Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Jules Michelet

    Uploaded by

    Por Miruna
    21 views4 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    21 views4 pages

    Jules Michelet

    Uploaded by

    Por Miruna

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    Wl ROMANIA Popoare din Occident, cultivand de-atat de ind lungata vreme, departe de barbarie, artele Pacil, va oa pururea © recunoscitoare amintire nafiuilor orientale: asezate la hotarele Europei, v-au ocrotit si v-au adipostit de revairsarea tatarilor, de armiile tur- cesti [...]; nu uitafi tot ceea ce-i datorati Ungariei, Polonici, nefericitei Romanii. __ Popoarele acestea au oprit adeseori in loc barbari, a harfuit mereu. invinse chiar si tot va erau de folos, tocind furia dusmanilor lui Dumnezeu prin suferinfele ce le-ndurau, Cum on sa numesc Roménia, pe valahi si pe moldoveni, dack nu nafiune sacrificati? Ungaria, aan ae cel pufin de faima suferinjelor ; i ‘unat pe tot piméntul. Popoarele din josul Dunarii abia dacd au starnit interesul Europei. 468 Polonia Opt milioane de oameni de-aceeasi limba, de- ceeasi rasi, una din marile nafiuni ale lumii trecea at . neobservata! De c ior; aflai in bataia valurilor unei méri furioase, aled- ‘ti din nenumiarate popoare, stipanii schimbandu-se e? intr-asta sti chiar raul nefericirii it iy oboseau ochii celui ce-i urmarea, tulburandu-i privirea cu aparenta lor mobilitate. Contemplindu-le istoria te simfi ametit, asemenea calatorului care, stand pe malul Dunarii si privindu-i curgerea tumultoasé, ar dori sa destuseasca, si prinda, si numere fiece val re- virsandu-se peste alt val, apoi ostenit, descurajat, si-ar intoarce privirea, deplangandu-si zadamica sfortare. Valurile de pe fata apei se schimbi ne-ncetat, dar nu si adancul. Romania — de la Traian si pana in zilele noastre — a ramas credincioasa ei insasi, statornica in geniul siu primitiv. Popor nascut pentru 4 suferi, natura la inzestrat cu dowd daruri ce-1 fac s& dainui rabdarea, mladierea — faicdnd laoalta ca, desi inge- muncheat, si-si inalfe necontenit fruntea. Nu asemuifi cu drumurile aceasta fara cu monumentele romane, insul. Ci mai curand cu re- eteme ce-i brizdeazi cupri du aa digurilor zistenta, cu trainica si mladioasa rezisten| 469 Scanned with CamScanner de fasine care infrunta oceanul, fost, le-ar fi smuls, din granit daca ar f Fondul acestei rezistenje nu sta in sumbra accep. tare a réului, in tristul fanatism de Peste celailalt mal al Dunarii, acea moarte a inimii care a sterilizat lumea intr-un principiu viu, dragostea indaratnicd pentru trecut musulmana: nu, ci , induiosetoare iubire fata de patria cea nefericiti pe care, cu cat o iubesti mai mult, cu-atét mai chinuiti e. Romanul n-o pardseste nicio- dati decat pentru a se intoarce la dnu-i. Pastreaza nestirbit tot ceea ce i-au lasat strabunii portul, mora- v ile, limba si mai cu seama marele lor nume de romani! Noblete preabine dovedita. Limba lor ¢ intra totul latina'., Laboriosul geniu al rabdatoarelor legiuni care-au impanzit lumea cu lucrarile lor supraviefuieste in aceasta mare colonic a imperiului. Colonul italian S-a cisitorit cu fiica si cu sora dunareanului; dar ele- mentul dintai ¢ cel predominant in acest amestec. Dacd mpede ci romnii sunt frafii Italiei si ai Franfei. © uimitoare © faptul ci multe din lunile calendanului valah au nume analoage celor din calendarul nostru republican. M: ei florar; octombrie brumdrel, adic& bramar cel ¢, brumar, adicd brumar cel mare (n.a.). vantul, furia ungureasca, are in schimb are a . e na mu antice. O spune o sscckiiadeRvunilol gndaratnicia legiunil ; im demni de Roma): Da, pe vata statornicia, cxpresic romaneasc ( te! moarte Suferin af i mai -au zguduit violentele schimbari_ mat ales care i-au zgudi it cAtusi de putin poeziei sale si ele neinchipuite ale acestui popor, asprele si ingad soarta n-au Inga uti i infloreasc’. Privitor la art, a zimislit suspine, melodii i i orice popor de duioase, de un farmec intristator. Pope origine italiana, ¢ sensibil la culoare. Bisericile, in osebi la romAnii transilvaneni, sunt toate zugravite de mana mesterilor farani. Paturile le sunt de-asemenca Zugravite; precum gi geile si jugul vitelor. Lada pe care fata o aduce-n zestre, sumanul pe care singura si-l impodobeste vadesc in motivele lor ornamentale aseminarea cea mai izbitoare cu vechile mozalcurt Tomane. Dansurile sunt de asemeni romane, dupt ae jocurile sunt cele din antichitate. E un popor a cu usurinfé in exprimare si care vorbeste de mi a i ultivat; Nicio diferenta de limbaj intre faran $! omul ci 1 jn romana in original. - Scanned with CamScanner la drept vorbind, e ca in Italia — nu exig rind 3 Popor de sau, pentru cine susfine cu orice pret cleganfa si distinctia se afl mai cu sea dintre prietenii_ mei, ch exista, ma la fara. Unul nascut francez, iubindu-i din cétusi de putin suspect de pirtinire faja de valahi, giisea la ci (mai ales la cei transil ceva amintind de pastorii lui Vergiliu, Moravurile sunt foarte usuratice, masura. inima pe unguri, Ivaineni) » poate chiar peste Cel pujin asa stau Iucrurile in orase, mai ales in capitale ~ unde predoming corupfia a fel de fel de striini. In afari de aceasta, nici ca se afl popor mai bun, mai indatoritor, neplan: gindu-se vreodata si mul- jumindu-fi mereu, orice-ai fi ficut pentru ci. Blan- dejea, gingiisia inimii valahe iese la iveal: 4 in limba lor, pling de diminutive dragalase, mangaietoare. Trisaturi ce se fac insa si mai Simfite in actele si viata lor de toa- te zilele. Se sivarsesc deosebit de putine omoruri in Romania, iar pedeapsa cu moarteaa putut fi desfiingata de multi vreme. $i niciodati — Vigoare — n-a putut fi gasi rului; erau chemafi straini. atata vreme cat a fost in caldu in randurile popo- Plicuta lor ospitalitate toreaza strainul, timpina, cauti, inda- in multe finuturi valahe exista 472 inea drumului rul obicei de-a se pune la marginea migcito ine A pentru pline cu apa pent ‘ ; aceasta. O femeie frumoasa, care a i cilatorul ce-ar putea trece. vase Intraqi in_colib - 4 da bund ziua cu iese in intampinare, va di b 4 iese in intimpi toarce, Va i fermeciitoarea ci limba striveche. Lasi eines, se osteneste, va primeste asa cum ‘ = © fiicd sau 0 sora intampindndul pe fratele : drag intors acasi. Da fuga la fantind si, dupa ve

    You might also like