Umiwe in timpul tra activ, deoarece, *~ 1. TRA’ TUL UMIB@TERMIC AL CONFECTHLOR 1.1, PROCESUL UMIBOTE! = Cunoscut sub denumirea prezintA procesul de prelucrare peratura, umiditate si presiune. ‘a confectiilor textile in condifii de tem= ‘Acesta se desfagoara pe — parcursul Gperatiilor si al fazelor tehnologice de executie, respectiv pe parcur- sul preltcrarii, al asamblarii detabiilor si al finisirii produsuluiProcesul SU ftotermic constma intre 10 si 30% din totalul timpului destinat con- fectionarii unui produs, functie de complexitatea facestuia side ma- teria prima utilizati, Astfel, imbrdcamintea confectionata din materiale tere tip lind ({esdturi si ticoturi) necesito tratare umidotermica fexiMatens’, iar imbracimintea din materiale tip jpumbae necesiti © tratare mai u re sintetice, fai de cele din lind ; sara. Materialele din fi gi bumbac, necesita o célcare usoard, la yemperaturi si presiun’ reduse de cédleare, tratamentul umidotermic Te- \ | 1.1.1. OPERATILE TRATAMENTULUL UMIDOTERMIC . : i Procesul umidotermic cuprinde operatii de nete7ire, de desedlea~ : ve 4 eustiturilor, de presare si subtiere a detaliilor, de modelare si formare | taiiilor, precum si operatii de aburire sau decatare. Netezirea, ca opera’ SToave, se ~aplicd -atit-materiilor. “Snifabricatelor, cit si produsului finit. Aceast screa suprafefel materialului gi eliminarea deni font materialele semifabricate s ee efectueaz’ manual, cu o maagind de cilleal, jas fant = cu ajutorul calandrelor. Nelezirea se efectueard Fin direct a materialului cu masina de cleat sau prin intermediul un: sade céleat care protejeazi materialul. Aceasti operatic este —r——S—SES Ja cAlcarea produselor finite. ‘Descdlcarea custiturilor are ca scop fixarea prin cAleare a rezervelor easute mecanizat, Cusiturile se descaled cu. maging. de calcat manual, Solicat’ direct pe fata interioarA a produstlui sau 4 detaliului ce se pre~ . r———r— —=E™—— tipurile de ma- Lr ———=—_—C—C“ “SP Tind. La aceste mate- riale, tehnologia de prelucrare este bazata Pe tratamentul umidotermic, Tia) te descaled. pensele, cuséturile laterale si de 1a umeri, cusiturile de incheiere a minecilor, pantalonilor ete. yor prin cdilcare si presare, produsele lich la de~ Operatiile de presare se apl areca Scop ™ elarilor determ * Presarea si subjierea produseli sau detaliile acestora se subflaza.jmbyicdmintel imbinate prin cusdturi, care Seal Ceramic, Aceste margini, ca gi detalille, margini ingrosate. {Crnasina de calcat manual sau om fiazd prin Piege operafil se intilnesc la presarea guleMmer S“buzunarelor, a marginilor produselor, a mineciior otey talii @ reverelor, (Modelarea este operatia de ‘tratare urnidetermicA prin care produsele si detaliile imbracimintei se modeleazA prin cAlcare Modelarea se rea- lizeazd prin tensionarea sau scdderea detaliilor imbracamintei, operatic executaté pe baza proprietatilor fizico-mecanice ale materialelor textile ce se prelucreazi. Modelarea detaliilor si a produselor confectionate se poate realiza cu magina de clcat manual, pe mese simple sau cu forme speciale si cu prese de ciileat ce au suprafete de lucru buclateg-Modelarea prin tratare umidotermica se aplicd la imbracdmintea confectionata din materiale din lind sau tip linag Astfel de operatii se intilnesc la ten- sionarea gulerului, la scdzutul pieptilor si al pantalonilor, la scizutul umerilor etc. 2) Aburirea const in umezirea prin cAlcare a detaliilor si a produselor confectionate. Aburirea se aplici imbrdcdmintei in faza final, cu scopul de a definitiva forma si aspectul final al produsului, Operatia de aburire se efectueaz cu masina de cleat manual sau cu prese de céleatPentru realizarea acestei operatii, se foloseste o pinzi de cileat bine umezita si stoarsA sau masini de cilcat cu abur. Aburirea asiguré produsului un tuseu plicut, elimina tensiunile si luciul aparut la operatiile anterioare de cileare. Aburirea se aplicd la operatiile de calcare final a confectiilor din fesavwri si tricoturi din lind sau tip lind. wA. 1.1.2. PARAMETRII TRATAMENTULUI UMIDOTERMIC + Tratamentul umidotermic se bazeazi pe slabirea legaturilor mole- culare ale materialelor care determina trecerea lor din stare vitroas& ialele revin la initials dopa efectn- alelor text asic per- si de tehnolo- gia de fabricatie. Aceste transformari si modificdri vor fi realizate da- torita propriet nilor Ta 09 terialele respective. Acestea se comporta diferit, datorita proprietatilor si naturii firelor folosite, cea ce impune respectarea parametrilor de brojectaranTrat 1 umidotermic se realizeazi in prezenia parame- trilor fu , ca: miditate, temperatura, presiune 9 timpg C\Umiditatea W, respectiv cantitatea de api necesaré materialelor in Procesul umidotermic, poate fi: sint supuse ma- Umiditatea chimicd W;, reprezentati de cantitatea de api ce se gasegte tn compozitia chimick a fibrelor si care nu poate fi eliminaté. din material in timpul prelucrarii. Aceastd umiditate nu are rol deter- minant in procesul umidotermic. Umiditateu relativa W», este cantiiatea de apa determinatd de groscopicitatea materialului si de umiditatea mediului ambiant, Umidi- tatea relativa este absorbi diul ambiant $i participS efectiv la traiavea umidotermicé a {esiturilor gi a tricoturilor. Uniditatea tehnologicé Ws, este cantitatea de apa care se adaugi in timpul tratamentului umidotermic. Aceast’ umiditate are un rol activ, deoarece, prin adaugarea surplusului de apa, sub influenta cdl- durii se obfine incalzirea tes&turii, iar fibrele tree din starea sticlonsa in starea supraelastica. Umiditatea tehnologici se poate indepirta din materialul textil pe cule mecanied — prin stoarcere, centrifugare si aspirare — sau pe cale termicé — prin evaporarea apei. Cresterea umi- ditafii in timpul tratamentului umidotermie este in functie de natura materialuiui si de tehnologia operatiei ce se executé. Umezirea mate jalului textil pentru caleare se face cu apa pulverizati sau cu abur, In procesul umidotermic, umiditatea totali, se determina prin insu- marea celor trei umiditati, exprimate in procente-astfel cd: WW, +W2+Ws © Temperatura (i). Tempewatura de prelucrare a materialelor textile este determinati de: natura materialului, felul operatiei_ — procedeul de cileare (daca se aplicé direct sau prin pinzi intermediara), durata expunerii la temperatura, presiunea de cAlcare etome In functie de natura materialelor, temperatura de lucru in acest proces variaza intre anumite limite, ca: — pentru materiale de lind 150—220°C; — peniru materiale de bumbae 110—150°C; pentru materiale de matase 90—120°C; — pentru materiale de in si cinepa 115—150°C; — pentru materiale din fire sintetice 40—120°C. Temperatura de lucru in procesul calearii este in functie de natura fi- brelor (fibre poliamidice sau poliesterice) si de proportia in amest a acestora cu celelalte fibre naturale. In general, materialele textile produse din fibre sintetice se_¢xpun la temperaturi mai sedzute decit materialele din fibre naturalegLa ma- terialeie in amestec, cu cit procentul de fibre sintetice creste in com- asemenea, in cazul in care overatia de caleare se efecuueaza cu pinza de cdlcat, temperatura de cAleare poate ereste. Presiunea (p). In procesul umidotermic, pr ea oxprima forta de are pe suprafata materialului, Aceasta presiune esie in functie de modul cum se efectueaza operatia de ciileare (manual sau eu ajutorul resol) gi de natura ope: ad necesare presiuni ny 0,5 daN/om?; ‘em?; — la operatii de netezive — p=0,1 — Ia operatii de model - Ja operatii de abi la operat & vimput % Timput twatare umidotermicé exp: expunere a materialului textil in tratamentul umidotermic. Tim expunere a materialului la calcare tr Per 1 da 1 daN/on are 10 -daN/om?. i de pri a durata de 1 de ‘atura si presiunea de jueru,In functie de operatiile ce se executé (netezire, modelare, aburire, presare) timpul de expunere poate fi pentru operatii de netezire __ pentru operatii de modelare pentru operatii de aburire _- pentru operatii de presare 20-30 s. ‘Acesti parametri pot varia dupa felul si compozitia _materialelor, secu si dupa modul executiel operatiel respective 13 UTILAJE PENTRU TRATAME! pE UMIDOTERMICE La tratamentul umidotermic al confectiilor sint utilizate atit utilaje manuale, cit si utilaje moderne. % 4. UTILAJE PENTRU CALCAT MANUAL 4 Mobilierul pentru caleat se foloseste pentru asezarea materialelor si produselor in procesul de calcat si se compune din’ o———— aburire si cu aspirator de abur; S Morme de edlcat, care pot fi: perne (simple si cu aspirator de abu) sau forme portabile (mobile) si montate la masa de cleat. “EMese de clileat, Masa simpli de ciilcat este construité din lemn saa metal ca dimensiuni determinate de volumul produsului tehnologia Operatiel umidotermice. Pe masa de cilcat se asterne un postav gros sau orekttrd pe care produsul pentru cleat se muleazi si se calead mai bine. produselor plane LMasa de cdlcat'eu abur se utilizeaz’ pentru cAleared sj tmbularein functie de forma produsel caica, masa de 1 poate fi simpla (pe care se calcd produsele si detaliile plane) sit TN Tnera ingusté pe care se calc’ produsele si detaliile tubulare, Aceste mese = Lrr—“——C—S—SOSCTsS ~ masa pentru aburice, ~4.Masa pentru aburire (fig. 1.1, b) se intrebuinfeaza la cilearea produse- Jor ca: bluze, scampolouri, pulovere etce La aceasti mas se realizeazd calearea prin umezire, uscare si fixare, cu ajutorul plcii mobile 1 si a mesei de Iucru 2, La masa de lucru sint montate mecanismele oe actioneazA organele de lucru. Cu ajutorul placii mobile 1 se preseazd si se fixeaza produsul aburit care se actioneazi prin minerul 3, montat in fata plicii. La partea din faj4 jos sint prevazute pedalele 4, 5, 6 si maneta 9. | Pedala 4 se utilizeazd pentru aburirea produsului cind este folosi intreaga suprafati de lucru a mesei 2. Pentru folosirea partiala a mesei de lucru sint utilizate pedalele 5 si 6. Prin actionarea__uneia dintre acestea se produce aburirea sectiunii corespunzitoare a mesei de lucru, La folosirea parflal a mesei de lucru se procedeazi la inchiderea abu- rului la cealalti sectiune, operatie ce se efectueaz’ cu maneta 9 ce orientea7& aburul spre sectiunea in functiune. La utilizarea intregii supra~ de lveru, maneta se fixeaza izate dup& a ja mijloc. Pedalele 7 3i8 sint util rea produsului, Aceste doud aburire, pentru absorbirea aburului si v pedals corespund celor doua sectiuni ale mesei de lucru. asa de aburire este amplasati ta fluxul tehnologic si racordaté la condtictele de alimentare cu. abur si de evacuare a aburulul, Pentru cdleara se agazi produsul pe masa de lucru, peste care se coboara placa mobil&. Unele mese nu sint prevazute cu placi mobild. In acest caz, presarea produsului se face de c&tre operator cu o manusd special. _ Masa de aburire poate asigura célearea a 400—800 produse pe schimb, jar capacitatea sa de productie este in functie de timpul de vaporizare folo procesul umidotermic si de timpul ajutitor necesar acestel operatii \-Masa de cileat produse tubulare (fig. 1.2) este o mas& ingusta, utili- zat& la operafii de cilcare, aburire, modelare si desetilcare.._ Poate fi alimentatA cu abur de la o surs& centrali de producere a aburului sau de la o instalafie proprie. Pentru uscarea produsului calcat, masa este prevazuta cu dispozitive de aspiratie a aburului,Fig. 1.2. MasA de calcat produse tubulare: @ — masi cu slimentare centrals; b — missi cu alimentare proprie: c= generator de abur. wMasa de ciilcat cu alimentare centralé (fig. 1.2, a) este compust din suportul 1, de constructie metalica, pe care se afld montaté masa de jucru 2 utilizaté pentru agevarea produsului destinat calcarii. La nivelul mesei de lucru se gaseste suportul 3 al maginii de cleat si tabloul de comanda 4, prin care se pune in miscare aspiratorul de abur. asezarea produ 1, masa esie prevazula cu suportul se poate detasa in functie de n produsului se actioneaz’ pedala 6, dup& ce de lucru si apoi se execut& aburirea sau ‘Masa de cdileat cu alimentare proprie (fig. 1.2. b) este asemanaioare mesei cu alimentare. central, cu deosebirea c& este dotat& cu un gene- rator de abur. Operatia de cdicare se efectueaza pe masa de luera 1, pe care se asazé produsul pentru calcat, In partea dreapti sint montate suportul 2 al maginii de cAlcat si tija 3, montaté in legaturd directA cu pedala 4, prin care se comand aburul pentru cdileat. Pentru aspirarea aburului din produsul cleat este prevazuta pedala 5, montaté pe ambele p&r{i ale suportului 6 ce sustine masa de lucrw. Generatorul de abur (fig. 1.2. ¢) este ineorporat in suportul mesei, find prevazut cu rezervorul 1 in care se toarna apa. In interiorul re- vervorului este montata o rezistenta electric 2 care, prin Sneiilzire, pro- duce aburul necesar operatiei de c&leat, Suprafata mesei de lucru este previzuta cu orificii si acoperit’ cu material textil, care s& prevind con esitaii, Pentru rea cu masina de cileat 8. ns el densarea aburului. Sub nivelul mesei de lucru (y. fig. 1.2, a) este montata rezistenfa electricA 5 care asiguré aburul la temperatura 5 presiunea necesare productiel. Inchiderea si trecerea aburului din rezervor in masa de lucru se face prin clapeta 6 actionata prin pedala 6 (fig. 1.2, a) Forme de cileat, Pentru operatii de modelare, descaleare sau abur fa produselof se folosese forme de calcat (fig. 1.3). “Acestea pot fi por bile la locurile de munea sau montate la mesele de céleat. Fig. 1.3. Forme de cilcat: @ — pera de edlcat pe suport; > — forme rabatabile 1a masa de céleat, Formele portabile se pot confectiona din lemn, material textil sau alte materiale corespunz&toare. Acestea pot fi ca perne de cdileat sau sub for- mi de calapoade. Pernele pot fi simple sau pe suport din lemn Perna simplA este un suport pentru calcat, intrebuinfat pentru c&lcarea finali a minecilor, umerilor, mangetelor si a altor detali existente la imbracdminte. Perna simpl& se confectioneazi dintr-o fesi- turd densa de bumbac in form de sac ce se umple cu vata (sau rumegus) bine presat&. Dupd umplere se imbrac& cu material textil, bine intins, care constituie fata pernei. Dimensiunile si forma pernei simple sint in functie de marimea si forma detaliilor ce vor fi caleate cu aceste perne Perna do céleat pe suport (fig. 1.3, a) este construita in di- oste #A din suprafata de Ineru 1, pe care se asazd produstl pentru calcat. suportul 2 si dispozitivul de aspirat 3. Pe suporiul 2 este montat cabltl 4 si butonul 5, care conecteazi ventilatorul 1a sursa de energie clectricd. Functionarea aspiratoruiui este regiabils ind tyel frepte de reglare a vitezei si a volumului de abur aspirat. Aspirar aburulti se face dup& terminarea operatiei de cdleare, in scopul uscarii produsului cdlcat Pema de cileat montata pe pentru femei, barbati si copli Forineie ravatabile operatii de modelare a formei este buclatd sau modelati la forma detaliilor tubulare inguste Formele fixe pentrn caicat (fig. 14) pot fi montate la mese de cdleat simple sau la prese. In functie de forma si dimensiunile deta liilor de caleat, formele pot fi utilizate la operatii de caleare, descaicare, fixare si aburire. Formele cu care se pot clea produsele gi detaliile sint diferite, astfel port poate fi folosit’ 1a toate produsele pot fi utilizate la prafata de lucruForma pentru pantaloni (fig. 1.4, a) este utilizatd la operatil de descaleat cusaturile la piciorul pantalonilor. Pentru descAlcarea cusi- turilor se trag picioarele pantalonului pe suporturile 1 si 2, agezind cusdturile de descaleat pe partea superioaré. Cele doui ‘suporturi de calcare sint montate In corpul 3, care poate incorpora o instalatie de aburire sau absorbire a aburului, Admisia aburului in forma de cleat si in produs se face prin acjionarea pedalei 4, montatA la partea inferioara a suportului Fig. 14. Forme fixe pentru cdleat: @ — forma pentru pantaloni; © — form pentru mineci; © — forma pentru canturl, Masina de ciicat se asazi pe suportul 5, previzut cu o plack de azbest si sustinatorul rabatabil 6. Forma pentru mineci (fig. 1.4, b) este utilizata ia operalia de descalcare a cusaturilor interioare si pe cot ale minecilor, Pentru descal- care, minecile se asazi pe suporturile 1 si 2 si se descalcd cusdturile de incheiere, Minecile cileate sau necaleate se depun pe placa 3, montati Fig. 15, Masini de cdileat: il i 5 7 @ — masina simpla; 6 — magind cu termostat; ¢ — magina de cileat cu abur. Sub suporturile 7 si 2. Prin actionarea pedalei 4 se cupleazi suporturile a la instalatiile de absorbtie, realizind absorbtia aburului si uscarea minecil nu produce electrocutari. Rezistenta electrici are Jungimea in functi Forma pentru canturi (fig. 14, c) este utilizata Ja descalearea ‘ suprafaja tAlpii metalice si de mérimea maginii de. edlea canturllor Imbracimintei exterioare, Ea ponto # mobits sau fixalh lao pli mi © trebuic asigurat wa timp de maximum 2 masa de Iucra, Partea principala a formei pentru descdlcat canturi o Rovistenta electric’ a durata de constituie suprafata de lueru I montaté pe suportul 2, iar acesta pe platanul 3 care pastreaz& stabilitatea dispozitivului. Supraiata de lucru are Jatimea de 2—5 em apele si arcuita la al Goilea. Aceasta pentru a face posibila introducerea formei intre piept si bizeful cantului, cind acesta este descdilcat cu ajutorul dispozitivului, “b. Masini de caleat. In productia industrialé se folosesc masini de de minimum 2000 h.3q, In interior? masini de Sle: asigund greutatea _necesara masinii. Aceasta, impreun ‘stent electried, este acoperita de catre capacul 4, fixat la talpa masini prin au trei guruburi de asamblare. Actionarea si condugerea masini faa ind ascutita la unul ane : de cAlcat se face prin minerul 5, montat pe un suport in| pozitie ori- leat manual, inedizite electric sau cu abur. Masina incdlzita electric este orem La partea din spate este previzuta carcasa 6, cu feapul de a Maina ireuke nt cleetrie la 220 V si poate fi simpla sau cu termostat. proteja bornele, prin care se face alimentarea curentult elofeis Penta Masina simpla (fig. 1.5, a). Este prevazuté cu o suprafaté de lucru ee eee : : ae oa eee eee =. : c ilizar ienta nergici electrice si pentru protejary Plana ce se incalzeste cu o' rezistenta electric’, Masina are o mash de la + oe ee aie ee ees on tie hd de aebect 3 la 8 kg, pentru asigurarea presiunii de lucru in timpul caledri iX, a ee mas pee eee wnt ee \ as in : moniat deasupra rezistentei elec ba aceasté masina, caildura se transmite prin talpa metalicd 1, care peace este in diferite marinfi, in functie este in contact direct cu materialul textil sau cu produsul de cdlcat. ‘ Masina de cy manual se construieste in « yee rin Dae te. in Talpa este confectionaté din ofel inoxidabil, bine lustruitd, iar inainte de tehnologia de fabricatie si de caracteristicile materialelor textile. aaa ae elul 1 si ele caracteristici functio asinii ce cileare se sterge, pentru a se evita murdarirea produsului. Incdlzirea tabelul 1 sint date principalele caracteristict functionale ale masini tipi se face de cdtre rezistenta electric 2, care este izolati, pentru a, { simple de cileat 10Tabetut 1 ie maginii de caleat manual ‘Tipul masini Masa masinit, in Tensiunea Putere 1 Casnic 1 Casnic IT Industriat Masina de oflcat se alege in functie de urmitoarele condifii tehnice: cesta eh eintl se va alege in functie de operatiile din cadrul pro- Tracing mag crosle. Pentru operatiile de netezire si aburire se vor siege a ai ugoare, in timp ce pentru operatiile de modelare si masi | atiile odela sare se vor folosi masini mai grele; 7 fave St Presare asa Famer de actionare al masinii de calcat trebuie si fie montat in i sa incit si nu prezinte pericol de accidentare pri \ aL in p ol de ‘are prin arsuri sau dere- | glare in timpul folosirii; : ® ad tle alimentarea Mmasinii se face printr-un cablu electric cu lungimea de \ Tune Cuegatunctie de distanta de la priza de alimentare si locul de \ aoa uplarea si decuplarea masinii la sursa de energie se vor efectua ; rin intermediul elementelor de ebonita nt agerea numa p , $i nu prin tragerea ‘v>Mazsina de cileat eu termostat, Progresul tehnic a dete asina de eileat eu termostat. inal obtine- Fea unor materiale pentru confectil care necesita prelucriri umidoterinice la temperaturi difer gn masinilor de céleat la temperaturile impuse de teh a Prelucrarii materialelor se face cu un aparat spe- cial, denumit termostat sau termoregulator. Rolul. termostatult cis asigurarea functionarii masini de cileat la temperatura determinata de caracteristicile materialelor prelucrate. : 3 pAMssina de cileat cu termosiat (fig. 1.5, b) este asemanato de\valeat simple, cu deosebirea e& are atasat un dispor reglarea temperatu " re masini ‘ tiv pentru te=n0- i de lucru, care asigur? fimeitonarea sin! Mostalu este un dispozitiv ineorporat in -adrul musin ‘aiul de alimentaye cu curent electric. Alimentarea masinii se fee bornele i si 2, cu ajutorul conductoarelcr 3, care sint in legatur: ermostat si ajunge in rezistenta electrica -. ! rut cu lamolele are 5 si 6 care sustin cv ulimentare si intrerupere rezistenta de incdlzire 4a . Trecerea curentului brin termostat ai sint apropiate (lipite): Masina de cai curentul electric trece prin te Termostatul este prey 8, ce au rolul tactoarsie curentul electric catre I e ep loc numai in pozitia indepartata aliment. cu termostat functioneazd cu tomperaturd vests ‘A comutatorul 9 in forma de disc, montat pe un u contactorul izolant 10. Prin rotirea eam ( wae, contactorut izolant este coborit si deplascazi in jos lamela (Tnarindu-se astfel temperatura de lucru a masini. Rotirea inversa te ridicarea lamelel arc si reducerea temperaturii de lueru a mesinil In fonctie de materialul ce se cole’, masina se poate regia la temperatura contactoarele rerupe, ase in mahi 12 Masina de céileat cu suport de alimentare (fig. 1.6) este 0 magina simpli de la care s-a eliminat cablul de alimentare electricd si carcasa bornelor. Masina propriu-zisa (fig. 1.6, a) este dotata cu un dispozitiv de al tare montat in locul carcasei hornelor, compus din placile metalice 2 $i 2, prin care se alimenteazi rezistenta electrici a maginii. Intre cele doud plici este montat izolantul 3, care separa placile de ‘alimentare si le izoleaz&. Dispozitivul de alimentare este montat la partea din spate a masinii, cu posibilitatea de a se introduce in suportul de alimentare. men= Fig. 1.6. Masina de céilcat cu suport de ali- mentare: @ — masina propriu-zisi; b — suportul de alimentare. Suportul de alimentare (fig. 1.6, 6) este alcdtuit din cadrul de sustinere 1 la care sint montate doud locuri de alimentare, dotate cu placile 2 si prizele de alimentare 3. Pe placi se asazi masina de calcat, iar in prize se introduce dispozitivul de alimentare montat la masina de calcat. Cele doua locuri de alimentare prevazute pe cadrul I sint necesare pentru continuitatea alimentarii alternative a celor dou masini de cAlcat cu care se lucreaza. 1.2.2. DISPOZITIVE DE UMEZIRE A MATERIALULUL Umezirea materialelor in procesul umidotermic se poate realiza cu burete din material textil sau din material plastic, cu stropitoare di ‘ozitivui de umezire functioneaza prin pre de cleat si la prese, Dist sau_ pneumatic. 7 Dispozitivul de umezire prin pyesiune (fig. 1.7, ¢} este utilizat la ratille de caélcare cu masini manuale sau cu prese. #.c neazi datorit’ presiunii apei din conducta de alimentare. Pentrit utiliz dispozitivul este montat deasupra mesel de cileat 1 si racordat la condu n prin care cireula apa. Dispozitivul ser: deaza i duct& prin tubul flexibil 3, care face legitura intre conduct’ si dispoz! tivul 4, Pentru admisia apei pe suprafata de cilcare, dispozitivul 4 este prevaiaut cu maneta 5, actionati manual. Pentru o mai usoar’ utilizare a dispozitivului, acesta este suspendat prin resortul 6 de plafonul ined perii, de un suport lateral sau la conducta de alimentare cu apa Dispozitival pneumatic (fig 1.7, b) are forma unui pistol ce functio- neazi cu acr comprimat. Este compus din corpul £ in care este montaia supapa 2 ce inchide canalul 3, prin care pitrunde apa pentru umezivea produsului de cdilcat, Actionarea supapei pentru inchiderea apei se face 14put pe suprafata cu indicatoare ma, pli- se ridica. 6 pe care 0 necesara cu ajutorul comutatorului_ prev de temperatura. Cind masina de calcat atinge temperatura mi; cuta bimetalicé 11, montata pe suport, prin incalzire se dilata Aceasta actioneaza contaotorul izolant 12 montat pe lamela arc ridicd; o daté cu aceasta este ridicat si contactorul 7 pe care- decupleaza de contactorul 8 intrerupind astfel alimentarea masinii cu energie electric In timpul decuplarii placuta bimetalicd se raceste si coboara permifind contactelor 7 si 8 recuplarea si incalzirea din nou a masinil. La punerea regulatorului in functiune se tine seama de temperatura de lucru T, care in functie de materialele ce se prelucreaza, este: — pentru materiale din matase T = 100°C+ 20°C; — pentru materiale dia bumbac T = 150°C-+20°C; — pentru materiale din in gi cinepa T = 130°C--20% —- pentru materiale din lind T= 150...200°C + 20°C. XX Masina de cleat cu abur, Este un utilaj modern, utilizat la opeva(iile de tratare umidotermicd care realizeazi 0 calcare cu abur difuzat uniform pe suprafata materialului, Alimentarea maginii cu abur se poate realiza de la o instalatie centrala sau de la un recipient propriu. «Masina de ciilcat cu abur (fig. 1.5, c) are 0 constructie asemanatoare cua maginii simple de cAlcat, find dotata in plus cu un dispozitiv de aburire. Magina este prevazuta cu orificiile 1, prin care iese aburul pe Suprafaja materialului, iar temperatura de lucru necesar& calcdrii se asigura prin rezistenta electrici 2, care se alimenteaza prin cablul 3 de la instalafia electrica a sectiei Aburul este alimentat prin conducta 4, racordati lao instalatie centralé sau la un recipient de alimentare. Aburul mai poate fi obtinut prin alimentarea masinii cu apa care, in contact cu talpa 6 incélzita, se transforma in abur gi apoi iese prin orificiile 1 pe suprafata de calcare. ‘Admisia apei in interiorul masini se face cu ajutorul supapei 5 care, find presati de arcul 7, inchide conducta de alimentare. Pentru admiterea aburului in magina se actioneaza pirghia suport 8 prin butonul 9, care este actionat prin presare de c&tre operator. Volumul de abur admis este ‘oportio- determinat de tehnologia procesului de confectionare si cres folosindu-se abur supraincdlzit la presiunea de 3—4 at. Avantajele functionale ale masinii de cleat incalzité cu abur sint: - asigurarea unui tratament umidotermic uniform pe toat’ suprataty materialului calcat; — reducerea ti manuala: — eliminarea pericolului de peraturii cu ajutorul termostatului Magina de c&leat inc&lzita cu abur are o constructie similara cu a masini incdilzite electric, deosebindu-se de aceasta prin eliminarea cablu- lui de alimentare..In locul acestor componente, masina este prevazuta cu a doua conduct de abur prin care se face returul aburului spre reinedi- zire. Consumul de abur Ja aceasta masina este determinat de natura mate- jului prelucrat (material tip lind, tip bumbze etc.) gi de felul operatici atie de aburire, netezire etc.) lucru prin elimin pului dere a materialelor prin reglavea tem- de catre arcul 4, care se afla montat in camera 5, impreuma cu supapa si cu tija 6. Dispozitivul este actionat prin pirghia 7, montat& pe minerul 8. Alimentarea apei se face prin conducta 9, iar a aerului comprimat — prin conducta 10. Umezirea produsului cui dispozitivul pneumatic se real: zeazi prin actionarea pirghiei 7, care deschide canalul 3 pentru pulveri- zarea apei. Presiunea aerului din camera 5 orienteazi apa spre canalul 3 si o pulverizeaza asupra produsului pentru calcat. Fig. . Dispozitive de umezire: a — ispozitiv de umezire prin presiune; 0 — dispozitiv de umezire pneumatic. 1.3. PRESE DE CA CAT co Acestea asigura o calitate superioari a produseler si o productivitate marita fat’ catul cr masini mannale. Sectoral industriei de confect din fara noastra este inzestrat cu prese moderne actionate mecanic, pn matic sau hidraulic, Presele sint intrebuintate la operatiile de presare, aburire, modelare si netezire a semifabricatelor sau a produselor finite. Clas pot clasifica dup: carea si caracteristicile preselor de caleat, Presele de calcat se pozitia organelor de lucru, destinatie, forta de presare, sistemul de actionare si modul de agezare a produsului pentru ciileat. In functie de poritia organelor de lucru, presele pot fit — orizontale, la care organele executé operatia in plan orizontal. Aceste prese se folosese la oper. sare, modelare, aburire gi zire a produselor si semifabricatelor; — verticale, care executa operatii in plan vertical si se intrebuinteazi la calearea finala a confectiilor, ca: sacouri, pardesiuri, paltoane, cimasi barbatesti, bluze din tricot ete. ’ , 15In functie de destinatie, presele pot fi - pentru calcat lenjerie, folosite in productia industrialA la cdlcat cimasi barbatesti, pijamale, maiouri etc.; — pentru imbracdminte subtire, folosite pentru fuste gi alte produse : — pentru imbracdminte exterioar chete, pardesiuri si paltoane In Junctie de sistemul de actionare, presele pot fi: ~~ manuale, la care actionarea presei se efectueazi manual sau prin pedala; — Mecanice, la care actionarea se face cu ajutorul unui motor elec- tric; — pheumatice, actionate cu ajutorul aerului comprimat, alimentat de la o sursa centrala; — hidraulice, actionate pe cale hidraulicd. In functie de suportul pe care se asazi produsul de cileat, se deose- bese cat bluze, rochii, , folosite pentru cleat sacouri, ja- ~ prese cu perne-suport, utilizate la cdlearea produselor plane si ate. La aceste prese, perna-suport este montatd pe o masa de lucru are sustine partea din produs ce urmeazii a se cilca. Presele cu perna- Suport pot avea suprafetele de lucru plane sau buclate, iar produsul pozitie orizontala. La aceste prese, suportul bil, iar produsul se deplaseaza in plan vertical sau in plan orizontal Homprese cu rama-suport, utilizate la calearea produselor plane, con- fectionate din tricot. La acesie prese, suportul produsului de cleat este format din mai multe rame montate in pozitie verticala sau orizontala, Pentru cileare, produsul se usaza pe ramele-suport care, printr-o mis. care de rotatie, cu intermitenta, transport produsele la locul de ealeare; —_Prese cu manechin, utilizate la calearea produselor buclate, confec- Honate din fesaturi sau tricoturi, Pentru cdleare, produsul este asezat pe manechin si introdus in cabina de h fe » unde doud prese efeciuenza de ro- iatie cu intermitenta, transportind produsul de la Ioedl de i de caicare si la iesirea din cabi Presa de calcat are ca organe de tucry perna-eunort de bumbae, in, cinep’, mitase, se caleA direct pe de cleat, iar ce produs, 1.6.3, CALCAREA SACOURILOR SI JACHETELOR Sacourile pentru barbati si jachetele pentru femej se pot cilca prin procedee manuale, cu masina de cilcat manual sau mecanizat, cu prese de cileat. Operatia de cleat manual cuprinde urmitoarele faze de Incr — pregatirea sacoului si a utilajului pentru caleat; 32 ciloarea in rdscroitura 3 Unllajul gi tennologia mesertei lor laterale, intrebuingi u-se pinza cilor pe wm suport cu suprafata indoire la i a sacoului Fig. 1.17. Calearea sacoului la prese: 2 — edleavea pleptitor; D — oBlearea gl formarea Sulerinu; ¢ — edleares umerilor. 33{ | Presarea marginilor se executi la o presi la care suportul au suprafefe de lucru plane, Operatia de aburire se realizeazi cu ajutorul dispozitivelor care sint actionate dupa ce produsul a fost asezat pentru cdleat. Inchiderea si deschiderea prese propriu-zise se realizeazi prin pedale. Colearea piepfilor (fig. 1.17, a) se executa la o presi ou suprafeje de jucra buclate, corespunzatoare formei pieptilor, Pentru cAlcare, sacoul 1 se asazi pe suportul-perna 2 si pe masa de lucia 3. Apoi, se coboara presa 4, cu ajutorul unei pedale $i al minerului 5. Dupé fixarea presei pe sacou, se a eazi dispozitivul pentru aburire. In final, presa se Ueschide automat printr-o pedala acfionata de operator. Presele pentru cdlcat piep{i sint prevazute cu una silt doua supra- fete de lucru a celor doi piepli ai produsultti, care func}ioneazi alterna- tiv, fiind deservite de un singur operator. ‘Presarea reverelor se face la o pres avind forma acestora. Pentru cileare si presare, reverele si gulerul se agazi. pe suportul presei, dupa care se actioneaza pedala pentru coborirea prese! Umezirea acestora 5 Gectueazs prin dispozitivul de aburire montat deasupra prete La ter fafmarea operatic: de calcare, se actioneazi maneta care declanseaza deschiderea presei si absorbirea aburului din produs. Cilcarea minecilor se executé pe acelasi principiu cu al celorlalte detalii, eu deosebirea ca formele suprafetelor de calcat ale presei sint mai alungite si mai inguste, corespunzAtoare ‘dimensiunilor minecilor. Cilearea gi formarea gulerulué (fig. 1.17, b) se executé pe 0 presi avind suprafetele de lucru modelate le forma final a gulerului, Pentru Galeare, gulerul se asaz pe suportul 1, iu pozitia si forma dorité. Pentru Coborirea presei 3, se actioneazi pedala 2 si se face umezirea cu ajutorul dispozitivului 4. La terminarea operatiei, presa se deschide automat si cu aceasta se incheie faza de cXlcare propriu-zisa. (cleaecal(amierilors ier lnc) ce eleciee at ODE tee suprafete de Jacru Ia forma umerilor, Pentru cdleare, se agaz sacoul pe suportu- Sie 1 ai 2, care se regleazé, in prealabil, Ja marimea sacoului, Apoi, se achioneazi pec care declaiseazd i Ge caleat. Umezirea produsului se face p care pot funciona independent. La terminarcs timpului de cal taogele se ridicé automat si urmeazi uscarea umerilor, pentru care se actioneaza pedala 8. Calearea ciptugelii se efectuesz cu o masini de cleat manuela, ¢: elimind toate cutele si increfiturile formate in procesul confectionari Calcarea cSptuselii la pardesiuri, paltoane st {mbr&cAminte pentru femei este asemanatoare cu cea a imbracamintei pentru barbati. Calcarea jachetei sia bluzei din tricot. La aceste produse, calcarea se poate efectua manual, la prese plane sau la prese manechin. Calearea manuald se realizeazi pe mese simple, cu magina de calcat. Bluza pentra caleat se asazd pe suprafata mesel gi se calea pe detalii cu ajutorul unei pinze de cleat. Detaliile ‘buclate se calch pe perne cu forme asemintitoare detaliilor respective. Célearea mecanizat& se efectueaza la prese, obtinindu-se o productivi- tate ridicata si 0 calitate superioara, Pentru cileare, bluza se asazi pe suporiul mobil, apoi se acfioneazi pedala care determina aducerea Suportului sub presé, La terminarea operatici de célcare, suportul este readus in pozifia de repaus, iar bluza céileata se evacueazi gi ciclul se reia. rea preselor 4 $i 5 pe ume acetic a rea puloanelor 6 34 Jrasctonnpini ee 1.7. CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR FINITE Calitatea produselor finite dup’ c&leare se poate verifica prin control unitar (bucata eu bueaté) sau prin sondaj. MGonirolul uniter consid din verificarea fiecérui produs confectionat Gontroiut ealilStiproduselor se desfisoar’ pe baza normelor. tehnice in’ Vigoare, care previd condifile de calitate pe care trebuie si le indeplineased fiecare produs, dimensiunile produsului in faza final’ precum si abaterile admisibile fafé de aceasta dimensiune. 4 La controlul caliliti produselor, se verified, pe ling dimenstunite previiztte in norma intema, allt aspectul final, ct si calitatea execute! in procesul de confectionare si finisare, Pentru unele produse confectio- witb ain itieot, se utilizeaza aparate de control prevazute cu manechin pe care se imbraci produsul pentru control. ‘Aparatul de control (fig. 1,18) este confectionat din materiale plastice semitransparente, in interiorul caruia este montaté o lampa de iluminat. semitvanseemol, wanechinele 1 si 2.sint montate Ja masa de Jucru 3. amde se face controlul produselor. Manechinul conic 1 este utilizat la controlul minecilor sau al pantalonilor, dar manechinul 2, la controlul bluzelor si al jachetelor. Ambele manechine sint montate pe suporturile 4315 iluminate im interior, fn vederea observarii cu usurin{a a defectelor de tricotare sau de fesere. In urma controlului pot fi constatate anumite defecte ca: _ Formarea luciului, Acest defect apare Ja toate categoriile de tesdturi si trico- juri, find inadmisibil la tesdturile si tri- coturile din Hind sau tip Iin&. Luciul pe suprafa{a produselor se formeaz& la cusi- turi, tivuri, buzunare si alte detalii de la produsul cileat, Formarea luciului pe su- prafafa produselor se datoreste presiunti umczirli insuficiente ¢ ciul se elimina cului lueios pe produs. Deformares produsuilut prin ciileare. Acest defect se manifest prin modificarea formei si a unor dimensiuni ale detaliilor. Pentru eliminates defectului, produsul de- format, a reales, prin asezarea corecta pe masa de céilcat sau la presd. Aparifia cutelor si a umfldturilor. Acest ati Ape dint din defect se produce din cauza agezirii in- tricoturi, Gage pe port sau a umezirii excesive uscarii insuficiente. Aceste defecte se inldtura prin asezarea - selor intinse bine pe suporturi gi cAlearea lor pind _ ‘usoarea! permaterel <,, Degradarea produsului prin andere, Aceasti defectiune se produce a mare a temperaturii prea ridicate la presa sau la masina de efilcat sia timpului prea mare de cilcat, De asemenea, o alt& cauz care poate produce arderea este folosirea unei pi i 33 r i pinze de cil ‘ cAlearea direct pe material. : ee " 35,i | 1.8. CALCULUL PRODUCTIEL LA TRA’ ‘AMENTUL UMIDOTERMIC Productia realizata le folosirea masinilor de caileat se stabileste in functie de timpul consumat pentru calcare si de durata unui schimb de Jueru, Timpul consumat pentru céileare depinde de complexitatea opera- jiei si de utilaj sau instalatia utilizata la tratarea umidotermica. Astfel, la operatiile de descaloure a cusiturilor sau la netezirea detaliilor, tim- pul consumat este mai redus fatd de operajiile de modelare 31 pr Timpul de cdleare t cuprinde timpul de pregatire t, timpul de caloare tp si timpul de incheiere si evacuare f2 Daci se noteazi cu D durata schimbului de lucru, productia P la operatia de ciileare este Pow iar tehblts Petnru realizarea unuj plan de productie P in 8 bh, numarul de lucrd- tori n necesari procesului de productie este pet pee D in care t repl A timpul de lucru, in mil P — productia pe schimb, in operatii ‘Timpul de cAlcare t se determina prin cronometrare sau_ pri grafierea zilei de lucru Aplicati ro sactie de confectionat rochii, planul de productie inte-vn schimb P= 640 rochii, timpul necesar célearii pentru o rochie Hind t—3 min. Se cere si se determine productia P realizat de un muncitor in 8 h (inir-un schimb) si numdrul de lucratori necesari reali- zirij planului de productie. P,P. 169 de operatii AN = 4 muncitori. ' 380 1.9. MASURI DE PROTECTIE A MUNCIE LA TRATAMENTUL — - UMIDOTERMIC. In procesul de tratare umidotermicd a imbracémintei se Iucreaué cu masini inedlzite elecirie @i actionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. Th cawil cind nu sint luate masurile de prevenire necesare, aceste masini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice. ‘Aecidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii miinilor de citre prese sau de organele de lucru ale acestor: “accidentele termice se pot produce de caire suprafejele fneilzite ale maginilor si ale preselor de cleat “Accidentele electrice se pot produce din cauza instalafiilor electrice ce-alimenteazi masinile sau presele. Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic, sint ne- cesare urmatoarele masuri: fnainte de inceperea lucrului, si se verifice starea functionala a presei sau a masini de caleat; 36 scr bresele $i masinile de cleat, cu intrerupatoare sau dispozitive de- fecte nu se pun in functiune decit dupa remedievea acestora; —actionarea butounelor de contact electric nu se | Sf i act electric nu se face cu mina umedi, fiind pericol de electrocutar = — punerea in functiune a preselor se va face cu ambele mini pentru a se preveni prinderea miinilor de cdtre presa propriu-zisd . |" — operatiile de reglare si intretinere a preselor se vor efectua numai in timpul stationrii, cu sursa de alimentare electrics decuplat&; — reglarile si reparajiile utilajelor de cleat se vor efectua cdtre personalul calificat pentru aceste operatil; — pentru protejarea miinilor operatorului, presele de ci pera , presele de cleat trebu dotate cw dispozitive de siguranta pe baz. fotoclectiiea umai de2. TEHNOLOGIA CONFECTIONARI SEMIFABRICATELOR ee ee eee NOTIUNI DESPRE CONFECTIONAREA IMBRACAMINTEI 2. mh STRUGTURA PROCESULUL DE CONFECTIONARE Procesul de confectionare este o component principala a procesului de producti. In cadrul acestui proces sint efectuate toate lucrarile de transformare a semifabricatelor in produse vestimentare. Desfasurarea acestui proces are loc in succesiunea logica in care fie c&rui loc de munca fi revine realizarea unei parti din intregul proces Pentru o mai bund desfasurare, procesul muncii este divizat pé operatii si lucrdri, stabilite in functie de’ tehnologia de lucru adoptata si de com- ponentele produsului de confectionat. . : Tn acest sens, fiecare obiect de imbracdminte este alcituit din detalii si subdetalii, componente numite detalii principale si detalii secundare. Pentru exemplificare se ia ca exemplu o bluzi pentru barbati care cuprinde ca detalii principale, spatele, pieptii, gulerul si minecile, iar ca detalii secundare, buzunarele, mansetele si alte detalii anexé. La pan talon, detaliile principale sint fata, spatele si betelia pan timp ce buzunarele. gaicile si mansetele aplicate sint detal nu pot lipsi din. structura ‘fizicé a unui produs. La fixaté pe umeri, detaliile principale sint reprezentate prin spate, piept (fete), guler si mineci, iar la imbracémintea fixata pe talie prin fete. spate $i betelii sau cordoane. Excepye a neeasia regula fac uncle produse, ca: rochii, bluze, veste, pulovere ctc., care in functie de moda pot fi prevazute fara guler si fara mineci Delaliile secundare sint acele componente ale imbracAminted care pot lipsi din structura fizicd a produsului. Astfcl, de exemplu, pot fi: bu- munare, gaici, epoleti si alte detalii de acest gen, care in functie de model nu sint prevazute la produsul confectionat. Tehnologia de confectionare a unui produs cuprinde, in structura sa, etape de lucru si operatii de executie prin care se re transfor- marea semifabricatelor in produse confectionate. Ca urmare, procesttl tehnologic de confectionare reprezinta totalitatea operatiilor necesare transformarii semifabricatelor fn produse finite. In general, siructura procesului tehnologic de confectionare cuprinde urmatoarele etape si operatii de executie: mbracainintes — operatii de coasere — operafii de tratare umidotermicd — operatii de pregatire Prelucrarea detaliilor Asamblarea detaliilor — operatii de coasere { — operatii de pregatire — operalii de tratare umidotermica — operatii de coasere = operafii de tratare umidotermica — operatii de curatire si ambalare — operatii de pregatire Finisarea produsului Prelucrarea detaliilor este etapa in care fiecare detaliu principal se prelucreazé separat si se asambleazd cu detaliile secundare ce-i_apartin. Astfel, pieptul pardesiului este compus din pieptul propriu-zis, inta- vitura, buzunare, captugeala ete. In procesul de prelucrare, fiecare din aceste detalii se coase separat, se calcd si se imbina prin cusaturi, consti- tuind in final pieptul de pardesiu ca detaliu principal Asamblarea detaliilor este etapa in care detaliile principale se asam~ bleazd in vederea constituirii produsului confectionat. Asamblerea par- desiului consta in imbinarea spatelui cu pieptii, montarea gulerului si a minecilor. In cadrul acestei etape sint cuprinse operatii de pregatire, coasere si de calcare. Finisarea produsului reprezint& etapa in care produsul constituit prin asamblare este adus la forma, dimensiunile si aspectul final. In cadrul acestei etape sint cuprinse operatii de pregatire, coasere, modelare, cu- rafire sau corectare. ~ Operatiile cesului de confectionare pot fi: — operatii de pregatire, in care se executa lucrari pregatitoare ale operatiei_urmatoare. Astfel de exemple sint: insemnarea marginil pozitiei unor detalii, rihtuirea si corectarea detaliilor, alimentarea locu- rilor de munca, imperecherea detaliilor etc.; — operatii de coasere, de imbinare, de fixare si ornamentare a de-~ taliilor principale si secundare. Operatiile de coasere se execut cu masini operatii de tratare umidotermicd in care se execut§ Iucrari de ne- tezire, fixare, aburire si modelare a detaliilor ce compun_produsele confectionate. Aceste operatii sint utilizate la calearea si descalearea cusdturiior, la modelarea si fixarea pieptilor, umerilor, gulereior etc Operatiile de cAlcare se efectueaz’ cu masini de caleat manual sau cu prese Specialy 2.1.2. MARGAJE SI SEMNE UTILIZATE IN PROGESUL DE CONFECTIONARE in procesul de prelucrare si asamblare, marcajele si semnele au rolul sa asigure detaliilor pozitionarea corect& si precisa. In confectionarea imbracamintei se utilizeazd diverse mijloace si dispozitive care usureaz’ asamblarea si imbinarea detaliilor. Semnele de margine (fig. 2.1, a) se aplicd detaliilor de incheiat si au drept scop stabilirea unor puncte de intilnire in asambiarea deta- Uilor. Aceste semne se pot realiza prin: cusaturi, linii cu cret& sau creion si prin crestaturi. 392. TEHNOLOGIA CONFECTIONARIT SEMIFABRICATELOR, NOTIUNI DESPRE CONFECTIONAREA IMBRACAMINTEI emf Procesul de confectionare este o componenta principalé a procesului de productie. In cadrul acestui proces sint efectuate toate lucrarile de transformare a semifabricatelor in produse vestimentare Desfasurarea acestui proces are loc in succesiunea logicd in care fie- cérui loc de munca fi revine realizarea unei pari din intregul proces. Pentru o mai bund desfasurare, procesul muncii este divizat pé operatii gi lucrari, stabilite in functie de tehnologia de lucru adoptata $i de com- ponentele produsului de confectionat. In acest sens, fiecare obiect de imbracaminte este aledtuit din detalii si subdetalii, componente numite detalii principale si detalii secundare Pentru exemplificare se ia ca exemplu o bluzd pentru barbati care cuprinde ca detalii principale, spatele, pieptii, gulerul si minecile, iar ca detalii secundare, buzunarele, mangetele si alte detalii onexa. La pan talon, detaliile principale sint fata, spatele gi betelia pantalonului ta timp ce buzunarele, gaicile si mansetele apticate sint detalii secundare. STRUCGTURA PROCESULUL DE CONFECTIONARE nu pot lipsi din’ structura fizicd a unui pr fixaté pe umeri, detaliile principale sint repre, (fete), guler si mineci, iar la imbracémintea f spate gi betelii sau cordoane. Exceppe de Ja aceat& gil fac produse, ca: rochii, bluze, veste, pulovere ete, care in funetic de moda pot fi prevazute fara guler si fard mineci Detaliile secundare sint acele componente @ lipsi din structura fizicd a produsului. Astfel, de zunare, gaici, epoleti si alte detalii de acest gen, care nu sint prevazute la produsul confectionat. Tehnologia de confectionare a unvi produs cuprinde, in structura sa, elape de lucru si operatii de exectifie prin care se realizeazéi transfor- marea semifabricatelor in produse confectionate. Ca urmare, procesul tehnologic de confectionare reprezinti totalitatea operatiilor necesare transformarii semifabricatelor in produse finite. In general, structura procesului tehnologic de confectionare cuprinde urmatoarele etape i operatii de executie: us. La imbracdinintea ntate prin spate, piepti tA pe lalie prin fele, imbracaminter care pot plu, pot fir bu- functie de model — operatii de coasere = operafii de tratare umidotermica — operatii de pregatire Prelucrarea detaliilor 38 | Asamblarea detaliilor — operalii de coasere { — operatii de pregatire operatii de tratare umidotermica operatii de pregatire operalii de coasere operatii de tratare umidotermica operafii de curajire si ambalare Finisarea produsului Prelucrarea detaliilor este etapa in care fiecare detaliu principal se prelucreaz& separat si se asambleaza cu detaliile secundare ce-i apartin Astfel, pieptul pardesiului este compus din pieptul propriu-zis, int’ ritura, buzunare, cdptuseala etc. In procesul de prelucrare, fiecare din aceste detalii se coase separat, se cale& si se imbin& prin cusdturi, consti- tuind in final pieptul de-pardesiu ca detaliu principal Asamblarea detaliilor este etapa in care detaliile principale se asam- bleaz in vederea constituirii produsului confectionat. Asamblarea par- desiului consta in imbinarea spatelui cu pieptii, montarea gulerului si a minecilor. In cadrul acestei etape sint cuprinse operafii de pregatire coasere si de c&lcare. Finisarea produsulué reprezinta etapa in care produsul constituit prin asamblare este adus la forma, dimensiunile si aspectul final. In cadrul acestei etape sint cuprinse operatii de pregatire, coasere, modelare, cu- ratire sau corectare. . Operatiile procesului de confectionare pot fi — operatii de pregatire, in care se executa lucrari pregatitoare ale operatiei urm&toare. Astfel de exemple sint: insemnarea marginilor pozitiei unor detalii, rihtuirea si corectarea detaliilor, alimentarea locu- rilor de mune’, imperecherea detaliilor ete.; — operatii de coasere, de imbinare, de fixare si ornamentare a de- taliilor principale si secundare. Operatiile de se execut cu masini — operatii de tratare umidotermica tn care se executA lucrari de ne- tezire, fixare, aburire si modelare a detaliilor ce compun_produsele confectionate. Aceste operatii sint utilizate la i jcarea cusaturilor, la modelarea si fixarea pieptilor, lor, gulerelor etc Operatiile de caleare se efectueaz4 cu masini de prese speciale Icat manual sau cu 2.1.2. MARGAJE SI SEMNE UTILIZATE IN PROGESUL DE CONFEGTIONARE In procesul de prelucrare si asamblare, marcajele si semnele au rolul Sa asigure detaliilor povijionarea corecta si precisi. In confectionarea imbracamintei se utilizeazA diverse mijloace si dispozitive care usureazi asamblarea gi imbinarea detaliilor. ‘ Semnele de margine (fig. 2.1, a) se aplicd detaliilor de incheiat si au drept scop stabilirea unor puncte de intilnire in asamblarea deta- liilor. Aceste semne se pot realiza prin: cusaturi, linii cu creté sau creion si prin crestaturi. 39t i i } Fig, 24, Semne si marcaje utilizate 1a onnfectionare a —semne de masgine; b — semne prin punctare; ¢ — dispozitiv de punctare prin vopsire Semnele prin cusdturi pot fi obfinute prin semne simple sau le aplicate pe detalii pentru marcarea unor lini de coasere. Semnul cu creta (creion) se utilizeazd pentru punctarea detaliilor de incheiat. Sem- nul prin crestéturi se aplica pe marginea detaliflor manual, cu foarfecele, saul mecanic cu masina de taiat. Adincimea crestéturii in interiorul deta- liului este mai mica decit latimea cusaturii de incheiet Semnele interioare se aplica pe suprafata detaliului de confectionat, in’ scopul pozitiondrii buzun r sal attor detalii asema- n&toare. Semmele interioare se obtin prin lirfiere cu creté sau cretion, prin intepare cu o magind special sau pi — Semnul cu creté se traseaza individ relor, pen pe fiecare detaliu sau imuitan pe detal prevazute cu un ae ce este introdus prin siraiurite Je 9 le perforeaza, obtinindu-se intepatura, Astle) ae seine cat buzunare, gulere, pense etc : — Semnui pr vopsire turi ce reprezintd detal o nroduselor de confections cu o pastd sau vopsea ce 8c Dispozitivul cle marcat prin vor areared se face itiv special c& cu ajutorel unui tesituri de lind sau bumbar, ta marcarca poxitiei bucunarelor, a nastu- tilor etc., care se pozitioneaza in interiorul detaliilor. Organul Iucrator e acul J ce patrunde prin straturile de material, find prevazut cu un canal interior prin care patrunce pasta de vopsea in material. Acul este montat pe tija 2 impreund cu bezinul 5 in care se depunc paste pentru marcat, Tija acului este montala in supertul 4, care form corpul dispozitivulw. Feniru aviionare esle prevdaut 5 care tija si acul sint deplasate pe verticalé find introduse sau seoase din materialul marcat Marcarea prin numerotare se aplicd detaliilor produs, Numerotarea detaliilor se poate efcctut pe material, cu masini manuale sau automate care apartin aceluiasi a cut timbre sau direct 40 2.2, CONFECTIONAREA GARNITURILOR DIN MATERIALE TEXTILE La confectionarea imbracdminiei din tesaturi si tricoturi se pot forma unele garnituri din materialul care se prelucreazé. Aceste gernituri se pot executa separat $i apoi sa se monteze la detalii sau se pot forma din componenta detaliului confectionat. Produsele care se preteazd cel Aceste garni- i, cerculete si volane, slituri sau mai bine la formarea garniturilor sint produsele de mod turi pot fi sub forma de cute si plise: deschizituri, butoniere bordate sau pense de ajustare 2.1. CUTE $I PLISEURI Cutele sint garnituri care se formeaz& prin indoirea materialului ce compune detaliul. Dupa modul cum se pliazd materialul se disting: Cute simple, in care materialul este indoit intr-un singur sens, for- mind deschiderea spre una din laturile detaliului. Cuta simpla poate avea diferite adincimi (fig. 2.2, «dj, determinate de produs si model. Limitele adincimii pot fi de 2-10 cm, iar rezerva de latime pentru o cuta este: r=24, in care a este adincimea cutei, in cm: latimea x i pentru o cut, in ot In cazul cind la un detaliu se for total R va fi meazi mai multe cute, rezerva in care n este numarul cutelor fo: simple. Cute evazate (fig. 2.2, b), cute simple care se aplica la fustele clogate coste cule sint caracterizate prin evazares rezervelor de cul, care in cep de la talie cu o adincime ce creste spre terminatic proportional, cores~ Fig. 2.2, Cute si pliseuri: a — cute simple: b — cute ovazate; ¢ ~ cath dubia. ae