CRetiecnnau!l
E)Gatlont Pitalesy
Anul Ill. nr.2.
Revista educationala online
pentru copii de 3-10 ani
eens
Povest, pec, verse
astvieth paradouti ZivalMamell
Coneurs de desanl
:
Termen: 5. mai 2022.Violet V. Vandor
Autor si ilustrator de carti pentru copii
A fost atrasa de lumea artei si a literaturii inca de cand era copila. Din
1991, lucreaza ca scriitoare, ilustratoare si redactor, iar unele dintre cartile
ei au devenit carti de bestseller. I-au fost publicate peste 70 de carti in
Romania, cateva in Ungaria si a ilustrat carti pentru autori din SUA,
Canada si Marea Britanie.
intre 2016 si 2018 a participat la concursuri internationale din Japonia,
unde a cAstigat 7 premii pentru ilustratii de carte, graficd, portret si roman
fantasy. Povestea ei ,,Trandafirii de piatra” este jucata din 2018 cu succes,
de actorii Teatrului de Arta Deva.
Din 2020, publica in limba maghiara si in limba
§ romana revista online gratuita, Taramul Elfului
_f Pinky.
Cartile ei nu se gasesc in librarii, dar pot fi cumparate
in format electronic pe Amazon.com in limba
engleza. Cartile aparute in limba engleza si maghiara,
vor fi in curand disponibile si in limba romana.
Pentru cumparare la pre-comanda trimite mesaj pe
adresa de e-mail a revistei. elfpinky2020@yahoo.com
2Ion Creanga
Punguta cu doi bani
Era odata o baba si un mosneag. Baba avea o gaina si mosneagul avea
un cocos; gaina babei se oua de cate doua ori in fiecare zi si baba
manca o multime de oua; iar mosneagului nu-i dadea nici unul. Mos-
neagul intr-o zi isi pierdu rabdarea si zise: — Mai baba, mananci ca in
targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oud, ca sa-mi prind pofta
macar. — Da’ cum nu! — zise baba, care era foarte zgarcita. — Daca ai
pofta de oua, bate si tu cocosul tau, si facd oud, si vei manca; ca si eu
asa am batut gaina si iacdta cum se oua.
Mosneagul, OFTICIOS, si hapsan, se ia dupa gura babei si, de ciuda,
prinde iute si degraba cocosul si-i da o bataie buna, zic&énd: — Na! ori
te oua, ori du-te de la casa mea; ca sa nu mai strici mancarea degeaba!
Cocosul, cum scapa din manile mosneagului, fugi de-acasa si umbla pe
drumuri, bezmetec. Si cum mergea el pe-un drum, numai iata gaseste o
pungufa cu doi bani. Si cum o gaseste, o si ia in cioc si se intoarsa cu ea
inapoi spre casa mosneagului. Pe drum se intalneste cu o trésura c-un
boier si cu niste cucoane. Boierul se uité cu bagare de seama la cocos,
vede in cioc o pungufa si zice vizitiului: — Mai! Ia da-te jos si vezi ce
are cocosul acela in plisc. Vizitiul se da iute jos din eeipre trasurei si
prinde cocosul, ludndu-i punguta din cioc o da boierului. Boierul 0
ia fara pasare, o pune in buzunar si porneste cu trasura inainte. Cocosul,
suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trasura strigand neincetat:
Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!
Boierul, inciudat, cand ajunge in dreptul unei fantani, zice vizitiului:
— Ma! la cocosul asta obraznic si arunca-| in fantana aceea. Vizitiul se
da iarasi jos din capra, prinde cocosul si-I azvarla in fantana! Cocosul,
vazand aceasta primejdie, ce si faci? incepe-a inghiti la apa;
si-nghite, si-nghite, pana ce-nghite toata apa din fantana. Apoi zboara
de-acolo afara si iarasi se ia in urma trasurei, zicand:
Cucurigu! boieri mari,
Dati pungufa cu doi bani!Boierul, vazand aceasta, s-a mirat cumplit si a zis: — Ma! Dar al dra-
cului cocos e asta! Si cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie
sa azvarle cocosul in cuptorul plin cu jaratic. Bsatoa, rea la inima,
face cum i-a zis stapanu-saiu. Cocosul, cum vede si aceasta mare nedrep-
tate, incepe a varsa la apa; si toarna el toata apa din fantana pe jaratic,
pana ce stinge focul de tot, si se racoreste cuptorul. Apoi deschide gura
cuptorului, iese teafar si de-acolo, fuge la fereasta boierului si incepe a
tranti cu ciocul in geamuri si a zice:
Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!
— Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cocos! — zise boierul
cuprins de mirare. — Vizitiu! Ia-] de pe capul meu si arunca-l in cireada
boilor s-a vacilor; poate vreun bou infuriat i-a Wem de hac, I-a lua in
coarne, si-om scapa de el. Vizitiul iarasi ia cocosul si-l azvarle in cirea-
da! Atunci bucuria cocosului! Sa-l fi vazut cum inghitea la boi, la vaci
si la vitei; pan-a inghitit el toata cireada, si-a facut un pantece mare,
mare cat un munte! Apoi iar vine la fereastra, intinde aripile in dreptul
soarelui, de intuneca de tot casa boierului, si iarasi incepe:
Cucurigu! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!
Boierul, cand mai vede si asté dindanaie; nu stia ce si mai faca, doar va
scaipa de cocos. Mai sta boierul pe ganduri, pana-i vine iarasi in cap
Ne . — Am sa-l pun in groapa cu bani; poate va inghiti la galbeni, i-a
sta vreunul in gat, s-a ineca si-oi scapa de el. Si, cum zice, apucd coco-
sul de-o aripa si-l zvarle in groapa cu bani. Atunci cocosul inghite cu
lacomie toti banii si lasa toate lazile goale. Apoi iesi si de-acolo, el stie
cum si pe unde, se duce la fereastra boierului si iar incepe:
Cucurigu! boieri mari,
Dati pungufa cu doi bani!
Acum, dupa toate cele intamplate, boierul, vazand ca n-are ce-i mai
face, ii azvarle punguta. Cocosul o ia de jos cu bucurie, se duce in treaba
lui si lasa pe boier in pace. Atunci toate pasarile din ograda boiereasca,
s-au LUAT dupa el, iar boierul se uitd gales cum se duceau pasarile gi
zise oftand: — Duca-se, bine ci am scapat de belea, ca nici lucru curat
n-a fost aici! Cocosul insé mergea tantos, iar pasarile dupa el, si merge
el cat merge, pana ce ajunge acasa la mosneag, si de la poarta incepe a
4canta: ,Cumcurigu!!! cucurigu!!!*
Mosneagul, cum aude glasul cocosului, iese afara cu bucurie; si cand
isi arunca ochii spre poarta, ce sa vada? Cocosul sau era ceva de
speriat! Elefantul fi se parea purice pe langa acest cocos; s-apoi in urma
lui veneau carduri nenumarate de pasari, care de care mai frumoase si
mai cucuiete. Mosneagul, vazand pe cocosul lui asa de mare si de greoi,
i-a deschis poarta. Atunci cocosul i-a zis: — St&pane, asterne o patura
aici in mijlocul ograzii. Mosneagul iute, asterne patura. Cocosul atunci
se agaza pe ea, scutura puternic din aripi si indata se umple ograda si
livada mosneagului, pe langa ri si de cirezi de vite; iar pe patura
toarna o movil de galbeni, care straluceau la $0 de-fi lua ochii!
Mosneagul, vazand aceste mari bogatii, nu stia ce si facd de bucurie,
sarutand mereu cocosul si dezmierdandu-l. Atunci, iaca si baba venea
nu stiu de unde; si cand a vazut ea unele ca aceste, numa-i sclipeau
rautacioasei ochii in cap si plesnea de ciuda.
— Mosnege, zise ea rusinata, dai-mi si mie niste galbeni!
— Ba pune-ti pofta-n cui, mai baba! Cand ti-am cerut oua, stii ce mi-ai
raspuns! Bate acum si tu gaina, sa-{i aduca galbeni; c-asa am batut si eu
cocosul si iaté ce mi-a bus:
Atunci baba se duce la gaina, 0 apuca de coada si 0 ia la bataie, de-ti
venea sa-i plangi de mila! Biata gaina, cum scapa din manile babei,
fuge pe drumuri. $i cum mergea pe drum, gaseste si ea 0 margica si o
inghite. Apoi repede se intoarce acasa la baba si incepe din poarta:
»Cot, cot, cotcodac!“*
Baba iese cu bucurie inaintea gainei. Gaina sare peste poarta, trece iute
pe langa baba si se pune pe cuibar; si dupa un ceas de sedere, sare de
acolo, cotcodacind. Baba atunci se duce fuga, si vada ce i-a facut gaina!...
Si cand se uitd in cuibar, ce sa vada? Gaina ouase o margica. Baba, cand
vede ca si-a batut joc de ea, 0 prinde s-o bate, pana a omorat-o in bataie!
Si asa, baba cea zgarcita si nebuna a ramas de tot sdraca, lipita pamantu-
lui. De-acum a mai mancat si rabdari prajite in loc de oud; cd a UCTS
gaina fara sa fie vinovata cu nimica, sarmana! Mosneagul insa era
foarte bogat; el si-a facut case mari si gradini frumoase si traia foarte
bine; pe baba, de mila, a pus-o gainarita, iar pe cocos il purta in toate
partile dupa el, cu salba de aur la gat si incaltat cu ciubofele galbene si
cu pinGeni la calcaie.
5* . : 1a, aed
Incercuieste lucrurile care contin litera 1 !7 . — oe ”
Coloreaza lucrurile care contin litera “M1!
7Colectioneaza cartonasele!
In fiecare numar al revistei vei gasi cartonase.Colectioneaza cartonasele!
In fiecare numar al revistei vei gasi cartonase.
9.St. O. losif
Cantec de primavara
inflorese gradinile,
Ceru-i ca oglinda;
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda...
Canta ciocarliile
Imn de veselie
Fluturii cu miile
Joaca pe cémpie.
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura,
Ah, de ce n-am zece viefi
Sa te cant, Natura!
autor necunoscut
Catelus cu
Albinuta parul cret
Cand m-am dus la gradinité, C&telus cu parul cret,
M-a muscat 0 albinuta. Fura rata din cotet.
Minti, minti, El se jura ca nu fura
CA albina n-are dinti. Si l-am prins cu rata-n gura
Are un ac mititel, Sicu ou-n buzunar,
Cand te-nteapa, Hai la Sfatul Popular.
Mori de el. Nu mi duc c-am fost 0 data
Si am cazut cu nasu’-n balta.Coloreaza cu negru parul fetitei care a strans cei mai multi
ghiocei! Coloreaza parul celorlalte fetite, asa cum vrei!leza
=
XY
8
¥
Lectie
Py ri
4
URSautor necunoscut
Lepurasul de Pasti
Cu sfiala-n ochi si-n pasi
A sosit un iepuras.
imbracat in haind noua
Si in brate-un cogs cu oua.
C&te unu-ncetisor
Le aseaza binisor
Printre firele de iarba
Dar incet, s4 nu le sparga.
autor necunoscut
Vine iepurasul!
lepurica, iepurel
Sta tot anul cumintel.
Ca si Mosul cel mai bun
Ce apare de Craciun.
Vine doar in primavara
in gradina, de cu seara.
Caci, vezi bine, el cunoaste
Cand e vremea pentru Paste!
Si atunci, de dimineata,
Dupa ce te speli pe fata
Stii sa cauti in gradina
Pe sub tufe de sulfina
Oua rosii, bombonele,
Ciocolata, acadele!autor necunoscut
Povestea tepurasului
de Paste
Se spune ca demult, tare demult, undeva, la o margine de sat, traia 0
mama singura care-si crestea, cu multe sacrificii, dar si cu infinitd
dragoste, cei sapte copilasi ramasi orfani dupa ce un trunchi urias de
copac se prabusise peste tatal lor in timpul unei furtuni cumplite care-I
prinsese in pidure.
Se apropia Sarbatoarea Pastelui si biata mama era tare necajita
avea cu ce sa cumpere cadouri la copii, aga cum se obisnuia si pe atunci.
Si pe cand copilasii erau in padure sa adune niste vreascuri pentru foc,
mamei i-a venit 0 idee pe care imediat a pus-o in practic.
Cu multa dragoste, de care numai mamele adevarate sunt in stare,
femeia a vopsit niste oud, apoi le-a pus in POALA sortului si a mers cu
ele in gradina.
Undeva, intr-un colt nu prea indepartat al gradinii a facut un cuibar in
care, cu multa grija, ca sa nu le sparga, a pus ouale pe care, apoi, le-a
acoperit cu frunze si crengute uscate dupa care si-a vazut de treburile ei,
pe langa soba, PEN ca-n ajun de sarbatoare mamele au foarte
multe de pregatit.
A doua zi de dimineata, dupa ce s-au trezit din somn, copiii au intrebat
nerabdatori dar si curiosi ce cadouri vor primi, stiut fiind ca era zi de
Paste. Atunci, mama le-a spus sa mearga in gradina pentru ca acolo-si
vor gasi cadourile. Galagiosi, razdnd gsi harjonindu-se, COPII au
navalit, unul dupa altul, in gradina.
Speriat de glasurile lor, un iepuras tasneste de undeva, dintr-un colt al
gradinii unde se odihnea, si 0 ia la fuga. Curiosi, copiii s-au indreptat in
fuga spre locul din care iepurasul tocmai tasnise si acolo, sub frunzele
uscate, au gasit oudle rosii, FRU MOS incondeiate.
Bucurosi, copiii au inceput sa cante, sa danseze, sa bata din palme si sa
strige, convinsi de ceea ce au vazut, cd iepurasul le-a adus cadouri.
Chiar gi ast&zi inc& mai exista obiceiul ca in ziua intai de Paste, copiii
16sa fie trimisi in gradina ca sa-si caute cadourile pe care iepurasul le-ar
fi lasat acolo, 3[P (243 {A [4 pentru ei, inca din zori.
autor necunoscut
Legenda lepurasului
de Paste
Cu multi, foarte multi ani in urma, intr-o poienita dintr-o frumoasa
padure plina de animalute a aparut o pasare. Aceasta pasare @xraa
deosebit de frumoasi, cu penele in toate culorile curcubeului si cu
triluri angelice, cum nu se auzisera mai frumoase. Glasul ei era atat de
cristalin, incat pana si vantul se oprea, pentru a strange minunatele
triluri, ca sa le poarte mai apoi printre frunze si flori prin toata padurea,
ct mai departe in
Nimeni nu stia de unde a venit aceasta pasare gi cat avea si ramana in
acea poienifa, ins toate animalutele din padure o iubeau pentru ca le
incanta in fiecare zi cu cantecele ei fermecatoare. Frumoasa faptura
si-a facut cuib in mijlocul poienitei, in scorbura celui mai vechi copac.
Acolo igi ducea ea traiul, cantand in fiecare zi, de dimineafa pana seara,
strangand in jurul copacului o multime de animale venite de departe si
o asculte. Animalele erau deosebit de incantate de trilurile pasarii.
Asa decurgea fiecare zi in padurice de cand se ImsGeileise pasirea
miiastra. Iarna tocmai trecuse si zilele cu soare erau tot mai dese, prilej
de bucurie pentru intreaga padure si de cantec pentru misterioasa
pasare. Insa, intr-o zi, nimeni nu stie cum si cand exact, animalele
padurii au gasit pasirea frumos colorata cazuta langa batranul copac,
ranita, scotand gemete de durere ... gata si moara! Speriate ca s-ar
putea intampla ce era mai rau, toate animalutele au dat fuga la templul
Zeitei Lunii, Eostre, rugandu-se fiecare ca aceasta sa faca o minune si
si SALWEZE miiastra pasare.
Eostre le-a auzit ruga si a coborat si vada ce poate face gi tare s-a mai
intristat zeita! Daca ar fi avut puteri tamaduitoare, ar fi vindecat-o pe
loc. A ingrijit aceasta pasire cum s-a priceput ea mai bine. in fiecare zi
ji spala ranile si fi didea sa manance din mancarea zeilor. Si, minune,
17ES cP iN A
dupa un timp, pasarea a inceput sa prinda puteri. Zeita s-a bucurat
nespus.
Dup alte cateva zile pasarea era complet refacuta. Atunci zeifa a luat-o
sia aruncat-o spre cer. Dar pasarea a cazut la picioarele zeitei, pentru
c& nu mai putea sa zboare. Fusese salvata, dar o asteptau alte primejdii:
(\DIIMIAL GIL infometate ale padurii.
Zeita a inteles acest lucru si a transformat pasarea in iepuroaica. Nu
mai putea zbura, in schimb se putea salva alergand foarte repede.
lepuroaica si-a pastrat insa obiceiul de a face oua.
Si astfel, de atunci, in semn de multumire, in fiecare primavara, cand
are loc echinoctiul, Iepurasul ii duce Zeifei Lunii un dar constand in
ouale sale pe care le picteaza in culorile curcubeului. Si pentru ca
iepurasul este o fiinta iubitoare, s-a gandit sa imparta frumoasele sale
oud si alte daruri celor necajiti si copiilor care au fost cuminti si care
fac fapte bune.
Astfel, in fiecare an Iepurasul vine cu mici cadouri pentru copii, lasa
oudle pe masa de Paste sau le ascunde in gradina printre flori ori le
aseaza frumos in cuiburile ce sunt pregatite special pentru el. Si fiindca
iubeste copiii, lepurasul aduce special pentru acestia oud din ciocolata
si alte surprize, sperand ca si in anul ce vine sa fie la fel de cuminti.
J)” De atunci Tepurasul anunt& venirea vremurilor FRUMOASE, calde,
$22)
reinvierea naturii, aduce noroc, bucurie, bogatie si mesajul crestin al
Invierii lui Hristos.Tepurasul a pierdut pe drum cateva oua vopsite.
Scrie in cercul gol, cate oud a adunat in cosulet fetita?
19Burinda Veronika
Curiozitati despre
caini te,
Sigur ai vazut o multime de cdini pe strada. Sau poate ai si tu acasa
catelul tau? Daca nu, nu te necaji! Cand vei fi mare, vei putea avea gi tu
un prieten cu patru picioare, sau chiar mai multi nu doar unul...
- Care este rasa ta de caine preferata?
- Stii sa spui trei lucruri despre caini? (De exemplu: ce mananca ei,
cum arati, cu ce le place sa se joace?)
Daca vrei, deseneaza aici un caine!
Iti voi spune trei lucruri surprinzatoare despre
caini, de care probabil nu ai auzit pana acum:
20- Cainelui nu-i place sa fie imbratisat. Iti vine si crezi? Pe cand la
noi oamenii, imbratisarea este o expresie a iubirii, cdinele crede c&
vrei sa il controlezi si asta este greu de suportat pentru el.
- Si cdinii viseaza. Miscarea labelor in timpul somnului si smucituri-
le dezvaluie ca, cdinele viseaza.
- Alimentele si bauturile cu cofeina pot fi otravitoare pentru catei:
cafea, cola, ciocolata. Desi cred ca tie iti place ciocolata, in niciun
caz nu-l oferi favoritului tau, pentru ca organismul lui descompune
foarte greu ingredientele din ciocolata.
Astazi, xilitolul este un inlocuitor popular de zahar. Dulciurile care
contin xilitol, chiar si in cantitati mici, sunt mortale pentru caine.
Xilitolul poate fi gasit in: gume de mestecat, gustari, preparate
mentolate, bomboane, acadele, produse de patiserie, ketchup, felii de
proteine, alimentele pentru diabetici.
Tu ce delicatesa i-ai oferi catelului tau? «>
- |
21aaGeorge TopArceanu - Eu, de m-ar fi dat la closea,
As fi scos un pui albastru...
- Si eu unul violet...
La Pasti
- Eu, mai bine-ar fi s& tac:
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi inchipui ci pe mine
M-a ouat un cozonacl...
Astazi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
NecAajite si manjite,
Zece oua inrosite.
Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce vi este, fratioare,
- Ce va doare?
Nu va ninge, nu va ploua,
Stati gatite-n haina noua,
Parca, Dumnezeu mi ierte,
N-ati fi oud...
- Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si fraise
Langa pasca cu orez.
Si schimbandu-si bruse alura,
Toate-au inceput cu gura:
- Pan'la urma tot nu scap!
- Ne giteste de parada.
- Ne ciocneste cap in cap
Sine zvarle coaja-n strada...
- Ce rusine!
- Ce dezastru!
- Preferam sa fiu omleta!
23autor necunoscut
Lepurasul de Paste
Azi e zi de sarbatoare
Pastele-i aici
lepurasul vine-n graba
Sa aduca la pitici
Prajituri si bombonele
Numai daca-au fost cuminti!
Umbla
vestea
Umbla vestea-n tot orasul
Cum ca vine iepurasul
Sa v-aduca pe-nserat
Paste bun si luminat!
Tepurasul
mustacios
Iepurasul mustacios,
E de Paste norocos.
Nu-ti lasi cadou in ghete,
Are el alte secrete:
Pasca, oul inrosit,
Cozonacul, mielul fript
Si un Paste Fericit!5
3
8
a]
1S
P
&
So
8
2
2
E
é
2
sz
2
2
2
5