OBSERVATIL ANTROPOLOGICE ASUPRA MATERIALULUI OSTEOLOGIC UMAN DE LA TRIFESTI (JUD. IASI), DATIND DIN PERIOADA FEUDALA TIMPURIE (SECOLELE XIII-XIV E.N.) DE DAN BOTEZATU, PETRU CANTEMIR si GEORGETA MIU Introducere, Sipiturile in necropola feudalé de la Trifesti (jud. Iasi), au inceput in anul 1959, sub conducerea Tui Jon Tonifa * de la Institutul de Istorie si Arheologie ,,A. D. Xenopol” din Iasi, ele avind un caracter de salvare. Cu aceasti ocazie, au fost scoase la ivealii un numir de 22 schelete, care au fost studiate de unul dintre not in 1970 (5). Ulterior, in anul 1981, sApiturile au fost reluate sub con- ducerea lui Victor Spinei *, arheolog de la acelagi institut iescan, descoperindu-se inci 62 de morminte de inhumafie, Cum ambele sipdturi au fost executate in_acclasi perimetra si cum datarea mormintelor (ficuta de cei doi autori ai sépaturitor arheologice) aparfine accleiasi epociistorice (secolele XTII—XIV €.m,), ne-am propus ca in aceast& lucrare si studiem intregul material osteologic, printr-o caracterizare antropologici de ordin populational, care si ne permita unele concluzii mai largi asupra populafiei care a trlit in aceasti perioada. ‘Amintim aici ca cercetari antropologice asupra unor materiale osteotogice provenind din perioada feudala timpurie au mai fost execatate in anii anteriori, dar ele sint prea pufine pentru schifa de ans blu a structurii antropologice a populafiei romAnesti din acele timpuri. Pentru Moldova consemnim cercetirile asupra seriilor de schelete din secolcle XTII—XIV de la Doina (11) si Trifesti, cea de la Piatra Neamf-Bitca Doamnet (3) din secolul al XilLlea, cca de la Hudam {2) din secolele XILF-XV si cea de la Traian (12) din secolul al XVI-lea. Pentra Cimpia Dunarit (Dobrogea, Muntenia si Oltenia) vom aminti lucrarile referitoare la populafiile de la Garvan-Dinogetia (9) din secolele X—XIL, Coconi (4) din secolele XIV—XV, Zimnicea () din secolele XIV, Verbicioara (10) din secolele XII—XIV, Turnu-Severin (14) din secolele XII — XVI gi Striulesti (15) din. secolele XIV—XV. In Transilvania, cercetarile sint-mai sumare, ele fiind reprezentate doar prin seriile de la Cuhea (16) din secolul al XiV-lea, Alba Iulia (6) din secolele X—XII si Giulesti (15) din secolele XIV—XIX. Tat de ce considerim ci prezentul studiu vine si completeze si si contureze acest tablou cu date antropologice noi asupra particularitiilor antropologice ale populafilor care au triit In perioada feudal timpurie pe teritoriul farii noastre. Materia si tebmcle de nora Material ostelogic avut a dispvite este format din 87 schelete sau resturi de schelete inhumate, provenind din 84 morminte (mormintele nr. 30 si nz. 40, descoperite in anul 1981, confin cite 3 si, respectiv, 2 schelete). Din cauza gradului avansat de deteriorare a multor schelete, in timpul sederii in solul acid, si din cauza numarului foarte mare de copii decedafi sub 14 ani (peste 52% din numarul intregii_ popula ‘nu au putut fi recuperate pentru studiu biometric si morfologic decit un numar de 33 schele tul scheletelor de copii si adolescenfi fiind folosite doar pentru studiul paleodemografic. (© Autor mottumese spe aceasts enle pentru materiatol osteologie pus la dispezifie de etre autor sipsturior sf pentre informatie funiaat. Arbeologia Moliovi, X1, 1987TABELUL 1 Lista scheltlor provnte- din spsturie efctate in saul 1981 i neropla de Taleo principle carats Entopatnee else vinta | tedcte | tndnte | toda | taaee | stat | agnor whlke| Se roe | oe | tees | Tate Liar [ian | Rae 1 > cum | — - : : - ~ 2 renin | wot |= woe | sis | mm ) ae | ea 3 : saa | = : 2 : 8 “ 2 | reminin | go-spa |= = 7 = Pa = 3 [eon | Soha |= : = = a = jim | icgin |= 7 = 5 = § |imein | Bo3S% | ass | ate | ais ° : 3 |Romn | Socapay | E “ a = 3 3 scan | ot 7 = = = 2 3 oo éim | = = = 2 = = t 3 a 7 = . Z 2 Feminin. 40 ani - - - | - 160, - 5 : ee = = = . : Ho [reninn | ooain | > 7 : = . = 8 : feat | 7 = : . = 16 | Fenian Bat | 74 ss | go | me | ae x [Soman | as Span | 7 Sm | Bo) Be | i : i ? a | e 2 : 7 3 | renin ? ra | ot 7 . 7 = = % s7 | ogi | = 7 . 7 = . x ; oe = 7 . . . |main| a8 th sis | iw | si | 1 | sine 3% | Mae | dacae ta ja | Gos | ate | IB = H [rms | drain | pan | ste | Ho | mas | ie | onser Bo [meee | Soman | tie | dae | Soe] se | Some ie | Rum? : u ce 7 : : : z . 3 =} . 2 Sic: a } eFan | = 7 . 7 = . S } eae | = = 7 = = 3 [asco | osam |X : : = : Ba | faa |= S 7 _ Bef} as 7 = = = Mt Masculin 40 ani 5433 57,69 80,0 ist | nee a | MSSaS alae 7 7 a i e 3 : 7 = = * S x : am] of ue | 3 [mast | asad | = = ws = % : som | t = 7 a | = = xy 2 Sani - - - - | — BS | rman | go-san | sce : |e 3% [fone | 8cday |S : 7 = | : a | be Ban | : = 7 8 = $3 |" san |S : =| = 3 . s ; 23m ft ao] = _ . 2 ; bel || = = | = = = : $ : aan | ot : . : = = 8 [aaeain | 283 | : 7 = a : $ ima | Saati 7 7 = 8 = & ; eat |e : 7 . = $ ; | . = = |: : B | veona | waar | sae | saw | soo | ate | = Janeo 8 ; to | . “ a = = * ; Sant = = = Se = S| renin | oan |= ie rr — 2 ; fan | > = = 7 2 : B | mace | sseotn | = = : ve |» . x ; fen | : = ae . 3 | atwcate es : . = |= : % [Meus | waa |= = = |. : s ; ten 7 | = . 3 | masta | 20-238 2u fT = = = 6 = 3 [eee | Sah | aie | ser | dss | ose] 13 | ance & |i, | open | a we fe | E st | Fema 2B ras | sios | go | ann | it a |R Bai | a . e ie “ *) San folosit urmitonrele prescurtiri: D = diver; Ao alpin; M = mediteranoid ; 0 = esteuropid; 1's. = protors ropoid () m= eatactere domitante: DOBSERVATIE ANTROPOLOGICE o Studiul antropometric gi conformativ al fiecirui schelet s-a realizat dup tehnicile elaborate de R. Martin gi K. Saller (8), pentru evaluarea dimensiunilor utilizindu-se noile sciri dimorfice ale Tui VP. Alexeev gi G. F. Debe} (1), 1a evaluarea indicilor folosindu-se seirile unitare clasice. Pentru ca- racterizarea somatoscopic& $1 tipologicx ne-am ghidat dupi metodele si seizile lui P. Broca, J. We- ninger, E. von Eickstedt (7) si G. Oliver (3) Caracteristic:. paleodemografice, Caracterul necomplet si deteriorat al acestei serii de schelete, ne-a impiedicat s& stabilim sexul la tofi subiecfii, in special la copii, dar virsta a putut fi apreciatd in mare, Ia Intregul lot avut la dispozitie. In tabelul If am redat distribufia pe sexe gi virste a. scheletelor din aceasti. serie, TABELUL 1 ‘Repattijia scheletelor de ta Trifepti dup vinste gi sexe Seral Inaas 1 0=7, | ie = oe a | Daca analizim datele inscrise in acest tabel, constatm in primul rind prezenfa unui numar foarte mare de schelete de copii, atit la virsta mici (infans 1=27,58%) cit si de virst ceva mai mare (infans 25,28%), numérul lor reprezentind luafi impreuni cu adolescenfii, 62,06% din intreaga populatie, cifrd extrem de ridicata si nemaintilnita la niei una din_serille studiate pind fn prezent. Pentru exp carea acestui fapt, ne punem intrebarea daci nu cumva, in cadrul colectivititit feudale de la Trifest, izbucnise 0 puternica epidemic, care a afectat cel mai ‘grav virstele infantile, sau daci condifille de trai precare nu au favorizat 0 mortalitate la copii, mai mare ca la alte populafii. in sprijinul acestei ain, wm ipoteze putind veni si inventaral funerar extrem de sircicios git incurs sipiturilor ar heologice, in al doilea rind, rezulti ci 37,93% din populatie ajunsese la virsta cel pufin adulté, dar 20,69% nu au mai trecut de aceasti virsti, 16,09% au decedat fara si ajunga vista batrinefii si doar un infim procent de 1,15% (adica un singur individ) a trecut de acest prag. Din punctul de vedere al repartitiei pe sexe, inregistrim un perfect echilibra intre cele dowd sexe (22.99%), acest echilibru menfinindu-se aproape constant in cadrul celor trei mari categorii de virsti adolescenfa, adult si maturd. In tabelul ITT am inscris mortalitatea populafiei de la Trifesti, unde se poate urmari_procentajul de supraviefuitori, probabilitatea morfii si. speranta de viafa, calculatd din 5. in 5 ani, pentru intreaga serie gi pentru seriile de barbafi si feniei care au depasit virsta de 20 d: ani. Se constata ci valoarea speraei de viata nastere a acestl popula este foarte scizua i dact ocomparim cu datele bjinute pentru alte serii moldovene, mai mult sau mai pufin contemporane (Tabelul IV), observim ci aceasta este cea mai scizuti dintre ele, De asemenea, constatim ca speranta de viafi la seria feminind este cu aproape doi ani mai mick decit cea a birbafilor, incepind cu virsta de 20 de ani gi se mentine sub valorile masculine pind la 30—34 ani, cind valorile devin egale, dup aceasta virst’ situafia inversindu-se in favoarea femeilor. Etapa de viat cea mai favorizati la aceasti populatie este cea intre 30—40 ani, cind ambele sexe prezinté speranta de viafa cea mai ridicati aceasta inseamna c& perioada cea mai criticd era cea adult {intre 20-30 ani) si ci, depasindu-se aceast perioads, indivizii maturi aveau ganse de supraviefuire mai mari decit acels cu 10 ani in uma. Comparind speranfa de viaf& la nastere, Ia virsta de 20 de ani (separat pentru fiecare sex) si 1 mortalitatii la copii intre 0—14 ani gi adolescenfi, Ia populafia feudal dela Trifesti sila alte moldovene din acceasi perioadi sau din perioade apropiate, observiim ca seria de la’ Trifesti prezintd valorile cele mai scdzute pentru speranta de viaf’ gi cele mai mari in privina mortalitati copiilor si adolescenfilor, datele cele mai apropiate de acestea revenind serici de la Hudum, situati si ea tot in Partea de nord-est a Moldovel,Mortahtatea #1 speranja de via}A la populaid feudald din Trfeti Clara. de x ©» D BOTEZATU, P. CANTEMIR, G. TU [cece] ‘mort e) Speranta deviate on) :_ | a on 4 Seria tntreags 100,00 0.1264 18.88, 5-9 7.36 0.3290 1623 = saa 01960 193 S19 3 1982 67 20-24 3 1523 25229 1300 50-34 1730 35-30 bar foo oat B8 3.37 $0-34 a7 55-30 535, one 290 20-24 {1623 25.00 25-20 | 1383 2500 fon | t30 e 33-30 | 1230 623 fonts 893 875 Bo 595 625 Son3e 38 633 35-30 230 250 eon6s Z S 20-24 100.0 14.46 2a 25-29 70.39 ar deat 50-34 a8 30 3.88 35-38 3330 13.00, 338 on an 1250 538 Bo 2334 10100 338 Soo 1166 730 Sas 35-39 1178 499, 388 6064 388 230 338 TABELUL IV ‘Valorie inoptice ale sperantside via smortalltii ino serie de populeti fendate din Moldova (%) prance vats | Tose dom | iain Tang Pinot | ee Rte | ae RP | ee GH |e \ i ta nagere [2s | E'S psc ee | Oe 13 2p 0 fat B35 na orm Sp se a3 senate Sten Be a | Caracteristicile paleoantropologice ale regiunii cefalofaciale si ale scheletului postcranian. Prezentul studiu cuprinde date antropometrice (dimensiuni si indici) pentru neurocraniu, craniul facial si scheletul postcranian, precum si date morfologice atit pentru materialul osteologic ce s-a pretat la restaurare, Git si pentra ficcare piesé osoasi separatd. Parametrii statistici pentru principalele dimensiuni gi indict analizafi sint prezenfi in tabelul V.s OBSERVATU ANTROPOLOGICE on TABELUL V Media principalelor dimensiwai sf indict ceflo-faciall pe sexe yi seri sintticd a scheletelor de la Trifett hati Femel ria intre ne | Caracterut wisi ineatinn ['y [xine] x | @ | x [atm om [0 | wlatnmn] ae | 0 1 | Gop 4 | tsi teen | se 151) 1479 8 | Eoito 3| art a) ta | gam ta) Holts 5 | Ree 8] oes 33's 13) oi B58 1 | Coo §] 15-23, 108-29 13] 10823) 30 2 | Aatast 4 6= or ti | tora) the | hee 3] ist ; Bai 7) 129) B30 2 | Pee 5) aaa 113 {oat | tos 13) tae 4% | ayy 4) 0-14 13) i] tao ia] ta 2 | Rae 3] to" 109) tos 3 | tot 13) tos 73 # | Ne 3] ane fi 128 | 3) "somes “as 73 at | ace 3] Se 4 sae | 13 ‘026 2 | Ing evict | 3] So x B Rs He | abe 3} 23-30 | 262 2a) 2 B 30 53 | Sine 3] f6n35 3i 8 ‘0 @ | ors i) “oo cH 7 82 © | Eamon, | 2| 840 | aot | 1 ol ‘ 0 3 | ketdar 3) moss 2) 4 iss & | Goro ay seo : 95) "9290 | Site | is 347 & | Seine mana | 8] 8279 ; ay est | | sis Tadict 6, | tu te ie trent ° — 2 0, | Brie ni. ent 3} iat | 20 70 | Fat som vert 3 is2 | 7 Taig ram. vente | 9 2 Indie esate | 4) 7 fy Ttee tween | 3] 2 ; 2 2 |X poriotesi | 4 i ® 1 Baer tons: | 2 ; 9 5 TE poristr-te | 3 ia | u Efeonate | 6 8 E froma poe. | $) 33 | 3 Lecape. | 3 * h Kfieatt | 4 ] * Ctecat ewe | 4 333 3 u T oniter 3 B I aval 3 8 E painted i 2 1 eeoperietat | 4 3 1 tment tans] 3 1 Sem man | 8 3 Tram | ak Craniul neural. Diametrele orizontale ale neurocrani masculine mijlocii, atit pentra dimensiunea longitudinala (179,5 mm) cit si'pentru cea transversald (141,7 mm), raportul Tor dind un {indice cranian de tip mezocran accentuat (79,0). La femei, media diametrului longitudinal este mijlocie (172,08 mm) dar cea a diametrului transversal se situeaza la limita inferioara a categoriei largi (140,07) : din aceast’ cauz’ si media indicelui cranian depiseste cu. pufin limita categorie mezocrane, ca pla- sindu-se citre partea inferioard a categoriei brahicrane (81,35). Variabilitatea indicelui cranian, aga dupd cum aceasta se vede din tabelul de mai jos, este mic& la birbafi, unde categoria mezocrani ‘define numarul cel mai mare de cazuri, singura categorie repre- zentati fiind cea brahicrand. La femei, variabilitatea acestui indice este putin mai ampla, patru categorii avind reprezentanti, trei dintre ele cu acelagi numar de subiecfi si doar una singurd,’ cea dolicocrani, cu um singar caz. Mediile tnalfimii porio-bregmatice la ambele sexe sint aproximativ egale (112 mm), ele aparfinine {nsi dimorfismuldi sexual la dou categorii dferite. Astfel, media masculing apartine categoriel scurtd (la limita ei superioard), in timp ce media feminind aparfine categoriet inalte (si aicl la limita inferioari a acesteia.)22 D BOTEZATU, P, CANTIDR, 0. HU . Indiccle porio-bregmatic longitudinal la ambele sexe este de tip hipsicran, media masculing si- tuindu-se la limita inferioaré a categoriei (63,0) iar cea feminina in central categoriei (65,0) Indicele porio-bregmatic transversal se comport diferit prin medi sale la cle douk sexe, astfel media a birbaf aparfine limite’ superioare a categoriei tapeinocrane (79,10), in timp ce la femei depigeste cu putin aceastd limita, plasindu-se in categoria metriocrani (80,33) TABELUL VI RRepactiia pe categoria indicat cranian Categoria Utradoticocrand (264.9) Hipordolicocrand (6569.9) Dolleoeraat (10-749) Mezscrani (15-7959) Brahicrant (6084.9) Hiperbrahicrans (63 89,9) Untrabrahierand, G0—x) Repartitia pe categorii a acestér indici, ne arata ci indicele porio-bregmatic longitudinal este in totalitate hipsicran la barbafi si ceva mai variabil la femei, unde gi categoria octocrani are reprezentanti; la indicele porio-bregmatic transversal repartifia birbafilor se face intre doua categorii, cea metrio- crani si cea tapeinocrani, cu un ujor avantaj pentru prima categorie ; la femei sint reprezentate toate categoriile, procentul maxim aparfinind insi categoriei tapeinocrane. TABELUL VII Repastifia pe categorit @ indicilor porio-bregmatict ‘@) longitedinal 1 ansversad —l =) |___Barbati = Ls we TS oe a fat | aaa SS | own cnn} — | — | a | am |Seeen re) ee | [ae [eee | (86—x) - | - 1 16,67 Diametrul minim al frunfii este mijlociu 1a ambele sexe (98,66 mm birbafi si 93,28 mm la femei), dind un indice fronto-parietal mediu de tip eurimetop la birbati (69,50) si metriometop la femei (66,90), indicind in acest fel o frunte mai Ingusta la acestea din urma, In comparatie cu primii. Repartitia pe categorii a acestui indice reflect& situafia de mai sus, barbafii fiind concentrafi mai mult in categoria eurimetopa si mai putin in celelalte categorii, iar majoritatea femeilor in categoria metriometopa si doar un caz in categoria stenometopi. TABELUL vit RRepartitia pe eategorii a indictal fronto-parietal Semcon 9) ze | a | me Seema a, gel oy | ms Ett aj S|, OBSERVATII ANTROPOLOGICE a8 Largirea frontal maxim’ este, prin media sa, mijlocie la cole dowd grupe (117,83 mm la barbafi 5i115,62 mm la femei), iar indicele frontal transversal, care defineste forma frunfii dupa aspectul_crestelor tcmporale, ne arata prin mediile sale ci accasta era ovala atit la barbafi (85,50) cit si la. femei (80,84). Repartiia pe eategorii a acestui indice confirma situatia de mai sus, birbatil concentrindu-se in mod absolut in categoria cu creste intermediare, femeile avind procente maxime in aceeasi categorie, dar si categoria cu forme sferice fiind bine reprezentati. TABELUL IX Repaciia pe categoria indicel frontal transversal Fanal categoria ~ [® y | : Creste divergente (x—79,9) ] - — 4 | tae Grete intermediare 0-909) 6 | wo 3 | 3553 Eteste parte (1003) =i" . = Largimea occipitalului 1a esantionul masculin prezinti o medie ce apartine limitei superioare a categoriet mijlocii (111,21 mm), dar indicele paricto-oecipital apartine categoriei largi (79,30), dar 1a limita inferioard a acesteia. La esantionul feminin, media acestet dimensiuni se situeazi in ‘categoria laren (111,5 mm) ca $i media indicelui parieto-occipital (79,83), repartifia pe categorii a acestu redatd in tabelul de mai jos. ‘TABELUL X. Repartifia pe categoril a indicell parleto:ceeipital ‘categoria 7 Occipital tagust (x—71,9) _ Occipital mijlocsa' (2~789) 3335 (eepital arg (7985.9) 300) ‘Occipital foarte arg (86~x) 1667 Forma neuroeranulyl in norma vertical est fn marea mafortate a cazurlo ovoid, urmati de ferma pentagonoidd, care impreani cu cea sferoid’, este inci bine reprezentata, in special 1a. femei. Forma’ somboidi. se fntiingte doar intr-un singur caz. Forma cea mai freeventi. a nearoeranialul in norma occipitali, este cea de ,casi” si mai putin de ,bombs", forma de ,cort” intilnindu-se doar in dou Cquuti, Relieful neyrocraniului este in general slab dezvoltat la accasti populatio, in special 1a femei, oar relieful mastoidian si supramastoidian find mai dezvoltat, primul avind chiar 0 dezvoltare pu temic’ Ia barbafi Examinarea craniilor seriei de la Trifesti ne-a permis si punem in evidenfi citeva dispozifii_mai rare, astfel sutura metopics la un singur craniu (de copil), sutura mendoza la 3 cranii (2 masculine si 1 feminin), oase suplimentare vormiene pe sutura lamboidi in noud cazuri (3 cranii de birbafi si 6 de femei) "Grane facial Masiol facil fers mele Virgimi bicgomatice de tp ingut la ambae sei da, in timp ce la barbafi ea este la limita superioard a categoret (130,5 mm), la femei ca se plaseaza la lic mita infericari a acestei calegorii (118,36 mm), finind cont bineinfeles de dimorfismul sexual dimensional. ‘Indlfimea total a masivului facial este scurta atit la barbafi (114,0 mm) cft sila femei (105,5 mm) Inalfimea superioara a fefei aparfine, prin valoarea sa medie, formelor scurte (67.70 mm) a barbati si formelor mijlocii la femei (64,50 min), dar la limita inferioar& eategoriei. Dintre cei doi indici care exprima raporturile dimensiunilor verticale a fefei cu lirgimea bizigomatick, indicele facial total fi plascazi ‘medile in. categoria mezoprosops la barbafi (87,30) si in cea leptoprosopa la femei (90,0), acecasi situa- fie observindu-se gi la repartifia cazurilor pe catégoril (Tabelul XI }. Al doilea indice, saw indicele facial superior, este mezen, prin mediile sale, la ambele sexe, dar si aict se poate constata aceeasi tendingé, spre feféle inalte (leptenc) la femei (34,64) si barbati’ (53,0)4. D AoTEZATU; & CANTER, 6. ert 8 TABELUL Xt Repartifa pe categoria indir facalt 2) Tnicele facial tot >) Radice fink soperine [_Bitsti_ [Famer categoria oT niga ea —— [pve | Eafe i ei shes 2 | teen pro i Let Hipenlpop non =P | Hifeteptena Largimea orbitei, medie, eu 0 varinbilitate destul de ampli la populaia studiatl aici, se situeazi la ambele sexe la limita superioari a categorie inguste (40,9 mm si 39,87 mm). Inalfimea orbitei nu este prea ridicati, medille sale plasindu-se la limita superioari a categoriel scurte la ambele grape (33,1. mm $1 32,0 mm). Indicele crbitar este si el unitar la intreaga populafie, cu 0 medie mezoconci de 81,10. bir- bati 179,87 fomei, dar la repartifia sa pe categori se constata o usoar’ tendinji a birbafilor spre orbite hipsiconcl (Tabelul X11), TARELUT. Ropartita pe catagorit @ indice orbitar Categoria Camecones (x75) Mereconcd (3584.9) Hipsicoaes (@5—%) Langimea nasului este larg Ia birbati (26,7 mm) si mijlocie 1a femei (23,63 mm), iar indlfimea sa de tip mijociu Ia ambele sexe (31,9 mm si 48,0 mm). Raportul dintre aceste dimensiuni, exprimat prin indicele nazal, este influentat de prima dimensiune, in sensul c& birbatii prezint’ media camerini (51,70), adici un nas ceva mai scurt silarg, iar femcile o medic mezorina (49,0), adicK un nas mai bine armonizat. TADRLUL, NUL LRepartitia pe eategorii a indice nazal Theta categoria Leptorind (2— 465) Mesoring (1990.9) Camering (5137.9) Hipercamering (S8—-x) Lungimea bolfii palatine se inscrie in categoria mare la barbafi (50,0 mm) si mick la femei (40,3 ‘mm), iar largimea sa in categoria mijlocie la ambele loturi (39,5 mm si 39,7 mm). Indiccle palatal apar- {inela barbafi eategoriei mezostafiline (80,0) sla femei categoriei brahistafiline (99,16). Mandibula oferi o profunzime (distanta dintre proiectia pogonionului pin’ la linia ce unest® cele dou’ gonioane) mic atit la birbafi (69,62 mm) cit si la femei (68,61 mm). Largimea sa (diametrul’ opsEnvATE ANTROPOLOOICE 5 bigoniac) este ingusti Ia birbafi (96,0 mm) si mijlocie la femei (92,9 mm). Indicele mandibular media se integreazt in categoria mijlocie (84,30 3i'83,28) 1a cele- donk egantioane. Intlfimea corpulut man bular la nivelul giurit menteniere prezint medif ridicate (31,83 mm si 30,5 mm), ins& grosimea osului Ia acclasi nivel este mijlocte (12,5 mm gi 11,77 mm), pentru é4 si indicele de robisticitate al osulut nu este decit de tip mijlociu (37,78 si 39,50). Vom completa analiza craniului facial eu citeva caractere morfologice de ordin descriptiv. Exa- minarea malarelor ne-a permis si constatim ci ele au o dispozitie ori in plan parasagital (intermediac), ori in plan temporal, orientarca frontalizati lipsind la accasta serie. Fosa canint oferi o dezvoltare slab& sau cel mult mijlocie. Forma aperturi piriforme este in marea majoritate a cazurilor de tip anti pin, formele cu sanf si fosi prenazali fiind remarcati doar la birbafi in cite un caz. Spina nazala este In general slabi sau mijlocie si mai rar procminenti, Bolta palatina prezint& cel mai des o forma paraboloid Ta ambele serii, urmati de forma upsiloid’ la birbati, forma elipsoidA fiind semnalati numai la femei, Adincimea ei ¢ste mijlocie si mai rar pronuntati, Mandibula este mai robusta la birbafi si mai gracili Ja femei, cu un menton de regu proeminent si de forma piramidali. Gonioanele au o dezvoltare mai marcati la Jotul masculin decit la cel feminin, ‘Seheletul postcranian. In ansatmblul stu, schelotul postcranian prezinti un grad de grat dicat, chiar sila arbati, unde impresiile musculare sint totusi bine marca Humerusul are de obicel impresiile mugchilor deltoid si marele pectoral destul de pronunfate in majo- ritatea cazurilor, mai mult de jum&tate din numirul lor avind perforarea olecranbli Femurul prezint& un grad de aplatizarc in regiunea superioara a diafizei (exprimat prin indicele de platimerie) avansat, in special la grupul feminin, unde 47,06% din femure sint hiperplatimere. Indicele de pilastrie ne arata c& 92,86% din femurele masculine aveau aceast’ formafiune (cu o medic a indicelui de 110,85), in timp ce la femurcle feminine intilnim doar 52,94% din cazuri (cu o medie de 100.0). Majoritatea femurelor acestei populafii are un relief subtrohanterian dezvoltat, exprimat cel mai frecvent printr-o creasti osoasi (93,21% la brbati si 76,92% la femei) si 0 fosi subtrohante- rand (46,159% birbafi $i $3,85% femel), (rohanterul 3 find intiinit la un singur schelet masculin, Aceste particularitafi ale femurukii constatate 1a populatia de la Trifesti pot fi considerate drept formatiuni morfofuncfionale de compensare determinate de o anumiti dezvoltare a musculaturii (in special la barbati), care se inser in zonele respective, in raport cu funcfionarea intensi a acesteia (mersul indelun- gat pe jos, alergiri, transport de poveri in spate etc). Tibia este cel mai frecvent curicnema (78,57% din cazuri la birbafi si 73,33 la sutd la femei) sau mezo:nemi, formele platicneme lipsind. Fafeta oriental’” de articulafie pentru astragal este pre- zenti la 78,57% din birbafi si 66,67% din femei. Statuya. Acest parametru a fost calculat dupa lungimea oaselor membrelor, utilizindu-se in_ acest scop trei metode propuse de Manouvrier, Trotter-Gleser, precum si de E. Breitinger (pentru birbati) si Hl. Bach (pentru femei), pentru a putea compara rezultatele noastre cu accle ale altor specialist, cal- culind apoi pent ficeare sehelet 0 medic clortrei metode, pe care am considerato rept valoarea reali a staturil fate rie TABELUT. XIV Patametti statstici si stator calulati prin tre metode Barbagi 7 Femei _ ee | fe — eae eee Media | a | asenumr | 6s | See | 7 | cist | ta ‘Tabelul de mai sus ne permite si apreciem (pe scara dimorfici a lui R. Martin) c& statura medie a esantionalui masculin se inscrie la limita inferioard a staturilor mijlocii, in timp ce media feminind in cadrul categoriei supramijlocii. Acest fapt se poate constata si din repartitia procentualA pe categorii a staturilorae D BOTREATU, P. CANTEDER, ©. Er ie ‘TADELUL XV ‘Repartija pe categoril a staturii medit la populaia de Ia Trfeti Ba T= - Femei_ ‘ ‘ a 1 | |" | a Fears mica G10 |. = Pree ne 1m 160) fh | Mica (141-149) (low | | || ine | Bitii 8) She sig 3 | oe |S | Be | Mima) Sopra, (170 b | BR | | Ble | Riera da? 5) i | fe | £ |) Sm | Meetestt) 2° | Foarte mare (191—x) Osteopatii si odontopatis. Din osteopatii cea mai freeventa este spondiloza, caracterizata prin pre~ zenfa unor exofite pe corpurile vertebrale, indicind instalarea in zona coloanei vertebrale a nor aspecte reumatismale ; cle au fost intilnite la scheletele nr. 12, 53, 8, 45 si 51, unde zona cea mai afectata era cea lombari, De asemenea, la scheletul nasculin nr. 6 a fost identificati o excrescenfa osoasi in treimea inferioari a diafizei humerusului sting, sub forma unui cioe indreptat cu virful in jos (6 mm lifime si 5 mm inilfime), Din punet de vedere al odontopatiilor, vom remarca in primul loc faptul ci la populafia feudal de la Trifesti procesul de cariere a dinfilor este foarte rar intilnit la birbafi in comparatie cu alte populatii feudale si complet absent la femei ; chiar gi atunci cind indiviaii erau atinsi de acest fenomen patologic se observi o singurd carie sau cel mult dow’, De asemenea, am constatat ci pierderile de dinfi din timpul viefii erau destul de rare (4 indivizi), iar parodontoza a fost semnalata intr-un singur caz, ca gi granu- Iomul dentar (scheletul nr. 44) Conclusit Din analiza caracterelor dimensionale, conformative gi morfologice ale seriei studiate mai. sus siidin considerarea modului de grupare a datelor individuale rezult& c& intreaga populatie feudalX de la Trifesti se integreazi in tipul europoid, negisindu-se nici o influenfi a caracterclor mongoloide, fapt care indict 0 oarecare izolare a aceste! populafii in perioada marilor migratii asiatice intreprinse de pecenegi, uzi, cumani, titari cte Pe de alti parte, constatim la aceasti opalafic existenfa unor forme amestecate ale tipului euro- printre care cele mediterano-alpine, mediteranido-dinarice, alpino-dinarice cup un loc important. Numirul redus deschelete si mai ales de cranii intregi nune permite prea multe informatii de ordin ‘ipologic asupra acestei serii, dar vom preciza ei formele mediteranoide ugor brahicefalizate sint cel mai bine reprezentate, la acestea addugindu-se cele protoeuropoide (In varianta sa atenuath si puternic gra- Gilizata), alpinoide gi dinaroide. In fine, remarcim gi prezenfa unor elemente esteuropoide, ins mult In legitura cu aceste date tipologice, trebuie si subliniem faptul cio structurs polimorfa este caracteristicd oricérei populafii, cu atit mai mult unei populafii de la inceputul mileniului IL al erei noastre. Totodatd, trebuie si artim ci prezenfa masiva a elementelor mediteranoide (combinate sau zu cu aite elemente) atest’ pe plan antropologic prezenta populafiei vechi, dat fiind c& prezenta acestei forme in regiunile noastre si In aceasta perioadi o diferentiazi de populatiile migratoare. In fine, mai trebuie amintit faptul ci structura antropologic& a populafiei, feudale de la Trifest ce apartine secolelor XIII—XIV e. n. este, in linii mari, similard cu cea a populafiei actuale din acceagi localitate (studiati cu ocazia altor cercetari), putind deci conchide ci populatia romaneasci de aici era constituiti inc& din aceasti perioad’ si c& influenfele survenite ulterior, prin contactul acesteia cualte populatii, nu au avut darul si schimbe structura antropologici intima a ei, ci doar s& modifice raporturile dintte diversele tipuri antropotogice. poi7 onsrnvaTi: ANTROPOLOGICE esr DIBLIOGRAFIE 1 Alexeey VP. Debete GR. Krayiemaria, Moskva, eer UE Probl, de Antvop., 4, 1989, p. 105~ 127. 2. Antonin &., Obteja C., Stutinl antropotagic al sche. yee oman er nae betel aed "elor medicvale de ia Huadu ~ Betoani, “din ae. rtiioore (ee ITI —XIT ), tn Prat. de narep, SetURTV. in Ahaflde” X, 185," p._ 758. tleedigl rar 1. Abdalla Key Stal antopalogic anxpra unerWheee din ‘Ue Necraspy 0}, Botecatu D., Beude anthopotsiqus des vee XIV, descopoite a Eimmicaa, in Prel de Antrop, “gules de Dotnas data des RUT nesta 31988, ps 12d Bim oun. Aativop.s 1 964, po 39— 37. 4. nottaata B Stefinec Gh, Studéul antropelpic af 12. Necrasov O,, Cratscu M, Contribulion dU udeantivopor ‘ehcctelor “din eimitvle fendale de. la Coton (ae Toigne dela poputtion Mettave du XVI stele a RIVER) ence Stud, cre, de Anttop, 7, 1910, Ano, Unie: Tap 3, 1ST, p84 108 pe 175-0 13, olivier", Pratgue antiroplergue, Pais, 1960, 45. Wotezatw D., $ieftnescn Gh., Contribute studial ante 14. Popovici L Cimitinal feudal de ta Turk Severin, 2 pologic ai populated feudale timpurit din Maldava Stud. Ceres. dntrop, 2 1965, p. O77 Bice XIE eon tn Sted. eee Antrop., 7, 1970, pis 1S, Popovic L. Apcenfenld de Ye Strout Burp, Einitial’ “L"fare. XIV XY J, in Stud Covel dns 6. oteraty Dy Cantaie Ble C. Neapla compet trope 3, 166g. 1336, feta ba Tuli, Studiw antropoiogic. (tdi) 6, Popovic T., Considerait antropolonice arupra uno schex 4. Biekstede For, Rassntinde yd Rassngeshicle der Tete di iad in seclul al X1V-tea de ta Cuban ‘Mensehiet,Statigart, 1037 1043 Maramorep. tn Slude Cored. Antrep. 5, 1968, 8. Martin R., Lebrbuch der Antioopolegie, vol. 1, Jena, soar 28, 17, Popoviel 1, Obseratié antrpetagice asupre oeominelor 9, Maximilian C., Consderaps antelope asupra. pope Cescoperis tm cirtea bitich dim Gielet-Marcmwr}, Tavietprefeudate de la Dinogte (see, X—ITD ia fn "Stad. Cert Antvop., 6, 196), p. 3I—44, ANHHROPOLOGICAL OBSERVATIONS REGARDING THE HUMAN OSTEOLOGICAL MATERIAL OF TRIFESTI DATING FROM THE EARLY FEUDAL PERIOD (13th—I4th CENTURIES A. D.) suMMaRy The authors aualyse 67 iniumated human skoetons found during the excavations effected in 1959 and in 1980 in the feudal necropolis of Trost distrit of lagi “The structure. of the. studied popwtation ax far as sex nnd age ate concerned, reveals Gn extremely high intantle mortality, calewated for one of the lowest’ Ife expectancy, in comparicen with other populations Tung in the same period. rom an athropolapiel view-point, the feudal population is characterized by a brain pan with a well marked mesocran cranial index i the case of male subjects and even a brackycran one as faz as female subjects are concerned, with vertical brat pan indices ofa hipscran and tapeineuran type, the eutimetop forehead and the bread and slightly comvex covpital Cone having Th'attenuated profil The face tr mesene with a mneaoeran orlitar index aud @ mesorin nasal index. They are of middle height find the post cranial skeleton i rather delicate “Tue typaloyial structure, polyimorphows enough, indicates a prevalence of the mediteraoid type that ie met in combina tion with eilce protacuropoid festutes (inthe attenuated and more Selicate variant) or diarova elements, elipeoid or extewro- pond a total absence of mongolod feateresjis evident at the some time. Comparing this typologlal plture with that of thet Dopilaticns living in the some period we are able to record both a lt of resemblances and some aiferences’ among the later The moce snbctantal presence Of mediteranoid elements in the sties studied here ia comparison with other sets, a5 well asthe decrease of the nordeld element an to be mentioned in the fre place Translated by MARIANA MACAREVICI