diiduse din cap infranta. we De ce-mi faci asta, taté? Chiar crezi ca ¢ un pileat sf te indragostesti 2“ Paya lui ramasese impietrita. wNu. Sa fii imoral, desfranat, da. Layton a scdpat @ prin urechile acului cand'a adus vorba de relatia fei nae printée cei dowd sute ‘de actori care vor46 voastra intima, in speranta ci. va cosines ceva de me eat S det tat... cu si cha! ; a vucau sai stiu nimic.” Jaime igi ridiease mana ~ mare optind-o, ,,Raub s-a produs deja, Sper din tot su» fletul car sederea in Brazilia’ si-pi! bage mingile in cap 4 gi poate sa invefi de la verii tai ce-nseamn® dase moral si cespectul’ pentrw familie.” ‘ Barbia ei mica se ridicase cn incdpitanare ca de atatea ori cand refuzase im copilirie si accepte planu- rile pe care i le impunea. Se gindise la Simon, la cat ~de mult il iubea si la minciunile pe care’ fusese nevoit sit ¢ le indiuge lui Jaime. : Faptul ci tatil hotdrfse din nou in locul ci fi trezise o furie amestecati cu suferinta copilului, care fusese ~ odatd. Era de neiertat f Chipul lui, ramasese in. continuare neelintis,, fei ur- mi de zimbet. chiar si atunci, cind. incepuse si vorbeas~ e& din nou. 4 »Cu® putin: timp in urma, fir sh banuiaseda ce. s-a intamplat,, fratele mew w brimisi invitatie, aga: cl. © ma- mentul’ potrivit si le faci: o vizita, Sper sit te intorci re-- Ficuta. Ag vrea si mai stil ci singurul motiv penttu care tham permis. s& studiezi: actosia a fost pentru ch.” Se oprise s-o priveasc& si dacii obseryase dintii ei inclestagi de funie; mm spusese nimic. Alm considerat c& crai, ne- pregitita pentru viata de familie, desi’ in Brazilia fetcle de varsta ta au deja copii. Aim gresit procedind) aga, fa- vorizind: prim asta intéloivea ta cu persoane: cw arena imorale care te-au contaminat.“ Se optise, ofecindu-i apacene posibilitate, sargii aber i fe prictenié i pe sine. Ha ticuse,, amintindurgi bruse zi- cake ,Tacerea ¢ de: auc.eee li privise titent ochii mari, trigti si chipul palid, poi continuase | Gu anai mult blandete: ,,Poate orezi ci mu qin fla tine, * . Trebuie si iei insd in considerare ‘ca ‘te-am partca unci femei ‘eareami vatunca iin Tafa aventurile ei amoroasc.“ Ochii lui céiutaseri sparci tAspunsul ata- tor intrebiici misterioase (pe chipul ici. »Dupi ce mama > 'ta.ne-a ‘pacisit, a luat cu ca orice posibilitate de a mai aven urmasi. Tu ai rimas unicul meu copil... singuca Comoari... Trebwia si am grija lui. i Apoi, ii daduse adresa si o rugase sa-i serie. Ara> tase atdt de tanar. de chipes si de nobil, asemeni croi- lor pe cate-i jucase in piesele de teateu, incdt inima ei se topise pur si simplu. Uitase noaptea de teama traita intr-o intimitate ciudati, Se gandise doar la clipele pe trecute inainte, la conversayiile despre literatura si tea- -tru, la atmosfera placuté in care traisera, fl imbratisase asiguraadu-l de fidelitatea ci, iar © asigurase de dragostea lui nemutitoare. Tnainte _ despitrtire, igi promisesers cA teei luni mai tarziu, cd s¢ vor reintalni la Londra, si legalizeze legatura lor.