ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA MANUALUL APICULTORULUI = Bditia a Vi-a — BUCURESTY — 1986Lectiile din aceasti editie a Manualului sint serie _de_ Vasile ALEXANDRU jing. zootehnist, Constanta ANDREI biolog, Tonstantin ANTONES eset BARAC} Paul BUCATA biolog, Vusilicn CIOCA Tarfnacist, lon CIRNU ing. agronom dr., Eeaterina CONSTANTINESCU, hiochimist Constantin CULEA ing. tem. Maria DRAGAN biclog, Grigore FOTA ing. horticultor, Niculae FOTT ing. agronom, Elena GROSU biolog, Elena HOCIOTA ing horticultor, N. V. TLIESIU. api- cultor, Cristina MATEESCU biochimist, Aurel MALAIU, ing. zootehnist, Eugen MARZA jpg. zootehnist, Iie OGRADA med. veteri na PALO§ farmacist, Elena SAVULESCU ing® tom. Mihaela x Biolog (redactor coordonator), Elisei TARA ing. agronom, Sori NESCU biolog si Traian VOLCINSCHT ing. zootehnist: Coperta si desencle : Florin STEFWREAC si Laurentiu LUPASCUY ‘Tehnoredactare si corecturd : Sorin BODOLEA Conducétor tehnic tipografie : lon BOBOCcuvinr INAINTE ‘In ultimele doud decenit apleuitura roméneased a inregistrat 0 deevoltare {ira precedent, dobindind 0 recunoastere internafionala.ifustrata si We prezenta activa sh competenid a aplculiorior romani in eadrul ccfiuntlor $i manifestart= lor orvantzate de Federafia Internctionale s Asociaiior de Apiculéurd APIMON- DIA’ up tum gesnlit din datela tiaictine. dim sitimote Goud decont, im timp 22 fn majoritatea érlor curopene iumarul Jamibilor de aibine i producfilie api enle au scdzut, sau in cel mat bun coz au stationat, in fara noastrd ow fost tare Gisrate anual cresieri, tit in coea ce priveyte pattimonint nafional apicol, cit gi tn dinansea producjied apicole, ampli divers}icata in ultimit ont. oats acoste it~ Dlinirt i realisdrt au joa potibite datorid eprjinutat permanent #indrumari atente die care’ beneficaad apicuitura din partea Conducerit Superioare, personal din par fa tovordjulut NICOLAE CEAUSESCU, Secretaral general at parligutul st Pre fedinte al Republici. ‘Treduio sd _aminiim, ed, ined din. anal 1072, cel. de-al EXVi-iea Congres al APIMONDIA a conferit 1ovardgulut NICOLAE CEAUSESCU Zou raat iualld disincfte tuber waflowal wplcold Melia wat — cate stot Zeacd'“recunogtinja.‘miliodnelor” de apleultor’ din ntreaga lume pentru grija constonta H intoresut major acordate descoltara apiculturi. In ideea necesitSfit asigurdri continuitit si retmprospatdrit Uteraturlt api- cole, printr-in nou colum adresat publiculus larg, am prime cn. nespusd. bucurie Fapamincea eawortior ae"a pretaja ‘eaijia a Vi-e’e.sanuaulus apreuoruin. cot Siderind ci 0 nowt edifie raspunde unor cerinje majore mente sd. contribute. La formarea nor ‘noi generatli de apicultort si la perfectionarea. stuparilor ‘prac: tien De Ia prima aparitie a acestut manual, in wrmd cu 19 ani, fiecare din edt- ile sucoesice aa cardctorisatprintr-un por de caltate si, ca urmare, au in Tepisirut epulstrile rapide ale tvajeior mari tn core e-eu Tapert. Ciliorit eaititior anterioave cut fort apicullor cau ritori apicultori de cele Imai diverse cvirte 4% din. toute categorile sociale, reanualut fitad wilisat ea ma ferial de referinid chiar eh de straint. tiners dtu idri europea, din Chua, Vietnam. Gxita, Foipi, Indonesia, Madagascar, Trak. Sir, Somalia qt atie fart — vent ti Romdnia pentru a invdfa epicultura in general sau eu dorinia de ai perfoctiona cunagiinjele ori a se specialize intr-un domenis cl giintel_ si practic apicole. Acecsté targd utlizare a edifillor anterioare ale manualulnt Gvorind divirao ne Eesiite st rportunitate nblertive confiemd justejoa holdriri Comttrtitns Fawcitt at Asociafiet Cresediorilor de Albine si a Redacjiei publicafilor apicole dea Seallza ectuate reeditere ‘De alifel in fare. noastra cartea de epiculiurd evnoayte 0 bogats teaaitie Inet acum 200 de ant apdrea, in 1783 la Viena. prima earte de apiculturd,, eon iis stupllor” do Toan Thwart Mclnan, sm soln: tn tba romaeds grefial ca i fre ‘slavone. In aceasta istorie bicentenard se intinese humele’multor_autori fare s-auy oplecat cu riond st ddruire supra colller albe, elaboring. tuerart ioroase. Inire ei se cucin amintifi. Ioan ‘Tomic, Nicolueteu si Sioencati, Beg- nosey, "Romancses,, Antonescu, Burac, Hrlstea (eartea sa" Stuplcitl” lind pre= ‘iatd in 1927 de ‘Academia Cranceed s§ cunoveind clteou pif witerlore) sat, Bins" convins ef insusiea cunostinjelor cuprinse tn Scest “volum ca ‘dater- WBE suitors paractpare aettd a viele spool. ow iit. iered sp0- Pica profesionaiiom $1 responsabiliiate, cu spirit gospodaresc si constlensd, ea expresie finald a unel inalee culturi apicote. Nu trebuie ea aceastd cultura. aplecld Sate resume dar a tnsuyirea gt vetieutarea unor tore $v procepie, ct porte ae elegerca profunda 0 rolulss 9i Iocului apicutterls in economic nafiondlt, “@ Ainamietl proceselor dezcolidri, desdvirsirea ef eontinud, £4 insemne de Jayl o permanentd acftune constienta in spiritul eerintelor actuateTinind seama de acesie deviderate, actuala editie a Manuatului apicultoru- ui reprezintd o contribujie important ta permanental efort educational depus de Asocidtla Cresetioritor de. ATbine Puternic implicati in acest efort, antorii manualului vor sd ojere eititorilor mu un inventar de date, de metode, nu scheme de gindire, nu un profesionatism Ge rutind, ch un mod de gindire apicolé. creatoare, un spirit de ortentare cert 3 ezamielegére ci mat profindd © fenomenelor apcole $9 Implication aezstor “Adevérat apiculior nu poate fi coasiderat deeit un autentic specialist in tennologia Intepraid a eresterit_albinelor, infelegind prin tehnologte integratd (0 talttatea mijloacelor si metodelor prin aplicarea etrora procesul producti apicot dobindeste cele mai bune caracteristici de efieient4 cconamied # rentabilitate. De competenta acestui apicultor depinde i primul rind dacé stupii, stuvina, intr Dal patrimaniy nntinnal apleal, nneacth Impersnath msufia ® {ark ig gdcsto con ‘mai ‘bund yi ficient utilizare, daca este eorect gi ‘precis condusd, dacd este ri- Guros si onest pistraté, dacd potentiatul ef este vatorifieat si te materializeazd la fcele mai tnaite cote ralariee. ‘Sigur oa prin toate leciiile manuatului s-a urmérit ea apieutiorat, prin. au. toritatoa so ‘profesionala, prin. ciributele etisit meseriei sale, sd dobindeased un rol mobitizator a celorlalie cateqorti de suecialisti din ayricutturd in promovarea lunet ecttudint respousedite fat de modul eum se valorified resursele naturale — in principal nectarul si polemul —, de eficienia cu cave albinele contribuie, prin polenizarea culturitor agricole, ia obfinerea unor sporuri de geminfe, legume st Fructe, ts ivabunaiifiew untindia, sccuttetor, te pastrarea eehilibrutul ecologic. Ar ei fi de adtuaat ob ott plein rebue cniribui prin emblal conue, fentel si comportarn lor la eforturile de intronare a princtpiilor de rationalivate ecologicd gi economicd, q normelor wei juiicionse gindiri biologice si economice bazale pe Spirit de gospodirire $i eficienta reach, eaitorn M auTOrit manuutulal eouvlus fli w@ uportal tur vducutie- nat coneretizat inire aceste coperti va potenta atributele de creativitate ale ac fualilor 1 viltorilor apicultori care, actionind cu prieepere si ddruire, or -devent ‘nu numai bunt speclaiistl, el promotori al uel culturi aptcole avauscle gi at lunei constiinfe apicole inaintate. Prof. dr. ng. V. HARNAD Pregedinte de Onoare al APIMONDIALeetia 1 ALBINA $1 COLONIA DE ALBINE Fie ca ti spunem prieteneste mused", ignorant ,viespe*, admi- rativ yginganic, poetic .,feticd” sau corcct yalbind*, nu trebuie sf tie Yim nici un moment ca albina este o insect. Rememorind cunostintele de zoologie : insecta este un animal nevericbrat cavacterizat de alcé tuirea corpului din trei parti principale — cap, torace si abdomen, la rindul lor compuse din mai multe segmente yi acoperite cu un invelis tare, chitinos ; de prezerita a sase picioare articulate yi — Ia majoritatca = aripi. Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte — Ordinal Hyinenvplera (au dows peiecli de aripi memibranuase), falta Apidae, genul Apis, specia mellifera sau mellifica (albina melifer& euro~ pean, ‘pe care o fhgrijim in fara noastra). La acest ordin apare viata sociala gi organizarea indivizilor in colonie (sau familie) echivalind prin Tuncylonuitate cu un organism, cea ce atrage ct sine diviziunew mun- . ingrijirea in comun a urmasilor, adunarea si prelucrarea in eomun a rranei, coneentrarea puterii reprodueatoare a orgenismului la una sin~ gurd din femele — matea si la citiva masculi — trintorii, reglarea in co- Mun a caidurn orgamsmulut social. Consecinta a acestei’ vieli sociale — aparitia populatiet mari de indivizi ca functii de intretinere — luce’. toarele, acumularea de rezerve de hrand, totul cu remareabile adaptari si dezvoltaci in. morfologic ale sistemulul digestiy, respirator, muscular, hetVos, reproducitor, excrelor, excepfionale performante ale organeior de simt, ale sistemului enzimatic si hormonal, din toate rezultind spec taculloase aspecte de comportament, Date find aceste perfectionari, colonia albinei melifere este consi- derata in zoologie ca ,supraorganism* — In care functiile de nutritie, respirati wre §i Teproductic au utit nivel individual cit si social. Tar aparitia a dowd caste la sexul femel (matca si lucrdtoarea) este ex- Snaltei diviziuni a muneii atinsd de specie In indeplinirea funetii- lor sociale. De refinut : nu matea, uniea, este noutatea in evolutie, cf ka eratoarea — aceasta este, In perfectiunea ef, aberanté — o minunata di- versiune de la dezvoltare reproductiva, normal, a fometei Pentru # infelege comporiamentul si viata albinei in stup, pentru Wala corect posibilitale de a ingriji $i exploata ‘albinele, in’ concor- eu modul natural de desfasurare a viefii lor si nu impotriva aces- tuia, este necesara cunoasterea aledtuirii corpului lor si a dezvoltirii. Intructt Iucratoarea este individul majoritar in colonic, inteuett a fost cel mai bine studiata, astfel incit majoritates deserierilor anatomice sint ficiite pe ea, intrucit cu lucratoarea ‘se fac producfiile de miere, intru- cit Iueratourea are cele mai numeroase comportamente tipice si specta- 5culoase, descrierile din aceasta lectie se reford Ia lucrtoare. Ori de cite ori mates si/sau trintorele au particularitaji de morfologie, ele vor fi mentionate, De Ia ou Ia adult Incepind cu luna martie, stupul poate fi deschis {8rd riscuri. Pe fae gurii din centrul stupului, in’ elipse cit palma si, pe masura trecerii zi- Telor, din ce in ce mai ample pind la a ocupa aproape toata suprafata fa- gureini, co ohsorva fn celule oudle. Albe, strihicitoare, ofle do albind sint ca ‘niste bastonase lungi de 14—1,6 mm, curbate o&tre partea dor sali, rotunjite la capete. Capatul anterior al oului, polul oral. sau cefa. ig este mai gros — in acea parte se va dezvolta capul viitorului individ capatul posterior — polul caudal sau anal, mai subfire, adera la baza celulei. In ou se formeazé, la citeva ore de la depunere, embrionul ; sint vizibile (cu 0 lup foarte puternica) inceputuri de segmentare a corpu- 1ui, mugurii pieselor bucale si ai picioarelor, In a treia zi de la depu- nerea in ecluld, rupind foitcle embrionare, cclozioneazA tindra larva. Ea seamana eu un viermisor alb stralucitor si este curbata ventral — invers decit oul. Datorita ingrijiril atente si asidue acordate de citre albinele doici (tabelul 1), larva ereste timp de cinci zile in ritm accelerat (numai intra doua i de viaté gieulatea ci devine de sae ul mai mae decd fn ziua precedent); masa corpului Jarvel ocupind toati colula, Tabetu! 1 Tugrijitea acordata de dofct unel albine in primele zile de dezvottare tte exctusty pentrs bekalre Ygsis ume ont ge vitie, ag ear ou B54 as = 7 oat 256 50 2 Bae 25 i a a6 240 2” 4 208s 703 8 5 2855 1296, 283 Toll _ aie a Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrijeste albinele, Cursantul, trebuie si-si obignuiascl ochiul cu masa alba sidefie sloftuité de totalitites larvelot i ouflor din Yagure : en earacterizag starea de sindtate. Orice schimbare in culoarea, stralucirea si forma lef velor trebule sesizatd si cercetata. Tn timp ee fh interior arganismnti lervel an Ine penfunde trans formari ale organelor si perfectionari ale acestora, marcate de 4 n&pir- iri suiccesive, in ziua a 6-a (a 9-a zi de la depuncrea oului) larva intins& incepe sé-si teas coconul. Prenimfa si apoi nimfa sau pupa care fi ia 6WBEAl' HAE fade de dezvoltare ale albinei desemnate in vorbirea curenté éa =puiet in virsta" —- spre doosebire de ,puietul tinar* — larvele, dife- Rentiate la rindul lor pentru nevoile précticii in larve tinere si larve in Yirsta (I—3 zile si respectiv 3—6). Cea mai neafigajanta si mai sigurd di- Ferenicre a puletului este aceea care se refera la aspectul sau in stup — pulet necdplicit si puiet capacit ; denumirile se refera la cApacelul de Geara pe cate albincle ce acoperd fagurii il pun peste coconul gata tesut de larva in viva a 9-2, Chiar dae nu mai este hrinit de catre albinele @oici, nu inseamna c& puietul capacit nu beneficiazé de ingrijire : prin fnsisi prezenta lor activ pe fagurii cu pulet, albinele asigura tempera- tura optima dezvoitarit arestilla ; in absenfa wlbinelor aveperituate, pee fetul din celule, fie el eApacit, fie nectpacit, raceste si moare. Pentru familiarizarea eu aspectul puletulul pe fagure este necesar Sa sc’ retina citeva din elementele ce pot caracteriza fiecare virst eare, deci, cu ocazin cercetarii stupulul, vor frebui clutate anime. In schema alaturata sint _WCRATOARE MATCA redate, sintetizat, acoste elemente. ou}ou Aduitul Adultul sau insecta porfoct’ este albina aleatuita din cap, torace si abdomen, cu toate torganele gi apendicele bine formate, de culozre general bruna cu pete si variante cuprinzind Genigi, portosaliu, galben $i negrn ‘Spre deosebire de fnvelisul membranos, moale al stadiilor preadulte, corpal adultului este protejat de un invelis tare — cuticula chitinoasd, pe ouprafota cfreia Sint insorati umerosi peri, de forme si cu funetii din cele mai variate, de la mecanice pina la senzoriale, ‘Accessi cuticula acopera gi picioarele si — cu 5 tunele subtiri — aripile. Reluind cele spuse deja despre aleétuirea tipied a corpului insectel, lata pe scurt cum 1 arata— vazuté de aproape si cu atentie — ‘albinte " Capul. Vaeut din feta, capul albinei Iu critoare are aspect triunghitlar, cele doua ie Te ee 1 — Duruia stadiior terval” 5 pupat ta twortionre 9 re sale Se alo ar Ban PEt Someta ht aa EME Mbeun Iatens, soraee. pigementati. desenisa Dm Bec oie mon, Wee pigmenteie edie: bo oekt Brun 1 Talat, torace pigmentedunghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compugi, mari. Va nit din profil, capul este turtit, cu partea posterioara usor con- cava — atit cit sa se aseze pe ‘suprafata anterioara a toracelui, cu care vine in contact. Pe partea dorsala a capului se afla trei ochi sim- pli — ocelii, Tar pe partea anterioard, cam la centrul triuinghiului, se afla inserate cele doud antene. Tn sfirsit, in unghiul inferior al capului si in partea posterioara se remarcé piesele bucale : buza superioard gi Tespectiv trompa Capul matcii este mai rotunjit decit al Ineratoarei gi este mai lat in raport cu propria sa lungime, Capul trintorelui este mult mai mare si— vazut din fata — este aproape circular, Aleituirea ochilor si supratata lor mare dau posibilitate albine! si vada aproape 180°, Fiecare ‘din cet doi ocht compust consid din. numeroase unit bbazk numite omatidii : corespunzator for pe suprafata acoperita de cuticula se ob- servi fafele hexagonaie marginile sint pace, dav supratetele centrale sint trans Parente si tac funclio co lentile, Pe zonele opace ale lentilelor se afl numerosi Denison! ascuit. ‘Ochiul compus al luerdtosre: euprinde 3,000—5.00) omatidit ; 1a mated 3.000— 4.000, iar Ia trintore 7.000—B.000. Antenele sint fixate la baz printr-o membrand, intr-o mica excavatie in cuticula capului, denumita soclu, Arfealul tung ce aleatuteste baza anfenel se nu- este scapts 1 adaposteste organ! Tal Johnston, cu rol In echilibeal corpului. In continuaren sa se afia pediceltl $1 flagelu} sau bielul — acesta aledtult din 10-ar- ficole Ga matea si lucritoare) sau 11 (a trintor). Pe flagel sint localizate, In afars vérulol st echilitrulul, toate vrincipalele organe de simi: peniry pina — divers Sibet a belo: midlet <* gales, st respecte 2\-= postmentim, > prementam: @ Be ena Gt — Aas Seen cet a mS aes eee eee enc cee er De ‘imut” Genat ‘ce se ‘Sturge prin ‘Hgula)” st ai atimentetor "Tinie intrerupid, grows — (care See ci al ee RA A Sac nd a ple Bay PS el a eee ee Peeri (actili; pentra gust — conuri chimioreceptoare ; pentru miros — pldcute per forate, altele pentru mocificari de temperatura, st unele speciale pentru concentra fa de acid earbonie a acrului. Pe coxpul albinel nu existd receptor’ pentru eunet ; In sehimb, ea detectea2h vibratiile si reaclloneaza Ja ele, vropabil prin. organele dio be picioare, Despre asemenes vibratih se spune 0 Sint mete provenind. in ssubsirat Piesele bucale : labrul sau bura superioar’ (anterioard) Inchide cavitatea bu- cal anterior ; este mied piesti mobila. Mandibulele au, amindana, cite un sant ee permile seiwuerea produselor elaborate de glandele mandibulnre. Spre demebre Ue alte insecte. inrudile, Ia alpina mandibulele mu su din}; de aeeea, de exemple, albinele nu pou rupe pielifa fuclelor. Mandibulele servese 1a malaxarea eri tet la albinele ce. primese mectarul — In concentrates agestuia prin expunerea Idi pelicule fine. Mandibula mateli are un ptoten foarte bine conturat, Proboscisut salt Emp acta ninttiit in ant plese de eueponsie, aneambiul pierolor Buealo. pro priu-zise si din masile — tot ansumblul partielpind Ia sugerea neetarului “din floare. Demn de refinut & Iungimea trompei este un element important tn apre- clerea capucitatit productive a albinel side aceen folosit. freevent In. deserter! profesioniste. In principlu, trompa masoard 67 mm, ol Vazialii la diferitele lo albine. La mates, trompa are numa 33—4 mm, Tn recumat, ‘pentru orlentures intr-un text eare face apel 1a eunostinie de lanatomie, aparatul bucal al albinei se compune din: labrum ; mandibute. probos- is, care Ta rindul Jul este compus din > masile, et stipes ; galea lacinia si palpi masilari ; Iabium, eu cardo ; lorum, ambele parji de suspensie ; submentum ; men- fim; paaglose palpi Inbal 9h limba, texmihmia Gs asus ifa Sa inventariem pe scurt si glandele eefalice, prevente ta interiorul eapulu Si vizibile mumai cu 6 Jupi foarte puternica sau la mieroseop. Glandele hipofaringiene (gresit numite si faringiene) se afla in a superior’ a eaptilui; pereche, ele constou din doud tuburi foarte purtind de- lungul lor glandule, Canalul colector de Ja ficeare se deschide ln baza faringelul. Aceste glande secret Taptisorul, hrana des- finata larvelor. Numai lucratoarcle au asemenea glande, dezvoltate sau nu, La, mated ele se aflé in forma de rudimento, iar la ‘mascul sint ab- sente. In perioada de ingrijire a puietului glandele sint dezvoltate la al bincle lucratoare in virsta de 5—10 zile, cind devin doici, Foarte mult regresate In albincle de 20-25 vile, ele pot fi_reactivate si deci s&s dezvolte din nou — in conditil de necesitate. Glandele mandibutare se afla in baza capului ; deschiderea Jor se afla pe mandibule. Foarte dez- Voltate la matca si ls luerdtoare, sint extrem de mici la trintor. Seeretia lor permite lucratoarel sf Inmoaie si s4 framinte coara si propolistl, si dizolve Invelisul ulcios al polenului. Cu totul alté functic are la mated, Ja care sccretia mandibularé constituie baza unor feromoni ; acestia sint ,sceretii glandulare externo, cliberate de un anumit individ si care pravench a reaetic specifics la alt individ de acceasi specie". Toracele se compune din trel segmente (pro-, meso care sustin cele doua perechi de aripi si cele trei perechi de pi iar fn interior adapostese puternica masa muscular care asigur& zbo- rul; Jor, celor trei segmente, li se adauga si primul gegment abdominal numit propodeum, 0 partfcularitate a himenopterelor. Aripile: ambele perechi sint membranouse, cu nervuri rigide, tu- bulare, prin care circulé hemolimfa. Pereckea anterioara (I-a) sint’ mai mari decit cele posterioare. Nervuriie desert anumite desene denumite colule ; dintre acestea, studiul celulel cubitale-3 este deoscbit de im- portant in aprecierca pentru selectie a albinclor.Caracteristic pentets aripile albinei mai este si sistemul de eirlige (presente pe nervura costala a aripilor posterieare) si pliul sripilor an~ terioare, Cirligele (sau hamuli) se agatd in timpul zborului in pliu, cele doua aripi de pe 0 parte formind astfel un singur plan de batere @ acru- ui, In afara zborului, cele dou aripi sint perfect independente una de alta Picioarete albinei [uerditoare sint una din cele mai interesante din= tre adaplarile Insectei la modul de viata social. Inu-o forma ascmand~ toare, aceleasi modificdri adaptative sint prezente gi la alte rude (sociale sau semi-sociale) ale albinel, care se hr’nese oarecum asemanator. In afar de dimensiuni, care le deosebese, cele trci perechi de picioare ale albine! ‘aus! conformafit caréeteristice. Prima pereche ite dperie pentfw curajirea ntene! prin Inchiderea articulatiel Ubui-tarsiene se formeazi un inel — antena frecuta prin el este periald, eueaata de orlee Impuriiaft care s-ar €loprit in perisorii, ce © dcopert, Pereehen # dou are a partea inferioara a tibet un spin, folosit ta des- carearea ineareaturit de poten sau de propolis. Perechea a trela are o aleatuise mai complieata! trebule remarcate: artieulalla tbio-tarsiana plata si formind 9 pensh pe fata interna : la partea terminsia a tible\ — plepienul, (ar pe bazitars peri Chnstind in rinduri de peri ailaiate ; petia si pleptenul servese Tat culegerea patent lui pe fala externa: Ubia are o cavitate alungiti, Inconjurata de peri lung, fini, ie in contra avon! in Tae Mal ari si rigid. im jurul cauia se va forma shemo. tocu! de polen inghesuil de pensa Ubiutarsiand — cesta este cosuletal adaptare niorfolividiogies, (extrema ta albini Ia viafa sociala de care am pomenit mai sts ; {iltiml aoticol tatsian este identic a toate cele Iret pereeh de picioare ; el este conformat anime si numai enira mers. EXtvemitaied sa are doua cirlize duble Intro gare eq alla ua fal de venta —ompadisl san putvilal Cirligele Inlesnest lersul pe suprafee Tugoase, Jar pelvilol pe suprafete netele, Abdomenil este aledtuit din suse inele la mated gi Ierétoare gi din yapte inele a trintor, Ruportind aceste inele, vizibile cu ochiul Jiber, 1a Srigines lor din segmenirle abclominale ale larvei, trebuie e& amintim temur copulel iba preptenul — persa~ lems Loroluem ng, 3 — Paar vnc wermoare tbo to stinsa ta dceupla : pleioe porcehea aaa falainlenoata, Idem fala exteriour’ Dido govachea Tes # 10c& sint numai sase, respectiv sapte, din cele 10 initiale, Anatomic vor~ bind deci, abdemenul albinel sdulte consti din 10 segmente : primul, propodeum, este sudat la torace; urmiatoarele sase sint evidente, dupa petiol : acesiea sint inelele vizibile ; al optulea, in interiorul celui de-al saptelea, are rolul de a sustine aparatul vulnerant (acul); al noualea s-a transfermat in placile acului; al zecelea formeazd anusul. a citizen unei planse_ anatomi Iinelele tur segmentele abdominale | Ca gh seementele toraciee, cele ablominale sit flecare oleatuite dintr-un tergit, un stornit $1 dou’ pleure. Cele jae inele abidominale sint ieleseapate =i Unite Intre ele de © membrand intersogmentard. Tergitul floedrui inel acopera. mull tunel Selteme, si nu se confunile dect ib, een orp its cs SPS alg 2G Seta FS Diior 17 EE" yondba, bays 2 ton sternitul sespectiv, dar ate si pasibiltlatea de a se IndepArta foarte mult de et. Le faci rezulta 9 mare capdeltate de Gisiensie a ubsomenului, si de contragere, Mar~ ind tergitele de la T'i la T Vil, se poate uyor localiza pe portiunea T Vil aco petit de T Vi glanda lai Nasondo. Ageasia glanda clibereaza un ,mims", 0 sub Sanja Volatila, care serveste a recunoasierca albinelo: si intra in aleatuirea, .sud- Staniei de slams" Consta dintt-n mast de eeltile, In mod formal aeaperite de ter gitul VI, dar descoperite prin exletsia abdomenului atunet cind albinele ventilenci eral Ia’ urdinis Pe pariea interna a sternitelor IV, V. VI. VII se alla cite 0 pereche de glande ceriere. Cele patra pereehi’ de glande sint aleatuite din nu- meroase celule, foarte dezvoltate in perioada de cladit intens a faguri~ Jor. In afara acestel perioade, ele revin la forma de baza. In stare. a tiv, celulele secret ceara lichid’ cliberaté prin canale foarte fine. Ceara cliberati pe ,oglinzile coriere™ de pe sternite se*solidificd in con- tact cu aerul, sub forma unor solzisori co imprumuta forma hexagonal a oglinzilor. Matca si trintorul nu au glande ceriere. a fata noasted selectia abinel se puzeara nu mumat pe caricierete produc tive ale coloniiior alese ci si pe trisdturt de aspect exterior ale acestora si ale populatitior din zonele le provenienia. Pentra ci uniformitulea caracterelor morfo~ Touice (aspect exterior) este in bund macura indicia al puritagit rasiale, clam mai ucole 41 marimi de care se fine seama in cadrul Programulul national de selec- fie: 1, lungimea periior de pe TS 2. Intimea benall de tomentum pe matgines Ta: 4, lalimea bencll Intuneeate dintre tomentum jl marginea posterioara aT | 5. lungimea proboscisulti aplatisat (glossa }mentim + submentum) | 6—8._ lune ‘smea piciorului posterior ; 9. lijimes metalarsulul | 1012, pigmentatia tergitelor 451i, 14, diumerrele T'3 si T4, longitudinale ; 15. sternitul 4, longitudinal ; 16 7. oglinda ceriera, sternit 3, longitudinal si transversal ; 18. disianta intre oglin= ‘ale cerleve, $3; 19, 20, sternitul 6, longitudinal si transversal ; 21, 22. atipa ante Nari, lungime si iajime; 23, 24." piamentalia cculelumulul ; 25,"26._ pigmentatia labsumului ; 2730, seumentele » si bale eeluie! cubitale 3 dreapta sting ‘MA. 11 unghiurt Intre linit ce unese intersect wle nervaliunil aripil anterioare £ 42, numarul de eitlige de pe aripa poslerioard, In caractevizarea stimard se folo= Sete si urmatoarele rapoarie: ab (tomentum) = indice tomentum | My --M= in fice metartarsian: Ta--T4 = dimenatine earpomni st e- TE indies Ge talle Gubtirime) "eb (celula cubitala 3 dteapta) = mdice cubital Anatomia interna a albinei este structurata pe care Te descriem pe seurt : Sistemul digestiv : situarea Iui in organismul albinei si aleStuirea, pot fi urmarite pe schema din fig. 5+ SCUTELUME scurutt leme de organe, pe Feorans 1 TUB! MALPIGHT fl Somme GE tape! MANDIBULA’ PALP LABIAL Gate suahns love CERCA dl ae MICHEAL 20m urn | ros MANOBULARE OSS DORSO-VENTRAL SPERMATICA Fig. 6 — Sectlune longituainatdiyoietted prin corput albinek Meresoare wzintestinul anterior, in care se distinge faringele (cibariurm) 6 adevarals pomp’ de nectar, e#ofagul — tin canal a earul dilalare este quan, si proventrieulut — eu fol de supapa intre intestinul anterior si eel mediu sa cirul desehidere trial Arduneloarele de polen din neviaf, Allt pectarul cil i polenul sipt retinute, in bu fnavele existente la nivelul proventvicululul. Nectarul si poleaul nu sint digerste concomitent, intrucit enzimele eure Je alaeé nu pot acfiona una in prezenia celor~ Tale — intestinal medin, postiunen de tub digestiv care gizluleste digestia diferi= elo alimente ale albinei — polenurt si neclar. In prima sa portiune, foarte si- Muoasi, enzimele degeadenzA proieinele, giueidele gi. lipidele, Prin peretele celet Gea doua portiuni, mm neleda ca aspect, produsele degradate traverseaza pind in aviiaiea general corpulut unde sint antrenaie in hemolimta ; —intestinul posterior este subdivizat im intestinal sul aceasta din umd desclisa In exterior prin anus. ‘Sistomul digestiv cuptinde clteva glande: doul glande sallvare cefalice si out glunde salivare woracice, care isi elimind produsele inte-un canal colector tunic, eu desehidere fa nivelul mentum-ulul ‘Tot inexe ale tubului digestiv sint considerate gi tuburile Iwi Malpighé sau tuburile urinfere (cca 200 la numén), firlgoare sinuoase eae se deschid a nivelul lunitis fntestingtul mediu eu ce) posterior, Rolul lor este acela de a elimina deseu- file organico, ia spe{a urafl Evidente, dar eu un tol si o funetiune ined imperfect cunoscute sint si cele face glande rectals, do je punon wmctalh Se pane ea aul fetal daa enpla aba din eatabolifil evacuall’ deja de tburile lui Malpihi sau dea secreta o substantsl ce Impiedied “putrefactia masei ncumulate in punga rectati in special pe timpul serail st punga reetata, Tirana albinet adults ennsti din aliments energation (nectar si mand: tuneori zahar, adminisirat de apteulior) — care ti furnizeaza apa, stiruri minevale, zaharuri simple si complexe si acizi organici, si alimente plas- tice (polemul ; uneori inlecuitori sau suplimente de polen) — cate ti furnizeasd. in plus aminoacisi liberi, prateine, gracimi, vitamine, cele ora, amidon. In total, eonsumul anual al coloniel este de cca 100 kg nec- tar gi de cca 30—50 kg polen. hina dispune de enzime care permit digerarea unul numir de ganarunt complexe: zaliarord, mulled, selector’, twehaloz’, ete; nu este capabila sa digere lactoza, amidonul (decit in granule foarte fine) Si nici dextrine, Polenul este consumat prin digestie In gusa si intestin, fara ca inveligul grduncioarelor s& fie spart ci prin penetrarea acestuia De fapt, prin simpla depozitare in fagure, sub actiunea enzimelor si a unor nicroorganisme, polenul se transforma practic in alt prods — pastura, Dups cum seorvele alimantira nln ealoninl sint depuse in tadurl, cole, pro- pet inaifiduiut slat acumulate Tn corpul Bras — intins to principal cao eGptuc Belal\mediat sub fnvelisul ehitinos dorsal, deasupra diafeagmel. Corpal gras eon Hie crorvels de giicogen, erisime si_proteine ale albinel : ele pot ft fourle mari feSumpal fern pina spre primavard eind se epulzeaza ; epuizate sint si In sezonul Be ein ueme perioadelor lipaite de cules, sett de vreme rey cate reline albi- ele ce 1a cules . * Dack hrana glucidici serveste 1a producerea ealdurtl, Ta fumetionavea mugs chilor fila iedluives revervelor erase, hrana proigied (pelenul) este indispensa- GH finereloe sibine dotcl pentru allmentarea larvelor si a matel Sistemul respirator al slbinei este alcituit din tubvri traheene sau tWahei si saci aerieni. Orificiile care asiguré pitrunderea aerului oxige- nat 41 expulzarea acrului incdrcat cu bioxid de carbon se numese stigme. 13.‘Traheele sint fowte ramificate, permitind alimentarea directé cu oxi- gen a celulelor si evacuarea gazului carbonic. Stigmele sint in numir de 10 perechi : dou perechi toraciee si opt perechi abdominale, dintre care una pe propodeum, gase pe inelele urmatoare si una De Al $-lea, nefunctionald, Suiamele Yoracice se deschid direct Ia exterior, Prima pe- reche se deschide fntr'o miet excavalle in depresiunea mesotoracelul, maseati ‘de Un Tob al protergitului. (In aceasta exeavalie se adaposiese acurien't Acarapls Wood). Stigmele abdominal se deschid Tntr-o camera numila satsiuin ‘Traheele sint tuburl vigide, din cutieuli find, chitinizala, cu intériturl de ehiting Nelicoldale Mm interior, denumite tenidit (acestea mentin fa permanenfa tra hea deschisi). Traheele se divlzeazad in tuburl cu diametrul din ee’ In ce mal mic, ind ce Ia final traheolele se deschid in eelule, In corpulalbine! exist o serie de Stel neperecbe sau pevechi, dilatatii ale (raheeior primare. In afath de tinea. lor esplratorie, saeil de aer au darul de a face eorpul albinel mat user. Sine dispusi asifel: In cap — eine! saci (eefalie, 2 eefalici supenori si 2 mandibular) ; im to- race — 7 ‘saci (1 toraeie ventral anfetior, 1 ventral posterior, 2 ventrall iateral 2 dorsali Jaterall si 1 seutelan, lar in abdomen — 1 sa¢i (abdominal superomun~ tefior si 2 abdiminati lateral Imeusul consum de energie, aportul mare de oxigen pe care i presupune zborul, este sustinut foarte bine de reteaua minutioasd de trahel gi ele sacit Gratwens, Sistemul muscular al albinei este foarte dezvoltat. Aproape toti musebii_sint sirfafl, cu exceptia mugchilor directi ai zborului, Majorita- tea muschilor sint’Jegati de producerea unor miseari ale corpului st sint legati de ehitina scheletului fic direct, fie prin intermediul unor tendoane. Organele interne (sistemul digestiv, inima, organele genitale ete.) au propria Tor musculatura, Duseuiatura anpilor este cea mai important si mal impresionanta ; mus hii directi ai zboralul, foarte puternie, o Mass mate; ei produc bataile verticale fle aripilor (cca 190 bital pe secumd), si musehis indirceth, care permit transfor ‘marea inisearlor verticale gle aripllor, printe-o aeqiune transversal, in migedtt he= Ieoldate — misoarile ce produc deplasarea propriszisi @ insectel Sistemul circulator este foarie simplificat la albind. EL se compune sin inind, aor si lacune de hemolimfa, Punetia sa este de a transporta substantele nutritive citre oxganele efectoare si de a evacua deseurile din. organism. Circulatia ca atare se realizearé prin inima $i aorta, care ledtuiese un tub relativ continuy, in parte dorsala, si amume dinspre partea posterioar’ catre cea anterioard, pind 1a cap,’ de unde se conti- AU cx o circulatie lacunara (prin cavitatea corpului), cu concursul activ al celor doud diajragme — ventralé $i dorsalé: Ni se pare locul potrivit sii amintim de existenta sistemului neuro endoctin, Uste vorba de (1) celide neurosecretoure izolate, localizate In creier, celule care elibereazd hormoni ce activeaza glandele endocrine, @) de insist aceste glande protoracice — ere, prezente 1a larve, dispar la inceputul feserii coconului: sint situate difuz in apropierea tubului digestiv in. protorace si mesotorace ; secretia lor este cedisonul sau hor- monul napirlivii (chimie, rin sterol), g1 @) ese dow perechi de glande retrocerebrale : a) corpora cardiaca — situate in apropierea aortel, pri- mese si stocheaza secretiile cerebrale, pe care ulterior le elibereazd in hemolimfa; au si cle © secretie proptie, al edrei rol nu este ined cunos- “4cut, si b) corpora allatu — veeine cu precedentele, secret mai multi hormoni, cu functit diverse — una juvenilizant& (actiunea lor, combi- nati cu cea @ hormonului napirliri, menfine insecta in stare de larva — actiune uneoti sinexgics, alteori antagonicd, in funetie de stadiul de d Voltare atins), una gonadotropa (controleaza dezvoltarea organelor sexu- ale sia comportamentulul sexual) si una metabolica (controleaa meta bolismul respirator si in general procesti! nutrifiei gi vitelogeneza), Cu tun termen generic, produsul corpora allata este desemnat curent ca hor- hion juvenil ; dav datorité multiplelor sale funetii, in afara de mentine- rea stanii larvare, De Wilde a propus de curind (1982) denumirea mai cuprinzatoare de hormon morfogenetic. Sistemul nervos al albinei este, ca la toate insectele, gunglionar gt sealariform. Croterut este aleituit. din 4 portiuni prineipate, denumite protecerebrum (pre lungit Iateral. prin. cet dol Tobi optiel, masa de fibre nervoase venind de 1a vchii Compust) ake rolul de a coordons Impresille viiale provenind de In oceli st Schur compusi s deutacerebrum (aleatult in dol lobl anieriori ~- di nastere la. dot Serv antenari, fostie mati) | trifoeerebrum (care dA nagtere unui nery frontal si DE dune rocacont sare urméveste tragoul esofngulul) si ganglionul subesofagian, BRE deschideren aleatuité de gangiionul subesofagian unit pe lateral ea lopa an Knot tee stolagul st portivnea terminalé a aortei, Tn continuarea ganglionulul webelotagian, lantul nerves euprinde dai ganglion toracict si cinet gangtions abdo~ Shale fost pereche si uni{t intre ef peimtrun cordon dublu (de aci numele de Sater jenlaritorny™ on sear) Aparaiul vulnerant sau acul La albinele lueritoare el euprinde anisamblul glandular ; ansam- blul motor si ansamblul vulnerant. ‘Ansamblul glandular consté din dow glande — glanda acid (dowd tuburi Sut Aa eens es sw descblde init um vesorver mare Ae vein) SHOE ekScting sou Tubreliant Ansambtul motor cuprinde eiteva plicuje de eb wands alGisor misedri fac si avinsess aeul $i «i se descarce rezervorul de venin. ‘Knsamblul alnetant sau went propet-2is este alasal ansamblalui, motor printe-s peruche de braje curbite chitinoase, Acul este format din prelungiven printee! Derm est rigida, 91 saala a interior, terminaté ascutit, avind pe fata 4 pantetet ous wamturi“in care Tunecd. ellets. Langeta si sett aleafulese_ impreimi ce Gamal prin ‘care se scarge Veninul, Stile{ii sink terminayl eu iste creste, ca gn in carat Di aurabatui! de canalieuie pris care veninul este aivija, din ‘eanaful DriNcipal, eats rana provoeati de lantet. Aparatul reproducdtor ‘Aparatul genital al ynateli consti din patru_p&rfi principale : or gane generatoare — dowd ovare; organe conductoare — doud oviducte Jaterale, un oviduet median gi cavitatea vuginala; organe abexe — spermatrea, cu glanda in Y sl organe de acuplare — camera acului sau bursa copulatrix. Fiecare ovat este silektuit din cea’ 150—190 tuburi avariene sau ovariole, det chidindetse intrun oviduct lateral, Cele dowd oviducte laterale se eontopese for chizingy ctu median. Dilatindlese, acesta formeudi cavitaten vaginal, separati 15fn dowd de un pliu mucos aflat chiar sub orificiul eanalulul spermateeti. Sperma- jeca esle a sleri in care se lMmagazineard spermatoaoiali depusl de Union In cursul imperecherii, Pe ea se afla ganda in Y, al carel rol este de a activa sper~ Matozoiait atlaji in. repaus In spermateed, Perétele spermateeit este acnperit deo Tejed foarte densi de traheole. Cavitatea vaginal ‘este separat de camera seulul printe-unpllu_elreular De fiecnre parte a desehierll vagina se afl atte dou emvitatt — bursele cpt iatoare. Dua imperechere, ovarele se dezvolti foarte mult, Tuburile ovariene sau ovariolele sint capable s& elaboreve celule germinative, din tare se Gevalia. ovue Tele, eae evolueaza pind la ou. ‘Anatomia sparatului reproducator cl_mateii este foarte inleresunti pentru cei care dorese a practiea ingiminiari jnstrumentalo. Pievare delaliu este necesar 2 fi indeaproape Unmmarit pe sclieme st pe vil Aparatul genital al trintorului cuprinde : 2 testicule, 2 canale defe- rente, 2 vezicule seminale, 2 glande mucoase; canalul ejaculator si bul bul cu lob penat. Cele doud testicule sint, situate Ia pariew superioar’ a abdomenutul, de formi aproximativ triunghiulara. ‘Str alesculte din faseieute de tuburi semipifere (cea ‘20 in Tiecare testicul), La hava testiculvlul, testiolele se deschid in canalul deterent fare, Ja sindul au, pe dosehide tm vesioulal seminal. Pece\i veateule’ elnborcass lichidul seminat care are rolul de a hran! si fattejine spermatoroizii. Cele dou vezieule se deschid la bara cite unel glande mucoase. Glandele acestea se conti ‘ua in eanalul ejaculator, eare so termina in bulbul penisului, Ca aspect bulbul este mugentos gf globules, In general eile situat in dieptal segmentelor ubdomi- La ecloziune, masculli au testiculele _nefunctionale si de dimen- siuni mici. Spermatidele migreazi prin canalul deferent, se aglome- reaza in vericulele seminale unde. cu capul ancorat in peretele vezie Jelor, se matureazé si se transforma in spermatozoizi.. Spermatozoiaii ating maturitatea si odatd cu ei si trintorli In jurul virstel de 12 aile. Diviziunea muncii in colonie Dupi ce pardseste celula in care s-a deavoltat, tinara albind este ile recumosent * ineA umedi, si cu perisorii de pe suprafeta corpu- lui argintii, care fi dau un aspect caracteristic, ea se migcd timid pe fagure. Dupa ce se usued si isi curéfé trupul cu ajutorul picioarclor, in- tri in viata stupului : are contacte de brand, comunicéri prin antene cu alte albine, curt gi lustrulegte eu propolis celule din care au eclozio- nat surori de-ale ei; dup’ 2 zile intra in activitetea propriu-zisd : in- grijeste larve fn virsté; iar atunci, cind atinge virsta de cea 5—6 zile, cind glandele hipofaringiene s-au dezvoltat, incepe sd hraneascé larve ti- nere gi/sau si intre, temporar in suita mAteli (aceasta este un grup de cite 5—10 albine, care inconjoara matca in depiasarea ei pe faguri, hr’- nind-o, curtind-o ; In componenta grupului intra mereu alte albine ca~ pabile s/o hrdneasea). Dup’_un timp. petrecut astfel ca doiet, albina Sate augrenelé fu alte activitAti, tot nde stup” : cu capul, indeasd fn co- lulele de Ja periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen descareate de culegatoare, pregatind viitoarea rezerva de proteine a coloniel — plstura; cu multa sirguint& evapora si imbogéfeste nectarul depozitat 16in celule transformindu-l in miere ;in sezon de cules, dezvoltindw-i-se Blandele cericre, secret ceara sub forma de solzijori de forma hexago- nald, pe care ii framinté cu mandibulele si cu picioarele gi {i folososte in eltidirea fagueelui Fagurele se compune dintr-o fosie de ceard vertical m care sint sipate de o parte 1 de alta piramide cu virful spre centru si cu baze Gmaginare) hexagonale, in aga fel dispuse incit cele trei fete de pira- midd alcdtuind baza unei celule sit, ficcare din ele, si o faté in baza altei (in total trel) celule de pe partea opus a fagurelui, Pe conturul hexagonal al bazet piramidei se inalta, inclinafi oblic fata de vertical dar perpendicular pe'muchiile piramidei, cei sase pereti ai celulelor. Diametus celuleior de lucrdtoate esie constant, uniform : Ja ridicarea peretilor, albinele isi folosese ca pe un subler deschiderea dintre ,ge- nunchii~’ dep&rta{l ai celor Goud picioare anterioare. La fagurii albinei roménesti, aceastd deschidere, §i diametrul celulelor de lucratoare, este de 5,1 mm, In afara celulelor de lucratoure mai exist celule de'trin- tori, mai mari, gi altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celule de tranzitie, prectm si celule de matea — exeréscente vizibile ale fagure— lui, paralele cu acesta, orientate geotrop pogitiv si deschise la partea in- ferioura (botcile). Se face deosebire intre botci de iniocuire linistita a matcii, botei de roire si botci de salvare — prezenta si amplasarea lor pe fagure putind indica oricind starea coloniei in perioada roirilor sau in ‘afara_acesteia, (Fagurii sint construiti paraleli tntre ei, iar distantele care ti despart sint totdeauna astfel, incit crescuti si plini cu miere sau cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doud straturi de albine acoperitoare de pe cele doud fete de faguri vecini; in restul stupului, S| ceRCuL DE cutoy ‘ALE ALGHET te Ge ‘Fig, @-— ,Paletot ai evtori distinse de om ol de albind (et, lchene spatiul necesar cireulatiei albinelor intr-un dublu strat, adicé cca 8 mm, este respectat cu strictete — orlunde apare un gol mat larg declt acesta albinele {i blocheazi cu constructie de ceara : fie ca este vorba de inter- valul dintre rama de lemn a fagurelui si peretele stupului, fie & este Wwvorba de distanta dintre speteza superioara a ramei si podisorul de dea- supra, sau intre ramele din corpul inferior si cele din corpul de deasu- pra, intre rama mirginasa si diafragmé. (Spatiul pentru albine este con- Rderat drept chele a asezdrii si alcatuirit intregului cuib al albinei me- lifere iar in apicultura moderna este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii, cu consecinte remarcabile in dezvoltarea $i standardizarea stupului sin sporirea eficientei muneii omului). Toate activitatile descrise, albina le desfasoara in stup, faré a pa- isi fogurii, f2r4 a Veni in contact cu lumea dinafar, (Este o interesanta forma de pistrare a asepsiei cuibului ; impreund cu prezenta in stup a cubetanjelor bactorinstatice originare din propolis, aceastA orindulela precum si alte trasaturi de comportament individual si social permit EXistenfa unui spatiu izolat pentru cresterea puietulul, pentru acurula- tea rezervelor de hrand curate). In sfirsit, albina devine culegittoare : incepe activitatea dinafara stupului. Primul pas spre emancipare in eimp tate sborul de orientare. Cu fata catre stup albina planeaza, se tidied, coboara, se depirteazd, se apropie din nou; se deplaseazd la dreapta, 18 Stinga — memoreazé culoare, situatie, repere optice dups care va putea SteGioagte stupul pe care 1 pirésesfe (Din cunoasterea prin proprie cxperienti. a dezavantajului rétaciriler albinclor, apicultorul va aprecia Fostul orlentaril si o va favoriza — prin culorile in care tsi vopseste stu pil, prin inventarea unor repere utile albinelor si in acelagi timp plé- Pee Pitbiulul, prin péstrarca ordinii tn amplasarea stupilor pe vatrd) Cunoscind finta zborului s4u de intoarcere, albina pleacd. Pe o razd de maximum 3-3 km, ca culege nectar sau polen, apa, mand, clei de pe pomi si diverse alte materiale — uneori din cele mai neasteptate, Dar Feigensral, cults, tiv vl de intretinero eau de reraitd, se extinde la cam Ten Intrun zbor, evlegatoarea igi umple gus cu pina la 40 mg de om ARR vere vet Aust som Tac ape AB nse aaooL ‘oENTE ewe ALBINA, io. 1 = Specirul eulorior seslaabite de ofsre om st de oltre etbind (et, afichenen) nectar, iar daci culege polen ea acumuleaz pe picioarele dinapoi dowd ghemotoace simetrice cul diametrul de cca 3-;4 mm, uneori chiar mai mari (ele cintarese cca 4—8 mg). Daca se intimpla ca ea sa fie printre primele care descoperd sursa de hrand, dacd deci este cercetasd, albina isi comunicd descoperirea Célotlalte albine surori apte pentru’ cules, Comportamentul acesta de comtunicare este $i el unul din cele mai interesante ale albinei si fiind Spectaculos este cunoscut chiar fn lumea nespecialigtilor sub numele de 18g@ansuri*. Cercetasa intoarsé la stup descrie pe fagure, urmarité de un Gere de recrute (sau novice), figuri geometrice circulare (dans circu- Tar — pentra a. indica surse aflate 1a maximum 100 m de stup) si semi- firculare (dans balansat, in forma de 8 — pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m), agitindu-si abdomenul Ja stinga sila dreapta, cu freevenji mal mare sau mai micd fn functie de abundenta nectarului Je sursa deserisa, Unghiul dintre diametrul pareurs al dansului balansat ‘si verticala fogurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta care Uneste siupul cu sursa si o alta care uneste stupul eu soarele in momen- tul respectiv. Completat de 0 componenta odorifera si alta _auditiva, Mansul albinci cctc in lumca animalolor cea moi cvoluaté modalitate de ©omuntcare inainte de gratul omenesc. J vieja albinei mai exista si posibilitatea altor atributii — acelea de paznic, de curdtitoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznic pa- truleazd in dreptul urdinisului, atacd si infeapA (infepatura cu venin a albinel este mortala intrusei) orice strainé care intentioneaz’ si pi- trunda in stup — cu exceptia cclor care, in toi de cules, au gusa pling ; atacl, diundtorii ce incearcd de asemenea pitrunderi in’ cuib. In caz cd exista crapaturi m peretii stupulut sau dacd urdinigul este prea larg des- chis pentru vremea de afara, albinele paznic blocheaza totul cu propo- lis — amestec de clei de pe ‘pom si ceara, substanta plastica gi de a Fare a coloniel, folosité in tot locul si in orice moment al anului, Albi- hele curijitoaré Indeparteazd de pe fundul stupului resturile de rziturd de faguri cdzute, care ar putea constitui cuib pentru numerosi ddund- tori. Ventilatoarele, am mai amintit de ele, pot fi vazute pe vreme foarte CAlduroasd la urdinis, batind din aripi intocmai unor minuscule ventil::- foare, agitind aerul si creind curentii atit de necesari desfasurérii in bune’ conditii a viefii in stup. Sanitarele, varietate de albine curititoare, pot fi urmérite c&rind — singure sau intovarisite cite dowd — fie o hoaté p&trunsd in stup si omorit prin intepare, fie cadavre de larve moarte de boala, Tot ele sint acelea care pot imobiliza prin ,zidire” cu propolis dusmani omorfi in interiorul stupului dar prea Voluminosi pentru a putea fi evacuati de ele. Diferitele activitéti nu se succed intr-o ordine ireversibilé, albina Je indeplinegte mai degrabi pe misura nevoilor ce apar in colonie decit pe masura avansarii ei in virsté. In functle de anotimp, se prea poate ca 6.albin’ s8 nici nu aiba ocazia si cladeasc’ fagure de~a Tungul celor 35 Bile cit este media de Vint fn sezonul activ, in timp ce 0 alie, dack apare spontan un cules intens, care solicité printre altele spatiu ‘supli- mentar pentru depozitare, s8 redevina cereasa desi este foarte in virsté. Indiferent de virsta, in aprecierile puterii Ja un moment dat @ co- Toniei sau a roiului se face distincjie intre albind acaperitoare si albind €ulegiitoare : totalitatea Iutratoarelor de stup, care aleStuiesc forfota Permonenté de pe suprafata fagurilor, si respectiv totalitatea albinelor de cimp — care lipsese in timpul zilet dar al cdror numér se presupune ocr, dupa amploarea cuibulut ya rezervelor. Uneor! spicultorul fara experienia persist in a intretine pe vatrl mat multe fgolonit de puteri modeste decit mat putine dar foarte puternice. Cursantul sir {ina ca numdrul eulegatoarelor in familie sporeste mu direct proportional cu. ma= 19ODIHNA sxe5ega) PATRULEAZA CURATA CELULELE : MANINCA POLEN INGRUESTE. PUET a ee sis CLADESTE ° 8 sei CAPACESTE CONDITIONEAZA POLEN PAZA a a ia 5 é ZBORURI DE ORENTARE CULES URMARESTE DANSURI i So GUUTT ate wou neve aN Tae TILE 1. #1 — Grate do agtittate siined « aibtnet Nvenoare de word (of. atichoneryaflet totale, ct mult mai rapid : din 10 mit de albine (edied 1 kilogram poe El sini culestoare; in aol "8 soi in 80 mul —"I0 ta, 40 mi — 20 mai, tar din 50 mit — $0 mil, Conclanie se impune de Ia sine. Catre sfirsitul sezonului, cAtre sfirsitul veri, culesurile devin mai ‘eresterea de puiet regreseazi. Se remarca in comportamentul de al coloniilor 0 accentuare a preferintei pentru nectar in defavoaren uli; se acumuleazd micrea pentru iarnd, In sfivsit, se creste ul- Generatie de albine, cele care vor ierna. Viaja acestor albine de ‘va fi lungé, de cam 4 luni. Este bine ca la cclozionarea lor toate le si toatd pregitirea spatiulai pentru iernare xh fi fost toreni- de gencratiile precedente, de albine de vard. Si astfel, ciclul viefi revine la punetul de plecare si continua. iafa coloniei de albine ___ Colonia de albine petrece un sezon activ — in java noastra cam Gertie pind in octombrie, si o perioadé de relativA inactivitate noiembrie pind in februarie. In aceste condifli, vara calendaristica pentru albine o permanent toamn’ : toate activitaile coloniei se ibreazd asupra procurarii de rezerve si acumulérii lor in faguri ‘SA amintim in accet moment ci pentru intrctincre gi deavoltarc, Befitru supravietuirea organismului coloniei, albina are nevoie de : Ger: ca orice insect, albina are nevoie de oxigen pentru asigu- ‘arderilor metabolice, tar din procesele de arderi rezult& bioxid de » cliberat prin respiratie in atmosfera din stup. Scbimburile Je Baze ale coloniei variazé volumetric si calitativ in functie de anctimp $i de amploarea activitatit din stup. Cirewlarea gerului in stup, printre mille de corpuri ce se misc pe fagurl, astfel Incit s4 ajungi la fiecare in guested picvumn yi la supiafaja celulelue cu puiet, se iealiavac’ prin ventilare. Balai de aripi cu mare frecven{é orientate uniter produc cu- rentii de ver necesar, pe misura volumului stupului, pe masura aglome- ratiei si pe _masura debitului de aer ce patrunde in stup prin urdiniy. Debitul la rindul sdu depinde de condiliile almosferice, de iusasi cos structia si starea stupului, precum gi de interventiile apicultorului, In sezon, indiferent de temperatura mediului ambient, in stup ea trebuie SA fie de 35°C: circulatia acrului serveste si mentinerii temperaturii constante ; ‘api: aceiasi curenti de aer asigura si cireularea in stup a umidi- tatil exisiente, previn stagnarea umiditatil si Lmplicit dezvoltarea unor mucegsiuri daundtoare cuibului, Thdiferent de condifiile extericare, in sezonill de crestere cuibul,albinclor are nevoie de o umiditate relativa de 75—80%/) ; ca si temperatura de 30°C, cx este absolut necesar’ dez~ voltarii puietului, prelucrérii nectarului $i evapordrii apei_ din el de cé- tre albine. In condifii de libertate (sAlbatice), albincle isi procura ape din riuri, balfi, roua, acumulari de plosie ; ea’ le poate fi oferita de om — in adapatoare sau, in caztiri de inchidere fortaté a stupului, in rama; glucide: majoritatea hranei albinei consta din substante dulei, fiind preferate cele cu continut ridicat de glucoz’ sisau fructoz’, za alharuri simple; zaharurile mai complexe, de tipul zaharozei, sint i ele consumate de albine dar utilizarea lor presupune scindarea’in zaharuri mai simple, usor asimilabile in organisme. Hrana dulce primara a al- binelor este nectarul florilor si/sau mana (substante dulei eliberate de purici gi pAduchi festosi de plante); in rest, albinele corceteaza orice alt fel de surse de glucide — fructe coapte gi rupte, siropuri, zahar ali- mentar sau industrial ete. Pentru a consuma toate aceste’ zaharuri, dsc nu sipt in forma lichida, albinele le dilueazd cu apa pentru a le fiuidifica, Mezervele de brand pentru iarnd si pentru perioadele lipsite de cules donstau in miere — brani exclusiv glucidied dai nu punem la sorateala. cantititile minare de_micraplemente, vitamine, inhibine, dias- ‘tnze, aminoacizii din polen si HMF-ul prezente in ea. Mierea este re- zultatul muncii intense @ luerdtoarelor culegitoare care aduc nectarul ‘in gus (pe parcursul drumului 11 supun unei predigesti), 11 depoziteaza Gieet se prin transferuri Gntermediate de albine din stup) in celulele faguvilor gi al celor de stup care il ,vintura® si il deshidrateaza pri sua. proces ingenios de aspirare si regurgitare repetatd in celule, il in- siminteazd cu cantitati minore de diastaze si acid formic (care favori- seas invertirea aabarurilor qi reepectiv frineasi fermentaren acestor2), pind in momentul clnd mierea este ,coapta™ sau ,maturd® continind nu- mai 16—200/) api Gn functie de zona climatica, de specia de nectar, de vasa de albine, de anotimp); la sfirsit ele acopera cclulele eu miere cu wun ehpdecl fin de ceard 5 roteine ; hrana albinei cuprinde si polen ; continutul. gréuncioru- ui de polen furnizeaza albinei hrand proteicd, aminoscicii mecesari de2- vollarii precum si vitemine si uleiuri esenfiele ce se transmit branei hale a wluiel — mlerea, Cregterea puietului depinde total de prezenta, tie abundenta si de calitatea polenulut ; pide : furnizate tot de poten ; microclemence ; furnizate de nectar, mana si polen. Orgenistuul sibinelur care vor lemma avunsulewa 0 cezerva de amine proprie, in corpul gras. Pe loculcuibului In care Isl de virgoste dezvoltarea ultima generatie de puiet a anului se contureaza viitorul spatiu de iernare. Temperatura scade de la 35° obligatorii la ma~ ximum 25°; in final, In periferia coloniei, strinsi in gliem, ea este chiar de numai 10°, Ghemul esto aledtuit din albine care au intrat in celulele goale, altele inghesuite in spafiile dintre faguri. Populatia se tneal- Zeste .. tremurind ; nivelul pind la care cresie temperatura este _m&- Strat ia periferia ghemrisi, In momentul eind In ,coajé” vemperatura scade sub 10° (cele cinci articole terminale ale antenelor lucratoarelor au pe ele organe sensibile Ja schimbiri de temperatura), prig consum de mieve ea este redresata — are loc un ,salt de inedlzire“ ‘In funcfie de cmperatura extelioara, de vint, de protectin fata de intemperii 31 de condifia insisi a colonici, in cursul iernArii au loc mai mult sau mai pu- {in freevent salturi de Incilzire. Cu cit ghemul de iemare se apropie mai mult de forma sfericl, cu atit mai scdizuté este cantitatea de hran& glucidica consumati, cu allt mal mari sansele de supraviejuire. Cu re~ zerve de hran& suficiente si bine plasate, colonia nu poate ingheta; dar dacd nu are destule, moare — de foame : aceasta este diferenta intreDEPUNERE ProPous (ane a fe STRUCTURI ALE CUBULL! (COCON!. FECALE, EXUMI Fly, 9 = Vieta cofontatt a siunutul, clrovle moteviele (ot. Michenes) organismul eoloniei si un animal cu rine cald. Rejativa inactivitete a coloniei din timpul iernif se datoreaza nu frigului ca atare ci faptulut 4 din cauza frigului albinele nu culeg polen : aceasti stopare a aportur lor de brand proteics, aminoacizi, lipide, este motivul Intreruperii pon- tei sis eresterii de poles In toaté perioada de iad atenjin apicultorului trebuie orientata nti numai pe supravegherea ritmului de consum a rezervelor de hran& ci si pe cerisirea stupului, Albincle bine slimentate, dup& cum am mai 23aratai, nu mor de frig oricit de mare este acesta, fnsti ventilatia imper- ect poate duce Ia. picire colonia. $i regimul apei in colonie este foarte important. Izolate din cauza vreinii reci, albinele isi ,fabric&™ singure apa, In acest sens, punga rectald @ fieclitel albine este o necesitate §i 0 condifie a iernarii in comun : glandele rectale _filtreazd din substantele reziduale ale digestiei apa chimie pura $i o redau organismulul. Numai astiel albinele reusesc sa utilizeze mierea si deci sa supravietuiasca, iar la reluavea activitatii de dezvoltare s4 ingrijeasc’ puietul. tindr. La sfirgitul lernii, sfirgit de ianuarie-inceput de februarie, pe cind colonia reuseste SA ridice din nou temperatura, o data cu cregterea lun- gimil zilei, ponta reincepe intens, Colonia trece acum printr-o periuad& fritid — nuimarul de albine care eclozioneaz& este inc& mic, iar al celor care nu se mai intore la stup dupa primul zbor de curdfenie poate fi foarte mare. Populatia de albine se reduce mult si daci vremea se stricl bruse capacitatea lor de Incilzire devine insuficienté — puietul poate muri, prin racire, nefiind acoperit de suficiente albine. In functie de tonditiile de vreme $i corelat cu infloritile, perioada de dezvoltare de primavard se instaleazd treptat sau bruse. Cam dupa inflorirea pomilor uctiferi, albinele tinere din generatia anului respect ajung 88 pre~ domine in stup. Incepe adevarata dezvoltare de primavard. Tn coloniile puternice, odaté cu primul cules mai important de nectar do la sfirsitul primaverii apare si instinetul de cladit. Pe dezvol- tarea glandelor ceriere se bazeazi — direct sau indirect — innoirea anualé a cuibulti de puiet, a fagurilor in care se crese noile generatil, precum si asigurarea fagurilor de cearé proaspatd pentru magazinele Se miere, Cam S—A can chiar 10 faguri este media de faguri cléditi ‘anual de o colonie. Dezvoltarea glandelor cerlere urmeazd 0 curba cit maxima in pelier timp de citeva zile pind la doud-trei s&iptimini in timpul culesului principal apoi urmind 0 c&dere. © dala cu ativitaten de cladit gi deci totodata ou activares visti vogetale se declangeazA $i pregitirea perioadei de reproducere : incep s& apara celule de trintori, De abundenta hranei depind in sezonul ac- tiv toate activitatile din siup si din afara acestuia, inclusiv reprodu- cerea. Tar dac& instinctul de cladit, exprimat in ‘suprafati de fagure constiuita intr-o anumita perioada (rama cldditoare) serveste apiculto~ rului pentru orientarea cu privire Ja starea coloniel, trebuie si amin- tim sic prezenta si abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezo- nulul poate constitu 0 orfentare cu privie Ia aprovizionarca cu polen 2 stupulut gi deci cu privire la eventuale interventii de ajutorare, Teta, sintetizate, principalele aprecieri care se pot face ‘Trintori prezenti in,colonie Polen adulti, pupe, Jarve, ou’ polenul este abundent adulfi, pupe, ou’ in ultimele 48 ore a avut loc 0 scd- dere a ofertei de polen aduiti albiuele au vat insuficient poten timp de cel putin 7 zile absenti deficient grava de polen timp de 2—4 saptamini. 24Primii trintori sint deci una din premisele reproduceri si inmul- sirii, Este cazul si deseriem fenomenul inmultirli coloniel : Koirea Cind ritmul pontei si al ecloziunilor depayeste rata mortalitatii cratoarelor, populatia creste constant — pind se utinge stadiul in care, fle datoritd unor factori sociali fie limitarii spafiului in stup, colonia se divide, In mod normal, diviziunea are loc primavera tirziu, int~-un mo- hicut de abandenté de hrand, Din punet de vedere biologic este explica- bil — colonia fica, roiul, urmeazd s& se instaleze, s& clddeascd noi faguri, sd seumuleze hrand si s& creasc& noi generafii de albine — totul, ina inte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lipsd de cules. Roiul este, practic, un grup de lucratoare ancxat uncl métei. Jer divizarea re- Mecta capacitatea coloniei mama de a produce métci, de a produce 1u- cratoare pentru roiul insasi, si respectlv materialele de constructie nece- sare: pentru cf roirea presupune o stagnare temporard a dezvoltarii, acurnularil, Practic, cam pe cind se cladese botcile, activitatea de cules a popu- lutie? scade albinele se ,Jenevese* — culegatoarele gasese cu greu al- bine de casa cdrora s& le predea proviziile aduse din cimp — dureazé mi- nute pind gasese albine care sa accepte nectarul. Deseorl situayla coin- cide si cu Un spatiu restrins de depozitare, deci cu o aglomeratie; este vorba de un mecanism regulator sau poate de o interactiune sociald de inare importan{a : aminind acceptarea hranei, albinele de cas demobili- yeaa culesul, Odata cu scéderea eategorica a’stiuxusui de brand in stup, doicile inceteazk s4 mai hrdneascd matea — acoasta oud din ce in ce mai putin pind la deloc si pierde din greutste, uneori este chiar inghs suité si amenintatl. Dar culegitoarele mu. venuntd lo activitatea de por care ins capita o alté destinatie — cautarea de adapost. Cerceta- sele, ele ‘si schimb’ comportamentul ; dansul lor pe faguri_ nu mal este asociat relatiilor de brand ci indieé pozitia nor posibile suporturi de fixare a roiulu. Roirea ca fenomen sesizabil de etre om incepe prin alergari si aumzete particulare — dansurl de desprindere — ule lucratoarelo: dansul este contaminant pentru lucratoarele contactate de o dansatoare, astfel neff la vin anumit moment dat o bund parte din populatia colo- niei, aflata la unison, pérdseste stupul ca roi, impreund cu matea ba. tink — cu aproximativ 1—2—3 ile inainte'de eclozionarea _ primet mnatei tinere. (Plecarea unui rol secundar nu mai poate fi, deci, atribuits aglomeratiei, chiar dac printre cauzele desprinderii | roiului primer aceasta ar juca un rol). Pin& la un prim loc de atetizae, nu cel defini- tiv, roiul pare a fi oarecum ,ghidat" de cercetase — singurul moment in viata albinelor cind are loc tun asemenea fenomen. Conizer oparentelor, roiul este 0 mach rie alhine hine organizata. Sint in el albine de toate virstele, chiar dacd proporfional sint mai multe tinere decit in stupul parintesc, In interioz, Janturi de albine Htirnind degajat unele de altele, lasd intre ele suficient spatiu pentru 2527,1:0-5:00 om 30-945 26, 1:35-3:00 28,11:00-12 a? ‘ pus 4 3:00 | Noros Ploios —\ Ploaie/ t i “4h ~~ f 29, 1:00-2:00, 29,12:30-100 Bh - 23, 200-300 ns B.300-400 30, 7:30-9:00 30, 900-540 * 2, 400-500 r 9:40 Plecare catre \ 4 | 4 ESE 200m ste indice yt potato alaturs wjetie mb! ato)circitlatia celorlalte. La suprafata, albinele mai in virsté formeazi 0 coaji densa, cam de trei albine grosime, cu 0 deschidere citre interio- rul mai degajat. Din forma aceasta, cercetasele continua s& caute in zond eventualele addposturi posibile. Ele descrit pe suprafata rotului dansuri aseminitoare celor de desprindere si unele asemanitoare celor care in alte conditii indicd surce de cules. Cele care gasesc locuri mai bune danseaza mai viguros si mai indelung. Practic, durata mare este 0 caracteristicd foarte importanté a dansului. Spre deosebire de culegi- toare, albinele acestea nu trebuie si se intrerupa pentru a aduee din cind in cind mostre de hrana. Dar, tot din cind in cind, si ele se mai in- tore lo leeul reepectiv, pe care dealtfel {I si marchearA cn emanatie a glandei Nasanov, care atrage albinele. Alitusi de elteva componente cunoscute ale comunicaril in xcire, unote importante, ramin nedeseifrate, Cunoseula ne este secventa de intimpliri dela irs dobsles se) teduce productia de feromon inhibitor in glandele mandibutrre ale Inlteli, Uberind astéel lucratonrele *4 cladeasca boiei ; scace promptitudines albi- Dolor la primires hranei, ceeace stimulewA 1a fostelo culegaioare eautazea de locurt Pentru culbérire ; apar dansurile de desprindere care, practic, au sensul de hai si fhergem*. (ef Michener) — cind rolul pirdseste stupul parintese i, din not Gina parasgpte tocul de, caiesm alinat Ta ageepterea elegeris amplaramsntutel dee Enitie, Necunoscutele (sau clteva din ele) : ee determing reduccrea oivelului se~ Grellel substaniei de mate. Ce doclangoaza incetarea hrdiniril mftcii de catre fu eritoare ? Maximum ce se poate baui in legiiura eu aceste aspecte se bazoa7d pe fScfiunea feremonilor, care, fed Indoiala au un rol important. si in comunicarea de seien Ei intervin In agunazea st stamillzarea tulului i jus) mAtelt de mater Gepiteind. esential, coedtunea accstula. Acidul trans-9 ceto 2decenoic, subsianta GePmated’ eave in ‘cuib inhiba eladivea boteilor, in roi — atrage lucréioarele, fara Sead a le reline, Acidul trans-9 fidraxi 2-decenoic, care in evib eompleteaza actiu- nea peiimulul, de inhibare 1a Iueratoare a elidiril botcilor sf a dervoltiril ovariene, O58 Gel care induce fixerea rolul gi tormares phemulut llulst Cu aunestec, deci (cei dol feromon! sint rispunzateri de coeziunea rolulwi), $i totus, stabilizarea aces {ia este in final determina: de oa treia substanté, neicentificsté, dar care (ex- Derimenial) se poste extrage din capete de matci. Ca\si in alle comporlamente, ale Eotonie! de albine, feromonii nu sint total (desi esenfiali) nici in roires dovada — fuvmates, sura de feromoni, este con care alege locu de I”semlare si api ye et Ge euiburire. (In condi experimentale airagerea, si fizarea roiului reuseyte, pe: fect cu un amestes de cel coi lecomonl de ratca ++ feromea Nasonov’ sintetie ; dar... mai aint necesare, tolusi, dansurile de desprindere '). ‘Tendinta la roire, insotita neaparat de prezenta indivizilor sexuati, esie un caracter ereditar, Dar exist si colonii care nu roiesc ; ele se mentin prin simpla erestere si inlocuire naturala periodic’ a matcilor Gonamennl se niimeste anecbalie). Apicultorul. care nu doreste inmu!~ firea albinelor roitoare trebule $A favorizeze si sa inmuljeasea artificial asemenea colonii (roire artificiald), Dimpotriva, apicultorul care prindy Si pastreazd tofi roii naturall asigura pernetuarea tendintei in stupina sa. Der, atentle, primul roi, rai primar, poate fi urmat de desprinderea din colonia-mama a altvia,’steundar, sia altuia, tertia!, uneori mergind pina la desfiintarea coloniei (vezi si paragraful ,jngrijirea roilor® (in teefia 7) In otupul pardoit do rol, din una din beteile olidite de albine th perioada premergatoare (de ,friguri"), eclozioneazi o now mated. Dupa eiteva zile, de reguli in virsté de 2—6 vile, ea face un zbor de Impere- ehere — cilre aga numite locurt ,de adunare a trintortlor*, aflate lacca 6-15 m inalime de la sol, fn aceste aglomerari de trintori, emana- fille de substanta sexatractanté atrag maseulii, dintre care cu citiva (masculii sint maturi sexual la virsta de 12—16 zile) matca se impere- cheaad ; de foarte multe ori repeti zborul de imperechere. La Inlour- cerea Ia stup, ea ined mai poarta ,semnul de imperechere“ — partea anterioara a organeler genitale mascule. DupA elteva zile incepe $4 oud (Atit semnul do imperechere cit si, mai sigur, inceputul pontei sint fo- losite de erescitorii de matci ca indicii ale imperecherii si deci ale apro- pierii_momentului optim pentru recoltarea mitcilor destinate vinz’rii sau introducerii in alte colonii ; in unele cresedtorii se foloseste ca. in diciu eapicirea une} suprefete uniforme si compacte de puiet de lucra- soar) Rolul si evolutia vietii sale ca tindr organism este o expresie clar’ 8 coeziunii populatiel albinelor melifere, reglat& prin actiunea umor me- canisme si substanfe specifice. Cert este c& numai urmirind un roi na~ tural si comportamentul stu, pringindw-1 gi instalindu-l intr-un stup, apicultorul poate spera cA va’ patrunde taina inmultirii naturale @ albi- nelor §i ¢& va putea stépini tehnica inmultirii artificiale. Este locul si enumerim pe scurt multitudinea de activitati si somportamente ale albine: iueratoare, Andivid si colonic V-ati fi putut agtepta a gisi in aceasta lectie din Manuat descrieri ale fiziologici diferitelor sisteme si aparate ale albinei, Deoarece acestes nu ar explica insd albina social cu care de fapt apicultorul vine in con- tact, ci numai albina ca individ (interesanta, faseinant&, dar care ca aatare nu poate trai), am preferat s& folosim spatiul disponibil pentru a incerca o prezentare a orgenismului social care locuieste stupul si care face obiectul cresterit de catre om: Din cunostinte elementare cde ordin general cursantul stie & nici hranitea, adied actul de inghitire a hranei, nici digestia propriu-zisé, nici excrefia nu sint legate de viata de grup. Ele se desfésoaré ca acte meeanice si ca procese de fiziologie celulara ale individalni. Dar in ciuda acestui adevr incontestabil, viata albinei melifere se scurteazh mult atunci cind in mod accidental sau experimental este obligata sé asea izolat. Viata de stip se realizenzh i se Sntretine prin comuniciri alimen- tare si hormonale intre indivizi — unilaterale §1 bilaterale. Intr-o colo- nie de albine cu populatie normal, prin schimburi de hrani 6 albine veugeso 8 comunice, in 2 ore, la 72% din culegtoare gi la 19% din el- binele de pe faguri ‘orice aliment-,mesaj* sau_alta substanté; in 24 ore mesajul este receptionat de 76% din culegitoare si respectiv 50% din casnice. $i concentratia zaharului din nectar sau din alta sursé de brand este comunicatd in stup tot pe aceasta cale. Temolinufa constitute principalul mijloc de transport al metabo. Usmului — foarte important pentru cunoasterea si infelegerca vietii din colonie— care se bazeard pe o cérculatie sociala. Ba transporta 0 bundparte din substentele cu rol de reglare a ceea ce in mod empiric, dar foarte apropiat ca semmificatie, se desemneazé cu numele de ,,constiinta stupulut™. Printre aceste substante sint secretii ale glandelor salivare (hipofaringiene gi mandibulare) precum si neurosecrefiile (vezi par. ,sis~ temul circulator"). Unul din cele mai interesante comportamente ale co- loniei de albine si anume, Inlocuirea miitell tn cazul pierderii sau inva- lidasit ei, se explica in bund masura prin interventia acestor secretit : de asemeni, si modul in care ,stiu* albinele s& ereasca matci din larve fate In celule de lucrétoate : dup 30 minute de la disparitia mateii din stup, lucratoarele devin nelinistite, iar dap& maximum 24 de ore cle deja transforma efteva cclule hexegonale, de Tuerdtoare, in care se sfl4 ‘ova sau larve tinere, in cclule cilindroide, verticale — ‘botci de salvare (Gore deosebire de botcile de roire si cele de fnlocuire linistita, care sint construite de la bun inccput ca atare, in prezenta métcii). Asistam ast- fel la unul din ccle mai extraordinare fenemene din colonie : diferen- Hlerea castelor femele, avind ca pornire organismul — genetic bipoten- tial al tinerei Jarve (vezi si Lecfia 8). Prineinalul factor el diferentierit emand dect de la mated, si_anume confinut fa substan de mawct, claboratd sl eliberata de glandele mandibulare ale aceste. (Componenia de baz4 a substanjel este acidul trans S-oxodecen 2-cie, feromon deju imenflonat). Cita ‘vreme substanta este pereepula de Tucrdtoare, —comportamentu) acestora este normal si din toste larvele femele ingrijite eclofioneaz’ lucratoare. Tg mameninl rind eantitatea le feromen seade sau dispare, fara a se intrerupe, {0 grilirea pulctulul de lucritoare se deblochearA instinctal cladirt botellor ; or. toc- fai dimensiunea, forma gi orientarea celulelor motiveaza 1a doiet ~moditicast ale ‘comportamentulul specific’ de alimentare. Tati cum: larva din celulé de luerStonre primeste In mod curent trel call ati de hrand _ ana albi-laptoasd, une franeparonta si alin galhona in Teoportie de 27973, Cea aloa este un amesiee de secrelie hipofuringiana si continut cin auss, Jar cea galbeni con{ine polen (aceasta din urm& component apare numai dup’ ce larva depigeste vireta de 21/2 alle). Larva de matca primesie in primele trei_zile exelusiy hrand alba, ulterior combinafle de componente alba sl transparenta tn Srupertie 1-1 (accata cote lotigaral de mated) ; oa primeste desi. proportional. ena multa brand mandibular decit Iacvele de lueritoare. Din manevraren componentei hhranei larvare doigile 0 ofer# in continuare pe cea corespuncaioare larvelor de 1- eratoare sau o modifica ‘pe a eelor din boiel orlentind asifel evolutia ocupanielor cdtte destinatia mated. Sueeceul este eonditionat insi de un element fundamental — Vissla leivel ; tmaximum trei zile. Odat& dopisité, organismul larvei femele nu mai tste bipotential ; in el se produe dela modificarl ireversibile, printre care reducerea rastled a numéculvi viltoszeler ovariole, (Deosebit ce important acest detallu, pen- tru eresedtorli de mite! preventi sau vil). In primele trei zile aspoctol st greuts ten larvelor celor doua caste evolueazh similar, dar cups aceast& virsti, nu numat SGhustea,atane, oferitavconsunmta le deuebeste, ci gl caulitates Vigilate de cave GH mai freovent deeit latvele de lucsatoare, Larvele “din botel manne’ mal sult (Gaptigocul de match are o concentrajie mai mare de zahdr, lar acesta are ro) faso- stimulant ; calltatea hranel, practic conceatratia ef in zahir, este percept de lar Ye cu ajutorul organelor de’ sim} aflate pe plesele bucale), si in final pupele din Bota ajung de doua ort mai grole deci: cole de Tucraioure. ala cousumulul de hrand regleazt la rindul ef actvitatea corpora allata, gi implicit eliberarea ce cdtre Ge a hermonulul juvenil ; in cantitate mare, acesta duce (Vedi par. ,sistemul elreu- lasnr) Ia diferenticrea castel tucrdtoare (InhibS dezvoltarea ovarian’ la larve), Ace- asi horman declanseazt dezvoltarea ovatiand la lueritcarele sdulte rimase fara mated (luerstoarele ouatoare in colonia bezmetica) — aceasta la numai 2 de ore 2e Ie disparitia matcl, 6 in absenia oullor sau a larvelor de maximum 9 zile; ins} absena puictului necipéclt Induce si ea — indirect, prin relajiile de hrand — dez~ Soltatea ovariana la lueratoare, Inca de 1a fnceputil dezvoltirii embrionare exist, 29‘gata imprimate, programe complicate — cle nu trebule decit si fle declansate de inu) sau mai mull factori externi printre care calitatea hranel, fotoperioads, glo- Mevaha Exemplul de mai sus ilustreazs rolul de declangator al calitafii hranel. La realizarea aceleiasi ,,constiinte* mai_sus mentionaté a stupului mai coneurd §1 simtul mirostlui — anume in recunoasterea albinelor dintr-un stup i a métcié stupului (intunericul din adipost face practic imposibila reeunoasterea vigualé, iar simtul awzului fiind foarte slab dezvoltat — nici sunetele nu pot servi ca indicatori sau semnale in. acest ‘scop). Chiar si imensa cantitate de comunicare presupus’ de declangarea dexvoltirii ovarione In ucritearele adulte orfane se realizeazi prin fero- moni a céror acjiune se exercita indirect — prin hemolimfa, asupra hormonilor juvenili, dar si direct — asupra receptorilor pentru gust si moi ales miros. ‘Se considera e& indicatorii olfactivi pot fi cuprinsi in doud cate- gorii de surse — surse interne (indicatori emanind de la insdsi albina), Si altele externe (indicatori provenind din mediu, din contacte cu ele- monte ale acestuia purtatoare de miros, de exemply, florile); nu se cu- huse deocamdati legaturi intre cole douk eategorii de indieatori pe care ai folosese albinele. Pe post de paznic la urdinis, albinele fac o discriminare sigura @ strdinelor de stup — pe care le resping prin atacuri agresive, In timp ce — dupa un seul contact antenal cu paznicul —, aolocatarele lor eu faccesul liber, Reactia fat de strSine variaza ca intensitate, ca acura- ‘eye, in funcjie de anctimp si de abundenta culesului : apirarea stupu- imi este intaritd in perioadele cu conditii propice furtisagului ‘Albinele nu fae deuscbire uumai inte albinele din otup # etrkine, Gi chiar intre surorile lor (filce ale aceleiasi matci) gi alte albine din Stup (clazionate fn stupul lor, dar din ova depuse de alt4 matc& in alt stup, si transferate ca atare, cu rama), Mai mult, isi deosebesc surorile Dune de semi-surori fiice ale weeleiant icici ca gi cle, dor eu tat diferit, Recunoasterea matcii de cétre albine se bazeazi pe mirosul secre~ jiei mandibulare component a ,,suisstanjei de mate’. Variata alcdtuire Chimicd a secrefiei permite si se banulascd valoarea de semnal social a unora din componentii acestela, cu actiune olfactic’. Indicator de recu- noastere, secretia (si deci mirosul el) are o determinanta genetied : mat- ile surori sint mai asemandtoare in aceesta privinié Intre ele decit cu cole netnrudite. Interesant, fn timpul roirii, lucratoarele stupulul se separé dup’ genotip: ca matea dintr-o anumita descendenja paterna pleacd prepon- erent lucrétoare surori bune ale ei, fn stup raminind preponderent lu- cratoare semi-surbri ale ei dar surori bune et 0 alté (posibila) mate’, soré a sa dar din altA descendent paterna( lucratoarele descendente din mam unicé si tati diferiti se constituie ca ,,patrilinii“). Steuetura genetica insagi a colontel este un tacivr oe ite: vine fm mecaniarut de recunoastere. Matelle imperechinsu-se multiplu si amestecul de sperm impli- fe duc Ia coexistenja mai multor patrilial, Ca urmare, compozitia geneticé @ popu- fajiet Ge Tuerdtoare se modified im cursul” vietii coloniel, in timp ce identitatea 30‘miteli se modifica numai cind intervine roires sau schimbarea Unistita, tn_con Gifille acestei structurl genetice potential achimbittoare, matea este recunoscwta © mal mare siguranla decit lucratoarele, pentru c& identitatea ei este mai constanta ; mironuile peovenind in media furnizeazh o modalitate eficienta de mentinere a Unui acelast indieator ulll in recunoasterea lucratoarelor ; iar indicator! de natura genetics detinuti de Iueratare furnizeasa.informajil importante utile in identifi- area mdtell (gi_a Inrvelor), Se banuleste ca exist’ presiun contradletoril ale selec- fel pentru Indieatorli de natura genetics si cei provenind din mediu, devreme ce [ned Tunefionsacd recuncagterea tovarayelor de stup indiferent de invudives gene- tice si altcer! o digesiminare fins, pe baza gradelor de inrudire. Apicultorul intervine freevent in colonie eu Iucrari care afecteaza sistemele de recunoastere ale albinel. La inlocuirea mateii, spre exem- plu, intr-un timp relativ scurt lucratoarele trebuie si asimileze nol ca- racieristici de reeunoastere a matcii. Ele trebuie sf tnvete identitatea nei matci total neinrudita lor si precedentei lor matci. O alté aseme- nea interventie : transferarea ramelor cu puiet, pentru egalizares pu- terii, duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre colo- niile respective dar pe de alté parte la rataciri intre stupi ingreunind sarcina albinelor paznici, In sfirsit, la unificarea coloniilor slabe inixe ele, sneresul metodei cu foaie de zidr se bazeezdi pe slabele forte de apa- rare ale respectivelor populatii; dar Ja unificdrile Ia care participa si o golonie puternicd, este preferabil ca mitcile initiale ale populatiei sé fi fost inrudite, In stup moi actioneosd o serie de oubstante, a cdror presenti gi efect erau pind nu demult ignorate sau numei banuite : substante ca si cele deja mentionate, dar care inc nu au fost identificate, izolate, emanind de la albine si la care albinele reactioneazd in grup (unele) sau lidividuel (altcle), Pain chimioreactiile eare au loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu aledtuiese extraordinara viata socialé a albinei. Unele sint substante yde interreactie” sau de familiarizare" (oumite generic epagine). Asemeni hormonilor juvenili si feromonilor Cunoscull, loale Contribute le ainguiaiea evesiunl: colomiet sau lx mar carea obiectelor care ii aparfin acesteia : (1) una din ele, foarte persis~ tent, are efect chiar i pentru cadavrele de albine, care ramin un timp atragitoare pentru tovardgele lor ; (2) 0 alta marcheazd spafiul (scorbura, stup, cused) in care cfteva albine au petrecut un timp de familiarizare grabind insusirea lui de catre colonie, Se pare ca cel putin parfial aceasté epaginl se confunda cu propolisul : (3) existenta unei alte poate fi demonstrata de orice apicultor cu ocazia cresterii de mate! — botcile artificiale introduse In colonia crescatoare, cu tinerele lurve deja cats vazate in cle, sint acceptate cu mai mult sau mai pufind rezerva in functie de starea coloniei ; daca ins& botcile sint tinute, goale, in prea- abil tn stup, procentul de acceptari este mult sporit. Constatarea repe- tts in practica a acestui adevar a dus la generalizaren pornirii creste- rilor de matei cu o introducere a botcilor goale timp de 24 ore in stup. ‘Nu este neaparat necesar contactul albinelor cu boteile acestea, ci. pur si simplu prezenta lor in presjmd ; (4) apicultorul cu o oarecare expe~ Henta si cu spirit de observajie constaté cd hranitoru! deja wuuzat este preferat unuia nou, dar nu utilizat in alta colonie! Este vorba de epaging, a 4-a in enumeraren noastré, care are rolul de respingere 31{cepulsind) pentru albine strdine, concomitent cu cel de recunoastere pentru albinele propriei colonii; (9) dacd rotim cu 180° stupul In ju- rul axului siu vertical, fr a-] deplasa, albinele culegitoare aterizea: ls intourcere tot la vechiul loc al urdinigului 3i merg apoi, pe jos, pind a cel now; ele urmeazé o pist& foarte precisé, Dupi 10—19 minute, atetizdtile au loc direct ye scindura de zbor in noua ei pozitie. Pista este trasata de albine cu 0 epaging, In afara epoginelor, se numér printre acesle substante familie repulsinelor, cea « inhibinelor, a substantelor de alarm, a substantelor de cules sia atractantilor, © repulsini a fost deja mentionata in exemplul cu hranitorul. Din acest exemplu trebuie relinut Taptul ca o aceeagi substanyd, ca sl ln ca zul sociohormonilor, are dubla capacitate — de familiarizare, intr-0 co~ onie, gi de respingere, in alta, Este un motiv tn plus pentru ca inainte de a interveni In Viafa coloniei s4 c&utém fnfelegerea profunda a tuturor comportamentelor ,normale* din stup. Fiecare reactie are 0 explicatie, care poate pentru moment scapd apicultorului, dar cu rubdere, spirit de ‘observatie $i cu studiu poate fi descifrata. Dintre substantele de alarmd ale coloniel, grupate ca atare pe bazs proprietitii comune de a provoca agitajie violenté urmata de regula de agresivitate, apicultorul vine in contact cu cea din venin (acetat de tzo- ami)) si cu cea din secretia glandelor mandibulare (2-heptanona). Ati Temareat deja c& dund ce o albind ¥-a intepat, imediat se reped multe allele $i injeapd in aceeasi zona a pielii? Fenomenul se datoreaza ema- natici de substantd de alarm care se scurge de-a lungul acului infipt fn piele, sau pur 5i simplu aruncata in juru-le de albinele agitate. Glandele mandibulare ale métcii minuiti brutal sau inghemuits de lucritoarcle intre care a fost introdusi elibereazi 0 secrejie carc, lajunsi pe tegumentul luorftoarelor din jurul ei induce, 1a celelalte lu- critoare, 0 atitudine agresiva. Este un alt exemplu de multipla capaci- Tate a unui fernmon* pe de o parte atractant pentru albinele din suits, pe de alta — feromon de stress si alarm. ‘Alectinele sau substantele de cules sint 0 categorie de feromont de natura necunoscuta, care au rolul de a permanentiza pe toaté du- rata infloririi legatura’floare-albina. Este posibil ca cle si fie im leg’- tur si cu indicatorii de recunoastere, Albinele melifere fac parte din : Regnil; Animalia (viefuitosre monocelulare si pluricelulare. cu mod specific predominant de hranire pe bara regnului vegetal). Subregnul: Nevertebrata (animale f&ra coloan’ vertebrald si fara ‘schelet os0s intern). Tncrengitura: Artropoda (enimalc novertebrate cu picieare avii- culate). icrenglitura Mandibulata (artropode cu mandibule)Clasa ; Insecta (artropode cu corpul aleatuit din trei segmente dis- dinete : cap, torace, abdomen), Subclasa : Pterigota (inscete care prezinti pe segmentcle toraciee 2 $i 3 doua perechi de aripi), Ordinal : Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase), Subordinul : Apocrita (himenoptere la care legatura dintre torace yi abdomen se face printr-o portiune ingusti numita petiol). Grupul : Aculeata (insecte cu ac). Suprafamilia: Apoidea (insecte care-si hranese progenitura cu en si nectar floral). ae we Familia: Apidae Subfaniilia : Apinae (insecte constructoare de cuiburi si care pre- 8 Ia a IlT-a pereche de picioare un aparat pentru colectat_polen). Tribul: Apini Genut: Apis (albine care trfiese in colonii permanente 3i mono- ne — at o singur& fomel’ on arganelo rapmndiicstaare dexvaltate ca pabile s& asigure perpetuarea, corpul acoperit cu peri rari si scurti) Specia dorsata (albina indian& uriasd, cladeste un singur fagure prins de stinei sau de ramurile diferitor arbori ; este cea mal mare albind ; rés- pindita in India, sudul Chinei, arhipeleagul indonezian gi Filipine) ; florea (albina indiana pitied, cea mai mica albin& cunoscuta, cla- deste Un singur fagure foarte mie pring de ramurile copacilor ; réspin- dita fn India, Malaezia, Jawa si Borneo) ; cerana (cunoscuté $1 sub numele de albina indian obisnuita, cui- bul este format in eavititi si cuprinde mai multi faguri; raspindita in Tudia, Chine, Japonia, Indoneria, Jawa, Borneo, Sumatra si URS. Extremal Orient) meltifica (albina meliferd, cea mai cunoscutd si cea mai raspindita albind, exploataté de om pentru calitatile sale productive ; cuib format in cavitafi inchise, pe mai multi faguri, cu un numar mare de indivi. Venumirea speciei, mellifera", a fost ‘dat’ de Linné in anul 1758 si schimbat& ulterior’ (1761), de seelasi, tn ,mellifica. Forma a dova este cea corectl, ea precizind faptul cA’ albina mu aduce miere ci o face. In cadrul speciei, cu imens& raspindire in Lumea Veche (Europa, Africa si Asia), se delimiteazd trei mari grupuri de rase. Grupul de albine mediteranean-oecidental Albina brund europeand este raspindité in toaté Europa centrald si nordic’ cu preponderenfé in Franta, Marea Britanie, Olanda si nordul Germaniel. Cerectarile biometsiee au demonstrat c& este una gi acenast rasé cu Apis mellifica lehzent $i Apis mellifica silvarum. Si-a format principalele insugiri morfologice si productive de-a lungul timpului rintr-o perfecti ‘adaptare la condifiile bioclimatice In care s-a dezvol- 33tat. Propolizews’ excesiv, este foarte agresiva, agitatd pe faguri, si cu Inelinatit spre roire, daforita carul fapt familiile nu ating niciodat’ puter! prea mari. Valorificd foarte bine culesurile, dar este putin rezis- fenld la boli i Ja atacuri de paraziti. Un studiu mai amanuntit 0 apro~ pie mai mult de rasele de albine din grupul african (Apis mellifica in Termissa), Principalele sale insugiri si caractere s-au_fixat in decursul tinei indelungate perioade de dezvoltare autonome in vestul | Europe (peninsula Ibericd si sudul Frantei). Este apropiatd oarecum de rasele Ge albine din grupul african (Apis mellifica intermissa). Albina aceasta este mare, dar trompa este micd; este irascibild, foarte agitatA pe fa- gurl, variahil agresivA, destul de ‘roitoare, dar productiva $i rezistenti {a jemare In conditiile unor ierni lungi. Caracteristic, dezvoltarea tami- liei este relativ inceat& i nu ajunge decit la 9 putere medie, care ins se mentine timp indelungat. Din aceasté cauzi nu valorifici bine cule- Surile timpurli, dar le valorificd perfect pe cele tirzii manifestind un in- stinct de acumulare deosebit. Cuprinde o singurd rasa: Apis meltifica mellifica, cu foarte multe populatit. Grupul de albine africane [Atbinele cuprinse In aces, yrup se cacacterizenri prints o talie mal mic& cu Insusiri biologice specifice dia care amintim ; roire puternic& si Frascibilitate accentuata, Rasele africane tralesc in areale delimitate de ‘bariere climatice, fapt ce determina variatil si deosebiri mari Intre ele. Se individvalizesza 12 ase, dintre care rei Meatificate de eusind, ‘mellifica unicolor (cunoscut& si sub numele de albina de Mada- gascar, fiind raspindita numai in aceasti insulé, Prezinti un corp de Gimendiun! mie. Tnenficient stndiata) : mellifica intermissa (rispindita in Africa de Nord, Se pare c& face Jegatura. cu albina europeand, cu care se aseamind ca marime copo- ral. PropolizeazA excesiv) ; mellifica adlunsoni (cunoscuté gi sub numele de albina galbené africana este réspindita in zona central a Africii. Foarte bine adaptata condifiilor de mediu. Corpul este mic. Roieste foarte mult si este foarte rest ‘mellifica lamarckié (cunoscuti sub numele de albina egipteand, este $i ea socotitd o rus de trecere intre albina africand si cea euro- peng, Are corpul mic cui abdomenvl dotat cu peri desi albiciosi dispusi in benzi late, Iraseibila i roitoare. Prezinté ip afora mteli normale matei producitoare numai de trintori, Nu propolizeazd, nu formeay hem Ge lernare, c&pacesle umed mierea. Se comport foarte bine in Stupi sistematici dind familii puternice. Incrucigata eu rase europene da produsi valorosi) 5 mellifica capensis (dupa aspect nu se deosebeste cu nimic de al- bina curopeand, prezint& ins o serie de insusiri biologice care 0 deose- 34