Cuprins

Introducere...3 1. A ezarea geografic i cadru natural..............................................................4 1.1. A ezare i limite.................................................................................................................................. 1.2. Relieful i structura geologic ........................................................................................................... 1.2.1. Structura geologic i evolu ia paleogeografic a teritoriului............................................. 1.2.2. Unit ile de relief................................................................................................................... 1.3. Solurile................................................................................................................................................. 1.4. Resurse ale subsolului........................................................................................................................ 1.5. Clima................................................................................................................................................... 1.6. Re eaua Hidrografic .......................................................................................................................... 1.6.1. Apele subterane..................................................................................................................... 1.6.2. Apele de suprafa ................................................................................................................. 1.7. Flora i fauna...................................................................................................................................... 2. Considera ii geoistorice............................................................................................................................. 3. Popula ia..................................................................................................................................................... 3.1. Dinamica popula iei........................................................................................................................... 3.2. Densitatea popula iei.......................................................................................................................... 3.3. Mi carea natural ............................................................................................................................... 3.4. Mi carea migratorie........................................................................................................................... 3.5. Structura popula iei............................................................................................................................ 4. A ez rile umane....................................................................................................................................... 5. Activitatea economic ............................................................................................................................. 5.1. Activitatea economic specific sectorului primar........................................................................... 5.2. Activitatea economic specific sectorului secundar....................................................................... 5.3. Activitatea economic specific sectorului ter iar............................................................................. 6. Activitatea cultural artistic ..................................................................................................................... 7. Turismul....................................................................................................................................................
1

8. Analiza S.W.O.T...................................................................................................................................... Concluzii.......................................................................................................................................................... Bibliografie......................................................................................................................................................

Introducere

1. A EZAREA GEOGRAFIC A ezare i limite

I CADRU NATURAL

1.1.

Jude ul Satu Mare este situat la marginea Nord Vestic a Romniei (Fig. Nr. 1), n zona de contact a Cmpiei Tisei cu Carpa ii Orientali i Podi ul Some an, ntre 47 23 i 48 06 latitudine nordic i 22 18 i 23 37 longitudine estic , fiind delimitat, spre est de jude ul Maramure , spre sud est de jude ul S laj, spre Sud de jude ul Bihor, spre vest de grani a de stat cu Ungaria, iar la Nord de grani a de stat cu Ucraina (Fig. Nr. 2). Punctele extreme ale jude ului sunt: Tarna Mare la nord, Lelei (comuna Hodod) la sud, Huta (comuna Certeze) la est i Sc ri oara Nou (comuna Pi colt) la vest. Distan e rutiere: y y y y y y 613 km de Bucure ti 580 km de Viena 536 km de Brastislava 330 km de Budapesta 2.400 km de Bruxelles 2.100 km de Paris de 4.405 km, din care 2/3 este Puncte de trecere a frontierei (vam ): y y y y y Petea (rutier) Halmeu (rutier i feroviar) Urziceni (rutier) Berveni (feroviar) Satu Mare (aerian)

ntre aceste limite, jude ul Satu Mare are o suprafa 1,85 % din teritoriul

ocupat de cmpie. ntre celelalte jude e se afl pe locul al 36 lea ca suprafa , reprezentnd rii, dar pe al 28 lea ca num r de locuitori, tot cu aceea i pondere de 1,8 % n popula ia rii. Jude ul Satu Mare cuprinde: 2 municipii: Satu Mare (115.630 locuitori) i Carei (23.268 locuitori) 4 ora e: Negre ti Oa (13.956 locuitori), T nad (9.649 locuitori), Livada (7.004 locuitori), Ardud 56 comune (avnd 226 sate 206.593 locuitori)

Fig. Nr. 1: Localizarea jude ului Satu Mare n cadrul rii (sursa: http://www.ro.wikipedia.org)

Fig. Nr. 2: Harta jude ului Satu Mare + vecinii s i (sursa: http://www.satumare.insse.ro/)
5

1.2.

Relieful i structura geologic i evolu ia paleogeografic a teritoriului

1.2.1. Structura geologic

Cea mai mare parte a teritoriului se ncadreaz n marea unitate structural a Depresiunii Panonice, respectiv n compartimentul s u estic, cunoscut n literatura geografic sub denumirea de Cmpia Tisei i mai precis n sectorul Nordic al acesteia Cmpia Some ului. Aceast cmpie, cl dit din materialul adus de ruri din regiunile de dealuri i mun i, care o flancheaz la est i sud est, este o unitate relativ tn r (Fig. Nr. 3).

Fig. Nr. 3: Harta geologic a jude ului Satu Mare (sursa: Andrei Bogdan, Judetele Patriei: jude ul Satu Mare, pag. 12 )
6

C tre

sfr itul

ter iarului

(levantin),

fundamentul

Depresiunii

Panonice

se

compartimenteaz prin fracturi, iar blocurile rezultate sufer mi c ri de scufundare inegal . Blocul some an, care se scufund mai mult dect cel al Nirului, devine bazinul unui lac, izolat de lacul panonic central. Acest lac, n timpul pleistocenului, se colmateaz i d na tere unei regiuni de cmpie joas , str b tut de o re ea hidrografic foarte instabil care gravita spre an ul tectonic al Ierului. n acela i timp, se delimiteaz zonele marginale, care, fiind mai pu in afectate de mi c rile de scufundare recente, r mn suspendate fa platforme sau de prispe mai nguste, printre care se num r Some ului i Brc ului. Procesul de scufundare continu i n holocenul inferior, dar cu maximum de intensitate n zonele periferice ale depresiunii n cazul nostru depresiunea Crasnei inferioare.ntruct scufundarea de la marginea nordic a Depresiunii Panonice a fost mai accentuat , re eaua hidrografic a Tisei superioare inclusiv Some ul p r se te albia Ierului i se ndreapt spre actualul s u curs. Tot n acest timp se formeaz Piemontul Codrului i cmpiile subcolinare, a Sant ului i a Livadei. Ca urmare a evenimentelor geologice din ter iarul superior i cuaternar, n sectorul nord estic al Depresiunii Panonice s-au individualizat dou categorii de unita i tectonice: a) Unit i de bazin, din care pe teritoriul rii noastre, respectiv al jude ului, se afla o parte din blocurile Some an i al Nirului, depresiunea Crasnei inferioare, cu fostul bazin al Ecedei i an ul tectonic al Ierului. b) Unit i de bordur , care cuprind: Platforma marginal Piemontul T nadului (Dealul Toglaciului dup a S l janului, cu de V. denumirea dat de cmpie, sub form de i Platforma S l jan , dintre v ile

Mih ilescu), masivul cristalin Culmea Codrului i prispa piemontan din fa a lui, bazinul neogen al B ii Mari i Depresiunea Oa ului i colinele exterioare ei. Cmpia Some an a trecut prin acela i proces de evolu ie geologic ca i ntregul bazin panonic, i anume un proces de scufundare, nso it de altul de colmatare. n acest proces se pot deosebi dou metode de evolu ie: n cadrul unit ii de bazin i n al celei de bordur . n unitatea de bazin s-a manifestat scufundarea lent pn n zilele noastre de o sedimentare fluviatil i continu , nso it de o sedimentare foarte activ , ini ial de natura marin , apoi fluvio marin , la rndul ei continuat i eolian , care a depus o stiv de depozitare

de grosime mare (100 150 m), formate din argile, nisipuri, pietri uri, loessuri sau depozite loessoide. n unitatea de bordur evolu ia a fost mai complicat , pentru c aici a ac ionat un num r mai mare de factori, inclusiv cel climatic, deoarece evenimentele se petreceau tocmai n perioada cu cele mai frecvente schimb ri climatice (perioadele glaciare i interglaciare din cuaternar), care activau ori ncetineau procesele de denudare. Acest fapt rezult din ns i succesiunea de argile, nisipuri i pietri uri a acestor depozite din zonele de bordur , care dovedesc o alternan subcolinare. Retragerea lacului panonic din aceast regiune a nceput la sfr itul levantinului i a continuat n tot timpul cuaternarului, pn aproape n zilele noastre, tiut fiind c ultimele lui vestigii mla tinile Ecedei au fost lichidate prin desecare abia spre sfr itul secolului trecut i nceputul celui actual. Pe m sura retragerii, marcate de cel pu in patru nivele de terase, procesele de acumulare naintau spre interiorul lui. Drept urmare a modului complex de formare a zonei de bordur , delimitarea dealurilor piemontane sau de platform de cmpiile subcolinare, sau de terasele etajate ale rurilor Some i Crasna este foarte dificil , ntruct trecerea de la o form la alta se face pe nesim ite. Lipsa unei denivel ri mai clare, a unei deosebiri mai pronun ate de facies geologic, sau a unui contrast de peisaj natural i economic oblig la o delimitare arbitrar sau conven ional . innd seama de ansamblul condi iilor n care s-a format ntregul sector nordic al Cmpiei Tisei, inclusiv evolu ia unitar a re elei hidrografice, cu toate consecin ele ei, se poate vorbi despre o cmpie a Some ului, care se ntide de la ultimele prelungiri vestice ale sistemului vulcanic Oa Guti, pn la marginea cmpiei nisipoase a Nirului. Ea prezint acelea i caractere geologice, geomorfologice, geobotanice i, n general, de peisaj umanizat. Pentru regiunea de cmpie, mai caracteristice i mai importante din punct de vedere practic sunt forma iile cuaternare, de origine lacustr , fluvio lacustr i fluviatil . Pleistocenul este reprezentat mai ales prin depozite lacustre loessoide i de argil ro cat , iar holocenul prin depuneri fluviatile (mluri, nisipuri, pietri uri) i fluvio lacustre (forma ii argiloase, turboase i turbo argiloase), cum sunt cele de pe teritoriul fostei mla tini Eced. Sedimentarea din cuaternar n cea mai mare parte a regiunii de cmpie s-a petrecut sub forma unui vast con de dejec ie al Some ului, ceea ce explic stratifica ia haotic .
8

a unor faze de eroziune i transport foarte activ, cu faze de acumulare

Importan a practic a forma iilor cuaternare de pe cuprinsul Cmpiei Some ene const , pe de o parte, n rolul lor pedogenetic, dnd o gam variat de soluri, iar pe de alta n condi iile hidro geologice pe care le-au creat, asigurant de surse de ap potabil de bun calitate pentru a ez rile omene ti. Depresiunea Crasnei inferioare, care s-a individualizat n partea vestic a blocului some an, la contactul cu cel al Nirului, a dat na tere unei cmpii joase, slab drenat parte nml tinit , Cmpia Ecedea, care a fost desecat abia de un secol ncoace. Blocul Nirului, din care numai o mic parte se afl pe teritoriul rii noastre, are la baz forma iuni pleistocene (argile, nisipuri, pietri uri), groase de 150 160 m. Nisipuri din aceste froma iuni au constituit materia prim a activit ii eoliene din care au rezultat dunele actuale. an ul tectonic al Ierului, s-a format ntre blocul Nirului i Platforma S l jan , deschiznd drum de retragerea apelor lacului some an, iar mai trziu, servind ca albie de scurgere a sistemului fluviatil al Tisei superioare. Dup pierderea acestei ultime func ii, s-a transformat ntr-o zon de divagare, cu tendin e de nml tinire, oprit prin lucr rile de hidroameliora ii, care se execut n prezent. Cmpia Some ului este flancat la est i sud est de o zon muntoas vulcanic cu depresiunea ce o ncadreaz din fa a ei. Sistemul vulcanic Oa Guti, este alc tuit din roci eruptive noi (neogen), de natur efuziv (andezite, riolite, dacite), acoperite par ial de aglomerate caolinizate i de tufuri vulcanice ce s-au format din lava erup iilor vulcanice, care au nceput n helvetian i au fost distruse n cea mai mare parte de c tre agen ii modificatori externi, eroziunea diferen ial crend acele m guri izolate, ca Pietroasa, Cet eaua Mare i Mic , Heghiu Mic s.a. Masivele vulcanice ncadreaz depresiunea intramontan a Oa ului, numit sedimentare, intercalate cu forma iuni vulcanice Bixad, Trip, Tr ol etc.). Peste tot se a terne cuaternarul, cu depozitele sale piemontane i aluviale de lunc i de teras . Dar, rolul cel mai important n formarea i dezvoltarea intern a depresiunii l-au jucat
9

i n bun

i de o zon de cristalin, cu piemontul ei, iar la sud de regiune de

platforma care face parte din Platforma S l jan (V. Mihailescu, 1966), cu cmpia subcolinar

ara

Oa ului, care s-a format pe locul unui fost golf al M rii Panonice, umplut cu depozite i material piroclastic. Aici pontianul, reprezentat prin marne i nisipuri, cuprinde i intercala ii slabe de lignit (Negre ti Oa ,

procesele vulcanice, care au determinat sensul de dezvoltare ulterioar a reliefului, des vr it de eroziunea fluviatil i de ceilal i factori modificatori externi, care, prin v ile epigenetice pe care le-au creat (Lechincioarei, Turului i Talnei), i-au asigurat continuitatea leg turii cu Cmpia Some an , peste bariera vulcanic ce o m rginea spre vest, dnd na tere actualei configura ii a reliefului. Dealurile actuale din Depresiunea Oa ului nu sunt altceva dect resturi din suprafa a piemonturilor de acumulare, fragmentat de apele curg toare, n care se desprind dou trepte, una mai nalt , puternic erodat nclinat i afectat de alunec ri de teren, i alta mai joas , u or i mai pu in fragmentat piemontul propriu-zis.

La vest de Some , blocul some an este m rginit de Platforma S l jan extern cu masivul cristalin Culmea Codrului, care nu este altceva dect unul din vrfurile vechiului lan muntos scufundat i necat n forma iile sedimentare mai noi (pliocene i cuaternare). n fa a lui s-a format o ngust mp durit , parte cultivat . Caracterul de platform (straturi orizontale) este mai evident la vest de valea Crasnei Piemontul T nad unde eroziunea fluviatil a creat un relief colinar, n cea mai mare parte luat n cultur . n fa a ei a luat na tere cmpia subcolinar a Sant ului. 1.2.2. Unit ile de relief La marginea de est i de sud est a jude ului se nal culmile nu prea nalte ale prisp piemontan (structur haotic ) cu aspect colinar, parte

Mun ilor Oa Guti i Culmea Codrului, separa i prin valea i lunca larg a Some ului. Situa i numai par ial pe teritoriul jude ului, cu versan ii vestic i nordic, ace ti mun i, mbr ca i cu p duri de foioase i cu paji ti naturale, formeaz o surs de material lemnos i o baz furajer pentru cre terea animalelor. n fa a acestei rame muntoase se a eaz o zon de dealuri piemontane i de platform , parte mp durit , parte utilizate pentru culturi agricole i planta ii pomiviticole, care fac trecerea spre treapta cea mai joas , cmpia, cu terenurile ei aluvionare. Regiunea de cmpie, care reprezint forma dominant de relief, constituie principala unitate natural a fondului agricol al jude ului.

10

Fig. Nr. 4: Harta fizic a jude ului Satu Mare (sursa: http://www.smo.ro/) a) Mun ii ocup o mic parte a jude ului, fiind situa i n marginea estic eroziunii fluviatile, ei au n l imi mici, ntre 600 i 1300 m. Mun ii Oa Guti, care au luat na tere pe fracturile adnci, ap rute la contactul dintre cristalinul Carpa iilor Orientali i Depresiunea Panonic , flancheaz marginea nord estic a teritoriului s tm rean, cu masivele lor vulcanice (andezite, riolite i dacite), acoperite par ial de tufuri i de aglomerate caolinizate. Ca urmare a activit ii postvulcanice, la Bixad apar ape minerale bicarbonatate. Mun ii Oa au aspectul unor n l imi relativ mici (400 800 m) intens fragmentate, n care sunt frecvente fromele rotunde de stoguri (Geamana Mare 649 m, Holmu Mare 649 m) i neckuri (M gura). mpreun cu ramifica iile vestice ale Mun iilor Guti, ce se prezint sub form de culmi domole (peste 800 m), dominate de masivul Pietroasa (1202 m) i Muntele Mic (1013 m), nchid frumoasa depresiune a Oa ului, numit i ara Oa ului. Aceast original depresiune este bine delimitat de zonele nconjuratoare, comunicnd cu Cmpia Some ului prin cele dou por i deschide de rurile Tur i Talna, precum i prin n euarea i sud estic a

acestuia. De i forma i din roci dure, datorit scufund rilor suferite n trecutul geologic i

11

dintre dealurile Corni ea i Hag u str b tut de oseaua Negre ti-Oa Seini, i cea dintre Urisoi i Obr ia, care face legatura cu baziunul Tur ului. Depresiunea Oa ului, bine individualizat n masa vulcanic , prezint un relief variat, n cadrul c ruia se disting dealuri piemontane (400 600 m), martori de eroziune alc tui i din roci vulcanice (Belavara, M guri a), cmpii piemontane cu nclinare lin (200 400 m) i lunci, mai nguste sau mai largi, pe cuprinsul c rora rurile Turul, Talna, Pru R u i Valea Alb i despletesc cursul n numeroase bra e. Versan ii dealurilor i cmpiilor piemontane prezint expozi ii i nclin ri de pant diferite (de la 3 la 15), pe alocuri afectate de intense degrad ri de teren, oferind condi ii mai prielnice pentru paji ti naturale i planta ii pomiviticole, dect pentru culturile de cmp. Compartimentat n cele trei bazine, al Negre tiului, Tr ol ului i C mrzanei, pe suprafa a depresiunii se pot distinge dou zone geomorfologice, una piemontan luncilor. Zona piemontan prezint trei sectoare: - al dealurilor piemontane nalte, n mare parte supuse degrad rilor, pe cuprinsul c rora ultimele p trunderi ale etajului forestier alterneaz cu paji ti naturale, livezi de pomi i unele culturi de cmp; - al piemonturilor joase, o suprafa larg ondulat i u or nclinat , ale c rei terenuri sunt folosite pentru culturi cerealiere i planta ii pomicole; - al cmpiilor piemontane, a c ror suprafe e de acumulare relativ netede i u or nclinate spre luncile rurilor este ocupat n cea mai mare parte de terenuri agricole. Zona luncilor, care cuprinde albia major a principalelor ruri ce dreneaz depresiunea, are o extensiune mai mare n partea central de o importan i vestic , p trunznd sub form de culoare i n fasia piemontan . n aceast zon s-au efectuat o serie de lucr ri hidroameliorative, dintre care deosebit este lacul de acumulare de pe valea Turului de la Caline ti Oa . Inunda iile periodice i excesul de umiditate determin slaba utilizare a teritorilor din aceast zon , putndu-se da o oarecare ntrebuin are agricol grindurilor mai nalte. Prin crearea lacului de acumulare se asigur folosirea mai eficient a unor terenuri din zon , ndeosebi pentru cultivarea c p unilor. b) Culmea Codrului i zona de piemont. Culmea Codrului, denumit local Vrful i alta a

12

Codrului, face parte din relieful de m guri, alc tuit din cteva r m i e de mun i cristalini, scufunda i n forma iunile ter iare mai noi, n cadrul unei unit i geografice foarte complexe din punct de vedere tectonic i structural Platforma S l jan . Situat n partea de sud est a jude ului, ntre Crasna i golful de cmpie al B ii Mari, se prezint sub form de culmi larg boltite i de m guri izolate (Tarni a, Lespezi, ic u), cu altitudini ce variaz ntre 420 i 575 m. De i nu este nalt, v zut de pe cmpie Vrful Codrului pare seme , sub forma unei culmi netede, ce domin un piemont ngust i puternic fragmentat de v i adnci. Dominnd suprafa a v lurit a Platformei S l jane, Vrful Codrului se remarc nu numai prin in l ime i structura sa geologic , ci i prin unele particularit i ce-l deosebesc de dealurile nconjur toare. El creaz un topoclimat propriu, cu o temperatur medie anual mai sc zut (8C) i cu precipita ii mai bogate (800 mm), ceea ce explic scurgerea medie i masivitatea multianual mai accentuat (peste 150 mm), re eaua hidrografic mai dens p durilor de fag i de stejar. Piemontul Codrului. La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se ata eaz o zon de dealuri piemontane, sculptate de c tre apele curg toare, alc tuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietri uri, argile i marne, rezultat al unei vii activit i fluviatile. O parte este mp durit , o parte este ocupat cu paji ti naturale, culturi agricole i planta ii pomiviticole. A ez rile umane s-au stabilit pe v ile mai largi i terasate (Soconzel, Socond, Cu a, Hodi a, Solduba, Homoroadele, M riu i, Cruci or, Iegheri te, Poiana Codrului etc.). Piemontul T nadului. La vest de valea Crasnei se contureaz o regiune de dealuri cu interfluvii larg boltite, n bun parte desp durite, cultivate i pres rate cu a ez ri nu numai pe v i, ci i pe culmi. Aceste dealuri, care se prezint sub form de culmi largi, aproape netede i slab fragmentate, la baza c rora se afl strate orizontale de forma iuni pontiene moi (argile, marne, nisipuri i gresii friabile), peste care s-a a ternut o p tur destul de groas de argil ro cat pleistocean , ar putea fi numit Dealurile T nadului, dup ora ul care le polarizeaz activitatea uman . Dac spre valea Barc ului culmile acestor dealuri coboar altitudine de 70 90 m. Dealurile, ini ial mp durite cu masive de stejari, au fost defri ate n mare parte i nlocuite cu planta ii pomiviticole i cu unele culturi de cmp.
13

lent, spre valea de

Ierului i Cmpia Crasnei ele se termin aproape brusc, dominandu-le cu o diferen

n fa a Dealurilor T nadului se g se te o cmpie subcolinar Cmpia Salacea care domin zona de divagare a Ierului cu 20 25 m, cultivat cu cereale i cu alte culturi de cmp. Profitnd de avantajele zonei de contact ntre dealuri i cmpie, aici s-au dezvoltat a ez ri mari de tip concentrat (Sant u, Sudur u, Hotoana, C ua , Cig etc.). Aceast zon de contact a oferit din cele mai vechi timpuri condi ii de via umane. c) Cmpia, forma de relief dominant (2/3 din suprafa a total ), ocup partea central i de vest a jude ului. Cunoscut n literatura geografic sub denumirea de Cmpia Some ului, ea reprezint sectorul nordic al Cmpiei Tisei, deosebindu-se din punct de vedere fizico geografic de celelalte doua sectoare, de mijloc (Cmpia Cri urilor) i de sud (Cmpia Banatului), prin varietatea mai mare a aspectelor sale i prin condi iile climatice ceva mai aspre. n cuprinsul ei se pot distinge dou nivele: cmpii joase i cmpii nalte. Cmpiile Joase, odinioar arii de intens activitate sedimentar , pe care rurile schimbatoare i vntul au a ternut strate mai groase de aluviuni (mluri, argile, nisipuri i pietri uri) i mai sub iri de depozite eoliene, prin slaba lor nclinare (0,3 0,4 ), au o capacitate extrem de redus n organizarea scurgerii superficiale, favoriznd stagn rile de ap , mai ales prim vara, precum i procesele de nml tiniri. n trecut, nainte de efectuarea unor lucr ri hidrotehnice mai de amploare, aceast parte de cmpie era mereu expus inunda iilor periodice, de care erau ferite numai grindurile sau interfluviile mai nalte, motiv pentru care au fost preferate n stabilirea primelor a ez ri umane. Dup indiguirea Some ului, Crasnei i Turului, mbinat cu s parea unui sistem de canale de drenare, suprafa a de inunda ii s-a redus foarte mult. n acest sens, de mare eficacitate a fost i este canalul Homorod, care capteaz Eced. Relieful cmpiilor joase se caracterizeaz prin forme netede, sau larg ondulate, avnd la baz forma iuni mai mult de natur aluvionar dect de provenien eolian . Suprafa a lor este br zdat , pe lng actualele v i i lunci, de numeroase albii p r site, care acumuleaz apa primavara i seac total pe la mijlocul verii. Pe solurile lor lacovistite cre te o vegeta ie de i deverseaz n Some toate cursurile de ap ale versantului nordic al Culmii Codrului ce se scurgea odinioar n bazinul mla tinei uman foarte prielnice, dovad fiind numeroasele relicve preistorice i densitatea mare a a ez rilor

14

balt sau de fne e de slab calitate. Pe alocuri apar depresiuni mici de natur sufozional (de tasare), de obicei lacovistite sau chiar nml tinite. Printre cmpiile joase pot fi men ionate cmpiile: Some ului, Ecedei, Crasnei i Ierului, care, de i fac parte din aceea i unitate geografic , prezint fiecare particularit ile ei. Cmpia Some ului se ntinde pe partea dreapt a v ii Some ului pn la marginea apusean a Mun ilor Oa -Guti i pe cea stng pn la liziera fostului bazin al Ecedei, marcat printr-o linie care ar uni localit ile Ardud, Terebe ti, S tm rel, Doba i Boghi . Avnd la baz un material aluvionar, cu o stratifica ie haotic , depus n cea mai mare parte de c tre apele Some ului, ea prezint un relief monoton, caracteristic regiunilor de acumulare. Datorit v ilor pu in adnci i a pantei de scurgere foarte redus , n trecut rurile produceau inunda ii periodice de primavar . Printr-o serie de lucr ri hidrotehnice, ndeosebi prin ndiguirea celor dou ruri principale, Some ul i Turul, zona inundabil a fost mult redus . Depunerea neuniform a forma iunilor de mluri, argile, nisipuri mai grosiere, sau mai fine, pe alocuri spulberate de vnt i depuse sub form de ngr m diri plate, a creat un relief minor, reprezentat prin lunci largi, ncadrate de grinduri sau ngustate prin ndiguire, prin numeroase viroage i mici depresiuni cu exces de umiditate i prin cmpuri mai nalte acoperite de loess sau de nisipuri fine depuse de vnt, care nu erau expuse inunda iilor i n consecin lipsite de aluviuni mai recente. Din punct de vedere morfologic este de remarcat slaba nclinare general a suprafe ei de la sud est spre nord vest, ceea ce a determinat caracterul divagant al rurilor, micile denivel ri de teren (5 6 m ntre fundul v ilor i cotele maxime ale interfluviilor), precum i foarte redusa adncime a albiilor actuale (0,5 2 m), ale c ror maluri, dac nu sunt ndiguite, pot fi dep ite cu mult u urin de apele mari. Relieful interfluviilor prezint microforme de relief foarte terse, att pozitive, ct i negative. Formele pozitive sunt reprezentate prin vechile interfluvii compartimentate de c tre albiile p r site n spinari prelungite, numite de localnici haturi, iar cele negative prin meandrele i albiile p r site cu denumirea local de praie i prin mici depresiuni, de obicei b ltite sau nml tinite, purtnd denumirea de balt , n n eles mai larg de complex hidro pedo vegetal. Partea de pe dreapta Some ului este br zdat de o re ea ntreag de v i p r site, care favorizeaz mai mult stagnarea apelor de precipita ii dect scurgerea lor. De aceea s-a sim it nevoia de a se construi un sistem de canaluri, care s dreneze apele superficiale i s elibereze
15

ntinse suprafe e de teren de sub acoperi ul de ap , ob inndu-se importante succese n cre terea produc iei agricole. Din cauza acestui drenaj incomplet nu numai c se pierdeau valoroase terenuri agricole, dar i pe cele folosite lucr rile de prim var se ntrziau, din cauza excesului de umezeal . n cadrul acestui sistem au fost create i cteva lacuri piscicole, cum sunt cele de la Bercu i Micula, intrate n produc ie din 1972. Partea de pe stnga Some ului, fiind mai bine drenat culturilor agricole. Varia iile de peisaj sunt determinate mai mult de componenta mineralogic , structura granulometric i de stratifica ia forma iilor sedimentare, dect de configura ia reliefului. Prin condi iile hidrogeologice i pedologice pe care acestea le-au creat, au determinat aspectul covorului vegetal i posibilit ile de utilizare agricol a terenurilor. Activitatea economic a omului a schimbat complet aspectul ini ial al Cmpiei Some ului, nct pu ine locuri mai amintesc despre nf i area sa ini ial , n unele p r i ale ei, cum este Cmpia Ecedei, umanizarea peisajului producndu-se abia de un secol. La modificarea condi iilor naturale din cmpie, n cea mai mare m sur au contribuit lucr rile vaste de hidroameliora ii, care au f cut s dispar suprafe e considerabile de terenuri nml tinite cu vegeta ia lor caracteristic , au redus excesul de umiditate din sol i au limitat suprafe ele inundabile, dnd agriculturii valoroase suprafe e de teren. Lucr rile de acest fel, continu i ast zi. i mai s lbatic mla tin de sub Cmpia Ecedea a luat na tere pe cuprinsul fostului bazin al mla tinii Eced, care pn spre sfr itul secolului al XIX lea era considerat cea mai ntins a fost desecat i transformat ntr-o cmpie, ncet enit pe tot cuprinsul esului Tisei. Prin vaste, ndelungate i sistematice lucr ri de drenare, mla tina n literatura geografic denumirea de mai sus. Cea mai mare parte a acestei noi unit i geografice de origine antropic (circa 2/3) se afl pe teritoriul Ungariei. Partea aflat pe teritoriul rii noastre, cuprins ntre grani i o linie care ar uni comunele Luc ceni, C pleni, Dom ne ti, Ghilvaci, Doba, Boghi , se caracterizeaz printr-o suprafa relativ neted , ce are la baz forma iuni turboase argiloase, fiind n esat de o re ea de canaluri de scurgere care formeaz un sistem unitar cu cele de pe teritoriul Ungariei. Prin desecarea acestei mla tini s-au recuperat valoroase terenuri agricole, cu o fertilitate bun , exceptnd cele degradate prin arderea nesocotit a turbei.
16

i ferit de inunda ii, deci mai

pu in expus excesului de umiditate i proceselor de b ltire i nml tinire, este prielnic

Cmpia Crasnei. Sub aceast denumire cuprindem regiunea de cmpie joas (alt. 120 130 m) de la sud de Cmpia Ecedei, aluvionar i drenat de apele Crasnei, ale c rei albii p r site, se pot urm ri i ast zi cu mult u urin . Partea nordic , unde Crasna este canalizat i ndiguit , este ferit de inunda iile acesteia. Partea sudic n schimb se afl nc sub amenin area rev rs rilor de prim var , afectndu-i suprafa a de 6 7 mii de hectare. De aceea a ez rile au evitat lunca ei, stabilindu-se mai departe de albie. Solurile, majoritatea de natur argiloas , cu structura mai compact , se lucreaz mai greu, dar n condi iile agrotehnice moderne dau recolte satisf c toare. Cmpia Ierului. Spre vest, Cmpia Crasnei se continu f r o delimitare precis , prin cmpia de divagare a Ierului. Cump na de ap dintre cele dou sisteme fluviatile este att de joas , nct la viiturile mari o parte din apele de rev rsare ale Crasnei se scurg prin cursul neorganizat al Ierului spre Barc u. Dup cum rezult din ultimele cercet ri, de pe la mijlocul pleistocenului, pn la nceputul holocenului, aceast zon ngust de cmpie (5 15 km), cuprins ntre Cmpia nalt a Nirului i Platforma S l jan , a constituit unica albie de scurgere a ntregului sistem al Tisei superioare spre interiorul Cmpiei Panonice. Dup ncetarea de a mai fi albie principal , aceast vale larg a fost colmatat cu material aluvionar adus de apele de rev rsare ale Crasnei i ale praielor ce graviteaz spre ea i transformat ntr-o regiune de cmpie joas , br zdat de un complex de bra e fluviatile, cu caracter temporar. n perioada secetoas , de var , apele acestor bra e secau aproape complet, r mnnd doar ici-colo cte un ochi de balt , sau de mocirl ; vegeta ia de balt , dup ce se usca, era recoltat pentru scopuri gospod re ti sau se ardea. Locurile mai nalte erau folosite pentru culturi sau pentru p uni i fne e. n prezant este n curs de execu ie un plan complex de ameliorare i sistematizare a acestei regiuni, prev zndu-se o serie de canaluri de desecare, diguri i lacuri de acumulare pentru iriga ii i piscicultur . Prin aceste lucr ri, numai pe teritoriul jude ului Satu Mare vor fi date agriculturii 19.880 hectare de teren. Cmpia Careiului. Regiunea care se ntinde la vest i nord vest de ora ul Carei se prezint ca o prisp mai nalt (alt. 140 160 m), ce domin cu 30 40 m cmpiile joase, a Ecedei i a Ierului. Partea nord vestic , cuprins ntre grani i o linie care ar uni localit ile Sanislau, Ciume ti, Foieni i Urziceni, este o zon nisipoas , care se men ine la o altitudine de
17

150 160 m, cu dune n cea mai mare parte fixate, fie pe cale natural , fie de c tre om, prin planta ii de p duri (salcmi, pini), de pomi fructiferi i de vi de vie. Dintre culturile de cmp, pe aceste soluri nisipoase cresc mai bine cartofii i secara. La sud i sud est de limita nisipurilor se a terne o f ie de cmpie alc tuit din forma iuni argiloase i nisipoase argiloase, pe care s-au format soluri de tip cernoziomic levigat, care asigur bogate recolte de cereale, de plante tehnice i de zarzavaturi. La contactul ei cu zona nisipoas organizat . Cmpia Salacea. ncadrat de valea Ierului i de Piemontul T nadului, cmpia subcolinar Salacea se prezint ca o prisp asem n toare cu aceea a Cmpiei Careiului, cu care se racordeaz . Solurile sale de cernoziomuri levigate i vecin tatea cu zona de dealuri au favorizat foarte mult valorificarea ei economic de balt din mla tinile Ierului, utilizat i dezvoltarea a ez rilor omene ti, care, pe i la lng produsele agricole, au avut la ndemn lemnul p durilor din zona de dealuri i vegeta ia la construc ia acoperi urilor de case confec ionarea unor obiecte de uz casnic i gospod resc (mpletituri de nuiele, co uri de rogojin , hambare etc.). i cu valea Ierului se n ir numeroase a ez ri mari cu o agricultur bine

1.3.

Solurile

Ac iunea complex a principalilor factori de solidificare n asociere cu al i factori naturali (erodarea formelor pozitive de relief, sediment ri aluvionare unei diversit i de soluri pe un areal geografic relativ restrns (Fig. Nr. 5). Solurile brune cernoziomice sunt situate n partea de vest i acoper o suprafa de 32.750 hectare (9 % din suprafa a agrosilvic a jude ului). Sunt solurile cu fertilitatea natural cea mai ridicat , unde se ob in foarte bune rezultate la toate culturile agricole: porumb, cereale p ioase, cartofi, sfecl de zah r, cnep , culturi legumicole, plante furajere. Lacovistile ocup cea mai mare parte a suprafe ei de cmpie joas dintre municipiul Satu Mare i ora ul Carei (circa 38.520 hectare), respectiv 11 % din suprafa a agrosilvic a jude ului i solurile gleice i amfigleice (24.060 hectare, respectiv 7 %); tot aici se includ solurile saline (circa 6.340 hectare, 1,8 % din suprafa a jude ului). Poten ialul natural de
18

i eoliene ca

modific rile aduse de om prin lucr ri n cultur , desec ri, iriga ii etc.) a determinat formarea

produc ie al acestor soluri este bun pn la foarte bun, dar nivelul recoltelor s-a aflat frecvent sub influen a negativ a stagn rilor temporare de ape. De asemenea, caracterul argilos i foarte argilos al solurilor face ca p mntul s se lucreze greu, cu un efort energic mai mare. Solurile brune de p dure, cu diferite grade de podzolire (99.200 hectare, 28 %) i podzolurile, inclusiv solurile brune puternic podzolite (circa 82.230 hectare, 24 %), de in cea mai mare pondere n suprafa a agricol a jude ului. Poten ialul lor de produc ie este sc zut. Sunt soluri reci, afectate de exces temporar de umiditate, foarte acide, s race n rezerve nutritive. i aici lucr rile ameliorative de desecare se impun nso ite de afnare adnc coac zului negru i pomilor fructiferi, ns se mai cultiv plante furajere. Solurile aluviale i brune aluviale, r spndite de-a lungul principalelor ruri i afluen ilor lor, ocup circa 18.340 hectare (5,2 %). Sunt cultivate cu legume, arbu ti fructiferi (c p uni i coacaze), plante furajere. Pondere nsemnat au n aceste soluri p unile i fne ele naturale. Nisipurile i solurile nisipoase sunt situate n partea extrem vestic a jude ului, pe o suprafa de circa 16.290 hectare, reprezentnd 4,7 % din suprafa a agrosilvic a jude ului. Relieful cu dune pronun ate, fertilitatea natural foarte sc zut , ca i regimul hidric unilateral (definit cronic de ap pe vrful dunelor i o supraumezire freatic n interdune) constituie principalii factori limitativi pentru folosirea cu eficien Corectarea pe suprafe e deocamdat tehnologii adecvate au dat rezultate ncurajatoare. Solurile erodate ocup circa 10.580 hectare (cu o pondere de 3 %) constituie rana deschis a agriculturii zonelor de deal. Cultivarea lor mai eficient reclam investi ii speciale pentru amenaj ri antierozionale, ntocmirea unor planuri de culturi specifice i adaptarea unor sisteme de ma ini pentru lucr ri n pant . Solurile scheletice i brune montane, mpreun cu alte tipuri de soluri mai pu in r spndite, reprezint circa 20.850 hectare (6,3 %) i sunt destinate n cea mai mare parte fondului silvic. Punerea n valoare ct mai deplin a acestor suprafe e prin planta ii silvice constiruie nu numai un mod eficient de atragere n circuitul economic a unor terenuri slabe sau chiar neproductive, ci i o interven ie foarte util n realizarea unui echilibru al elementelor
19

i de

calcarizare. Pe suprafe ele acestor soluri s-a dovedit cea mai favorabil cultivarea c p unului, i gru, orz, porumb, cartofi, in i

superioar

a acestor terenuri.

restrnse a dezavantajelor amintite i aplicarea de

climatice, cu influen e din cele mai pozitive asupra mediului ambiant, a agriculturii, faunei, turismului.

Fig. Nr. 5: Harta solurilor (sursa: Andrei Bogdan, Jude ele patriei: jude ul Satu Mare, pag. 61)

1.4.

Resurse ale subsolului

20

In subsolul judetului Satu Mare, ca urmare a varietatii si complexitatii structurii geologice, sunt semnalate numeroase resurse minerale care au fost cercetate si valorificate in functie de rentabilitatea lor pentru dezvoltarea industriei judetului. Mineralele utile sunt legate in special de relieful muntos, mai ales in zona vulcanica a Oasului, unde au fost descoperite minereuri complexe (pirita, zinc, plumb, aur si argint), si de fier (limonita si siderita). S-au identificat ocurente de aur argint in filoane incluse in rocile andezitice la Bixad, Camarzana, Turt, Tarsolt. Limonita s-a gasit la Bixad, Bolda, Camarzana, Racsa, Sandra, Huta Certeze, iar chabazit la Bogdand. Incercarile de punerea lor in valoare s-au dovedit, in parte, nerentabile. In sedimentarul Tarii Oasului au fost puse in evidenta orizonturi subtiri (pana la 40 60 cm) de lignit. Exploatabile sunt orizonturile de la Negresti Oas, Luna, Tarsolt, Aliceni, Trip. Din punct de vedere caloric calitatea carbunelui este buna, puterea calorica fiind de circa 4.000 de calorii. In judetul Satu Mare rezervele importante le formeaza materialele de constructii (andezit, gresii, calcare, pietrisuri, nisipuri, argile) si apele minerale. Formatiile andezitice se gasesc in Tara Oasului si se exploateaza pe vaile Turului (Vraticel) si Talnei (Cornet, Malut, Pietroasa), precum si in nord estul depresiunii (punctele Huta Prisacii si Cocosita). Nisipuri si pietrisuri se extrag din cariera de la Apa si din albia Somesului, iar argilele pentru caramizi si tigle in carierele de langa Satu Mare, Carei si Tasnad. Mai pot fi mentionate bentonita ce se exploateaza langa Orasul Nou si Racsa, necesara industriei de coloranti si degresanti, fapt ce implica o extindere a exploatarii lor, perlitul (sticla vulcanica, utilizata la fabricarea cimentului) de pe raza comunelor Orasu Nou (Dealu Negru) si Calinesti Oas, pamanturile colorate (Negresti Oas, Calinesti Oas, Crucisor) si luturile caolinoase (Racsa, Orasul Nou). Pe liniile de fractura (Bixad, Valea Mariei) si in zonele de contact dintre eruptiv si formatiile sedimentare (Tarna Mare, Luna, Puturoasa, Certeze, Negresti Oas, Orasul Nou) au aparut izvoarele de apa minerala. Din punct de vedere genetic apele minerale ce apar pe rama Depresiunii Oasului sunt de doua feluri, de zacamant si de infiltratie, iar din cel al compozitiei, pot fi bicarbonatate, clorurate, sodice, carbonatate si, mai rar, sulfatate, calcice magneziene

21

si sulfuroase. Cele mai importante si singurele valorificate sunt apele de la Bixad, de la Luna si Valea Mariei. Izvoarele de ape minerale de la Bixad au un debit ce variaza intre 12 si 15 mii litri in 24 de ore si au o concentratie de 12 g/l, cu o compozitie bicarbonatata, clorosodica si carbogazoasa. Sunt indicate pentru tratarea bolilor tubului digestiv si in afectiunile cardio vasculare. Aceleasi proprietati au si apele din Valea Mariei, langa Vama, de la izvorul Maria, situat in mijlocul unei paduri de stejar, dar cu posibilitati mai largi de valorificare, izvoarele fiind mai numeroase si cu debite mai mari. Apele de la Luna Negresti au o compozitie mai complexa, avand proprietati carbogazoase, cloruro sodice, bicarbonatate, calcice, magneziene, recomandate in afectiunile gastro intestinale. Mai sunt de mentionat apele feruginoase carbonatate de la Tarna Mare cu o mineralizare totala de 2,9 g/l, exploatate din 1880, utilisate pentru cura balneara, si cele sulfuroase cu o mineralizare totala de 2,3 g/l din care 0,18 % hidrogen sulfurat, cu un debit de 10.000 l/zi, de la poalele muntelui Pietroasa, exploatate prin doua bazine mari de beton. Clima

1.5.

Prin pozitia in cadrul geografic al tarii si in ansamblul circulatiei generale atmosferice a spatiului european, teritoriul judetului se incadreaza in sectorul climatic al Campiei de Vest, caracterizat printr-o relativa uniformitate teritoriala si prin dese schimbari ale mersului vremii in timpul anului si de la un an la altul, determinate de circulatia ciclonala atlantica. El corespunde tipului de clima temperat continentala moderata, cu un regim termic mai cald (veri calduroase si ierni ceva mai blande decat in restul tarii), cu desprimavareri timpurii si cu precipitatii relativ reduse. Avand in vedere ca judetul se afla in districtul nordic al sectorului, fata de celelalte districte, verile sunt ceva mai moderate (19...20C), iar iernile mai lungi si mai reci (-1...-2C), temperatura medie anuala fiind cu 1,2...1,3 mai mica (9,6C) decat in sectorul sudic (10,5C). Temperaturile maxime absolute nu depasesc 40C, iar cele minime nu scad sub -30C. Cantitatea anuala a precipitatiilor variaza in jurul cifrei de 600 mm. Intrucat nu apar decat in mod cu totul exceptional perioade mai lungi de uscaciune si seceta excesiva in timpul verii si nici geruri aspre si persistente in timpul iernii, acest climat
22

ofera conditii convenabile pentru toate culturile agricole practicate in tara, cu exceptia orexului. Din analiza datelor meteorologice de la statiile Satu Mare si Carei din perioada 1896 1970 si a altor observatii recente inregistrate in circa 10 localitati s-a ajuns la stabilirea caracteristicilor generale, cu deosebiri teritoriale in diferite unitati fizico geografice. Regimul termic. In linii mari, mersul anual al temperaturii este cel caracteristic intregii tari si indeosebi celui din Campia Tisei, cu mici abateri, determinate de catre deosebirile fizico geografice locale (Depresiunea Oasului, Muntii Varful Codrului) care afecteaza valorile radiatiei solare si directia curentilor de aer secundari. Aceasta influenteaza in oarecare masura redistributia in timp a caldurii si precipitatiilor, provocand acele schimbari neperiodice in mersul normal al vremii, care ne permite sa distingem ani cu veri foarte calduroase si secete, sau mai racoroase si instabile si ani cu ierni foarte aspre, bogate sau sarace in zapada si ierni primavaratice, fara geruri. Temperatura medie anuala variaza intre 8C la poalele Muntilor Oas Gutai, 9,3C la Carei si 9,7C la Satu Mare. Este cea mai coborata de pe cuprinsul Campiei Tisei, fata de 10,5C la Oradea si 10,9C la Timisoara, datorita asezarii latitudinale mai nordice. Variatiile anuale sunt destul de pronuntate, amplitudinea mediilor lunare variind intre 21,2C si 27,2C, iar cea absoluta intre 45,7C si 48,4C. Minima absoluta de -30,6C a fost inregistrata la Carei in ianuarie 1929, iar maxima absoluta de 39,5C tot la Carei, in iulie 1952, rezultand o amplitudine absoluta de 70,1C. Valoarea medie lunara si anuala a temperaturii aerului, rezultata din datele multianuale inregistrate intre 1896 si 1970, este cuprinsa in tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1: Temperatura medie lunara si anuala (1896 - 1970)
Lunile I Statia Satu Mare -3,3 -1,2 4,5 10,6 15,7 18,6 20,3 19,4 15,6 10,4 5,7 -0,7 9,6 23,6 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala Amplitudinea anuala

Iernile sunt ceva mai lungi si mai reci (-1,7C) decat in partea centrala (-1,5C la Oradea) si de sud a campiei (0,2C la Timisoara). Desprimavararea se face brusc si mai

23

devreme decat pe Podisul Transilvaniei, iar toamnele sunt senine si la fel de calduroase ca primaverile. Valorile medii ale temperaturilor anotimpuale, calculate pe baza datelor aceleias perioade (1896 - 1970), se prezinta astfel (Tabelul nr. 2): Tabelul nr. 2: Valorile medii ale temperaturilor anotimpuale (1896 - 1970) Primavara 10,2 Vara 19,6 Toamna 10,8 Iarna -1,7 Media anuala 9,6

In general, regimul termic, cu cele peste 300 (84%) de zile fara inghet, cu doua luni avand temperaturi medii aproape si peste 20C si cu o suma anuala a temperaturilor mai mari de 5C de 3.554C (durata in zile 242), asigura conditii aptime pentru toate culturile agricole, inclusiv pentru platatiile pomiviticole. Durata medie a zilelor cu inghet de iarna este de numai 50 60 pe an, dar se mai ivesc ingheturi tarzii de primavara, de obicei la sfarsitul lunii aprilie si mai rar prima decada a lunii mai, afectand unele specii de pomi roditori aflati in floare. Prima zi cu inghet apare intre 11 si 21 octombrie, iar ultima zi de inghet intre 21 aprilie si 1 mai. Brumele pot aparea in toate lunile anului, in afara de cele de vara, maxima fiind atinsa in martie (5 zile), luna cu cele mai frecvemte oscilatii termice brusce. Frecventa lor impune luarea unor masuri de protejare a culturilor. In Tara Oasului se inregistreaza valori termice mai scazute, datorita influentei climatului montan. Astfel, in regiunea de piemont temperatura medie anuala este de 8C, iar in partea vestica a depresiunii de 9C. Iernile sunt mai reci (media lunii ianuarie -4C). Iar verile mai putin calduroase (media lunii iulie 18C). Ca atare si suma temperaturilor mai mari de 5C este mai scazuta (3.200 3.400). Daca comparam valorile termice inregistrate la statiile meteorologice Satu Mare si Carei (Tabelul nr. 3) vedem ca temperaturile medii de primavara si toamna la Carei sunt mai scazute, datorita excesului de umiditate din solurile Ecedei, care, primavara, incetineste incalzirea suprafetelor terestre prin consumarea unei bune parti din caldura acumulata in procesul de evaporatie, iar toamna favorizeaza aparitia brumei timpurii.
24

Tabelul nr. 3: Comparatia valorilor termice dintre Satu Mare si Carei

Lunile I Statia Satu Mare Carei -3,3 -3,2 -1,2 -1,5 4,5 4,2 10,6 9,7 15,7 15,3 18,6 18,5 20,3 20,5 19,4 19,9 15,6 15,7 10,4 9,8 5,7 5,6 -0,7 -0,5 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuala 9,6 9,3 Amplitudinea termica 23,6 23,7

Umiditatea atmosferica si regimul precipitatiilor. Alimetata in permanenta de catre masele de aer oceanic incarcate cu vapori de apa, umiditatea armosferica se mentine destul de ridicata tot timpul anului (vara 64 %, iarna 83 %, iar media 71 %), asigurand o activitate vegetativa normala pentru toate plantele cultivate si spontane. Influentele ei se exercita mai concret prin fenomenul nebulozitatii si prin precipitatii. Nebulozitatea, care este relativ redusa (5,5), conditioneaza un numar insemnat de zile insorite (70 75), insumand circa 2.000 de ore pe an, suficiente pentru coacerea la timp a recoltelor de camp, a produselor pomilor fructiferi si vitei de vie. Cantitatea anuala a precipitatiilor variaza in jur de 600 mm, din care aproape jumatate (45,6%) cade la sfarsitul primaverii si vara. Perioada maxima apare in lunile mai si iunie (circa 25%), ceea ce este foarte important pentru agricultura. In restul anului, cu exceptia lunii decembrie, repartizarea este destul de uniforma, dupa cum rezulta din tabelul nr. 4: Tabelul nr. 4: Repartitia cantitatilor de precipitatii lunare medii (mm)
Perioada 1896-1915 1921-1970 38,7 41,4 31,7 40 67 79,2 55,2 71,4 42,1 45,2 45,4 57,9 615,1 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total

Este de mentionat faptul ca precipitatiile pot oscila intre 400 mm in anii secetosi si 1.000 mm in cei ploiosi. Cantitatea anuala cea mai mare inregistrata la statia Satu Mare a fost de 1.045 mm (1912), iar cea mai mica de 378,2 mm. Valoarea lunara maxima a fost de 233 mm (1913) si cea mai mica de 0 mm (1931). In luna mai 1970, cand s-a produs inundatia in judet (14.05.1970), au cazut 127,1 mm. Intre 10 si 13 mai 1970 cantitatea precipitatiilor s-a ridicat pana la 100 l/m intr-o singura zi, ceea ce corespunde, in mod normal, la 2 3 luni de primavara carpatica.

25

Numarul anual al zilelor cu precipitatii este de 120 130 pe an, din care 20 sunt cu ninsoare (17%). De obicei, intaia zapada care in prima decada a lunii decembrie, dar nu se mentine. Un strat relativ ingust (in medie 10 20 cm) se formeaza in ianuarie, dar nu dureaza decat pana la jumatatea lui februarie, cand incepe sa se topeasca. Presiunea atmosferica si regimul vanturilor. Data fiind amplitudinea mica (124 m), presiunea atmosferica inregistreaza valori ridicate, in jur de 1.000 mb, cu mici oscilatii de la un anotimp la altul. Ea insa nu prezinta un interes mai deosebit din punct de vedere practic. O importanta mai mare prezinta cunoasterea particularitatilor circulatiei atmosferice, care joaca un rol foarte important in evolutia anuala si anotimpuala a vremii, fiind elementul meteorologic cu cele mai complexe implicatii asupra starii aerului din patura de jos a atmosferei. Cea mai obisnuita manifestare a acestei circulatii este vantul, al carui regim este determinat, in principal, de caracterul, succesiunea si frecventa sistemelor barice si a proceselor de circulatie atmosferica pe care le genereaza, cu modificari locale provocate de conformatia reliefului. Datorita acestor factori, in Campia Tisei predomina de obicei vanturile din sectorul nord vestic, care favorizeaza frecventele invazii de aer rece si umed, atras de ciclonii proveniti din zona Atlanticului. In acelasi timp, arcul carpatic constituie un real adapost fata de invaziile de aer rece continental din nord si nord est (Fig. Nr. 6). Din tabelul nr. 5 se pot trage urmatoarele concluzii asupra regimului specific vanturilor ce bat pe cuprinsul judetului. Tabelul nr. 5: Frecventa vanturilor (%) pe directii la Satu Mare (1946 1970)
Directia N Anotimpul Iarna Primavara Vara Toamna 18,9 31,1 24,2 15,2 6,4 12,6 7 6,6 18,4 16,9 7,8 11,1 33,6 33,2 24 36,3 17 24 15,3 16,1 26,8 35,7 31,4 26,7 11,2 14,9 20,5 11,1 11,1 26,3 28,2 16 156,6 105,3 140,6 159,9 NE E SE S SV V NV Calm

Multianuala

90,4

42,6

54,2

127,1

72,4

120,6

57,7

81,6

562,4

26

Fig. Nr. 6: Roza vanturilor (sursa: Andrei Bogdan, Judetele patriei: judetul Satu Mare, pag. 39) Regimul vanturilor. Dupa cum rezulta din datele anuale, predomina vanturile sectorului nord vestic (75 80 %), primavara si vara fiind mai frecvente cele vestice, cu maxima in iulie, iar toamna si iarna cele estice si nord estice. Ele afecteaza in mare masura regimul precipitatiilor, in special cele de vest, care genereaza ploile de primavara si vara. Cazuri de vanturi foarte puternice sunt cu totul exceptionale. Din tabel rezulta ca directiile predominante sunt cele de sud est si sud vest, directii intrucatva neconcordante cu normele circulatiei generale atmosferice din aceasta parte a tarii, in care predomina curentii de nord vest. Frecventa mai accentuata a curentilor de sud est isi gaseste explicatia in canalizarea de catre culoarul Somesului a maselor de aer rece de pe Podisul Transilvaniei, iar a celor de sud vest se datoreaza abaterilor unor curenti vestici de catre masivul Muntilor Apuseni, dandu-le o
27

directie nord estica. Slaba frecventa a vanturilor de est si nord est o putem atribui adapostului creat de Carpatii Orientali. Roza vanturilor oglindeste foarte bine particularitatile locale ale acestei circulatii, care se repercuteaza pregnant si asupra celorlalte elemente meteorologice. In general, judetul dispune de un mediu climatic relativ omogen, cu o mica nuanta intre climatul de campie si cel de deal. Totusi se poate desprinde un topoclimat mai aparte, cel depresionar din Tara Oasului, care, fiind influentat de climatul de munte, este cu ceva mai rece (media anuala a temperaturii sub 9C) si mai umed (760 900 mm), ceea ce se repercuteaza in mica masura asupra perioadelor de vegetatie a plantelor de cultura. De exemplu, inflorirea pomilor si coacerea recoltelor de camp sunt putin intarziate fata de restul judetului. Totusi, prezenta spontana si cultivata a unor plante termofile, cum este castanul dulce de la Bixad si Camarzana, atesta un caracter de climat depresionar de adapost, cu ierni relativ blande si cu veri calde si umede, cu toate ca se afla in cadru montan. Reteaua hidrografica

1.6.

Teritoriul judetului Satu Mare este brazdat de o importanta retea hidrografica a carei evolutie a adus transformari radicale peisajului natural, mai cu seama pentru partea de deal si de campie. Acest teritoriu poate fi considerat in mare parte sa un con de dejectie a cursurilor de apa, cu mari influente in structura litologica a bazinelor lor si a raporturilor cu apele subterane. 1.6.1. Apele subterane Prin situatia sa de bazin tectonic colmatat, Depresiunea Panonica constituie un mare rezervor de apa subterana, spre care graviteaza toate panzele zonei sale de bordura. Indeosebi formatiunile de acumulare ale piemonturiloe marginale, alcatuite din diferite materiale aluviale, coluviale si proluviale si depuse sub forma de conuri de dejectie, dirijeaza pe cale subterana spre adancurile zonei de bazin o buna parte din apele de precipitatie, cazute nu numai pe suprafata lor, ci si pe aceea a suprafetelor impermeabile de roci cristaline din amonte de ele (Fig. Nr. 7).
28

Fig. Nr. 7: Conditiile hidrogeologice ale bazinului inferior al Somesului (sursa: Andrei Bogdan, Judetele patriei: judetul Satu Mare, pag. 41) In subasmentul Campiei Somesului din Depresiunea Panonica s-a acumulat o stiva groasa de strate, de grosimi si structuri foarte diferite, care prezinta o gama intreaga de conditii hidrogeologice. In functie de aceste conditii se pot deosebi doua medii acvifere: unul de adancime si altul mai spropiat de suprafata, acesta din urma interesand mai mult din punct de vedere al valorificarii practice al apelor subterane. Stratul de nisip albastru de pleistocen, in grosime de circa 70 80 m, acumuleaza cea mai mare parte a apei precipitatiilor si a celor cu scurgeri subterane din zona de bordura, influentand direct nivelele hidrostatice ale diferitelor panse de apa freatica.

29

Corespunzator oscilatiilor climatice, acest strat acvifer de baza, care alimenteaza si panzele acvifere de deasupra lui, face ca in perioadele secetoase nivelul hidrostatic al acestor panze sa scada pana la adancimea de 3 4 m, iar in cele ploioase sa se ridice la 1 2 m, ajungand chiar pana la suprafata, cum se intampla in depresiunea Ecedului. In cazuri de precipitatii extrem de bofate, apa razbate la suprafata aparand procese de baltire si chiar de inmlastinire. Cat priveste apele subterane de adancime, acestea se prezinta sub forma ascensionala sau arteziana si sub forma de zacamant. Cele ascensionale sunt exploatabile pentru alimentare cu apa potabila si industriala sau pentru tratamente balneare. Etajul superior de straturi acvifere este format din ape dulci, carbonatate si se afla la adancimea de 250 400 m. Apele de zacamant din etajul inferior (800 2.000 m) se ivesc la suprafata ca izvoare sau prin foraje de-a lungul unor linii de fracturi sub forma de ape minerale carbogazoase cloruro sodice, cu proprietati alcaline (Bixad, Turt, Nadas Orasu Nou), slab sulfuroase (Luna langa Negresti Oas, Vama, Ghenci), sau bicarbonatate (Tarna Mare, Valea Mariei Vama, Noroieni, Micula) si termale (Carei, Domanesti, Acas, Satu Mare, Moftin, Tasnad cu temperaturi de peste 50 si chiar peste 70 la Ady Endre). 1.6.2. Apele de suprafata Reprezentate de catre rauri si canale, sunt orientate spre vest si nord vest si sunt axate pe trei cursuri mai importante: ale Somesului, Crasnei si Tururlui, la care se adauga Homorodul, Valea Ierului si Talna. Somesul (cu un curs de 61 km pe teritoriul judetului Satu Mare) isi colecteaza apele de pe o suprafata de peste 14.500 km din judetele Cluj, Bistrita Nasaud, Salaj, Maramures, din zona de munte si deal, cu lunci inguste si pante mari. Faptul determina o mare variabilitate a nivelelor debitelor de apa ale raurilor pe teritoriul judetului, mai ales prin suprapunerea undelor de viitura ale diversilor afluenti. De la localitatea Someseni, pe malul drept si de la localitatea Lipau, pe malul stang, raul este indiguit, cu maluri consolidate in punctele cele mai critice. Panta relativ mica, cuprinsa intre 0,2 0,5 , favorizeaza un curs linistit (0,4 0,9 m/s). Cu debitul sau mediu de 119 m/s asigura o scurgere medie anuala de 3.752 miliarde m.
30

Debitele sunt insa foarte fluctuante: 4,90 m/s (18 decembrie 1961) si 3.342 m/s (14 mai 1970), corespunzator unei variabilitati a nivelelor la aceleasi date intre 0 si 816 cm. Temperatura apei este de obicei cu 3 4 grade mai ridicata decat a aerului. Fenomenele de inghet apar la Satu Mare cu frecventa de 23 % putand duce la formarea unui pod de gheata cu durata maxima de 28 de zile. Crasna (cu un curs de 57 km in judet) are in sectorul de campie o panta foarte mica, ceea ce ii imprima acelasi curs linistit (0,3 0,5 m/s). Conditiile speciale de alimentare si scurgere determina debite foarte fluctuante: 342 m/s (12 iunie 1970) pana la 0,046 m/s (30 octombrie 1961) ajungand in partea sa superioara pana la secare; amplitudinea nivelelor este cuprinsa intre 3 606 cm. Debitul mediu multianual de 5,9 m/s la Mofrinu Mic exprima cel mai bine volumele de apa in general scazute de pe acest curs. Punerea in functiune a acumulatii Varsolt (Salaj), cat si programul realizarii transferului de debite din Somes vor rezolva, in perspectiva, problema asigurarii necesarului constant de apa in zona, inclusiv pentru cerintele extinderii irigatiilor. Turul are pe teritoriul judetului un bazin productiv de 70 km liniari si este amenajat in zona Negresti Oas. Volumele de apa sunt cele mai mari in raport cu bazinul sau hidrografic, inregistrandu-se o variabilitate cuprinsa intre 0,1 m/s (20 iulie 1963) si 519 m/s (14 mai 1970). La statia hidrometrica Turulung amplitudinea viiturilor este intre 22 si 566 cm. Viiturile dese de dupa fiecare perioada ploioasa au fost atenuate prin constructia, in ultimii ani, a barajului de la Calinesti Oas. Existenta debitelor constante pe acest curs de apa (cu calitate corespunzatoare) a facut posibila infiintarea unor importante pescarii la Bercu si Livada, cu disponibilitati pentru dezvoltarea in continuare a altor tipuri de folosinta. Principalul afluent al Tururlui este Talna, cu o lungime de 35 km (confluenta la Gherta Mica). Homorodul are o lungime de 30 km si formeaza, impreuna cu afluentii sai, un bazin de peste 600 km care dreneaza versantul nordic al Culmii Codrului. La sfarsitul secolului trecut apele acestui rau si ale paraielor afluente au fost colectate prin canalul de centura Homorod si dirijate spre raul Somes, langa Satu Mare. Prin lucrarile de modernizare si indiguire din ultimul deceniu, Homorodul a fost deviat in amonte, cu varsare in Somes langa localitatea Ambud.

31

Valea Ierului inainte era mai putin cunoscuta ca un curs de apa, datorita lipsei unei albii stabile, bine conturate. Acesta este motivul pentru care regimul hidrologic al zonei nu a putut fi urmarit. Impreuna cu afluentii sai, Colectati de pe Dealurile Tasnadului, caracterizati prin regim de scurgere temporar, Valea Ierului curge pe o lungime de 30 km si formeaza un bazin de peste 870 km. Pana nu demult, la cresteri mari ale nivelelor de apa, Ierul crea mlastini cu caracter permanent. Datorita marilor investitii hidroameliorative din ultimii ani, zona este de necunoscut: Valea Ierului a fost regularizata si indiguita, iar in dreptul localitatii Andrid a fost creat un lac de acumulare cu o capacitate de 17 milioane mc. Alaturi de cele 6 cursuri principale de apa insumand o lungime de 285 km, teritoriul judetului adaposteste 16 lacuri artificiale, in majoritate populate cu peste, cu o suprafata totale de 562 hectare. Intre aceste lacuri cel mai insemnat este rezultatul ridicarii unui important baraj pe raul Tur, la Calinesti Oas (357 hectare), devenit foarte cautat loc de agrement. Flora si Fauna

1.7.

Flora. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul judetului se incadreaza in zona de silvostepa a Campiei de Vest, prezentand doua aspecte: unul complet despadurit si altul cu palcuri de padure care ocupa suprafete mai mici. Nu numai in perioadele geologice, sau si in timpurile istorice, vegetatia naturala de aici a suferit modificari radicale, sub actiunea omului. In trecut padurile ocupau suprafete mult mai mari, formand masive puternice si constituind asociatii dominante. Ele alternau cu pajisti de silvostepa cu o compozitie floristice destul de variata. Cu timpul, o buna parte a vechilor codri de stejar a fost defrisata pentru scopuri agricole si pentru necesitatile gospodaresti, iar dintre pajisti multe au fost destelenite. In prezent, vegetatia naturala ocupa aproximativ 1/3 din judet. Vegetatia de pajisti s-a mentinut pe terenurile mai putin fertile, suferind insa o puternica influenta a pasunatului si a masurilor de pratocultura. Suprafata ocupata de pajisti si fanete naturala a fost redusa la 84.000 hectare, ceea ce reprezinta 20 % din teritoriul judetului. Pajistile naturale stepizate derivate si secundare se caracterizeaza prin predominarea asociatiilor de paiusuri (Festuca sulcata, Festuca pseudovina s.a.), Agrostis, Poa s.a., care dau furaje de calitate mijlocie si pe alocuri chiar foarte buna.
32

Pe cuprinsul fostei mlastini Eced apar formatiuni de bahne (turbarii eutrofe), presarate cu stufarii (trestie, papura) si alte plante higrofile, iar pe Valea Ierului si pe campia de pe dreapta Somesului stufariile apar destul de frecvent. Concomitent cu lucrarile de desecare si drenare aria lor este in continua descrestere. In partea de sud est a fostei mlastini si in hotarul comunei Cauas se intalneste o vegetatie halofila, constituind pajisti de calitate mediocra, iar la vest de Carei, pe o suprafata de 9.700 hectare, vegetatia de nisipuri continentale slterneaza cu plantatii pomiviticole, culturi de camp si paduri de salcam. Asociatiile de padure ocupa o suprafata de peste 67.000 hectare, ceea ce reprezinta 15 % din teritoriul judetului. Ele formeaza masive mai puternice in zona de munte si de dealuri, in timp ce la campie ele apar sporadic sub forma de palcuri, pana la 3.000 hectare (padurea Livada). In partea de campie predomina stejeretele pure (Quercetum roboris) sau in asociatie cu alte esente, cum sunt: carpenul, frasinul, ulmul etc. Pe terenurile joase, unde apa stagneaza timp mai indelungat, se intalnesc stejerete, stejereto frasinete si mai rar frasinete. Pe locurile ceva mai ridicate cresc stejerete de campie joase, asociate cu marul si parul paduret, artarul, paducelul etc., iar pe haturile mai inalte predomina stejeretele si sleaurile de campie, in care alaturi de stejar se intalnesc o serie de esente de carpen, jugastru, tei, lemn cainesc, sanger si alun. In unele locuri cu exces de umezeala (padurea Noroieni) sunt caracteristice formatiile de plopisuri aninisuri, precum si asociatii de stejereto plopisuri. Anii ploiosi, prin excesul de umiditate, si cei secetosi prin lipsa de precipitatii, au afectat negativ dezvoltarea copacilor si au slabit puterea lor de rezistenta impotriva diferitilor daunatori, cees ce a dus la distrugerea unor copaci seculari, cum este cazul padurii Livada, unde stejarul s-a uscat de pe suprafata de 1.400 hectare. Prin msaurile de eliminare a excesului de apa si prin reimpadurire, aceste paduri sunt pe cale de regenerare. Pe Piemontul Tasnadului si pe Piemontul Codrului, in donditiile unui drenaj mai bun, sau extins ceretele si asociatiile de cer gorun dtejar, iar in Tara Oasului se desprind formatiuni de stejar, de gorun si de fag (de dealuri si montan).

33

Pajistile naturale si padurile sunt principalele asociatii de silvostepa ale peisajului geografic, menit sa mentina echilibrul biologic si in acelasi timp sa constituie o importanta baza de productie. De aceea, ele se bucura de o atentie si ingrijire deosebita. Pajistilor, care constituie o valoroasa baza furajera, li se aplica o pratotehnie potrivita conditiilor locale, prin ameliorarea regimului trofic, supunand solurile acide si mlastinoase unui amendament calcaros, apoi prin reglarea regimului de umiditate din sol, combaterea plantelor daunatoare, regenerarea pajistilor degradate prin destelenire, fertilizare si reinsamantare, precum si printr-un pasunat rational. Padurea, elementul cel mai pretios al covorului vegetal, mai ales in conditiile naturale si social economice de la ses, fiind un factor climatogen local, o sursa de material lemnos su un loc preferat de agrement si vanatoare, se impune a fi protejata si regenerata. In acest scop, pe langa exploatarea rationala a lemnului, s-au luat o serie de masuri: conservarea si dezvoltarea fondului forestier al judetului, prin impaduriri, drenarea terenurilor cu exces de umiditate si prin combaterea organizata a daunatorilor biotici si abiotici. Fauna. Pe teritoriul judetului se disting foarte clar doua biotopuri: unul de stepa si altul de padure, cu complexe faunistice diferite, in functie de conditiile climatice, particularitatile solului si ale covorului vegetal. Dar limita dintre ele nu este deloc clara, din cauza intrepatrunderii elementelor caracteristicile celor doua biotopuri. Fauna de stepa se caracterizeaza prin larga raspandire a rozatoarelor, printre care cel mai tipic reprezentant este popundaul (Citellus citellus), alaturi de care se intalnesc foarte frecvent harciogul (Cricetus cricetus), catelul pamantului (Spalax hungaricus) si soarecii de camp (Microtus vulgaris). Foarte raspanditi sunt iepurii, vulpile si viezurii, iar dintre pasari: prepelita (Conturnix conturnix), graurii (Sturnus vulgaris), dumbraveanca (Coracias garrulus), uliul (Circus) etc. Pe sol misuna o multime de soparle, lacuste, cosasi, greeri si ale insecte. Fauna paduriloe este ceva mai bogata si mai variata. Lumea animala a padurilor de campie, este compusa atat din specii larg raspandite, cat si din specii exclusiv de campie, unele ajungand si in padurile de deal, dupa cum are loc si o migrare inversa. In acest biotop, memiferele sunt mai putin reprezentative. In schimb sunt foarte caracteristice pasarile, majoritatea din familia corvideelor, ca: cioara, stancuta, cotofana, grangurele, privighetoarea, pupaza, sitarul, potarnichea.

34

Dintre insecte, unele specii provoaca pagube insemnate, prin atacul ce-l dezlantuie asupra unor specii forestiere, cum sunt coleopterele defoliatoare si scolitidele, carabusul (Melolontha vulgaris), croitorul (Cerambyx cerdo) si omizile lepidopterelor, ca omida paroasa a stejarului (Porthetria dispar) si omida verde a stejarului (Tortrix viridiana). Insectele daunatoare, asociate cu unele ciuperci, bacterii si paduchi testosi, in unii ani favorabili dezvoltarii lor, au provocat si provoaca distrugeri insemnate padurilor din zona de campie, de pe dreapta Somesului, in arboretul animiat si de excesul de umezeala, cum a fost cazul padurii de la Livada. In padurile de foioase ale dealurilor si muntilor traiesc o serie de animale de interes faunistic si de valoare cinegetica, cum sunt: caprioarele (Capreolus capreolus), cerbii (Cercus elephus), ursii, lupii, vulpile, mistretii etc. Dintre rozatoare, cel mai rspandit este iepurele. Unele specii migreaza sezonier - in special iarna - de la munte la deal si chiar la campie, mai ales pentru hrana. Au fost colonizate unele specii de interes vanatoresc, cum sunt cerbul lopatar si fazanul, care in prezent este larg raspandit prin aproape toate padurile de stejar, iar din colonizarea facuta de Ungaria, a inaintat progresiv pe teritoriul judetului, ca si al intregii Campii de Vest, bizamul (Ondatra zibethica), valoros pentru blana sa.

35

2. CONSIDERATII GEOISTORICE Pozitia geografica, bogatia solului si subsolului judetului Satu Mare au oferit conditii prielnice existentei vietii si activitatii uname din cele mai vechi timpuri, asa cum o dovedesc numeroasele descoperiri arheologice. n apropierea comunelor Pir, Domanesti, Mediesu Aurit, Apa, Vetis etc., s-au descoperit urme ale culturii otomane din perioada bronzului si nceputul Hallstatului, marcata printr-o evolutie relativ lunga, cu mai multe faze, care dovedeste ca triburile acestei culturi practicau agricultura si cresteau vie, locuiau n asezari stabile, unele chiar de lunga durata. Confectionarea si folosirea armelor de bronz (sabii, topoare de lupta, scuturi) de tip tracic confirma existenta unei metalurgii primitive a bronzului. Descoperirile arheologice din ara Oa ului, Ardud, Medie , Homorod etc. au scos la lumina o mul ime de dovezi privind asez rile din epoca pietrei i a bronzului; au scos la lumina relicve atestnd viata umana n aceasta regiune ncepnd din Paleolitic. Exista, de asemenea, dovezi privind continuitatea locuirii acestor tinuturi de catre comunitatile geto-dacice dupa cucerirea romana. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trait aici aproape 1000 de ani crend o remarcabila civilizatie a carui model, este asezarea Mediesu Aurit unde se gasesc ramasitele a 13 cuptoare de olarit care au fost scoase la lumina, reprezentnd cel mai mare tezaur arheologic de acest fel din tara. Urme ale unor asezari dacice s-au descoperit n jurul oraselor Satu Mare si Carei. Lnga Mediesu Aurit (punctul Suculeu) s-a scos la iveala una din cele mai mari asezari a dacilor liberi din nord - vestul tarii. La sfrsitul secolului al IX-lea si nceputul secolului al X-lea, regiunea a facut parte din Voievodatul lui Menumorut care a avut cetatea de scaun la Satu Mare (Castrum Zotmar), cucerita de unguri dupa lupte crncene care au durat trei zile, dupa cum mentioneaza Cronicarul Anomin n Gesta Hungarorum. n decursul istoriei, alaturi de populatia romneasca autohtona s-au stabilit, n diverse perioade, unele elemente etnice autohtone (maghiari, germani etc.). Situndu-se la intersectia unor importante drumuri comerciale si avnd bogate resurse naturale, atestat n scrierile istorice din anul 1181, judetul Satu Mare, a avut o istorie tumultoasa. Cetatile de la Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Carei, etc, ale caror ruine rezista

36

pna astazi si bisericile romane de la Acas (secolul al XIII-lea) si bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sancrai, Beltiug, s.a., atesta continuitatea existentiala a locuitorilor acestei zone. Dupa batalia de la Mohacs (1526), judetul Satu Mare a fost revendicat att de principii austriaci ct si de principii transilvaneni. n vara anului 1601 Mihai Viteazul si-a stabilit tabara la Moftin pentru 20 de zile pregatindu-se pentru pentru batalia de la Guraslau, ultima sa victorie. Peste mai bine de o suta de ani, in 1711, armata printului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat trupelor austriece la Moftin. n 1657, cetatea si judetul Satu Mare au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poarta semnatura colonelului Ian Sobietski, viitorul rege al Poloniei. ntre 1660-1661 trupele otomane au devastat ntreg tinutul. Guvernarea habsburgica de dupa 1711 a adus o perioada de stabilitate si prosperitate n zona. Colonistii germani ajung aici n secolul al XVIII-lea si se stabilesc pe proprietatea Contilor Karoly de Carei. Cele doua razboaie mondiale si Unirea Transilvaniei cu Romnia la 1 Decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale judetului din secolul XX. Dupa primul razboi mondial, pe mosiile expropriate s-au stabilit tarani din Muntii Apuseni si Maramures, dnd nastere celor mai noi asezari umane din judet, cum sunt: Dacia, Baba Novac, Paulian, Gelu, Ianculesti, Marna, Lucaceni etc. Memorialul ridicat la Carei in 1964, o sculptura de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX - razboaie devastatoare, calamitati naturale, si comunism, dar sperantele au renviat dupa evenimentele din Decembrie 1989. n anii constructiei socialiste, odata cu cresterea numerica a populatiei din judet, s-au produs schimbari substantiale n structura ei de clasa si profesionala prin sporirea ponderii clasei muncitoare, determinata de procesul mereu crescnd al industrializarii. n acelasi timp se modifica necontenit raportul dintre populatia urbana si cea rurala, n favoarea primei categorii. Noul climat de viata si de munca a deschis calea unei armonioase colaborari ntre romni si nationalitatile conlocuitoare care convietuiesc pe aceste meleaguri.

37

3. POPULATIA

Ritmurile inalte pe care le-au cunoscut plaiurile satmarene, alaturi de celelalte zone ale tarii, in toate domeniile vietii economico sociale, indeosebi dupa Congresul al IX lea al P.C.R., Conferinta Nationala a partidului din 1967 si reforma administrativ teritoriala a tarii din 1968 au determinat schimbari substantiale si in ansamblul vietii lor demografice. Indicatori importanti precum numarul si structura sociala, repartitia pe medii, varste si sexe, gradul de ocupare si compozitia fortei de munca s.a. conduc la imaginea unei vii si viguroase dinamici a populatiei judetului Satu Mare. Dinamica populatiei

3.1.

Succesele remarcabile obtinute in dezvoltarea economica, imbunatatirea substantiala a conditiilor de trai, progresele esentiale inregistrate in domeniul constructiilor social culturale, masurile de crestere a natalitatii, de intarire a familiei si de ocrotire a mamei si copilului, de reducere a mortalitatii generale si infantile prin perfectionarea continua a sistemului de ocrotire a sanatatii si a asistentei sociale au favorizat si in judetul Satu Mare cresterea populatiei. Acest judet se situeaza in ceea ce priveste numarul locuitorilor intre judetele mijlocii ale tarii. La 5 ianuarie 1977 el numara 391.840 locuitori, iar la 1 iulie 1979 401.031 locuitori, reprezentand 1,8 % din populatia tarii. Dar valoarea potentiala a populatiei unui teritoriu nu consta numai in numarul total al locuitorilor, ci mai ales in cresterea, densitatea, structura pe varste, sexe si ocupatie, precum si in capacitatea ei fizica si intelectuala de a participa la productia materiala si spirituala a judetului si tarii. Cresterea numarului populatiei in judetul Satu Mare este determinate mai mult de sporul natural decat de cel migratoriu, deoarece pe cuprinsul acestui judet n-au existat centre industrial puternice, care sa atraga populatie din afara. Din contra, plecarile au deposit sosirile, datorita unui excedent de forta de munca fizica si intelectuala. De aceea, in evolutia numerica ascendenta a populatiei nu apar salturi iesite din comun.

In ultimii zece ani a fost nregistrat o sc dere continu a popula iei jude ului nostru (Tabelul nr. 6). Astfel, dac n anul 2000 popula ia jude ului Satu Mare era de 390.121 de locuitori, aceasta a sc zut la 368.702 locuitori n anul 2005, adic cu 21.419 locuitori mai pu in, n timp ce anul trecut (2010) popula ia num ra 364.104 locuitori, adic cu 26.107 mai pu in dect n anul 2000. Acest lucru se datoreaz sporului demografic negativ de -3,2 nregistrat n jude . Asta nseamn c se na te un copil la fiecare 3,2 s tm reni deceda i.
38

Tabel nr. 6: Evolutia numarului de locuitori in judetul Satu Mare de la recensamantul din anul 2002 Perioada
29 decembrie 1930 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 Num rul locuitorilor 301 105 312 672 337 351 359 393 393 840 400 789 367 281

3.2.

Densitatea populatiei

De la recensamantul populatiei din 2002 (Tabelul nr. 7), densitatea populatiei judetului a crescut de la 68,2 loc./km in 29 decembrie 1930 la 83,1 loc./km in 18 martie 2002, fiind destul de mica fata de de media pe tara care este de 91 loc./km. Sub acest aspect demografic judetul se situeaza pe locul 20, numarandu-se printre judetele tarii cu densitati mijlocii, dar prezinta densitatea cea mai mare printre judetele situate in Campia de Vest. Tinand seama numai de populatia rurala, deosebirile teritoriale nu sunt prea mari. Densitati ceva mai ridicate apar in regiunile de campie si dealuri de pe dreapta vaii Somesului si in Campia Careiului, unde se afla cele mai bune terenuri pentru agricultura. Cele mai mici densitati apar in regiunea de campie de pe stanga vaii Somesului, inclusiv Campia Crasnei si in zona dealurilor de la bordura sud vestica a judetului, unde se intalnesc si valori de sub 40 loc./km (Homoroade, Sacaseni). Pe langa facotrii naturali (relief, zone inundabile, mlastinoase, impadurite etc.), la repartitia geografica a populatiei de pe cuprinsul judetului au contribuit foarte mult conditiile social economice din trecut, ca marea proprietate mosiereasca, colonizarile mai vechi, popularea terenurilor expropriate dupa primul razboi mondial, posibilitatile de diversificare a productiei agricole (pomicultura, viticultura, legumicultura etc.), iar mai recent procesul industrializarii.

39

Tabel nr. 7: Densitatea populatiei in judetul Satu Mare de la recensamantul din anul 2002 Perioada
29 decembrie 1930 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 Locuitori/km2 68,2 70,8 76,4 81,3 89,1 90,7 83,1

3.3.

Miscarea naturala

Proces determinat de raportul spontan ce se creaza intre fenomenele demografice ale natalitatii si mortalitatii, este factorul esential in dinamica populatiei judetului Satu Mare. Urmarind aceste fenomene din 1956 incoace, se constata o fluctuatie constanta la natalitate (intre 17,5 si 26,5 ) decat la mortalitate (intre 8,3 si 11,2 ), ceea ce inseamna ca acest proces a fost foarte mult influentat de unii factori sociali economici, printre care pe prin plan se situeaza ansamblul de masuri sanitare si de imbunatatire materiala a famililor, indeosebi acelor cu copii mici. In evolutia natalitatii, dupa 1956, se poate distinge o perioada de scadere (1956 - 1966), de la 26,5 la 18,7 si alta e crestere (1966 - 1968), de la 17,5 la 25,1 , urmata de o usoara scadere (21,8 in 1974) si analizand recensamantul din anul 2002, putem observa faptul ca natalitatea a scazut foarte mult, pana la 10,2 . In general, natalitatea este mult mai ridicata in mediul rural decat in cel urban, ponderea natalitatii rurale fiind de 11,5 iar in mediul urban de 8,6. In ceea ce priveste rata deceseselor, analizand recensamantul din anul 2002, putem observa faptul ca mortalitatea era de 13,6 , destul de mult peste rata natalitatii (3,4 ). Pe medii, rata deceselor in mediul rural a fost de 15 iar in mediul urban de 11,8 . Rezultand astfel un spor natural negativ 3,4 (2002).

40

3.4.

Miscarea migratorie

Miscarea migratorie (mecanica) a populatiei, se mentine inca exodinamica, ea prezentand e adevarat, in descrestere un deficit migratoriu. Acest deficit a variat intre 510 (1956) si 2.169 (1967), cand a atins cifra maxima. Din 1967, soldul migratoriu (diferenta dintre cei sosoti si cei plecati) este in contiuna scadere, ajungand la 1.344 in 1978, fapt ce oglindeste in principal intensificarea procesului de industrializare in judet. Eolutia populatiei pe medii, pune in lumina o crestere importanta a numarului locuitorilor in mediul urmban, fapt explicat de cresterea insemnata a natalitatii, dar mai ales de sporul migratoriu (la care se adauga si trecerea, in 1968, a localitatii Tasnad in categoria oraselor). Un aport important la cresterea populatiei urbane in anii economiei planificate l-a avut industrializarea judetului care a generat o puternica mobilitate a populatiei de la sat si oras, a schimbat profilul economic si aspectul edilitar al unui numar tot mai mare de localitati, a amplificat si diversificat activitatile social productive, cooperarea economica si culturala dintre localitati. Un numar tot mai mare de localitati rurale din judet au dobandit caracteristici economice si social culturale care le apropie de cele ale oraselor. Studii au indicat unele accentuari ale fenomenului migratoriu in zona Tarii Oasului, fenomen care, datorita masurilor econimice complexe initiale de organele judetene de partid si de stat (crearea de exploatari miniere si extinderea activitatii in celelalte tipuri de exploatari, dezvoltarea unor capacitati imdustriale din alte ramuri), inregistreaza, de asemenea, tendinte de ameliorare. Starea de deficit migratoriu in judet a fost intretinuta in acelasi timp de progresele insemnate obtinute pe linia mecanizarii agriculturii, fenomen care a contribuit la eliberarea treptata a unui numar insemnat de brate de munca. Astfel, daca in mediul urban soldul migratoriu in 1970 era de + 1.620, in cel rural era de 2.332, rezultand un sold migratoriu pe judet de 712. Cresterea in amploare a industrializarii, a procesului amplasarii in teritoriul judetean a unor importante forte de productie, inclusiv in zonele slab industrializate in trecut, precum si diversificarea acivitatilor econimice si edilitare in mediul rural, constituie toti atatea factori de ameliorare a starii migratorii generale. Faptul apare mai evident in 1978, spre exemplu, cand soldul migratoriu in mediul urban a fost de + 2.476 iar in mediul rural de

41

3.760, rezultand un sold mediu migratoriu de 1.344, cea ce atesta tendinte de imbunatatire continua. Tinand seama de sporul natural de 4.072 (10,2 %), inregistrat in 1978 si de soldul migratoriu de 1.344 (3,4 %) al aceluias an, rezulta pe judet un spor total de + 6,8 %. Structura populatiei

3.5.

Structura pe sexe si varsta Evolu ia demografic a jude ului Satu Mare arat c popula ia mb trne te constant. Potrivit raportului prezentat de Direc ia Jude ean de Statistic (DJS) Satu Mare, n ultimii zece ani popula ia de peste 40 de ani a jude ului a crescut de la 40,38% la 44,78%. Cifrele absolute nu sunt foarte relevante deoarece i popula ia jude ului a sc zut n ultimii zece ani cu peste 26.000 de locuitori. Raportul mai reliefeaz faptul c ponderea s tm renilor cu vrste de peste 65 de ani este mai mare n mediul rural fa de cel din mediul urban, ns la ora ponderea celor tineri, de pn la 40 de ani, este mai mic dect n satele jude ului. De asemenea, interesant este i faptul c ponderea mb trnirii este mai mare la femei dect la b rba i, ns i acest lucru poate fi pus pe seama faptului c femeile tr iesc, n medie, mai mult dect b rba ii. Ponderea persoanelor tinere, pn n 40 de ani, chiar dac nu a sc zut sub 50 % n ultimii zece ani, este n continu descre tere. n ultimii zece ani, ponderea popula iei de pn la 15 ani este ntr-o continu sc dere. Astfel, dac n anul 2000, la o popula ie a jude ului de 390.121 de locuitori, s tm renii care aveau pn n 15 ani erau 77.409, adic 19,84 %, n 2005, din 368.702 locuitori aveau sub 15 ani 62.500, adic 16,95 %, iar n 2010, din 364.104 locuitori, un num r de 58.829 aveau sub 15 ani, adic 16,15 %. Pe grupe de vrst , popula ia ntre 15 i 40 de ani reprezenta 39,77 % n anul 2000, 40,78 % n anul 2005 i 39,05 % n 2010, n timp ce popula ia cuprins ntre 40 i 65 de ani reprezenta 29,4 % n anul 2000, 30,4 % n anul 2005 i 32,45 % n anul 2010. De asemenea, ponderea popula iei de peste 65 de ani reprezenta 10,98 % n anul 2000, 16,48 % n anul 2005, i 12,33 % n anul 2010. Se poate astfel constata c dac popula ia tn r , de pn n 40 de ani, a sc zut, n pondere, de la 59,62 % n anul 2000 la 55,22 % n anul 2010, cu un vrf n anul 2005 cnd ponderea acestei popula ii a fost de doar 53,12 %, popula ia de peste 40 de ani a cunoscut o
42

cre tere de la 44,78 % n anul 2000 la 49,38 % n anul 2010, n timp ce n anul 2005 ponderea acestei popula ii era de 46,88 %, cea mai mare din ultimii zece ani. Pe categorii de sex, se poate constata c ponderea femeilor mb trnite este mai mare dect cea a b rba ilor. Astfel, dac n anul 2000, femeile de peste 40 de ani aveau o pondere de 23,86 %, n anul 2005 a crescut la 24,29 % n timp ce n anul 2010 a ajuns la 24,67 %. Dac ponderea femeilor mb trnite a avut o linie ascendent constant , cea a b rba ilor afla i n aceea i situa ie a suferit unele fluctua ii. Astfel, dac n anul 2000 ponderea b rba ilor de peste 40 de ani era de 21,07 %, n anul 2005 a ajuns la 22,07 %, n timp ce anul trecut a fost de 20,1 %. Faptul c ponderea femeilor mai n vrst este mai mare dect acela i procent la b rba i se poate explica prin aceea c durata medie de via la femei este mai mare, n medie, cu 5-7 ani fa de cea a b rba ilor. Dac la vrstele mai mici acest lucru nu influen eaz procentele, la categorii de vrst mai mari, de peste 40 de ani, se poate lesne observa diferen a. De exemplu, n anul 2010, n jude ul Satu Mare tr iau 89.855 de femei de peste 40 de ani, cu 16.639 mai multe dect b rba ii afla i la aceea i categorie de vrst care num rau 73.216 persoane. Tabel nr. 8: Popula ia pe sexe i vrst n jude ul Satu Mare la recens mntul din 2002 Grupe de vrst Ambele sexe Num r persoane 71,347 235,164 60,770 367,281 % fa de total 19.43% 64.03% 16.55% 100.00% B rba i Num r persoane 36,443 116,929 24,566 177,938 % fa de total 9.92% 31.84% 6.69% 48.45% Femei Num r persoane 34,904 118,235 36,204 189,343 % fa de total 9.50% 32.19% 9.86% 51.55%

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani i peste Total

Structura pe etnie, limba vorbita si religie La recens mntul din 2002, popula ia total a jude ului Satu Mare se distribuie, n dependen de etnie, n felul urm tor: romni - 216085, maghiari - 129258, romi ( igani) 13478, ucraineni - 1556, germani - 6417, ru i-lipoveni - 27, turci - 14, srbi - 20, slovaci - 186,
43

bulgari - 5, greci - 2, evrei - 36, cehi - 1, polonezi - 3, italieni - 36, chinezi - 14, armeni - 3, ceang i - 10, alt etnie - 94, etnie nedeclarat - 36. n dependen de limba matern , popula ia stabil a jude ului Satu Mare se distribuia astfel n 2002: romn - 218187, maghiar - 143457, rromanes ( ig neasc ) - 2520, ucrainean - 1208, german - 1625, rus -lipovean - 25, turc - 15, srb - 13, slovac - 66, bulgar - 3, greac - 1, evreiasc (idi ) - 10, ceh - 2, polonez - 3, italian - 33, chinez - 14, alt limb matern - 61, limb matern nedeclarat - 38. Conform recens mntului din 2002, popula ia stabil a jude ului Satu Mare se distribuie, n dependen de religie, dup cum urmeaz : ortodox - 185900, romano-catolic - 66247, reformat - 68619, penticostal - 8517, greco-catolic - 29200, baptist - 1721, adventist de ziua a aptea - 903, musulman - 59, unitarian - 119, cre tin dup Evanghelie - 187, cre tin de rit vechi - 44, evanghelic lutheran sinodo-presbiterian - 121, evanghelic - 24, evanghelic de confesiune augustan - 26, mozaic - 109, alt religie - 4513, f r religie - 522, atei - 128, religie nedeclarat - 322. Structura pe medii Chiar dac n perioada analizat procentele persoanelor de peste 65 de ani este n cre tere, att n mediul urban ct i n cel rural, ponderea mai nsemnat a acestor persoane se afl n satele jude ului. Astfel, dac n mediul urban persoanele de peste 65 de ani reprezentau 8,47% din popula ia care tr ia la ora n anul 2000, 10,17% n 2005 i 11,15% n 2010, n mediul urban aceste persoane reprezentau 13,13% din popula ia de la ar n anul 2000, 13,27% n anul 2005 i 13,4% anul trecut. n ora e, o cre tere nsemnat ca pondere a fost nregistrat la categoria persoanelor cu vrste cuprinse ntre 40 i 65 de ani n mediul urban, de la 31,81% n anul 2000 la 35,61% anul trecut, n timp ce n mediul rural, procentul aceluia i segment de popula ie a crescut de la 27,23% n anul 2000 la 29,6% n anul 2010. n ambele medii s-au constatat sc deri semnificative a popula iei tinere, de pn n 40 de ani. De exemplu, n mediul urban, n anul 2000 acest segment de popula ie reprezenta 59.72% din cei care tr iau la ora , n anul 2010 procentul a fost de doar 53,24%. De asemenea, n mediul rural, acela i procent a sc zut de la 59,64% n anul 2000 la 57% n anul 2010.

44

Structura profesionala a populatiei Popula ia activ i inactiv . La recens mntul din 2002, popula ia activ a jude ului Satu Mare constituia 148691 persoane (84888 b rba i i 63803 femei), iar popula ia inactiv era format din 218590 persoane (93050 b rba i i 125540 femei). Din popula ia activ , cea ocupat era alc tuit din 139895 locuitori, 78482 b rba i i 61413 femei, 8796 cet eni (6406 b rba i i 6406 femei) erau omerii, dintre care 5316 (4012 b rba i i 1304 femei) erau n c utarea unui alt loc de munc , iar 3480 (2394 b rba i i 1086 femei) erau n c utarea primului loc de munc . Popula ia inactiv a jude ului Satu Mare era distribuit n felul urm tor: elevi i studen i 61571 (30971 b rba i i 30600 femei), pensionari 90764 (38978 b rba i i 51786 femei), casnice 26293 (518 b rba i i 25775 femei), ntre inu i de alte persoane 31888 (16572 b rba i i 15316 femei), ntre inu i de stat sau de organiza ii private 1692 (865 b rba i i 827 femei), alte situa ii 6382 (5146 b rba i i 1236 femei). Popula ia ocupat dup statutul professional. Conform recens mntului din 2002, popula ia ocupat din jude ul Satu Mare se distribuia, dup statutul profesional, n felul urm tor: 91212 (47927 b rba i i 43285 femei) salaria i; 1978 (1401 b rba i i 577 femei) patroni, ntreprinz tori priva i; 14108 (10731 b rba i i 3377 femei) lucr tori pe cont propriu; 149 (89 b rba i i 60 femei) membri ai societ ilor agricole/cooperativilor; 27881 (14885 b rba i i 12996 femei) lucr tori familiali n gospod ria proprie; 4567 (3449 b rba i i 1118 femei) alt situa ie. Popula ia dup nivelul educa iei n jude ul Satu Mare popula ia cu vrsta de 10 ani i peste alc tuia 326116 persoane, 156921 b rba i i 169195 femei. Dintre acestea, 14886 persoane (8538 b rba i i 6348 femei) au studii superiore, 7368 persoane (3662 b rba i i 3706 femei) au studii postliceale i de mai tri, 220625 persoane (108786 b rba i i 111839 femei) au studii secundare, 63954 persoane (28286 b rba i i 35668 femei) au studii primare, iar 18919 persoane (7497 b rba i i 11422 femei) nu au absolvit nici o coal . Dintre persoanele cu studii superioare, 13731 persoane (7903 b rba i i 5828 femei) au studii superioare de lung durat , iar 1155 persoane (635 b rba i i 520 femei) de scurt durat .

45

Dintre persoanele cu studii secundare, 65739 persoane (28727 b rba i i 37012 femei) au studii liceale, 44841 persoane (32471 b rba i i 12370 femei) au studii profesionale i de ucenici, iar 110045 persoane (47588 b rba i i 62457 femei) au studii gimnaziale. Totodat , 364 dintre responden i (152 b rba i i 212 femei) cu vrsta de 10 ani i peste nu au declarat nivelul institu iei de nv mnt absolvite. n jude ul Satu Mare 2.8% (9018 persoane) din popula ia cu vrsta de 10 ani i peste sunt analfabete. Nivelul analfabe ilor printre b rba i este de 2% (3182 persoane), iar printre femei de 3.4% (5836 persoane).

46

4. ASEZARILE UMANE

Este incontestabil faptul ca intre asezarile umane de pe un teritoriu oarecare, in decursul timpurilor istorice, s-au creat anumite relatii, alcatuind la un moment dat retele sau, mai bine zis, sisteme de asezari, in care unele localitati mai dezvoltate si mai diversificate din punct de vedere functional devin centre polarizante sau de convergenta. Aceste centre, prin functiile lor dezvoltate in timp sau instituite la un moment sat de stat, isi exercita influenta lor administrativa, economica, social culturala etc. Asupra unei grupari de localitati din jurul lor, alcatuind impreuna un sistem de asezari.

Fig. Nr. 4: Harta administrativa a judetului Satu Mare (sursa: http://www.smo.ro/) Reteaua de asezari de pe cuprinsul judetului Satu Mare (Fig. nr. 4), este polarizata de doua centre urbane mai mari, Satu Mare si Carei, alcatuind doua sisteme de ordin tertiar. Municipiul Satu Mare prin functia sa de resedinta, isi exercita influenta asupupra intregului judet, dar, in acelasi timp, el constituie un centru de convergenta secundara pentru comunele
47

ce graviteaza spre el, precum si pentru sistemele de ordin secundar, din toata partea nord estica, ca: Ardud, Negresti si Halmeu. La fel, si orasul Carei constituie un entru de convergenta secundara pentru comunele din raza sa de influenta imediata, precum si unul de ordin tertiar pentru sistemul secundar al Tasnadului. In consecinta, reteaua asezarilor satmarene, este alcatuita din doua sisteme de ordin tertiar, sase sisteme de ordin secundar si din 56 de sisteme primare, respectiv comunale, insumand 226 de sate. Dintre cele 6 sisteme de ordin secundar, 4 au centre de convergenta, orasele Satu Mare, Carei, Negresti Oas si Tasnad, iar doua au ca centre unele comune mai mari si cu functii supracomunale, ca Halmeu si Ardud. Localitatile urbane. Judetul are 6 localitati urbane, doua de o veche traditie oraseneasca Satu Mare si Carei si patru mai noi, in curs de dezvoltare, decretate ca atare cu ocazia ultimelor imbunatatiri a organizarii administrativ teritoriale a tarii. Municipiul Satu Mare. Se poate ajunge dinspre Cluj Napoca, Oradea, Baia Mare si punctele de trecere a frontierei Petea (granita romano-maghiara) si Halmeu (granita romanoucraineana) (Fig. Nr. 6). Mentionat pentru prima data in documente la sfarsitul secolului al IX lea, s-a dezvoltat sa asezare urbana pe cele doua maluri ale Somesului inferior, initial indeplinind functia de cetate voievodala, apoi de centru comercial si mestesugaresc, iar mai tarziu devenind cel mai important centru urban din nord vestul Transilvaniei. Actualul oras isi are originea intr-o asezare mai veche, stabilita pe malul stang al Somesului si denumita Satmar (de la sat mare), care, probabil, era cea mai importanta asezare din aceasta parte a tarii. Pe la mijlocul secolului al XII lea, o seama de colonisti germani su zidit pe malul opus o noua asezare, numita Mintiu. Distrusa de tatari, vechea cetate a fost reconstruita pe o insula, creata prin taierea unui meandru al Somesului. In prima jumatate a secolului al XVIII lea, cele doua localitati, lefate intre ele printr-un pod de lemn, se unesc intr-un singur oras, sub denumirea de Satmar, prespectiv Satu Mare. Inca din vechi timpuri orasul Satu Mare indeplinea o importanta functie comerciala. In evul mediu a jucat un rol de seama in comertul cu sarea, pe care colonistii germani o aduceau pe Somes de la Ocna Dejului. Aici se facea cantarirea si desfacerea ei, de unde si denumirea de Borgum Centenarium (oras pentru cantarire). Dupa incetarea acestui comert, orasul a

48

devenit principalul centru de desfacere a produselor agricole ale acestei regiuni. In acest sens, se tineau targuri saptamanale si 4 targuri de tara pe an.

Fig. nr. 6: Harta municipiului Satu Mare + principalele cai de acces In secolele XVIII si XIX dezvoltarea urbanistica a orasului se impleteste cu lupta populatiei contra inundatiilor, taierea meandrelor, taluzarea malurilor si construirea unor diguri de pamant. Se paveaza strazi, se asfalteaza trotuarele, se inlocuieste podul de lemn cu unul de fier si se construiesc o serie de edificii de interes obstesc. In perioada interbelica, orasul n-a suferit schimbari esentiale. Totusi merita sa fie amintite cateva lucruri mai importante. S-au construit locuinte particulare in cartierul numit al functionarilor; s-a mutat piata de zarzavaturi si pasari din centrul orasului si in locul ei a fost creat un parc frumos; s-a aliniat strada care leaga gara cu centrul; s-a rezolvat problema apei potabile prin construirea unuei uzine de apa si a retelei de apeducte. Un progres urbanistic spectacular a inregistrat municipiul Satu Mare in anii constructiei socialiste, mai ales in cincinalul 1966 1970 cand au fost date in folosinta peste 48.000 de apartamente, fata de circa 1.500 in cincinalul anterior (1961 - 1965). Numai in 1970 au fost
49

inaltate aproape 3.000 de apartamente (2.000 din fondurile statului) in cele trei cartiere moderne Somes, Carpati, Solidaritatii, in care locuieste mai bine de 1/3 din populatia orasului. In acelasi timp au fost modernizate numeroase strazi si au fost amenajate parcuri, spatii verzi si terenuri de sport. S-au ridicat noi constructii publice si intreprinderi industriale. Pentru viitor se prevad noi lucrari de modernizare, printre care realizarea unui ansamblul arhitectonic in jurul cladirii Dacia, sistematizarea malului drept al Somesului, asociata cu construirea unui nou ansamblu de locuinte si de dotari culturale, sportive si turistice, precum si alte lucrari de modernizare a principalelor artere de circulatie din perimetrul municipiului. Devenind orasul de resedinta al judetului, in conditiile constructiei socialiste, orasul se dezvolta intr-un ritm fara precedent, din punct de vedere demografic, urbanistic si economic. Daca in 1956 avea o populatie de circa 52.099 de locuitori, in anul 1974 numarul locuitorilor sai s-a ridicat la 88.865, ceea ce inseamna sa in decurs de numai 18 ani se inregistreaza un spor de peste 66 %. In ultimii ani a inregistrat un spor mediu anual de peste 2.600 de locuitori, Acest ritm anual mediu de crestere foarte ridicat (circa 4 %) trebuie pus in legatura mai ales cu dezvoltarea industriala, care a intensificat considerabil sporul migratoriu (1.430 locuitori media ultimilor 5 ani), depasindu-l cu mult pe cel natural. S-au produs schimbari substantiale si in structura profesionala a populatiei orasului. In ultimul deceniu ponderea populatiei ocupate a crescut de la 45 % la aproape 60 %. In perioada 1960 1971 cea mai mare crestere numerica a lucratorilor (21.675) s-a inregistrat in ramurile productiei materiale, din care peste 10.000 in industrie. In 1971 in aceste ramuri lucrau 83 % din totalul celor ce muncesc. Din 1960 pana in 1971 numarul muncitorilor a sporit cu aproape 90 %. Populatia ocupata in sfera neproductiva a crescut si ea cu peste 78 %. Ritmul viu de crestere a efectivului de muncitori si sporirea locurilor de munca, cu pregatire scolara si profesionala, au determinat si determina schimbari in structura lucratorilor pe categorii. In 1971 in industrie lucrau peste 55 % din numarul total al retribuitilor si 62,5 % din cel al muncitorilor. Din punct de vedere urbanistic, in anii oranduirii socialiste orasul a suferit transformari importante, care i-au schimbat, in parte, vechiul aspect, prin modernizarea strazilor, prin dotarile tehnico edilitare, prin noile constructii de locuinte, industriale si de interes obstesc. Mentinandu-se intact vechiul nucleu central, orasul se dezvolta periferic, aparand cartiere noi de blocuri si zone industriale. A sporit considerabil spatiul locativ, s-au construit o serie de
50

obiective social culturale, s-au extins si a sporit capacitatea de obiective social culturale, sau extins si a sporit capacitatea de productie a majoritatii intreprinderilor industriale existente. Cele 22 de intreprinderi ridica pe primul plan activitatea industriala in profilul functional al municipiului. Greutatea specifica a productiei globale industriale a municipiului in totalul pe judet este de 71 %, unele ramuri avand ponderi mult mai mari (88,2 % constructiile de masini si prelucrarea lemnului). In structura productiei globale, pe primul loc se situeaza industria constructoare de masini si de prelucrarea metalelor (34 %), urmata de cea textila si confectii (26,9 %), apoi de prelucrarea lemnului (13,2 %) si alimentara (16,9 %). Industria municipiului Satu Mare este cunoscuta in tara si peste hotare mai ales prin produsele sale de utilaj minier, locomotive Diesel de ecartamente inguste, masini de ridicat si transportat, masini de gatit, tricotaje si confectii, mobila etc. Caracteristic pentru industria municipala este resurselor economice si umane locale. Pe teritoriul municipiului isi desfasoara activitatea o intreprindere agricola de stat, 3 cooperative agricole de productie (Somesul, Satmareana si Viata Noua - Satmarel) si o statiune de mecanizarea agriculturii, dispunand de un fond agricol de 9.400 hectare (75,5 % din perimetrul orasului), din care peste 7.840 hectare arabil (63 % din suprafata agricola) si 1.530 hectare pajisti naturale (12,3 %). Fondul forestier este de 1.660 hectare (13,4 %). Progrese insemnate a facut si zootehnia, prin cresterea numerica si calitativa a septelului, asigurand o productie apreciabila de carne si lapte. Sectorul agricol contribuie substantial la aprovizionarea populatiei orasului cu produse agro alimentare. Activitatea scolara se desfasoara in 37 de gradinite de copii, 22 scoli generale, 19 licee, din care o scoala de arta, de sport si multe alte specialitati. Municipiul Satu Mare a devenit principalul centru administrativ, economic, politic si social cultural al judetului si un important centru industrial al tarii in cateva ramuri de productie. El are mari perspective de dezvoltare in viitor, prin cresterea si diversificarea industriei sale, constructoare de masini, usoare si alimentare. Municipiul Carei. Este situat in partea vestica a judetului, la 35 de km de municipiul Satu Mare (Fig. Nr. 5), este al doilea centru urban ca marime si importanta, fiind legat prin cresterea mai mult calitativa decat cantitativa, acordansu-se prioritate acelor ramuri care asigura un grad superior de valorifcare a

51

drum national de Satu Mare si Oradea, iar prin cale ferata de Satu Mare, Oradea si Zalau. La ultimul recensamant, 2002, avea o populatie de 23.182.

Fig. Nr. 6: Traseu dintre orasele Satu Mare si Carei (sursa: http://harta-satumare.ro/) Existenta orasului este mentionat intr-un document din secolul al XIV lea (20 martie 1320), asezarea avand denumirea villa Karul. Spre sfarsitul secolului al XVIII lea numarul locuitorilor ajungea in jur de 8.000, iar productia mestesugareasca este in plina ascensiune, fiind organizata in trei bresle: cismarilor, blanarilor si croitorilor. In 1482 se construieste cetatea, fapt ce a impulsionat dezvoltarea asezarii. Documente scrise mentioneaza existenta unui gimnaziu a reformatilor in Carei in anul 1500. In 1592 cetatea este intarita. Spitalul orasenesc se construieste in 1845 din donatii. In acesta perioada Careiul numara aproape 12.000 de suflete. Incepand cu sec. XIX se dezvolta mult industria mica. Se infiinteaza institutiile publice. In 1871, Careiul este declarat oras, avand un consiliu organizat. In acelasi an se da in folosinta
52

calea ferata Carei - Satu Mare. Drept de alegator aveau doar cei care plateau dari mai mari, deci, in posturile de conducere aveau acces doar maghiarii. Totusi, sedintele congregatiei judetului tinute la Carei sunt memorabile pentru apararea fiintei etnice a romanilor din aceste regiuni. Doctorul Vasile Lucaciuin, isi rostea cuvantarile inflacarate si hotarate in apararea drepturilor romanilor la viata administrativa a judetului. In tot acest timp singurul sprijin pentru apararea limbii si credintei romanilor a fost Biserica. Tocmai de aceea slujitorii ei au fost tinta de atac a celor ce doreau maghiarizarea. Se remarca o puternica miscare culturala a romanilor prin infiintarea societatilor de lectura, asa cum este cea din 1874 de la gimnaziul din Carei. La adunarea populara din Carei, prilejuita de constituirea Consiliului National Roman al plasii, s-a votat lepadarea de jugul strain si unirea cu patria-mama. Asa se explica bucuria cu care au fost primite primele trupe ale armatei romane in Carei la data de 19 aprilie 1919 si regele Ferdinand I la 10 mai 1919, evenimente posibile in urma Unirii. Dupa Unire, Careiul, sub denumirea de Careii Mari, pierde din importanta, functia de centru de comitat revenind orasului Satu Mare. In perioada interbelica se infiinteaza Fabrica de ulei Ardealul, Fabrica de hartie si doua fabrici de caramizi, facandu-se trecerea de la productia de atelier la cea de fabrica. Careiul revine in centrul atentiei in octombrie 1944, atunci fiind ultima brazda de pamant din teritoriul Romaniei eliberata de sub dominatia fascista de catre armata romana sprijinita de populatie. Ca peste tot, a urmat perioada comunista, cu nationalizari, colectivizare si industrializare fortata. Pe langa unitatile de industrie mica (Crasna, Staruinta si Progresul), s-au infiintat si unitati mari: Fabrica de biscuiti, Filatura de bumbac, Fabrica de prelucrare a inului si canepii, Intreprinderea de utilaj minier UNIO, Fabrica de lapte praf, Fabrica de zahar, Fabrica de mobila Mobicrasna. Revolutia din 1989 nu s-a manifestat zgomotos in Carei. Desigur, ca toti ceilalti romani, si cei de aici au sperat ca schimbarea va fi spre bine. Dupa 1989 au urmat o serie de privatizari, mai mult sau mai putin reusite. Astfel, Fabrica de ulei a consemnat o reusita pe noua piata economica, pe cand Fabrica de zahar, Fabrica de biscuiti si altele si-au incetat activitatea. Acest lucru a dus la cresterea

53

somajului si scaderea nivelului de trai. Merita amintite cateva initiative private care au remediat oarecum situatia: Adonis-2, Phoenix, Schwaben Molkerei. De-a lungul acestor secole de convietuire, au existat nenumarate conflicte de ordin etnic, multe din ele avand la baza dorintele politicienilor. Se pare totusi ca nivelul de toleranta, intre cele doua popoare ce si-au disputat acest teritoriu, este destul de mare, astfel incat nici unul dintre popoare (roman sau maghiar) nu a disparut prin exterminare. Orasul Negresti Oas este situat in partea de nord est a judetului (Fig. Nr. 7), in depresiunea Tara Oasului, o regiune cu vechi si nealterate traditii etnografice, in cuprinsul careia aceasta localitate a constituit totdeauna centru polarizator. Este legat de judet prin drumul national Satu Mare Sighetu Marmatiei si prin cale ferata cu ecartament ingust. La recensamantul din anul 2002 Negrestiul numara 13.871 de locuitori.

Fig. Nr. 7: Harta localizarii orasului Negresti - Oas Din anul 1964, cand localitatea a primit statutul de oras, aici s-au produs importante actiuni de urbanizare, continuate si amplificate apoi pe masura cresterii insemnatatii sale ca centru economic industrial.
54

Intre anii 1976 1980 harta economica a orasului s-a ombogatit cu noi domenii industriale date in folosinta sau in curs de punere in functiune ca, de exemplu: sectia de saci polipropilena, fabrica de tricotaje, sectia de constructie a intreprinderii UNIO, baza de productie a intreprinderii judetene de constructii. S-a dezvoltat si modernizat reteaua comerciala, s-a dat in folosinta un hotel cu 108 locuri etc. Intre anii 1981 1985 se construiec, printre altele, o sectie de tesaturi subtiri din in la Intreprinderea Integrata, o fabrica de branzeturi, noi sectii si amenajari la Intreprinderea Osana s.a. Orasul se distinge si prin calitatea de pastor al unor inestimabile valori etnografice. In jurul sau s-au pus, de asemenea, in valoare resurse de ape minerale si statiuni curative de interes local, precum si o seris de dotari pentru agrement, intre care cea mai importanta este Valea Mariei. Concomitent cu cresterea economica si cu imbunatatirea conditiilor de trai s-a inviorat si activitatea scolara si social culturala. Apar licee, scoli, cinematografe, biblioteci publice, muzee etc. Orasul Tasnad, este situat n zona de sud-vest a jude ului Satu Mare (Fig. Nr. 8). Distan ele pn la principalele ora e din zon sunt: - 60 de km pn la re edin a de jude , municipiul Satu Mare - 25 de km pn la Carei - 60 de km, pn la Zal u - 85 de km pn la Oradea - 140 de km pn la Cluj-Napoca Este declarat oras din anul 1968, este asezat in zona colinara, ce domina valea larga a Ierului. Ca aspect edilitar aduce mai mult a asezare rurala, dar de la declararea sa ca oras sau facut progrese in procesul de urbanizare. Din 1966, populatia sa a crescut de la 5.700 de locuitori la 9.901 locuitori in 1974, adica cu 75 %. Iar la ultimul recensamant, din 2002, au fost 9.528 de locuitori. Majoritatea lucreaza in industri (peste 50 %) si in agricultura (aproximativ 14 %). Pentru dezvoltarea economica, social culturala si urbanistica a orasului s-au investit sume importante, creandu-se o industrie locala, profilata pe productia de mobila, articole metalice, confectii etc., in acelasi timp promovandu-se in continuare si agricultura,
55

specializata in culturi de camp si plantatii pomiviticole. Intinsul sau fond agricol, care ocupa 4/5 din mereaua orasului, este valorificat prin Intreprinderea agricola de stat si prin cele 3 cooperative agricole de productie. Paralel cu cresterea potentialului economic s-au dezvoltat si activitatile social culturale, prin sporirea numarului de scoli si prin crearea de institutii de cultura, ca cinematograful, biblioteci publice, muzee etc.

[Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.]

Fig. Nr. 8: Orasul Tasnad in cadrul judetului Satu Mare (sursa: http://webcamseuropa.blogspot.com)

56

Orasul Livada, mai demult

archiuz, primit statutul de ora

n 21 iulie 2006. La

recens mntul din anul 2002 au fost nregistra i n Livada locuitori, dintre care 4.221 maghiari, 2.409 romni, 317 .a.

i satele apar in toare 7.004

igani, 41 ucrainieni, 13 germani

Este asezat n partea de nord-est a judetului Satu Mare (Fig. Nr. 9), la 22 km pe drumul national DN 1C, respectiv 21 km pe cale feroviar (pe linia Satu Mare-Bixad) de municipiul Satu Mare.

Fig. Nr. 9: Orasul Livada in cadrul judetului Satu Mare (http://www.strategielivada.ro/) Orasu Livada se nvecineaza la: y y y y nord-vest cu Comuna Turulung, vest cu Comuna Botiz si Comuna Odoreu, sud cu Comuna Mediesu Aurit, est cu Comuna Orasu Nou, Comuna Calinesti Oas si Comuna Gherta Mica.

57

Are o suprafata administrativa de 116 kmp si cuprinde urmatoarele sate: Adrian, Dumbrava, Livada Mica. In anul 1270 a avut loc atestarea documentara a localitatii Livada, cnd a intrat n posesia familiei Mric. Localitatea Livada Nou (jlak) este amintit prima dat n documente din prima jum tate a secolului al XVI-lea ca fiind n proprietatea unor nobili. Ora ul Livada face parte din asocia ia Micro-regional Eco-NaTur, nfiin at s ajute dezvoltarea socio-economic a comunit ilor, n condi iile protec iei valorilor naturale din aceste localit i. Orasul Ardud, are 6554 de locuitori. Este la 20 km (Fig. Nr. 10) de resedinta acestuia, in partea sudica a judetului, avand un relief format din zone de campie si dealuri cuprinzand o suprafata de 14.236 ha. Are o clima moderat continentala si o altitudine de 140 m fata de nivelul marii, teritoriul sau este brazdat de valea Homorudului, iar componenta comunei este formata din satele: Ardud, Madaras, Baba Novac, Gerausa, Saratura si Ardud Vii.

Fig. Nr. 10: Orasul Ardud in cadrul judetului Satu Mare (sursa: http://www.cjsm.ro/)

58

Ardudul este recunoscut ca o localitate straveche fiind locuita inca din epoca bronzului, avand ca ocupatii de baza agricultura, cresterea animalelor, fieraria, tamplaria, tesutul, etc. In anul 1369 Ardudul este ridicat la rangul de de oras de campie, iar in anul 1378 este pomenit ca district in comitatul Satu Mare. In anii 1481 nepotul lui Dragos Voda, Bartolomeu ce avea printre alte posesiuni si domeniul Ardudului, construieste o cetate din piatra cu patru turnuri si sunt de aparare in partea de nord-vest a localiatii Ardud. Dupa cum afirma profesorul Constantin Daicoviciu se parea ca cetatea din piatra a fost precedata de o cetate dacica si putea adaposti circa 1500 de soldati. In 1730 contele Alexandru Karoly construieste o cetate - castel pe locul vechii cetati, folosind peretii si fundatia celei anterioare, unul dintre turnuri se pastreaza si astazi.. In documentele istorice se arata ca Alexandru Alexandru Karoly a fost "mana dreapta" a lui Francz Racozi al II - lea conducatorul rascoalei din 1703 - 1711 indreptata impotriva stapanirii habsburgice. Perioada interbelica propulseaza localitatea Ardud pe uin nivel superior de dezvoltare. In aceasta perioada Ardudul devine centru de plasa, aici functionand importante institutii ale statului si economico - social. In timpul celui de-al doilea razboi mondial pe teritoriul comunei Ardud se duc lupte crancene pentru eliberarea tarii. Prin situarea Aeroportului International Satu Mare pe teritoriul administrativ al orasului Ardud precum si prin traversarea acesteia de catre soseaua europeana E 81 sunt create facilitati deosebite de accces. Suprafata mare a intravilanului cat si suprafata totala a comunei de 14.236 ha care reprezinta cea mai mare intindere dintre unitatile administrativ - teritoriale ale judetului ofera posibilitatea amplasarii si dezvoltarii unor activitati profitabile. Pentru cei care vor sa dezvolte o activitate economica, forta de munca calificata, in domeniul industriei mobilei, tamplarie, textile, croitorie, constructii, mestesuguri, etc. reprezinta de-asemenea o oportunitate. Potentialul turistic este reprezentat de Cetatea Ardud, monumentul poetului Petofi Sandor, Monumentul avocatului Dr. Augustin Mircea dar si de atractiva zona de deal ci viile si livezile sale, cu cochetele si rusticele case de vacanta (crame) care cu bauturile naturale si preparatele culinare specifice au constituit si constituie puncte de atractie si oaze de recreare. Localitati rurale

59

Pe teritoriul jude ului Satu Mare se disting, din punct de vedere al configura iei, trei tipuri de localit i rurale: Tipul adunat sau compact, caracteristic zonei de cmpie, unde satele au o re ea stradal bine format , n aliniament, i o densitate n perimetru de cca. 25-30 localit i/hectar; Tipul n iruit sau ntins, reprezentat de localit ile formate de-a lungul unor drumuri mai importante, de regul pe o singur lungime; Tipul r sfirat, caracteristic zonei de deal, f r o re ea stradal clar , f r o aliniere prestabilit , cu drumuri de c ru care leag grupuri de case r zle e, cu densit i foarte mici cca. 10 locuitori/hectar. n baza studiului re elei de locali i a jude ului au fost stabilite trei categorii de localit i rurale: Localit i care au condi ii economice i sociale de a deveni centre cu caracter urban, cu rol polarizator n teritoriu; Localit i care se men in cu caracter rural; Localit i propuse spre dezafectare natural . strad de c iva kilometri

In procesul istoric de populare si de organizare a teritoriului pana la faza actuala, pe cuprinsul judetului s-au format peste 282 de asezari, din care 56 de comune cu 226 de sate, ceea ce inseamna o densitate medie de 6,4 asezari la 100 km. Cu tot cu pericolul inundatiilor, malurile raurilor au fost cele mai preferate locuri pentru intemeierea de asezari. Astfel, de-a lungul Somesului, densitatea liniara este de 2 3 km, iar de-a lungu; Crasnei de 3 4 km. In conditiile social economice din trecut s-au dovedit prielnice si locurile de la marginea fostei mlastini Eced, precum si zonele de contact dinctre dealuri si campie. Dupa primul razboi mondial au luat nastere o serie de localitati rurale noi, prin reforma agrara, prin roiri de populatie si masuri administrative. Pe fostele proprietati mosieresti au fost create asezari noi, cu populatie provenita din zonele montane, ca: Horea, Marna Noua, Ianculesti, Lucaceni, Dacia, Pauliean etc.Prin procesul de roire a populatiei, mai ales in zona de contact dintre campie si dealuri, au aparut asezari ca: Ardud Vii, Medies Vii, Prilog Vii, Halmeu Vii etc. Denumirea si profilul economic al acestor asezari mai recente arata cauzele generarii lor.
60

Localitati rurale noi au aparut si prin cresterea numerica a populatiei unor catune, care au fost transformate in sate pe cale administrativa, ca: Valea Morii, Lunca Apei, Novaceni, Saratura etc. Majoritatea localitatilor rurale din judet sunt asezari mici si mijlocii. Din numarul total al lor, 56,7 % au o populatie sub 1.000 de locuitori, 28,6 % intre 1.000 si 2.000 de locuitori si 14,7 % cu peste 2.000 de locuitori. Cele mai multe asezari rurale mari peste 2.000 de locuitori se afla in Tara Oasului, in partea de campie de pe dreapta Somesului, pe Campia Careiului si la cantactul dintre campie si zona de dealuri din sud est. Ele lipsesc de pe campia din stanga Somesului, regiune expusa in trecut la inundatii periodice de primavara. Prezenta unui numar mai mare de asezari rurale in anumite parti ale judetului se explica prin conditiile social economice din trecut, cum este cazul Tarii Oasului, unde n-a existat marea proprietate si prin conditiile naturale foarte favorabile agriculturii, ca soluri mai bune, drenaj superficial usor, terenuri neexpuse inundatiilor etc. Analizand dinamica demografica a asezarilor rurale de la recensamntul din 1056 incoace, constatam acelas fenomen care se petrece cu toate localitatile rurale cu caracter agricol din tara noastra, si anume, afluxul de populatie spre centrele industriale sau spre localitatile din jurul lor, ca urmare a excedentului de forta de munca, ce se creeaza prin mecanizarea agriculturii si a servicilor. Migratia populatiei spre centrele urbane mai industrializate aduce cu sine si o permanenta schimbare in structura profesionala a locuitorilor de la sate, prin cresterea continua a ponderii muncitorilor locali si navetisti si reducerea populatiei ocupate in agricultura. De asemenea se produc schimbari in structura pe sexe si varsta a populatiei satelor, prin plecarea indeosebi a barbatilor si tineretului. Uneori se imbina munca din fabrica cu cea de pe ogoare, mai ales in cazul navetistilor. Situandu-se intr-o regiune agrara, majoritatea covarsitoare a asezarilor rurale au un profil agricol, 4/5 din populatia activa fiind ocupata la munca campului. In timp, profilul functional al unor asezari a inceput sa se diversifice, pe langa functia principala agricola aparand si functii secundare sau complmentare. Astfel, Halmeu, Ardudul, Livada au si functie de servicii; Satmarel, Lazuri, Botiz, Odoreu s.a. indeplinesc si functia de cazare pentru

61

navetistii care lucreaza in intreprinderile si institutiile din Satu Mare si, in fine, sunt situatii cand apare ca functie secundara industriala, cum este cazul comunei Berveni. In general, asezarile rurale cu profil agricol complementar au o dinamica a populatiei mai vie, manifesta un proces de urbanizare a vietii mai pronuntat si agricultura prezinta un caracter mai mult sau mai putin preorasenesc (Odoreu, Botiz, Capleni, Camin etc.). Cadrul natural si functia predominant agricola au determinat structura, textura si aspectul edilitar al satelor. Astfel, in zona de campie predomina satele adunate si de obicei alungite de-a lungul drumurilor, in timp ce satele din regiunea piemonturilor si dealurilor au o fizionomie rasfirata sau areolara, cu evidente tendinte de concentrare, prin folosirea pentru constructii a terenurilor virane, ceea ce este in favoarea actiunii de sistematizare a lor.

62

5. ACTIVITATEA ECONOMICA Economia jude ului poate fi caracterizat ca o economie industrial - agrar specializat n industria alimentar , textil i n produc ia de mobilier. Sectorul primar este foarte bine dezvoltat i sectorul ter iar este n plin expansiune. Produsul intern brut pe locuitor realizat in anul 2005 (11.038,2 milioane leilocuitor) plaseaz jude ul Satu Mare pe locul 21 ntre jude ele din Romnia. Sectorul industrial i al construc iilor reprezint 35 % din PIB, iar cel al serviciilor 50,1 %. Sectorul agricol, forestier i silvicultura reprezint 14.9 % din P.I.B. Dup cifra de afaceri realizat in industrie, construc ii, comer i alte servicii, in anul 2006 jude ul Satu Mare se situeaz pe locul 27 intre jude e. n anul 2006 existau un num r de 16.533 agen i economici activi in jude , din care 5.083 persoane fizice independente i asocia ii familiale. Dup domeniul de activitate declarat la Oficiul Registrului Comer ului, 15,1 % din totalul societatilor comerciale active au ca obiect de activitate principal industria, 14,08 % i desf oar activitatea n construc ii, 32,1 % n comer , 8,9 % n transport i telecomunica ii, 4,6 % n agricultur , restul avnd ca activitate principal declarat , alte prest ri de servicii. Activitatea economic specifica sectorului primar

5.1.

Suprafata cultivata si productia realizata: Agricultura este sectorul principal n activitatea jude ului Satu Mare (37,25 % din popula ia ocupat la 1 ianuarie 2008). Suprafa a agricol total era, in anul 2007, de 317.451 hectare, din care 221.708 hectare teren arabil (cca 70 % din suprafa a total ). n anul 2006, suprafa a cultivat a fost de 105,67 mii ha (93,4 % din suprafa a arabil ), 62,93 % fiind destinat culturii cerealelor, din care 45,6 % a fost cultivat cu porumb i 41,3 % cu gru i secar . Alte culturi importante sunt: floarea soarelui, cartofii, legumele i sfecla de zah r. Satu Mare este, totodat produc ia ra ional i unul din jude ele mari produc toare de fructe (mere, prune, struguri) i cel mai mare produc tor de c p uni din ar , de aici provenind circa jumatate din rii. P durile (78.000 ha) sunt o important resurs natural a jude ului. S-au i ecologic a acestuia.
63

executat lucr ri de regenerare a fondului forestier i se urm re te gospod rirea i valorificarea

Situa ia sectorului zootehnic: Tabelul nr. 9: Reparti ia produc iei zootehnice in 2007 Bovine Porcine Ovine P s ri 63.916 153.391 113.172 1.442.029

Programe agricole: Programul european SAPARD a fost elaborat pentru dezvoltarea agriculturii infrastructurii rurale din European . Satu Mare a fost unul din jude ele pilot din Romnia n cadrul acestui program. n anul 2007 au fost depuse un num r de 47 de proiecte in cadrul acestui program. ncepnd cu anul 2007 - Fondul European pentru Dezvoltare Rural (FEADR) reprezint o oportunitate de fina are in spa iul rural care se va derula pna n anul 2013. Similar cu programul SAPARD, FEADR se va baza pe principiul cofinan rii proiectelor de investi ii private. Activitatea economic specifica sectorului secundar i rile Europei centrale i estice in perioada de preaderare la Uniunea

5.2.

Popula ia jude ului cuprins in acest sector de activitate reprezenta, la 1 ianuarie 2008, 25,63% din totalul popula iei ocupate civil. Lund in considerare caracteristicile geografice, jude ul ofer posibilit i de dezvoltare in urm toarele sectoare industriale: Industria de vrf: DRM Draxlmaier Romnia SA este ntreprinderea cea mai important din jude . Activitatea sa este fabricarea cablajelor electronice pentru automobile i este constituit cu capital german. Industria de aparate electrice de uz casnic: Electrolux Romnia SA este uzina cea mai reprezentativ din acest sector de activitate. Fiind ncorporat ntr-o companie suedez , ntreprinderea i-a dezvoltat i diversificat produc ia, n prezent fiind leader n produc ia de acest gen. Industria de mobil : n acest sector exist un mare num r de ntreprinderi de toate

64

m rimile care produc mobil prec dere, spre export.

de calitate ridicat . Aceast

produc ie este orientat , cu

Industria u oar : n aceast ramur societatea Steillman-Mondiala SA este cea mai reprezentativ . Industria agroalimentar : Societ ile cele mai reprezentative din aceast ramur sunt amplasate n Carei i sunt specializate n produc ia de ulei vegetal i zah r. Se adaug la acestea ntreprinderile de in, de cnep , de tutun i de rapi . Industria construc iilor: Societ ile tradi ionale cu muncitori cu grad nalt de calificare produc echipamente miniere, remorci, sisteme hidraulice, dar din 1989 acestea au traversat o perioad dificil avnd nevoie de introducerea de noi tehnologii pentru cre terea productivit ii i competivit ii pe pie ele europene. Parcul industrial Satu Mare, realizat prin finan are din fondurile Uniunii Europene a devenit opera ional incepnd cu anul 2006. Acesta este realizat pe un amplasament situat in apropierea Aeroportului Satu Mare, a sta iei de cale ferat Satu Mare Sud i a DN 19A spre Cluj Napoca, avnd o suprafa total de 69,54 hectare. Parcul este organizat in 19 parcele, cu suprafe e cuprinse ntre 1,25 i 6,9 hectare, aproape toate concesionate in acest moment, i dispune de toate utilit ile necesare: curent electric, canalizare, leg turi telefonice prin fibr optic etc. Aici trebuie men ionat i realizarea unui consor iu romno-olandez, care a amenajat pe DN 19, la ie irea din Satu Mare spre Carei un mini-parc industrial care ofer spa ii construite, dotate cu toate facilit ile necesare desf ur rii unei activit i de produc ie sau comer .

65

Tabelul nr. 10: Societ i comerciale reprezentative din jude ul Satu Mare Denumire societate SC Electrolux Romania SA SC DRM Draexlmaier Romania SA SC Siha Romania SRL SC Phoenix Romnia SRL SC WOCO AVS ROM SR SC Firoc Invest SRL SC Steillmen Mondiala SA SC Unicarm SRL SC Zes Zollner Electronic SRL Obiect de activitate Produc tor aparate de uz caznic Produc tor de fibre optice i cablaje electronic Producator textile Producator de produse din cauciuc Producator motoare, piese si accesorii auto Producator mobilier Producator articole imbracaminte Prepararea produselor din carne Producator industria electronica

5.3.

Activitatea economic specifica sectorului tertiar

Acest sector este n plin dezvoltare de innd, n anul 2007, 47,7 % din num rul total de salaria i pe sectoare: Telefonia mobil : pia a de telefonie mobil este reprezentat de urm torii operatori: Zapp Mobile, Vodafone, Cosmote , Orange i RDS Mobil. B ncile: n jude i desf oar activitatea mai multe b nci cu capital de stat sau privat: BRD - Groupe Socite Gnerale (Banca Romn de Dezvoltare), BCR - Erste Bank (Banca Comercial Romn ), Banca Uni Credit iriac, Banc Post, Banca Transilvania, Intesa SanPaolo Bank, MKB Romexterra, Leumi Bank, Banca Romneasc , Volskbank, Piraeus Bank, Alpha Bank, ING Bank, Reiffeisen Bank, CEC Bank. Toate aceste b nci ofer o gam complet de servicii bancare de nalt calitate i competen , precum i sisteme electronice de plat , asigurnd rapiditate i siguran opera iunile bancare. Turismul: jude ul Satu Mare posed un poten ial turistic bogat i variat, cu posibilit i de dezvoltare n ceea ce prive te turismul montan (zonele Oa , Codru), turismul de agrement (Valea M riei, lacul de la C line ti Oa , lacul de la O eloaia, p durile Noroieni, n

66

Homoroade, Cruci or, etc.) i de sejur balnear (la T nad, Beltiug, Ac ). Jude ul are de asemenea zone cu o valoare etno folcloric favorabil pentru dezvoltarea turismului rural. Turismul cultural include, n prezent, dou circuite tematice: 1) circuitul castelelor antice i medievale: Satu Mare Carei T nad Ardud Medie u Aurit Livada Turulung 2) circuitul m n stirilor s tm rene: Bixad Prilog Lunca Pot ului M riu - Sc ri oara Nou Prin atragerea de fonduri nerambursabile, Camera de Comer , Industrie i Agricultur Satu Mare i propune s contribuie la elaborarea unor strategii de dezvoltare i promovare a turismului transfrontalier i la dezvoltarea unor programe turistice transna ionale.

For a de munc : - Sectorul primar ocup 36,26 % din popula ia activ . - Sectorul secundar ocup 30 % din popula ia activ . - Sectorul ter iar ocup 31 % din popula ia activ . Num rul (22.2 %) fa omerilor inregistra i la Agen ia Judetean pentru ocupare i formare profesionala era la sfrsitul anului 2007 de 1080 de persoane ,in sc dere cu 1163 persoane de sfrsitul anului 2006. Din num rul total al omerilor 86.8 % erau muncitori, iar 41.7 % femei. Rata omajului era la sfr itul anului 2007 de 2.7 % iar pe parcursul anului 2008 a variat intre 2,2 % si 2,5 %. Investi ii str ine: La sfr itul anului 2006, 1259 de firme str ine au investit 63.6 milioane USD in judetul Satu Mare. Acestea provin in cea mai mare parte din rile Uniunii Europene, primele trei ia locuri in acest top fiind ocupate de Germania, Franta si Danemarca. Predomin investi iile in domeniul componentelor pentru industria de automobile, textil , de mobilier, alimentar aparaturii electrocasnice. Importuri: total 729.397 mii de euro, din care: - 39,3% ma ini, aparate i echipamente electrice i de transport - 11,4% textile i articole textile - 14,1% metale uzuale i articole fabricate din metale
67

Exporturi: total 581.416 mii de euro (la sfr itul anului 2007), din care: - 41,9 % ma ini electrice - 16.9 % textile i articole textile - 9.7 % metale comune i articole din acestea - 8.3 % mobilier, m rfuri i produse diverse Infrastructura (anul 2007) i dispozitive mecanice; ma ini,aparate i echipamente

Infrastructura rutier : Structura rutier a jude ului se compunea, la sfr itul anului 2007, din 1792 km drumuri: - 284 km de drumuri na ionale - 160 km de drumuri europene - 1348 km de drumuri jude ene i comunale Re eaua de drumuri a jude ului este bine dezvoltat , osele principale DN 19A c tre Zal u Cluj Bucure ti, respectiv Baia Mare Dej Bistri a Suceava i DN 19 c tre Oradea Arad Timi oara, realiznd leg turile cu principalele ora e din ar , precum i cu puncte de trecere a frontierelor cu Ucraina, Ungaria i Iugoslavia, att pentru automobile personale, ct i pentru traficul de marf . Recent s-a finalizat o investi ie prin care s-a realizat o osea de centur care face leg tura ntre vama Petea i DN 19A n direc ia Halmeu sau Baia Mare, ocolind ora ul. Infrastructura feroviar : Pe teritoriul jude ului Satu Mare sunt 220 km de cale ferat care este deservit de 52 de sta ii i halte. Transport aerian: Municipiul Satu Mare dispune de un aeroport interna ional, care se situeaz la 14 km de centrul ora ului. Transportul interior se face ca unic destina ie spre capital . n prezent sunt efectuate cinci curse pe s pt mn spre Bucure ti prin compania TAROM. Sunt n curs proiecte de modernizare. Aeroportul Interna ional Satu Mare efectueaza si curse c tre Timi oara (CarpatAir), putnd totodat s primeasc curse charter (interne i interna ionale) de pasageri sau de
68

m rfuri. Cursa c tre Timi oara face leg tur cu zborurile Companiei CarpatAir din Timi oara c tre Mnchen, Stuttgart, Torino, Bergamo, Verona, Roma, Napoli i Trieste Telecomunica ii: n judet predomin centralele telefonice digitale cu acces interna ional direct. Re eaua telefonic se compune din 71 centrale. Serviciile de telefonie fix sunt asigurate la 80 % din gospod riile din mediul urban, respectiv 20% la cele din mediul rural. Serviciile de curier rapid sunt oferite de TNT, DHL, Prioripost i Fan Courier. Alimentarea cu ap : Re ea de distribu ie a apei n toate ora ele i n 38 comune. Re ea de canalizare n toate ora ele i n 4 comune. Electricitate: Re ea de distribu ie electric n ora e i n 218 localit i (din totalul de 226 localit i). Alimentarea cu gaz natural: Re ea de distribu ie a gazului n 26 de localit i. Construc ii i locuin e: Suprafa a medie de locuit este de 40,7 m. La sfr itul anului 2007 num rul de locuin e era de 67.833. Proprietatea privat reprezint 97,76 % din locuin ele totale.

69

6. ACTIVITATEA CULTURAL ARTISTICA

Locuind si stapanind din cele mai vechi timpuri acetse meleaguri precum atesta nenumarate vestigii si documente istorice populatia judetului Satu Mare a dezvoltat o bogata cultura materiala si spirituala pusa in slujba comunitatii etnice a poporului nostru, a progresului. Infruntand vicisitudini de tot felul, urmasii dacilor liberi din Oas, de pe cursul inferior al Somesului, din tinuturile Codrenesti sau Campia Careiului au aparat cu barbatie glia, limba si obiceiurile, rostuind neintrerupt sub semnul binelui si a frumosului. La aceasta activitate creatoare continua a npopulatiei autohtone s-a alaturat, cu trecerea vremii, aceea a populatiei maghiare si, mai apoi, germane stabilite in acest tinut. Munca si viata laolalta a tuturor locuitorilor de aici au inchegat si consolodat teluri si aspiratii de viata, de libertate si independent commune, pe care anii socialismului le-au orientat si finalizat superior. De-a lungul secolelor s-au plamadit aici traditii artistice si culturale progresiste, o straveche si bogata cultura populara mostenire inestimabila care se dezvolta in acord cu noile cerinte istorice, aducand in peisajul vietii materiale si spirituale a tarii specificitatea unui creatii autentice. Traditii etno folclorice si valorificarea lor Judetul Satu Mare dispune de veritabile depozite de intelepciune si sensibilitate colectiva, constituite in vetre folclorice distincte Oas, Codru, Campia Somesana care se bucura de o mare cautare si pretuire. Valorile trecutului sunt preluate si dezvoltate armonios, in deplina armonie cu sensibilitatea si aspiratiile omului de azi, prin ample manifestari folclorice: Sambra de la Huta Certeze (Oas): celebrare a vechiului obicei pastoral al primului muls, al primaverii si al chibzuitelor randuieli gospodaresti ce insotesc armindenii (nume popular al zilei de 1 mai); Sarbatoarea capsunilor: care urmeaza la s curt timp Sambrei si care se desfasoara in peisajul pitoresc al Calinestiului (Oas);

70

Festivalul folclorului codrenesc: organizat in padurea Oteloaia (Homoroade), la sfarsitul fiecarei veri.

Acestea sunt cele mai importante sarbatori colective ale judetului, in care traditia se imbina cu inovatia, savarsita in cel mai autentic spirit contemporan. In folclorul satmarean intalnim o mare varietate de genuri si specii, cum sunt urmatoarele: 1) Folclorul literar: care se caracterizeaza in primul rand prin prezenta tipuriturii (in Oas), si a iuiturii (in Codru), specii cu mare pondere in perimetrul exprimarii artistice orale. Avand o larga sfera de cuprindere ideatica, marea majoritatea a tipuriturilor releva un optimism robust, incadrat de o ironie suculenta si subtila, alimentata de o spectaculoasa vitalitate. Se tipureste cu diferite prilejuri: de sarbatori (la nunti, hore, si din ce in ce mai des, in spectacole), in zile obisnuite (la muncile campului sau in cele gospodaresti, seara la sezatoti si pe ulite). Tipuriturile avand in obiectiv, dupa caz: mirele, mireaza, nasii, soacra, fetele, feciorii, gazda etc. Insotite de dans si melodii in registru acut, tipuriturile atesta o buna conservare a fondului spiritual primar. Alaturi de tipurituri, creatia de nunta, prezenta, in bogate variante, atat in Oas cat si in Codru sau in zona de Campie, constituie o adevarata bijuterie a folclorului literar local. Balada e ilustrata in principal prin Miorita (14 variante descoperite in Codru si 12 in Oas) si Balada Irincutei (Oas). In bogatia folclorica a zonei se pastreaza de asemenea cantecul de leagan, de dragoste, de instrainare, colindul. Folclorul literar epic in proza este oarecum mai sarac. Demne de retinut sunt basmul Doi frati care au vrut sa se insoare cu fata din Soare (un basm metafora cules la Pomi) si o povestire continand elemente ale absurdului cu o incarcatura ironica de mare rafinament, din Lucaceni. 2) Folclorul muzical: cuprinde productii variate si originale in fiecare din zonele etnografice ale judetului: Oas, Codru, Campie. Creatia muzicala a Oasului inglobeaza o varietate destul de mare de melodii (danturi) bine diferentiate. Acestea se caracterizeaza prin anumite formule ritmice comune (in special in muzica instrumentala), dar linia melodica este sensibil diferita de la o localitate la alta. Tipuritura se distinge prin prezenta unui fir melodic aproape invariabil care imbraca un anumit text, de cele mai multe ori improvizat in functie de imprejurari.
71

Din punct de vedere muzical, prin tipurituri se intelege numai introducerea melodica, abordata in registru acut. Cantecul propriu zis, care-i urmeaza, este sustinut de ceteras. Muzica populara cdreneasca este de o mare bogatie melodica. Ea se individualizeaza prin prezenta unor moduri diferite, a poliritmiei si a iuiurilor (formule ritmico melodice de acompaniament, stigaturi specifice zonei, intonate de dansatori la hore, nunti etc.). Baladele (horele) ca si doinele codrenesti (cantecele batranesti, bine conservate) au calitati remarcabile, unele din acestea, cum sunt horele cu noduri (doine cu modulatii) de pilda, reclamand mare virtuozitatesi bucurandu-se de o deosebita pretuire colectiva. De mentionat este, de asemenea, prezenta masiva in Codru a colindului laic si interferenta lui cu balada. Cunoasterea acestor particularitati ale folclorului muzical codrenesc a permis unor formatii de amatori mai inventivi sa realizeze spectacole literar muzicale originale, de buna calitate. De frumoase traditii si de dezvoltare contemporana corespunzatoare se bucura folclorul muzical maghiar si german din judet, primul avand o arie de raspandire in Campia Somesana de la dara la Paulesti si de la Bercu la Adrian si Cuciuri iar cel de-al doilea intr-o parte a zonei Codru (in localitatile Socod, Soconzel, Stana) precum si in Campia careiana (la Petresti, Berveni, Moftin, Urziceni, Foeni, Tiream). Repertoriul muzical maghiar fiind raspandit in general peste tot unde traieste nationalitatea maghiara, nici in judetul Satu Mare nu se gaseste tipuri de cantece populare maghiare diferite de alte parti. Melodiile apartinand stilului vechi, s-au pastrat mai bine in satele mai izolate ale judetului, unde simtul pentatonic este puternic si cultivarea tipului de cantec cu linie melodica descendenta sau cu repetarea primelor doua randuri melodice cu o cvinta perfecta mai jos, e frecvent. Se poate afirma, deci, ca nu exista tipuri de melodii populare maghiare specifice judetului Satu Mare ci doar variante, intre care unele cu adevarat valoroase, ale tipurilor cunoscute atat in repertoriul stilului vechi sat si celui nou. 3) Folclorul coregrafic: al judetului este si el original si valoros, indeosebi in cele doua zone de baza Oas si Codru dar si pe Valea Somesului. Distinct, absolut inconfundabile sub raportul structurii si ritmicii, dansul osenesc se impune privitorului prin robustete si incarcatura afectiva. Cu pasi tropotiti si cu mutatii de accent, cu sincope repetate, incluzand frecvente combinatii de tropote si pinteni (in aer sau la sol) precum si o gama variata de batai din palme, dansul acesta poate da impresia, ca si tipuritura, dealtfel, ca ar fi invariabil, unul si
72

acelasi pe intregul teritoriul Oasului. In realitate el difera prin felul pasilor, de la sat la sat, chiar cand e vorba de momente dialogate particulare: dansul fetelor si roata feciorilor. In cadrul dansului osenesc se disting trei tipuri principale: Roata, Joc (dans mixt), Mireseste. Independent de posibile clasificari, originalitatea ritmica si vigoarea particulara a dansului din Oas capteaza si incita nu numai vizitatorul strain ci si osanul insusi, aflat in ipostaza de privitor ori chiar in cea de participant direct, dispus mereu sa guste un dant, un joc. Iar prilejul pentru aceasta nu se rezuma la horele duminicale ci se gaseste in toata gama obiceiurilor osenesti: sambre, nunti, sezatori, pranicatul (lautul, alesul) torturilor etc. Codrul se incadreaza din punct de vedere coregrafic specificului nordic al Transilvaniei, avand un repertoriu relativ restrans, dar cu o bogatie de figuri in cadrul fiecarui tip de dans: Romanescul, Codrenescul, Scuturatul, Ardileana si Batranescul. Cu exceptia momentelor de dialog (intalnite, de obicei, la inceputul horei), dansurile codrenesti sunt mixte, pozitia cea mai des intalnita fiind fata in fata, iar figurile mai distincte remarcandu-se ca deosebit de dificile si spectaculoase. Supus mai mult influentelor din alte zone, dansul din Campia Somesului difera si el de la un sat la altul, de la grup etnic la altul. Alaturi de sprintarele dansului codrenesti, in Campia Somesului precum si in cea Careiana si a Eriului intalnim, cu mici diferente locale, Ardelenele puritate si Ardelenele rarite si invartita (scurte sau lungi). Tot in aceste doua campii se danseaza, pe langa Ardelenele amintite, diferite variante de ciardas (lin sau saltaret cu batai de cizma). Aceste variante proprii populatiei maghiare din zona se intalnesc indeosebi la Paulesti, Culciu, Vetis, Oar, Boghis, Dorolt, Lazuri, Berveni, Foeni, Sanislau, Craidorolt etc. Ca nume de variante specifice mentionam: Bogosi forgas (Invartita de la Boghis, prezenta si in Oar), Lecenes (Barbatesc) si Leanyos (Joc de fete) la Pir, Bogdand, Dorolt, Lazuri, Boghis si Oar. Cat priveste dansul german, acesta se intalneste sub forma de Landler si Polca cu pasi simpli La Sandra, Ratesti, Socond, Homorodul de Jos, Sai, Foieni, Beltiug. Landlerul se danseaza sub forma de purtata, in cerc si pe linii, si se pastreaza, ca si polca, ca dans mixt. Specific, ca si polca, populatiei germane a judetului, Landlerul este un dans in trei timpi, cu pas schimbat, iar Polca mult mai vioaie si saltareata, cu schimbari de locuri si pereche in patru timpi.

73

Imaginea folclorului de ieri si de azi a judetului Satu Mare se cere intregita si prin cele cateva elemente ce configureaza arta teatrala a acestor locuri. Forme de spectacol spontan se regasesc in unele obiceiuri de iarna prezente mai ales in Codru si Oas ca de pilda Strigatul pasta sat, Moimele, Arderea mastilor, Focul viu, Vergelul, Lautul (pranicatul) torturilor, in ele implicindu-se de cele mai multe ori prin text, muzica si dans intreaga comunitate sateasca. La unele camine culturale, precum cele din Stana, Pomi, Bixad, Tarsolt, Vama, Gelu, Ieghiriste ori la Casa de cultura din Negresti Oas s-au preluat astfel de forme de pretexte de spectacol teatral, ele dovedindu-se fecunde. Un festival al obiceiurilor de iarna, relativ recent initiat in plan judetean, la Negresti Oas, incearca (anual) sa valorifice, cu rezultate promitatoare, aceasta importanta mosternire folclorica. Prezenta de-a lungul veacurilor in cele mai diferite produse destinate uzului cotidian, creatia mesterilor populari cunoaste azi in judet afirmari individuale si colective remarcabile. Ceramica constituie un important element de infrumusetare a locuintei taranesti din Ardeal, implicit din judetul Satu Mare. Cele mai vechi si importante centre se afla in Tara Oasului dar si in zona Careiului si Tasnadului. Primatul cantitativ si calitativ al productiei ceramice din judet in detine in continuare stravechiul centru Vama din Tara Oasului. Aici se produc blide albe, vase pentru dus mancarea la camp (hargaua), ulcere pentru lapte, oale, ulcioare, oluri de nanas etc. Ornamentatia ceramicii cunoaste in Tara Oasului trei categorii mari de motive: florare, vegetale si stelare, toate stilizate (ghirlanda, stea, frunza, buline etc.). Se intalnesc si motive antropomorfe, mai putin zoomorfe. Nuantele cromatice dominante sunt verdele, rosul, brunul inchis, galbenul, albastrul, toate pe fond alb galbui. Ornamentele sunt executate in tehnica zgrafitarii transmisa de ceramica bizantina. Desenul si culoarea campului ornamental traditional se imbogatesc cu elemente noi, semn cert al vigorii acestui mestesug ai al unei sensibilitati rezonante la nevoile estetice ale vietii. Arta cusaturilor si ornamentarii textilelor populare este cu totul remarcabila in judet, ea cunoascand o spectaculoasa evolutie cromatica si imbogatire a motivelor (florare indeosebi) pe masura apropierii de zilele noastre.

74

In principalele piese textile ale zonei (stergare, lepedee sau cuverturi de pat, fete de mese, textile pentru ruda, fete de perne etc.) predomina ornamentele geometrice, motivele florare si vegetale stilizate si transpusepe un fond alb.

75