You are on page 1of 42
CRetiecnnau!l E)Gatlont Pitalesy Anul Ill. nr.2. Revista educationala online pentru copii de 3-10 ani eens Povest, pec, verse astvieth paradouti ZivalMamell Coneurs de desanl : Termen: 5. mai 2022. Violet V. Vandor Autor si ilustrator de carti pentru copii A fost atrasa de lumea artei si a literaturii inca de cand era copila. Din 1991, lucreaza ca scriitoare, ilustratoare si redactor, iar unele dintre cartile ei au devenit carti de bestseller. I-au fost publicate peste 70 de carti in Romania, cateva in Ungaria si a ilustrat carti pentru autori din SUA, Canada si Marea Britanie. intre 2016 si 2018 a participat la concursuri internationale din Japonia, unde a cAstigat 7 premii pentru ilustratii de carte, graficd, portret si roman fantasy. Povestea ei ,,Trandafirii de piatra” este jucata din 2018 cu succes, de actorii Teatrului de Arta Deva. Din 2020, publica in limba maghiara si in limba § romana revista online gratuita, Taramul Elfului _f Pinky. Cartile ei nu se gasesc in librarii, dar pot fi cumparate in format electronic pe Amazon.com in limba engleza. Cartile aparute in limba engleza si maghiara, vor fi in curand disponibile si in limba romana. Pentru cumparare la pre-comanda trimite mesaj pe adresa de e-mail a revistei. elfpinky2020@yahoo.com 2 Ion Creanga Punguta cu doi bani Era odata o baba si un mosneag. Baba avea o gaina si mosneagul avea un cocos; gaina babei se oua de cate doua ori in fiecare zi si baba manca o multime de oua; iar mosneagului nu-i dadea nici unul. Mos- neagul intr-o zi isi pierdu rabdarea si zise: — Mai baba, mananci ca in targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oud, ca sa-mi prind pofta macar. — Da’ cum nu! — zise baba, care era foarte zgarcita. — Daca ai pofta de oua, bate si tu cocosul tau, si facd oud, si vei manca; ca si eu asa am batut gaina si iacdta cum se oua. Mosneagul, OFTICIOS, si hapsan, se ia dupa gura babei si, de ciuda, prinde iute si degraba cocosul si-i da o bataie buna, zic&énd: — Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea; ca sa nu mai strici mancarea degeaba! Cocosul, cum scapa din manile mosneagului, fugi de-acasa si umbla pe drumuri, bezmetec. Si cum mergea el pe-un drum, numai iata gaseste o pungufa cu doi bani. Si cum o gaseste, o si ia in cioc si se intoarsa cu ea inapoi spre casa mosneagului. Pe drum se intalneste cu o trésura c-un boier si cu niste cucoane. Boierul se uité cu bagare de seama la cocos, vede in cioc o pungufa si zice vizitiului: — Mai! Ia da-te jos si vezi ce are cocosul acela in plisc. Vizitiul se da iute jos din eeipre trasurei si prinde cocosul, ludndu-i punguta din cioc o da boierului. Boierul 0 ia fara pasare, o pune in buzunar si porneste cu trasura inainte. Cocosul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trasura strigand neincetat: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta cu doi bani! Boierul, inciudat, cand ajunge in dreptul unei fantani, zice vizitiului: — Ma! la cocosul asta obraznic si arunca-| in fantana aceea. Vizitiul se da iarasi jos din capra, prinde cocosul si-I azvarla in fantana! Cocosul, vazand aceasta primejdie, ce si faci? incepe-a inghiti la apa; si-nghite, si-nghite, pana ce-nghite toata apa din fantana. Apoi zboara de-acolo afara si iarasi se ia in urma trasurei, zicand: Cucurigu! boieri mari, Dati pungufa cu doi bani! Boierul, vazand aceasta, s-a mirat cumplit si a zis: — Ma! Dar al dra- cului cocos e asta! Si cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa azvarle cocosul in cuptorul plin cu jaratic. Bsatoa, rea la inima, face cum i-a zis stapanu-saiu. Cocosul, cum vede si aceasta mare nedrep- tate, incepe a varsa la apa; si toarna el toata apa din fantana pe jaratic, pana ce stinge focul de tot, si se racoreste cuptorul. Apoi deschide gura cuptorului, iese teafar si de-acolo, fuge la fereasta boierului si incepe a tranti cu ciocul in geamuri si a zice: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta cu doi bani! — Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cocos! — zise boierul cuprins de mirare. — Vizitiu! Ia-] de pe capul meu si arunca-l in cireada boilor s-a vacilor; poate vreun bou infuriat i-a Wem de hac, I-a lua in coarne, si-om scapa de el. Vizitiul iarasi ia cocosul si-l azvarle in cirea- da! Atunci bucuria cocosului! Sa-l fi vazut cum inghitea la boi, la vaci si la vitei; pan-a inghitit el toata cireada, si-a facut un pantece mare, mare cat un munte! Apoi iar vine la fereastra, intinde aripile in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului, si iarasi incepe: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta cu doi bani! Boierul, cand mai vede si asté dindanaie; nu stia ce si mai faca, doar va scaipa de cocos. Mai sta boierul pe ganduri, pana-i vine iarasi in cap Ne . — Am sa-l pun in groapa cu bani; poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in gat, s-a ineca si-oi scapa de el. Si, cum zice, apucd coco- sul de-o aripa si-l zvarle in groapa cu bani. Atunci cocosul inghite cu lacomie toti banii si lasa toate lazile goale. Apoi iesi si de-acolo, el stie cum si pe unde, se duce la fereastra boierului si iar incepe: Cucurigu! boieri mari, Dati pungufa cu doi bani! Acum, dupa toate cele intamplate, boierul, vazand ca n-are ce-i mai face, ii azvarle punguta. Cocosul o ia de jos cu bucurie, se duce in treaba lui si lasa pe boier in pace. Atunci toate pasarile din ograda boiereasca, s-au LUAT dupa el, iar boierul se uitd gales cum se duceau pasarile gi zise oftand: — Duca-se, bine ci am scapat de belea, ca nici lucru curat n-a fost aici! Cocosul insé mergea tantos, iar pasarile dupa el, si merge el cat merge, pana ce ajunge acasa la mosneag, si de la poarta incepe a 4 canta: ,Cumcurigu!!! cucurigu!!!* Mosneagul, cum aude glasul cocosului, iese afara cu bucurie; si cand isi arunca ochii spre poarta, ce sa vada? Cocosul sau era ceva de speriat! Elefantul fi se parea purice pe langa acest cocos; s-apoi in urma lui veneau carduri nenumarate de pasari, care de care mai frumoase si mai cucuiete. Mosneagul, vazand pe cocosul lui asa de mare si de greoi, i-a deschis poarta. Atunci cocosul i-a zis: — St&pane, asterne o patura aici in mijlocul ograzii. Mosneagul iute, asterne patura. Cocosul atunci se agaza pe ea, scutura puternic din aripi si indata se umple ograda si livada mosneagului, pe langa ri si de cirezi de vite; iar pe patura toarna o movil de galbeni, care straluceau la $0 de-fi lua ochii! Mosneagul, vazand aceste mari bogatii, nu stia ce si facd de bucurie, sarutand mereu cocosul si dezmierdandu-l. Atunci, iaca si baba venea nu stiu de unde; si cand a vazut ea unele ca aceste, numa-i sclipeau rautacioasei ochii in cap si plesnea de ciuda. — Mosnege, zise ea rusinata, dai-mi si mie niste galbeni! — Ba pune-ti pofta-n cui, mai baba! Cand ti-am cerut oua, stii ce mi-ai raspuns! Bate acum si tu gaina, sa-{i aduca galbeni; c-asa am batut si eu cocosul si iaté ce mi-a bus: Atunci baba se duce la gaina, 0 apuca de coada si 0 ia la bataie, de-ti venea sa-i plangi de mila! Biata gaina, cum scapa din manile babei, fuge pe drumuri. $i cum mergea pe drum, gaseste si ea 0 margica si o inghite. Apoi repede se intoarce acasa la baba si incepe din poarta: »Cot, cot, cotcodac!“* Baba iese cu bucurie inaintea gainei. Gaina sare peste poarta, trece iute pe langa baba si se pune pe cuibar; si dupa un ceas de sedere, sare de acolo, cotcodacind. Baba atunci se duce fuga, si vada ce i-a facut gaina!... Si cand se uitd in cuibar, ce sa vada? Gaina ouase o margica. Baba, cand vede ca si-a batut joc de ea, 0 prinde s-o bate, pana a omorat-o in bataie! Si asa, baba cea zgarcita si nebuna a ramas de tot sdraca, lipita pamantu- lui. De-acum a mai mancat si rabdari prajite in loc de oud; cd a UCTS gaina fara sa fie vinovata cu nimica, sarmana! Mosneagul insa era foarte bogat; el si-a facut case mari si gradini frumoase si traia foarte bine; pe baba, de mila, a pus-o gainarita, iar pe cocos il purta in toate partile dupa el, cu salba de aur la gat si incaltat cu ciubofele galbene si cu pinGeni la calcaie. 5 * . : 1a, aed Incercuieste lucrurile care contin litera 1 ! 7 . — oe ” Coloreaza lucrurile care contin litera “M1! 7 Colectioneaza cartonasele! In fiecare numar al revistei vei gasi cartonase. Colectioneaza cartonasele! In fiecare numar al revistei vei gasi cartonase. 9. St. O. losif Cantec de primavara inflorese gradinile, Ceru-i ca oglinda; Prin livezi albinele Si-au pornit colinda... Canta ciocarliile Imn de veselie Fluturii cu miile Joaca pe cémpie. Joaca fete si baieti Hora-n batatura, Ah, de ce n-am zece viefi Sa te cant, Natura! autor necunoscut Catelus cu Albinuta parul cret Cand m-am dus la gradinité, C&telus cu parul cret, M-a muscat 0 albinuta. Fura rata din cotet. Minti, minti, El se jura ca nu fura CA albina n-are dinti. Si l-am prins cu rata-n gura Are un ac mititel, Sicu ou-n buzunar, Cand te-nteapa, Hai la Sfatul Popular. Mori de el. Nu mi duc c-am fost 0 data Si am cazut cu nasu’-n balta. Coloreaza cu negru parul fetitei care a strans cei mai multi ghiocei! Coloreaza parul celorlalte fetite, asa cum vrei! leza = XY 8 ¥ Lectie Py ri 4 URS autor necunoscut Lepurasul de Pasti Cu sfiala-n ochi si-n pasi A sosit un iepuras. imbracat in haind noua Si in brate-un cogs cu oua. C&te unu-ncetisor Le aseaza binisor Printre firele de iarba Dar incet, s4 nu le sparga. autor necunoscut Vine iepurasul! lepurica, iepurel Sta tot anul cumintel. Ca si Mosul cel mai bun Ce apare de Craciun. Vine doar in primavara in gradina, de cu seara. Caci, vezi bine, el cunoaste Cand e vremea pentru Paste! Si atunci, de dimineata, Dupa ce te speli pe fata Stii sa cauti in gradina Pe sub tufe de sulfina Oua rosii, bombonele, Ciocolata, acadele! autor necunoscut Povestea tepurasului de Paste Se spune ca demult, tare demult, undeva, la o margine de sat, traia 0 mama singura care-si crestea, cu multe sacrificii, dar si cu infinitd dragoste, cei sapte copilasi ramasi orfani dupa ce un trunchi urias de copac se prabusise peste tatal lor in timpul unei furtuni cumplite care-I prinsese in pidure. Se apropia Sarbatoarea Pastelui si biata mama era tare necajita avea cu ce sa cumpere cadouri la copii, aga cum se obisnuia si pe atunci. Si pe cand copilasii erau in padure sa adune niste vreascuri pentru foc, mamei i-a venit 0 idee pe care imediat a pus-o in practic. Cu multa dragoste, de care numai mamele adevarate sunt in stare, femeia a vopsit niste oud, apoi le-a pus in POALA sortului si a mers cu ele in gradina. Undeva, intr-un colt nu prea indepartat al gradinii a facut un cuibar in care, cu multa grija, ca sa nu le sparga, a pus ouale pe care, apoi, le-a acoperit cu frunze si crengute uscate dupa care si-a vazut de treburile ei, pe langa soba, PEN ca-n ajun de sarbatoare mamele au foarte multe de pregatit. A doua zi de dimineata, dupa ce s-au trezit din somn, copiii au intrebat nerabdatori dar si curiosi ce cadouri vor primi, stiut fiind ca era zi de Paste. Atunci, mama le-a spus sa mearga in gradina pentru ca acolo-si vor gasi cadourile. Galagiosi, razdnd gsi harjonindu-se, COPII au navalit, unul dupa altul, in gradina. Speriat de glasurile lor, un iepuras tasneste de undeva, dintr-un colt al gradinii unde se odihnea, si 0 ia la fuga. Curiosi, copiii s-au indreptat in fuga spre locul din care iepurasul tocmai tasnise si acolo, sub frunzele uscate, au gasit oudle rosii, FRU MOS incondeiate. Bucurosi, copiii au inceput sa cante, sa danseze, sa bata din palme si sa strige, convinsi de ceea ce au vazut, cd iepurasul le-a adus cadouri. Chiar gi ast&zi inc& mai exista obiceiul ca in ziua intai de Paste, copiii 16 sa fie trimisi in gradina ca sa-si caute cadourile pe care iepurasul le-ar fi lasat acolo, 3[P (243 {A [4 pentru ei, inca din zori. autor necunoscut Legenda lepurasului de Paste Cu multi, foarte multi ani in urma, intr-o poienita dintr-o frumoasa padure plina de animalute a aparut o pasare. Aceasta pasare @xraa deosebit de frumoasi, cu penele in toate culorile curcubeului si cu triluri angelice, cum nu se auzisera mai frumoase. Glasul ei era atat de cristalin, incat pana si vantul se oprea, pentru a strange minunatele triluri, ca sa le poarte mai apoi printre frunze si flori prin toata padurea, ct mai departe in Nimeni nu stia de unde a venit aceasta pasare gi cat avea si ramana in acea poienifa, ins toate animalutele din padure o iubeau pentru ca le incanta in fiecare zi cu cantecele ei fermecatoare. Frumoasa faptura si-a facut cuib in mijlocul poienitei, in scorbura celui mai vechi copac. Acolo igi ducea ea traiul, cantand in fiecare zi, de dimineafa pana seara, strangand in jurul copacului o multime de animale venite de departe si o asculte. Animalele erau deosebit de incantate de trilurile pasarii. Asa decurgea fiecare zi in padurice de cand se ImsGeileise pasirea miiastra. Iarna tocmai trecuse si zilele cu soare erau tot mai dese, prilej de bucurie pentru intreaga padure si de cantec pentru misterioasa pasare. Insa, intr-o zi, nimeni nu stie cum si cand exact, animalele padurii au gasit pasirea frumos colorata cazuta langa batranul copac, ranita, scotand gemete de durere ... gata si moara! Speriate ca s-ar putea intampla ce era mai rau, toate animalutele au dat fuga la templul Zeitei Lunii, Eostre, rugandu-se fiecare ca aceasta sa faca o minune si si SALWEZE miiastra pasare. Eostre le-a auzit ruga si a coborat si vada ce poate face gi tare s-a mai intristat zeita! Daca ar fi avut puteri tamaduitoare, ar fi vindecat-o pe loc. A ingrijit aceasta pasire cum s-a priceput ea mai bine. in fiecare zi ji spala ranile si fi didea sa manance din mancarea zeilor. Si, minune, 17 ES cP iN A dupa un timp, pasarea a inceput sa prinda puteri. Zeita s-a bucurat nespus. Dup alte cateva zile pasarea era complet refacuta. Atunci zeifa a luat-o sia aruncat-o spre cer. Dar pasarea a cazut la picioarele zeitei, pentru c& nu mai putea sa zboare. Fusese salvata, dar o asteptau alte primejdii: (\DIIMIAL GIL infometate ale padurii. Zeita a inteles acest lucru si a transformat pasarea in iepuroaica. Nu mai putea zbura, in schimb se putea salva alergand foarte repede. lepuroaica si-a pastrat insa obiceiul de a face oua. Si astfel, de atunci, in semn de multumire, in fiecare primavara, cand are loc echinoctiul, Iepurasul ii duce Zeifei Lunii un dar constand in ouale sale pe care le picteaza in culorile curcubeului. Si pentru ca iepurasul este o fiinta iubitoare, s-a gandit sa imparta frumoasele sale oud si alte daruri celor necajiti si copiilor care au fost cuminti si care fac fapte bune. Astfel, in fiecare an Iepurasul vine cu mici cadouri pentru copii, lasa oudle pe masa de Paste sau le ascunde in gradina printre flori ori le aseaza frumos in cuiburile ce sunt pregatite special pentru el. Si fiindca iubeste copiii, lepurasul aduce special pentru acestia oud din ciocolata si alte surprize, sperand ca si in anul ce vine sa fie la fel de cuminti. J)” De atunci Tepurasul anunt& venirea vremurilor FRUMOASE, calde, $22) reinvierea naturii, aduce noroc, bucurie, bogatie si mesajul crestin al Invierii lui Hristos. Tepurasul a pierdut pe drum cateva oua vopsite. Scrie in cercul gol, cate oud a adunat in cosulet fetita? 19 Burinda Veronika Curiozitati despre caini te, Sigur ai vazut o multime de cdini pe strada. Sau poate ai si tu acasa catelul tau? Daca nu, nu te necaji! Cand vei fi mare, vei putea avea gi tu un prieten cu patru picioare, sau chiar mai multi nu doar unul... - Care este rasa ta de caine preferata? - Stii sa spui trei lucruri despre caini? (De exemplu: ce mananca ei, cum arati, cu ce le place sa se joace?) Daca vrei, deseneaza aici un caine! Iti voi spune trei lucruri surprinzatoare despre caini, de care probabil nu ai auzit pana acum: 20 - Cainelui nu-i place sa fie imbratisat. Iti vine si crezi? Pe cand la noi oamenii, imbratisarea este o expresie a iubirii, cdinele crede c& vrei sa il controlezi si asta este greu de suportat pentru el. - Si cdinii viseaza. Miscarea labelor in timpul somnului si smucituri- le dezvaluie ca, cdinele viseaza. - Alimentele si bauturile cu cofeina pot fi otravitoare pentru catei: cafea, cola, ciocolata. Desi cred ca tie iti place ciocolata, in niciun caz nu-l oferi favoritului tau, pentru ca organismul lui descompune foarte greu ingredientele din ciocolata. Astazi, xilitolul este un inlocuitor popular de zahar. Dulciurile care contin xilitol, chiar si in cantitati mici, sunt mortale pentru caine. Xilitolul poate fi gasit in: gume de mestecat, gustari, preparate mentolate, bomboane, acadele, produse de patiserie, ketchup, felii de proteine, alimentele pentru diabetici. Tu ce delicatesa i-ai oferi catelului tau? «> - | 21 aa George TopArceanu - Eu, de m-ar fi dat la closea, As fi scos un pui albastru... - Si eu unul violet... La Pasti - Eu, mai bine-ar fi s& tac: Asa galben sunt, ca-mi vine Sa-mi inchipui ci pe mine M-a ouat un cozonacl... Astazi in sufragerie Dormitau pe-o farfurie, NecAajite si manjite, Zece oua inrosite. Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vi este, fratioare, - Ce va doare? Nu va ninge, nu va ploua, Stati gatite-n haina noua, Parca, Dumnezeu mi ierte, N-ati fi oud... - Suntem fierte! Zise-un ou rotund si fraise Langa pasca cu orez. Si schimbandu-si bruse alura, Toate-au inceput cu gura: - Pan'la urma tot nu scap! - Ne giteste de parada. - Ne ciocneste cap in cap Sine zvarle coaja-n strada... - Ce rusine! - Ce dezastru! - Preferam sa fiu omleta! 23 autor necunoscut Lepurasul de Paste Azi e zi de sarbatoare Pastele-i aici lepurasul vine-n graba Sa aduca la pitici Prajituri si bombonele Numai daca-au fost cuminti! Umbla vestea Umbla vestea-n tot orasul Cum ca vine iepurasul Sa v-aduca pe-nserat Paste bun si luminat! Tepurasul mustacios Iepurasul mustacios, E de Paste norocos. Nu-ti lasi cadou in ghete, Are el alte secrete: Pasca, oul inrosit, Cozonacul, mielul fript Si un Paste Fericit! 5 3 8 a] 1S P & So 8 2 2 E é 2 sz 2 2 2 5

You might also like