infelegerea pottelor “Universul este schimbare, vata, noastra este ceea ‘ev fac si fie gandurile noastre.* “Marcus Aurelius (121-180 AD.) "-Meditafi", Cartea 4, 3 Generalitati Poftele sunt imitate in timp. Dack unei pofte nui se di ovr, fo Ty trece de a sine. Poe comode, dar nu dureroase, Pofta mi perturba ie ‘proportie funde- Poftel apactatea dumnneovoasta de aa deci. Potisle vA pot forta si va su: Duel lor. Pota in sine, daci mu ise da satisfac, ‘ramane inofensiva, In pofida ca- Duneliinofensv al poftel, in cazurile de dependents igrava, reacfionam fata de pot racer gum de ea ar depinde insési viata noastrd {fn afard de cazul c& simtifi o anumita pofti pe moment, toate poftele pe Care leati rata de ceresut. He vali angajatin dependent (coed ce fae pofta sa trea: ca), fie a disparut de la sine (desi sar putea sa nu ‘va fi dat seama ca acest lucru avea SS se intample). Chiar dacd doreati ca pofta sd continue, ea totusi a trecut. Poftele, la fel ca majoritatea ‘starilor mintale, nu pot persista_ ‘multa vreme, oricat ‘am dori noi asta. Sistemul nervos sé afla in perpetua schimbare, Fenomenul tipic pen- am dori noi acid de vegthe mu este concentrarea, cl distracts, Ganditiv la medi- tafe care e incercarea de ane concentra exclusiv gyre ‘unui singur subiect. Numai dupa o practica indelungata puteti ‘capabili de o asemenea concentrare, pentru un interval de timp ‘semnificativ. Schimbarile ‘consianie ale sisieruului nervos se produc ane e oare inca i.e infelegem Int. totu. Di fee, pputem profita de sin motive Pe «modifica char gi fra a Infelege pe deplin de c* ee fntampla. ste consintunest acest aspect al funcfiondril sistem} ners “principiul obo- onal eg pune ca sistemul nervos pur si simplu oboscse ‘sh rimand into sel St PUG rene lao alta. La fel ca no ingine, oi sistem nervo® °° plictiseste destul de repede. Tinaginati-va ca intrati into camer unde se miros urat si persistent. De- si mirosul nu jnceteaza, dupa cateva ‘minute deveniti mai putin constienti de el. Typ de psihoterapie comportamentalé noses 0 faci in felul Asta, 2-0 Dues erumeni™, ca si cum faptul ica peavoastra sii rar avea nici @ importanta). apt, nu se concentreaza asuPr= Tentativele de persuasiune ‘sunt ni le, pent Tetvecintelor negative ale ced unilatereponden(et Find uniaterale, ‘potti.com consstnare, daca hu reusil si Vl anal $5 prvi mainea de asamniu”. Tel acd reno se pot folsi pentru a obHE sperspectiva corecta asuPr@ ianpulepisoadelo de pot acti nicile din capit ‘afirmatiilor care Va Gar putea s4 fi auzit pe cineva Gaceriind 0 xpotts imposibil de ‘controlat* sau un auzit Pe ga, era foarte popula cxpresit Priracu’ m-a pus -0 fac". Cel coat aga ceva se insald. Adesor inse. panefi ca pe un soi de scuZi ala, Adesor Me anipulare. E posibil <8 vif spas cred cu care fatificare rational, o forma de ingelitorie asd cau altora, aceste lucrut. $i Rugy a vedem ott de reale sunt, ‘cain aceste a-Lauupld, presupundnd: conditii oricine sar creeazi dependenta, cu ‘Sinucigas, Sé schim! ars oc de a vi ameninta cu Dis Sie o suta de dolari pentru flecare ninutin care nu dati curs dependentei (asta ar {n- cite 0 Naase mi de dolari pe OF, Sau Te, in Gasprezece milioane de dolar Pe an). Cat imp va puteti abine, In asemenc® Tnprejurdri? S& presupanem c& ‘banii nu va inte- lim chiar atat de mult, dar allesy ‘ia, iar eu va ofer acel wert, eventual in doze mici si ‘eat timp puteli rezista? fia una jstolul, vi ofer ‘repetate. In aceste circurns! ? ” crept arfnevoie de 0 Taspat a Ga svi ope. Pentru ce A multi dintre noi, aceleast Telaie cu costurile, exist si ‘alta fata a monedel. rela oy suficient pentru a face Pe Ne ‘si se opreasca. aoe a dispozitie bauturl alcoolice, evi pe cele preferate, aga ca Mi ST atinge de 2. Am folosit mai are Lin jucdtor isi poate dori s4 oath gh cpcainomanului care ar putea ‘obtine bani vanzind c {nainte exemol i ile oxi in prevenirea dependence Pf c& pand gl cresterile modest ale accize c TL Cu cite mai mare eu atat scade mai Jor pe tutun sau alcool pr ot narfuri, 1a fel ca majoritates rafforlalte, se spune cA sunt mult vanzarea. Acest‘A, THOMAS HORVATH 120 sensibile la preturi*, fn industria alcoolului si in weer astfel ineat reprezentantil lor se impotrivese. GT foporitelor. Dimpotriva, ei sunt mult mat ‘binevoitori cu privire la campaniile de resi despre pericolele pe care le prezinta iprodusele Tor, poate fiindca aceste cam pani nu dau reaultate la fel de consistente she ‘consumului ca marirea taxelor. ‘Cand spuneti au m-am putut stapani, aceast# fnseamnd de fapt c& ali dorit si vi angela in activitatea care creeaza dependent, s/n ‘acel moment nu vali putut gandi trun motiv destul de convingator ca sa r-0 ‘facefi. In scenariul cu pistoluLla-tampla pe {aun mot propus, motivul era suficient de serios pentrs & ‘va determina si va oprit. ‘notive mai neinsemnate care var putea opri, i Exista si multe enorm de la un individ Ia altul. ore umn am ardtat in Capitol 7, tof invidizi afectati de dependenti exercita un i Yedica sa sufere in proportie ‘anamit grad de control, dar nu indeajuns pentru %¢ impiedi fs fi 5, Daca ridicati acest nivel al con- anifieativa consecintele negative ale dependenies Serco sat pentru a elimina consecintele nefase semin/ ica ‘ale dependentei, cereremanetltotuel implicat in actvitatea. sat substant oor creeaza dependent’, dar a face cu moderarea. Spundndu-vi ca val pierdut controlui, pierdeti din ve- aver de ge control pe cared aveti deja In loc de a face = 2 bine identifica seri nivel de control si cauta{i moduri de a progress pornind de-acolo. nivel dt sigur, une lucruri asupra cbrorazu ave dec u control foarte redus, cate tin deloe, Geea ce vise intimpla pravenind din surss Cee este adeseori Somplet in afara controlului Gumneavoastré (de ‘exemplu, va tamponeaza din spate un fr eber la lumina rosie a semaforului), Uneori ins Ser ‘anumita influenta si ast pra ucrurilor pe care ni le fac ati (conducdn sau macar re Face, unele accidente). Pe de alté parte, din propriul nostru comportament ste, in esenta, incontrolabila. Murim, stra fam, cldem de pe picioare de este, In eoeractam infect @i reactionam fai de ele. Desi puto influenta intr-o ontractim inert acestor evenimente situa in care se produc, ¢ clar tga totalmente sub controlul nostra, daca dorim wea eisfim acest control, Cand nu nil exerci, spunem In esenté c& mu ne inte- aa er eajung ca wo facer, ca mu e destul de important sf ne OPE sine mo "ese et culegem roadele dependent si suntem spas ssuportim cos- turile, Daca acestea cresc {in continuare, insa, cu pul putem ajunge sa le simtim. ture, Dac de noroc, hotéram si ne schimbém Inainte ca.aceste costuri sa devina serioase sau de lunga durata. ioase Siyim problema si dintr-o alti perspectiva, Cum at 5 © dependent complet _scdpatl de sub contro"? Pentru un bautor, ar Insemaa sf Cestop< © sticla gi 0 com _scdatl de oa hilar apol sh teacd la urmétoarea 8&8 Sc ‘acelasi Iucru, con- sume tot asa pana la plerderea cunostintel. Desi unit baled ‘adolescent beat ca Spud tot 54 Pam singurelecazuri de baut in acest mod, Chiar #9) adolescent, Honal a euya se-apuca iar de bat imediat cei revin dest conceptul de pierdere in mot iva controlulu ar presupune 0 asemenea attudine, ‘Fumatorul scdpat se sub controlar fume figaré de la ara (una dupa ita, cat mai rapid posibil), de cénd se {eeste din sommn si pénd adoarme. Insi chiar si vfamatoril inveterati"o las mai moa srezeste dn sore J aeipat de sub contro arjuca incontinut, eventsa {intrerupéndu-se le uncon nance on a doarma, cind Ml june oboseals, panei ‘consuma toate‘Sex, droguri alcool, pocher si cicocolati 121 resursele financiare cu putinta. Desi fiecare dintre fe intamplé aga ceva in realitate. etl poste fi comparat uneori cu patrunderea pe un nou tertoriu, pent © 2 rege deacolo informafi, Cateodata, invatatul presupune obfinerea ‘inel noi perspec- Tene de ire ia ceea ce se ala chiar in fala Gumneavoastra. Conceptul de wpierdere te re afoot menginut in f(a noastra mai multévreme, Ceea ce trebuie Sint acer chimb este ci intotdeauna exist un anuit nivel de contro}, a unde c trolul e prezent intr-o oarecare ‘masura, el poate fi accentuat._ Sar putea sa va simtiti ont int tmbarea ineepe cu recunoasterea proprilor forte deja existente aceste scenarii este posibil, rareori neputincios, ‘i amplificarea lor pornind de la aceasta baz. Pofta nu este periculoasa Pe lang teama de disconfortul poftei, unii inv se tem c& starea de pofta in inatoare, Poate c&, dacé o anumita pofti ma chi- sine ar fi oarecum periculoasa sau dau ait o voi lua la fuga urland, ori am sa fac cine nujeste prea mult, am si innebunesc, stie,ce lucru cu adevarat jenant? {e Capitolal 7, am notat cd cel mai bun prezicdtor al viitorul trecutul, Cat rau. facut pani acum pofta? Prin comparatie, citcde mult vai tem de asemenea vatimai Pericolul poftel const exclusiv in faptul c mareste ‘posibilitatea de a va angaja in ac- tivitatea care creeaza dependenfa. Dacé nu dai curs Ps vite face este ova distraga pentru un timp atenfa, Daca rane concentrat aoa edu irafonale in legaturd cu pofta, cum af ft chestia asta Pou Her Based", e esc si fifi destul de tulburat. Dar aceasta tulburare nu & cauzatl de toc de propria dumneavoastri react fat de gandurileirationsie asociate cu pofta. Partin noroe si de-acum sufcient cash combatet aceastd gindire irationala Dependenja ca supraviefuire: »Nu pot tal fird astal* Exista o serie de aspecte frapante ale tenacitatii oricarei dependente cu adevarat grave. Multi indivizi ‘atinsi serios de dependenta par ‘sf inteleaga ca analiza costuri/ al costurile decat beneficiile. Fear oe dependentei lor dezvaluie cu ct mat mari sunt ‘nd ca dependenta nu le mai face nici o plicere. Si, cu toate Sar putea chiar sa spur Sar pues finda, gi declara c& sunt obligali 0 facd, sau alte cuvinks 8 acelasi sens. aoe ee ar 0 anumita masura de control, dar nu sunt consti ct de mult control pes evar daca recunosc absurditatea si autodistructivitatea ‘dependentei, teama lor a na putea reinta in legdturd cu substanta san cu activites coe creato e foarte dc ant Piensitatea acestl spaime aminteste de frca pe care o Poste simti cineva cnd viata sa e in pericol Ee enfei, pofta devine dea lungul mpulu un semnal ears provoaca ornate supravietuire, And vedet un ursin pidure, va mobil pent ‘suprar react ic individulafecat grav de dependent are o poft, pare ‘sh se mobilizeze trintro reacte similari, Pe parcursul timpulul, pofa ‘a devenit, int-o tot mai mare gi rine t mdstra, un semnal cd arf fn joc insast supraviefuirea individului. Si vedem ‘cum se poate intAmpla acest lueru. m Se poate ugmele vil sunt orientate spre a supravietul, Pots, io diversele sale for- ime, este unul dintre mecanismele care ne ajulé si ‘Supravietuim. Datorita poftei,‘A. THOMAS HORVATH ‘bem lichide. Prin garter, foarte hresc 4 mancita # a naen cu regularitate. In cazil dependentel. poftelorfundamentale 250ca si turd pofte pentrs una pot mai multe substante Sai atoare de "Poftele care crecaza sau dent sunt apoi sustinate de si asi intensitate c2 §1 POF tele fundamentale, ‘in scopul ca poftele creatoare de depent smetune,tebuie si se parenrgs cAters oT gra un anumitinteval de OP iar dependenta tr entre tru ca macarwnul dintre sisters sprale Supravietuire. Sdinta mal are sare rnd Ingelegere a acestora at Pr jel, Totus, haideti se de dependenta ca find 2 guntem conditionati negatit nck de ta nastere, si mancim i pf a in funcioncaza creierul. Dest e tentant sa ne imagi in de invatat si actionat inte grata armonios, realitaten © eh in multe privinte creierul constituie un set de sistoe Sifunctionare autonoma care 1 fntotdeauna se coordoneaza St ‘comunica bine intre Je. Ganditiva la urmatoarele Vaati taiat la deget. Va doare. fl spilati i-1 bandajati, sifaceti tot ce mai e ne cost Sentra a vindeca in mod consent Tr ia impiedica vatamarea si 5¢ centreze Desi nu va mal ramas de ign Fm care sa va motiveze 44 aati degetul, durerea persist: De cat fomul din crelercare genereazs du- ri tte afectat de eforturile Pe care ti facut pentra deget. Intra sisson rene ni at nar trebul ca Gurerea A ncetere Miapa aplicarea bandajulti? Intro sdmbité sear, cepind dea doua zi si tineti regio. Calculati un bugetzlnie de’ entra supraviefuire, dar totodata destul de putine ca te i buget, desigur, cot fine mai putine calor dec a i, Luni, cand vA terminal Bina, cu portia ef redusd dar nut ancare, mca va mai e foame. Intr-n sistem bine ‘integrat, foamea Ja sfarsitul mesei? inchideti ochii si imaginativa care afi copilérit, sau un alt loc pe care! ccunoasleti foarte bine. Privii in ur “a plimbati prin exteriorul crprin intriorul el. Apol,revenii Pe frecut, dar observativa si 31 Pi Cei mai multi dintre nol f ‘sub pleoape, ca si cum ar vedea ea adevarat ceca ce-si imagineaZs. chil nostri mu vad decét inte- oral pleopelor, dar ei se rotesc si se ajusteazi ca si cum ‘imagines ar fi real Fiun sistem bine integrat, vi Sa ‘mai migca ochii? Poate vi mai aminti ci va wandeat céndva cf un anumit lucru era peri cuioy, dupa care vat dat seama cl 0e rT 1 acd wati temut de el 0 wre ime, frica nu va trece numal ‘finde’ afi infeles adevarul ‘Multi fobici recunos¢, ‘i afara situafiel care le declanseara Hote cd spaimele lor sunt trationale, 12Sex, droguri, alcool, pocher si cicocolata contextul situatiei, aceasta putere de a recunoaste este mult mai redusd. Cu acel prilei, ei actioneaza ca si cum ar fi in joc viata lor. Intran sistem bine inte- ‘grat, teama n-ar fi intotdeauna proportional cu pericoiul, asa cum fl infelegem Ja nivel rational? Sar putea sé mai tineti minte celebrele experimente ale lui Pavlov cu cfinii. Era inserat pe cale chirurgicalé un tub pentru a mésura salivatia, apoi se ac- fiona o sonerie, siimediat cainefui i se didea de mancare. Dupi cateva asocieri repetate ale soneriei cu méncarea, céinele incepea si saliveze de cum auzea semnalul. inainte de experiment, numai mancarea ff provoca salivatia, nu si so- neria. Dupé experiment, ambele i-0 provoaca. Imaginativd aceeasi experienta efectuati cu o fiinti omeneasca. lar acum, inchipuitiva cé-i spuneti individului respectiv cé experimentul s.a terminat, iar semnalu sonor nu va mai insemna ci primeste de mancare. Si, in sfarsit, sunati. Individul va salival Poate afi remarcat cd, pe tot parcursul acestui manual, v-am sugerat incontinuy si va folositi imaginatia. Imaginatia este una dintre caile pe care puteti face ca lipsa de integrare din creier s& actioneze in folosul dumneavoastra. O experientd imaginara poate avea aproape acelasi efect cu una reala. Practicarea unei indeletniciri in ima- ginatie, de exemplu, poate imbunatati indemanarea, chiar si atunci cand nu aveti pos- bilitatea sa exersati in realitate. Daca sunteti pianist dar nu va puteti ageza la pian (eventual pentru ca va aflati intr-o célatorie), nu e imbucurator sa stifi cd exersatul in imaginatie poate fi folositor? Se pare c3, dupa experiente repetate cu dependena, unul sau mai multe sisteme cerebrale judecé efectele dependentei ca find cruciale pentru supraviefuire. Prin ur- mare, cdnd survine pofta, ea nti mai reprezinti doar un indemn de a va face o placere sau de arezolva o problema. Acum poftae interpretati, cel pufin de cétre acel sistem al creierului, ca un semnal ca supravietuirea e in pericol. Apoi, sistemnul respectiv le eg Sian A efi ars a pe ele, Sel ti se Honaie nu ncearca sé interpreteze mesajul pe care Jeoeptonat. Pur simplsaconeazd pe baza ica un compute — care nicodats naked mde Glee Dacé reactionati incet fata de pofti, sau nu actionati deloc, sistemul cerebral care interpreteaza pofta ca pe un semnal de supravietuire crede c& veti muri, Datoritd re- lativei autonomii de functionare a sistemelor din creier, cele care inteleg ca mu veli mu- ri nu sunt neaparat capabile sa treaca peste decizia sistemului care emite semnalele de panicé, nici peste actiunea sistemelor care mobilizeaza eforturile de supravietuire. ‘Aceasta idee a sistemelor cerebrale autonome poate explica si ,comportamentul automat” pe care il descriu multi atunci cind incearcd sd se schimbe. Daca un sistem al creierului a decis si se angajeze in dependent, indiferent ce parere au celelalte sisteme despre aceasta actiune, el poate pur si simplu sa mearga inainte si so faca. Alte sisteme cerebrale devin constiente ulterior de acest comportament gi se intreaba ce S intémplat: ,M-am pomenit cé stiteam in fata frigiderului si tocmai muscasem in placinta cu branzi, iar ultimul lucru pe care-mi amintesc cé1 facusem inainte era ci ma aflam in living si ma pregiteam sa lucrez ceva, Am ficut totul pe pilot automat: am luat farfuria si cutitul, am, tat o felie si am muscat din eal" Cu cat dependenta e ‘mai grav, cu atit e mai comun comportamentul automat.Sex, droguri, alcool, pocher si cicocolata contextul situatiei, aceasta putere de a recunoaste este mult mai redusa. Cu acel prilej, ei actionegad ca si cum ar fi in joc viata lor. Intr-un sistem bine inte- (grat. teama nar fi intotdeauna proportionala cu pericolul, asa cum il infelegem Ja nivel rational? Sar putea sé mai tineti minte celebrele experimente ale li Pavlov cu cdinii. Era inserat pe cale chirurgicalé un tub pentru a mésura salivatia, apoi se ac- tiona o sonerie, si imediat cdinelui i se didea de méncare. Dupi cateva asocieri repetate ale soneriei cu méncarea, cdinele incepea sa saliveze de cum auzea semnalul. Inainte de experiment, numai méncarea fi provoca salivatia, nu $i 80- neria, Dupa experiment, ambele i-o provoaca. Imaginati-va aceeasi experienta Gfectuata cu o fiintd omeneasca, lar acum, inchipuifiva c&i spunett individului respectiv cd experimentul sa termina, iar semnalul sonor nu va mai insemna ca primeste de méncare. Si, in sfirsit, sunafi. Individul va saliva! Poate afi remarcat ca, pe tot parcursul acestui manual, v.am sugerat incontinuu si va folositi imaginatia. Imaginatia este una dintre caile pe care puteti face ca lipsa de integrare din creier sa actioneze in folosul dumneavoastra. O experienta imaginara poate avea aproape acelasi efect cu una reala. Practicarea unei indeletniciri in ima- ginatie, de exemplu, poate imbunatati indemanarea, chiar si atunci cnd nu aveti posi- bilitatea si exersati in realitate, Daca sunteti pianist dar nu va puteti ageza la pian (eventual pentru ca va aflati int-o calatorie), nu e imbucurator sé stiti cA exersatul fn imaginatie poate fi folositor? Se pare c, dup experiente repetate cu dependenta, unul sau mai multe sisteme cerebrale judecd efectele dependentei ca fiind cruciale pentru supraviefuire. Prin ur- mare, cénd survine pofta, ea nu mai reprezint’ doar un fndemn de a va face 0 placere sau de a rezolva o problema, Acum pofta e interpretatl, cel putin de cétre ace! sistem al creierului, ca un semnal c& supraviefuirea e in pericol. Apoi, sistemul respectiv le ‘transmite semnalul gi altor sisteme, activandwle eforturile ‘de promovare a su- raviefuiri. Sistemele astfel atenfionate nu Incearcé s& interpreteze mesajul pe care au receptionat. Pur si simplu actioneazi pe baza lui, ca un computer — care niciodata nu face ce vrei sé facé, ci cei ceri si facd. Dacé reactionati incet fata de poftd, sau nu actionati deloc, sistemul cerebral care interpreteazi pofta ca pe un scmnal de supravietuire crede ca veti muri, Datorité re- lativei autonomii de functionare a sistemelor din creier, cele care inteleg ca nu veti mu- rinu sunt neaparat capabile sa treaca peste decizia sistemului care emite semnalele de panica, nici peste actiunea sistemelor care mobilizeaza eforturile de supravietuire. ‘Aceasta idee a sistemelor cerebrale autonome poate explica si ,comportamentul automat" pe care il descriu mulfi atunci cand incearca sa se schimbe. Daca un sistem al creierului a decis si se angajeze in dependent, indiferent ce parere au celelalte sisteme despre aceasti actiune, el poate pur si simplu s& mearga inainte si s0 faca. Alte sisteme cerebrale devin constiente ulterior de acest compor tament si se intreaba intimplat: ,M-am pomenit ca stiteam in fala frigiderului si tocmai mugcasem din plcinta cx brane, iar ultimul lucru pe caremi amintesc c&- facusem inainte era ci ma aflam ia living si ma pregateam sa lucrez ceva. Am facut totul pe pilot automat: am luat farfuria si cufitul, am, taiato felie si am mugcat din eal* Cu cat dependenta e mai gravi, cu att e mai comun comportamentul automat.