Reveniti de la studii din straindlate cAfiva tineri (P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, lacob Negruzzi si itu Maio oscu), congtienti de situatia sear a culturii romane, au hotarat infiinfarea la lagi, in 1863, a societatii ea oasociatic menitd s¥ aducd un suflu nou in cultura romana, Asocia- ee ‘bine organizata, aviind ° tipografie proprie, ° librarie si 0 revisté, jnfiintata in 1867 — ,, Convorbiri literare y unde vor fi publicate pentru intaia ara operele de valoare ale marilor clasici ai literaturii romane, Mihai Emi- nescu, Ion Creanga, IL. Caragiale gi Joan Slavici. Activitatea societatii Junimea se desfagoara in trei etape. Etapa iegeana (1863 — 1874) are un pronunfat caracter polemic i se manifes- ta in trei directii: limba, literatura gi cultura. In aceasta perioada se elaboreaza principiile sociale gi estetice ale junimismului. Tot acum se impune necesitatea educirii publicului prin aga-numitele ,,prelectiuni populare”. Organizate pe teme variate, in diverse cicluri sistematice gi tinute intr-o forma academic, ele au avut drept scop educarea publicului larg, care sa inteleaga cultura ca factor de progres si moralitate. Aceasta etap& marcheaza ciutirile febrile de modele apte sa asigure progresul la care aspira Titu Maiorescu. Interesul pentru literatura se manifesta din 1865, cand se avanseaza ideea alc&tuirii unei anto- logii de poezie romaneasca pentru gcolari. Chiar dac& nu au reusit sa-si duc planul la indeplinire din cauza faptului c& in literatura romana de pana atunci nu existau suficiente poezii demne de a aparea intr-o antologie, junimistii Feusesc totugi sd-si exerseze spiritul critic, pentru c& ei citesc in sedintele societatii autorii mai vechi, pe ale caror texte si-au exersat gustul literar. In cea de-a doua etapa (1874 — 1885), sedintele Junimii se vor desfasura la Bucuresti, dar activitatea revistei ramane la Iasi. Este 0 perioada de consoli- dare, in sensul cd in aceast’ etapa se afirma reprezentantii de seam ai dlirectiei noi” in poezia si proza romana: Eminescu, Creanga, Slavici, Cara- Biale. In aceasta etapd se diminueaza spiritul critic in favoarea judecatilor de impart Acum sunt elaborate studiile esentiale prin care Titu Maiorescu se : neplia sutentic Intemeictor al criticii noastre literare eae ee limbij lite, “ocuparile din domeniul civilizatiei, dar mai ales rah eee illic | are, Necesare $i pentru ca in 1860 se facuse trecerea de la alfal imbj 2 Cel latin. Maiorescu sustine utilitatea imbogatirii vocabularului IMbii rom : ro iu di ON romane Prin neologisme de origine romanica, intr-un studiu din 1881 . Sologismele”), ‘a ej: ae 5 * a iri lite- Tare” La a treia (bucuresteana) incepe din 1885, cand revista »Convorbiri lite 5 : is ceasta claps an Mutata la Bucuresti, ca de altfel intreaga societate Junimea. agi losofice « un Caracter Preponderent universitar, prin cercetarile istorice ne PS care le intreprind unii dintre membrii societii. Aparitia revise prelungeste pana in 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de Popular din primii douazeci de ani. 1. Prezentarea trasaturilor criticismului junimist in lucrarea ,,Istoria literaturit romidne moderne”, Tudor Vianu identig, trasaturile definitorii ale junimismului. a oo Spiritul critic cons in respectarea adevarului istoric in studierea trecuty i in cultivarea simplitatii; este combatuta falsa eruditie manifestata Prin fo) sirea de citre multi literati si jurnalisti ai timpului a unei limbi artificiale cq, s3-i deosebeasca fati de oamenii de rand; sunt respinse ,,formele fiird fond”. Spiritul filosofic scoate in evidenta faptul ca toti membrii Junimii au fos intelectuali reflexivi, cu formatie culturalé ampla, cu viziune generala, care. construiau aplicatiile pe o solid& baz teoreticaé speculativa, pe un rations ment firesc si care erau interesati de metafizica si de logica. Discursurile lo aveau ca model disertatia filosofica. Gustul pentru clasic si academic, adica pentru valorile clasice, este pro movat in detrimentul inovatiei. De aceea, junimistii au fost reticenti la mani festarile moderniste, precum simbolismul si naturalismul in literatura sav impresionismul, in pictura si in muzic Spiritul oratoric se naste din opozitia impotriva retoricii pasoptiste to mantice, mesianice, lipsite de echilibru, dar si din respingerea frazeologie politice parlamentare, a ,,betiei de cuvinte” specificd timpului, a abuzului de neologisme; junimistii impun un model de rigoare, ordine si armonie in pri vinta discursului. Ironia este folosita impotriva adversarilor Junimii, dar si pentru sanctiona tea defectelor din interiorul migcrii, astfel incat ironia se imbina cu autoiro nia; ironia junimista reprezinta si o forma a libertatii spirituale. ° 2. Rolul lui Titu Maiorescu de indrumator al culturii si al literaturi din a doua jumatate a secolului al XIX-lea Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu in cadrul societatii Junimea, im punandu-se ca adevaratul ei conducator, iar in cadrul epocii, drept indruma torul cultural gi literar. Domeniile de manifestare a spiritului critic maiorescian sunt numeroase limba romani, literatura, cultura, estetica, filosofia. Studiile sale de o important major pentru literatura romana sunt: a asupra poeziei de la 1867", structuratin doua capitole: , Condi ¢ materialé a poeziei” si ,,Conditiunea ideala a poeziei”; ,,In contra directiei de astiz! « in cultura romana” (1868), in care este formulata teoria ,,formelor fiiri fond’ ™ studiul ,,Asupra poeziei noastre populare” (1868), Maiorescu sustine culege"? de folclor a lui Alecsandri din 1852; ,,Directia nouit in poezia si proza rom a” (1872) ii aduce in discutie pe reprezentantii de frunte ai , directiei noi” if neasca poezie (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu etc.), dar si in proza (Alexandt! Odobescu, Ioan Slavici, Costache Negruzzi etc.); ,,Comediile d-lui Caragiale (1885) trateaza tema moralitatii in arta gi a inaltirii impersonale. Studiul ,£”""” nescu $i poeziile Iui” (1889) defineste totodat& profilul geniului in genet! ©sagen tv Eminescu in particular; in partea a doua a studiului, Maio- . incipalele coordonate ale operei eminesciene, la limba romani, teoria , formelor fird fond” are proiectit in Despre scrierea Timbei romine” (1866); ,,Limba romana in jur- 1868); ,Befia de cuvinte” (1873); ,,Neologismele” (1881). ree aratt astiel preocupat de problema ortografiei limbii romaine, Mrgtudine criticd fala de exageririle directieilatiniste, militears pen- normelor limbii literare moderne, ia atitudine impotriva exce- sonal sraseaZ’ Pl raportare er: pe resell u 5. proctin » studi Pree ia” sie din Austria ( Maiores adoptio traimpun gului de neo 3. Prezentarea unui studiu reprezentativ pentru modernitatea gan- dirii maioresciene si pentru criticismul junimist Unul dintre studiile reprezentative pentru spiritul critic junimist si pentru yiziunea asupra evolutiei fenomenului cultural este ,,In contra directiei de astitzi in cultura romana”, aparut initial in revista »Convorbiri literare’” (1868) gi apoi in volumul care reuneste cele mai importante studii maioresciene, ered logisme. itice”. are Maiorescu formuleaza in acest studiu teoria ,,formelor fiird fond” si se pronunta impotriva viciului radical al culturii romane din acea perioada, wneadevdrul”, manifestat jn toate domeniile vietii publice: in aspiratii, in politic, in poezie si chiar in gramaticd. De asemenea, criticul dezaproba fap- tul c& tinerii care au plecat la studii in Occident (in Franta si in Germania), incepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea, au preluat formele civili- zatiei apusene fara a le putea aplica fondului propriu de culturd, inexistent la acea dati. Maiorescu demonstreaz& (cu exemple extrase in special din opera reprezentantilor Scolii Ardelene) c& ,,neadewdrul” are radacini adanci in cultura noastr’, intemeiata la inceputul secolului al XIX-lea pe falsificarea istoriei, a etimologiei gi a gramati Inaparenta, romanii aveau la acea epoca toate formele civilizatiei occiden- tale (politics, stint’, ziare, academii, scoli, literatura, muzee, teatru si chiar o enttule) x8 a avea insa fondul necesar adaptiriiacestor forme, Maioresc insha dove preluarii formelor culturale din exterior. Acestea trebuie Mai lela specificul national si anticipate de crearea fondului. . ment de 'Scu sustine faptul c& aceste ,,pretenfii firi fiundament sunt un ele- Singura de Pripastie : fascinate de iluzi, st Pentru sustine rea fSranul roman, condamnata la suferintd spori ist ee cal fictiv al culturii romane. : Senumaj ics eI Corectare a civilizatiei romanesti fundamentate : “Sormeloy fra f iau masuri impotriva ei, prin descurajarea ee ae ti bine sa a @ fond’. Institutiile fiind cele care corecteaza mentalitati ply te maj pint AACeM 0 scoalitdeloc deci si facem o scoald rea [...]" si in gent ai bi, i iin ae In a oe x x ated Sing Net Du fie infiintate anumite institufii, dack nu existd manor ungiheluia ua Reo asigurarea bunel functionari a ee yg i Me pura eae fart culturi pote fc ft sd Maiorescu este implacabila: ,,Caci fard cull p aceasta forma binge oT Undid edtoarg q {ea cit la momentul firesc al dezvoltrii sale se we iresc [.-] pene ss Viebii Oppensett. gd... ay. # flew wy poate trat wt popor eA wi Dp & adancire a prapastiei intre clasele superioare, f pe baze fal- ior stfiinded: in Lupta intre civilizarea adevitrald $i intre o natiune rezistentit se nimice te nafiunea, dar niciodalé adevitrul.” 4. Exprimarea unei opinii argumentate despre importanta Criticis mului junimist si a lui Titu Maiorescu in cultura romana Teoria ,,formelor fiird fond” definegte sintetic starea culturii romane din; doua jumitate a secolului al XIX-lea. Criticismul junimist obliga la rigurozi ¢ tate, spirit stiintific, echilibru si elegant8, factori care au contribuit decisiy |; schimbarea infatisarii culturii romane. in alta etapa a dezvoltarii literaturii romane, anume in perioada interbe licd, de sincronizare cu literatura occidentala, teoreticianul modernismulu E. Lovinescu preia unele dintre ideile maioresciene, dar se raporteaza pole- mic la teoria ,,formelor ‘faira fond’.