taiwan crete 078085139 BALTAG Stela_ ~ BRAGHIS Maria Sedinte > cu parintii i ! |Proiecte Mets eter }din sistemul educational INTERPRINTEAVACTIVITATII Cowunicarea eficienta tn relatia pdvinte-copil Asemenea unei flori gingase, strdlucitoare, dar fara miros, sunt MOTTO | cuvintele delicate, dar goale, ale celui care nu faptuieste dupd cum vorbeste. (N. Iorga) COMPETENTE 1. Identificarea conditiilor i modalitatilor de desfagurare a unei comunicari eficiente. 2, Aprecierea importantei unei comunicari eficiente in relatia parinte-copil. OBIECTIVE OPERATIONALE La sfirsitul sedintei parintii vor fi capabili: ~ si explice ce inseamna a comunica eficient cu copilul; ~ si identifice conditiile unei comunicari eficiente si unele sfaturi pentru 0 comunicare relevant cu propriul copil; ~ sa descopere propriul nivel al comunicarii eficiente; ~ si sesizeze importanta comunicarii bine structurate in relatia parinte-copil; ~ si manifeste abilitati de comunicare eficienta si responsabilitate in rezolvarea sarcinilor de grup. 1. Activitate de captare a atentiei: Dramatizare 2. Activitate in grupuri: Comunicarea eficientd. Conditii de bazé ale unei comunicari eficiente in relatia parinte-copil 3. Chestionar pentru elevi/parinti 4. Comunicarea eficienta parinte-copil (prezentare Power Point) 5, Meditatii, Textul: Povestea Iepurasului 6. Activitatea: Cartonasul buclucas 7. Discutarea problemelor de ordin intern 8. Evaluarea sedintei METODE $1 | Dramatizarea, discutia ghidata, bulgarele de z4pada, expunerea orala, PROCEDEE | chestionarul, programul Power Point. Costumatie adecvata rolurilor, postere, foi A4, carioca, fisa cu conditiile RESURSE i ae ne : de baza ale unei comunicari eficiente parinte-copil, chestionare pentru MATERIALE Seite a ; aoe * elevi si parinti, cartonase, fis de evaluare a sedintei, laptop. FORME DE Frontalé, independenta, in perechi, in grup. LUCRU P P Brup- hye senses. te@ | o eEeEe fee Ss g PoeeDEscRI! — Motto: Vorba bund, zimbetul si fapta binefiicatoare sint raze ale soarelui rasfrinse in inima omului. (N. Iorga) © Activitate de spargere a ghetii: Dramatizare Se asigura conditiile pentru o buna desfisurare a activitati, Elevii vin in fafa paringilor cu o dramatizare, Pentru a rispunde la intrebari pe baza celor inscenate trebuie sd fim atenti. (Ancufa sti cu castile in urechi si -asculté muzica) Mama: ~ Parca vorbesc cu peretii! Tot ce-ti spun iti intra pe-o ureche gi-ti iese pe alta! Ancufa, de cite ori si repet cd trebuie si-ti faci temele! Ancuta: - Acus, mama! Am obosit de strigatele tale! Autorul: Trecu aproape o or’. Fata statea neclintita cu castile in urechi, ‘Mama; ~ Fata asta parci-i surda! Nu asculta nimic din ce-i spun! Treci in odaia ta gi fi-ti temele! Esti ‘olenesa si jumatate! - Ancufa: ~ Nu infeleg de ce tip’, chiar ma crede surda? De multe ori ni s-a intimplat si auzim sau chiar si participim la astfel de dialoguri. _ 1. Ce pirere aveti despre comunicarea dintre aceste doua persoane? 2. Ce atitudine manifesta fiica fata de vorbele mamei? 3. Cum puteti argumenta comportamentul mamei fata de fiica sa? 4. Dece vorbele mamei nu au avut efect? (Acest tip de comunicare nu a incurajat in nici un fel personalitatea, Nu a fost o comunicare eficiental perre fiicd si mama.) } © Activitate in grupuris Comunicarea eficienta. ifii de baza ale unei comunicari eficiente in ‘relatia périnte-copil = Ce inseamnd a comunica eficient? Parintii, participanti la sedinta, scriu pe fige raspunsul la aceasta intrebare in mod individual. Formeaza perechi (prin aliere cu alta persoana) si fac schimb de pireri. Formeaza grupuri a cite 4 (prin aliere la alte doua persoane) sila fel fac schimb de opinii, Formeaza grupuri a cite 8 (prin aliere la alte patru persoane) pentru a discuta si analiza rspunsurile obtinute. Se desfigoara feed-back-ul cu intregul grup. Invatatorul sintetizeaza cele spuse gi pune in opozitie prezentirile tuturor grupurilor. Problema comunicarii intre doua persoane (in cazul nostru parinte-copil) este una pe cit de ) Ce ai simtit in acel moment? +4. Ce vei gindi daca intr-o buna zi tatal tau ti-ar spune: Daca nu vii acasd cu nota 10, ai cat-o! 5. Ce cuvinte / expresii ai vrea si nu le auzi in vocabularul parintilor tai? 6. Ce cuvinte / expresii fi-ar plicea si auzi de la parinti atunci cind se intimpla si0 ET ANEXA 3 ANED CHESTIONAR PENTRU PARINTI (Nume, prenume) (data) j 1. Ce pirere aveti despre proverbul: Nu exist decit un copil perfect in lumea asta si fiecare mama il are. 2. Cu cine dintre parinti comunicd mai mult copilul Dvs.? (subliniati) a) cumama b) cu tata ' Comunica mai mult cu mama / tata pentru ca: 3. Ce atitudine manifestati in procesul comunicarii cu copilul Dvs.? (subliniati) a) agresiva b) pasiva c) toleranta d) autoritara 4, a) Descrieti un caz in care ati jignit copilul pe nedreptate. b) Ce ati simtit? 5. Cum veti actiona daca intr-o buna zi copilul Dvs. ar spune: Sint urit(a)! Nu ma iubeste nimeni! 6. Ce cuvinte / expresii v-ar plicea si fie spuse de copil la adresa Dvs.?JEXA IANEXA 40 LLL FISA DE EVALUARE A $EDINTEI (Nume, prenume) (data) ta si 1. La inceputul sedintei mi-a fost frica ... ma1) DES CRIEREA ActiviTaTu DESE { q Lectura — conditie primordiala pentru dezvoltarea intelectuald a copilului Cind citim o carte, punem amprente Mo i de timp pe sufletul nostru! (proverb) | COMPETENTE 1. Determinarea strategiilor didactice pentru dezvoltarea interesului pentru lecturé la elevi. 2. Perceperea importantei majore a lecturii pentru formarea personalititii elevilor. OBIECTIVE OP ERATIONALE La sfirgitul sedintei parintii vor fi capabili: ~ si defineascd notiunea de lectura; ~ sd stabileasca strategii de dezvoltare a interesului pentru lectura; ~ si identifice rolul si importanfa lecturii in viata copilului in urma realizarii chestionarii duble, ~ si manifeste flexibilitate, disponibilitate, toleranta in cadrul activitatilor frontale sia celor de grup. 1. Activitate de spargere a ghetii: Asociere cu personajul 2. Brainstorming oral: Notiunea de lecturd 3. Activitate in grup 4. Avantajele lecturii si dezavantajele televiziunii (prezenta Power Point) 5. Chestionare pentru elevi gi parinti 6. Activitatea: Biblioteca virtuala a 7. Discutarea problemelor de ordin intern 8. Evaluarea sedintei METODE $1 Jocul didactic, cercetarea, descoperirea, insuficienta informationala, #" | chestionarul, mesajul oral, explicata, iscuta dialogata, PROCEDEE : programul Power Point. Fige cu personaje din povesti (pentru regrupare); postere; chestionarele RESURSE tru paringi gi elev; fige de evaluare a sedinteis pixuris cariocd; cretas MATERIALE | Petru paring sielevi; fige de evaluare a sedintei; pixuri; 5 cretas laptop. FORME DE Lucru _ | Frontala, independenta, in grup.VITATII diald yrente proverb) ura la elevi. ‘lor. mnarii duble; ontale sia >najul (prezentare marele creta; DESCRIEREA Ai 13 © Activitate de spargere a ghetii: Asociere cu (personajul opt La tabli sint afigate 4 imagini (cocogul din povestea we Pungufa cu doi bani, fata babei din povestea Fata babei si fata ‘mosneagului, Fit-Frumos din povestea Fat-Frumos din lacrima ‘Sicapra din povestea Capra cu trei iezi) ~ Cu care dintre aceste personaje literare va asociati mai bine? ~ Cine se asociazi cu cocogul care striga Cu-cu-ri-gu! ~ Numifi citeva calitai prin care va aseminati cu cocogul? Regula jocului: Nu repetati calitafile! Cine se asociaza cu Fata babei deseneaz cu degetul in aer o inima. ~ Prin ce calitati vi asociati cu acest personaj? — Cine se asociaz cu Pat-Frumos imitd rotirea buzduganului si-1 arunca spre cer, peste nouit mari $i noud fari. ~ Prin ce calitati va asemanati cu Fat-Frumos? Cine se asociaza cu capra celor trei iezi rosteste versurile din cintecul caprei: Trei iezi cucuiefi, mamei| usa descuiefi! ~ Prin ce calitati va asemnati cu capra? © Brainstorming oral: Nofiunea de lecturd Se propun fise cu imagini (cocosul, capra, fata babei, Fat- Frumos). Parintii aleg cite o imagine, dupa care urmeazi segruparea. ~ Cind afi cunoscut pentru prima data aceste personaje lterare? De la aceste personaje ati invafat ce este binele, ce este Eeumosul ice este adevirul. — Prin intermediul carei activitati ati invatat si ati descoperit virtutile? (Prin activitatea de lectura) ~Ce intelegeti prin notiunea de lectura? (Fisa cu nofiunea se acroseaza pe tabla) ~ Care sint sinonimele cuvintului lecturd? (citire, citit) Cavintul invatatorului: Astizi vom vorbi despre lectura, ca fiind o conditie primordiala pentru dezvoltarea intelectualA a copilului Un proverb romanesc spune: Cartea face omul - om, ca altoiul pomul - pom. Aceasta inseamna recunoasterea faptului cd inalfarea la adevarata si deplina conditie a omului se realizeaza prin mijlocirea actiun 7 - 14 raspunsuri (Da) - nivel mediu de agresivitate; 1 - 6 raspunsuri (Da) - nivel scazut de agresivitate.KS ANEXA MoTtIVE $1 CAUZE ALE AGRESIVITATII COPIILOR: 1. Din suparare copii pot sa injure, sa loveasca, sa se bata, nu le place ceva sau nu vor sa faca anumite lucruri. 2. Cind au sentimentul neputintei, nu pot face fata unor cerinte personale sau ale parintilor. De exemplu: Un copil cind nu poate rezolvs o problema complicata poate lovi furios cu pumnul in masa. 3. Gelozia poate fi un motiv al comportamentului agresiv. De exemplt Un copil poate fi gelos pe fratele sau sora sa, din cauza unor cadouri primite sau atentiei acordate. 4. Frica poate fi alt motiv de agresivitate; frica de medicul stomatolog, de intuneric, de unele animale, de foc etc. 5. Reactia fata de un atac. De exemplu: reactia la 0 palma primita, 0 remarca umilitoare, o pedeapsa nemeritata; 6. Abandonul - cind copii sint lasati in spital, prima zi de scoala, moartea unei persoane iubite sau a animalului preferat, divortul parintilor; 7. Lupta pentru putere poate duce la un comportament agresiv. De exemplu: lupta pentru functia de gef al clasei, dorinta de a face numai ct ii place sau de a forta prin violenta un alt copil sa ti dea ascultare. 8, Pentru a atrage atentia. Copilul a observat ca parintii reactioneaza daca el tipa sau musc, astfel va incerca sa atraga atentia lor cit mai des. 9. Plictiseala poate fi alt motiv al agresivitatii. Un grup de copii care are destule posibilitati de distractie, poate incerca ,,o data in viata” sa fac ceva iesit din comun.adouri omatolog, rimita, 0 coala, ctioneaza, it mai des. pi care ni ‘iata” sa fa CUM AJUTAM COPILUL AGRESIV? ‘i pentru parinti: Permiteti ,descarcarea’ inocenta a sentimentelor negative ale copiilor, oferindu-le spatiu sa alerge, sd se catare, sA zburde in voie, s& asculte muzica, fiind supravegheati in momentele de criza. Incercati s& limitati sentimentul frustrarii, formulind reguli clare si respectindu-le. Atunci cind se acumuleaza frustrarile, exteriorizarile nu mai sint controlabile si rolul parintilor este de a-i invata pe copii sa-gi indrepte atentia in alta directie, atunci cind sint suparati sau dezamagiti. Tacercati sa fiti un model pozitiv pentru copil. Nu actionati impulsiv spunind sau facind lucruri in urma carora copilului vostru sa-i fie greu si se apropie din nou de Dvs. Evitati sa manifestati 0 furie si o amaraciune fata de copilul vostru. Faceti-va timp pentru a va asculta cu adevarat unii pe altii. Copiii Dvs vor deveni persoane mai stabile in viata, daca ii veti ajuta sa fac fata problemelor din copilirie si adolescenta.———— K_\\ ANE FIg— CU EXEMPLE DE COMPORTAMENTE AGRESIVE: 1. Pe drumul spre casa vedeti un copil plingind. Mama acestuia il palmuieste cu putere. 2. Petrut este batut de colegi. Tatal il pedepseste. Mama intervine. Copilul refuza sa mai meargé la scoala. 3. Maria se inscrie la un concurs de recital numai la insistenta mamei. Maria nu este premiatd, mama o pedepseste.A637 VE: TEHNICI DE DIMINUARE A AGRESIVITATII: ngind. Za saFIs DE EVALUARE A SEDINTEI (Nume, prenume) (data) 1. Astazi la sedinta am 2. Sint sigur cé voi reusi... 4, Sugestii, propuneri...Prietenia in familie A scoate prietenia din viata e ca MOTTO] si cum am scoate soarele din lume. (proverb) COMPETENTE erminarea importantei stabilirii relatiilor de prietenie intre membrii familiei. Identificarea etapelor de stabilire a prieteniei dintre copii si parinti. OBIECTIVE OPERATIONALE sfirsitul sedintei parintii vor fi capabili: —si constientizeze necesitatea relatiei de prietenie intre membrii unei familii; Si evalueze gradul de sinceritate prin intermediul aplicarii unui test psihologics 's& cunoasca citiva pasi spre prietenia cu copiii sais "— si sesizeze rolul si importanta prieteniei in familie; — <§ manifeste abilititi de cooperare in cadrul unei familii prietenoase gi unite; 1. Actvitate de spargere a ghefii: Daca as fi... 2, Asociatii libere: Prietenia in familie 3. Activitate in grup 4, Chestionar pentru elevi la subiectul: Prietenia in familie 5, Citiva pasi spre prietenie cu copiii nostri 6. Test psihologic: Cit de sincer esti? 7. Experiment: Familia mea draga 8. Discutarea problemelor de ordin intern 9. Evaluarea sedintei Jocul energizant, asocierile libere, evantaiul, chestionarul, expunerea orali, cercetarea, descoperirea, argumentarea, mesajul oral, programul Power Point. Floare (decupata) cu multe petale, fise pliante pentru fiecare grup, chestionare, test psihologic Cit de sincer esti?, tabla, fige, carioca, fise de evaluare a sedintei, laptop. RESURSE TERIALE | FORME DE Ricru | Frontala, individual, in grup.Motto: Familia care traieste in bund prietenie si armonie e mai tare decit orice fortareata. (Antisthenes) © Activitate de spargere a ghetii: Daca as fi... Invatatorul vine in fafa parintilor cu o floare. Se apropie de cineva si intreaba: Ce ai face, daca ai fio floare? Parintele raspunde, dupa care se apropie de alt participant, adresindu-i aceeasi intrebare. (Jocul continua) ‘Aceasti activitate ne ofera ocazia si cunoastem mai multe despre parerea pe care o au pirinfii despre. Avind in vedere c4-si deschid sufletul in fata intregului auditoriu, va trebui si avem o atitudine de resp fat de rispunsurile lor, fird sd incercim a le influenta sau contrazice par Pe tabla este plasata o fig decupata in forma rotunda (mijlocul unei flori), pe care este scrisa expresia: prietenia in familie. © Prietenia in familie Paringilor lise propune si spund cit mai multe cuvinte ce le | vin in minte atunci cind citesc aceasta expresie. In continuare ey vor primi cle o petalé de la floare (decupati), pe care vor scrie cers cu carioca cel mai plicut eveniment ce a avut loc in familia lo, = sgratie relatilor de prietenie. Se citesc ideile de citre paint, dupa care se aranjeazA petalele,obfinind o floare. Gi, DY. Printii sint impartiti in 5 grupuri, prin numaratoare de la 1 la 5. Membrii fiecdrui grup inregistreazi opiniile pe fisa pliant, care circuli din mina in mina. Ultimului reprezentant al grupului ii revine rezumarea tuturor opiniilor. Dupa prezentarea acestora, invafatorul poate interveni cu unele completati, informatii la subiectul discutat (Anexele 1, 2). @ Accivitate in grup Grupul nr.1 Cind doi oameni pot deveni prieteni? (Anexa nr.1)rintii despre adine de respect cris expresia: inregistreaza iirevine ele completa poate intimpla cind nu exista prietenie in familie? pune pentru discutie textul Daca ... (autor necunoscut) (Anexa nr.2) nr3 familii, dupa parerea Dvs, domina mai multa prietenie? ard ‘poate exista prietenie intre copii si parinti? “ mr.5 -cxedeti, cind copiii ne pot considera prietenii lor? Chestionar pentru elevi: Prietenia in familie (Anexa nr.3) ‘spare necesitatea, parintii isi pot impartasi gindurile si impresile. dei, cum ar putea contribui la formarea unor relatii de prietenie in propriile familii, si dorim o relatie de prietenie cu copiii nostri, pentru cd atunci cind se confrunté cu ‘mai mica sau mai mare, si vind la noi si ne ceara sfatul; atunci cind incep dilemele ti sau cind se indragostesc pentru prima data, si ne povesteasca noua despre asta, nu altor strdine, si pentru multe alte motive, la fel de importante. ‘ebuie si fim foarte atenti! E bine si le fim prieteni copiilor doar daca stim cum sa facem acest -daca stim unde sa fixim limitele. Dacd nu stabilim anumite limite, ne minimalizim singuti rolul, eaveghetor si sfituitor, in cel de co-partener: sintem prieteni, deci sintem egali! Neimpunind ‘aceasta relatie (ca in oricare alta, de fapt), ajungem sa fim prieteni neadecvati pentru copi Pasi spre prietenie cu copiii nostri (Anexa nr.4) as, dupa parerea Dvs, este cel mai greu de realizat? De ce? Cit de sincer esti? ipsihologic Cit de sincer esti? (pentru parinti gi elevi) siun cerc in fata voastra. Cu ochii inchisi, plasafi cu pixul unde dori ‘ati plasat in cerc: ‘© 2 puncte (persoani sincera); 3-5 puncte (nivel mediu de sinceritate); 5-8 puncte (lipsita de sinceritate). aplicarii testului, atit parintii cit si copiii isi vor evalua gradul de sinceritate. al Sinceritatea si adevarul sint baza unei relatii de prietenie intr-o familie 8 puncte. i] mea draga parinte va scrie numele fiecdrui membru al familiei \ Siseparate Va suc fll ast inct sinus vad | ge sscris, apoi le va amesteca. Va lua la intimplare una ‘aceste foi, citind numele scris pe ea. Pe parcursul unei - ini pe acest om il va trata ca pe cel mai scump, ti va DEX Conflicte interne: Conflicte care apar in mintea noastra; conflicte cu noi ingine. Conflicte in comunitate: Conflicte care apar in cadrul comunitatii sau care afecteaza. Conflicte in familie: Conflicte care apar intre membrii unei familii sau care ii afecteaza pe acestia. Conflicte intre persoane de acelasi rang (peer conflicts): Conflicte intre prieteni sau persoane cu acelasi grad de maturitate, intre semeni sau tovarasi. Conflicte intre rude: Conflicte intre membrii unei familii, inruditi in diferite grade. Conflicte legate de mediu (ambientale): Conflicte care apar in mediu sau care afecteazi mediul inconjuritor. Aceste conflicte sint adeseori legate de dependenta fat de mediu a omului si a animalelor, in perspectiva supravietuirii. Conflicte scolare: Conflicte care apar in scoala sau care fi afecteaza pe cei din interiorul ei.Zee ge: cesTS ANEXA 4 CEI CINCI PAS] PENTRU A DEPASI UN CONFLICT 1. SA RECUNOASTEM CONFLICTELE Puteti si va spuneti voua ingiva: Hei, se pare cd ceva nue in regula! Dati-va seama, daca va simtiti raniti, rusinati sau daca incercati alte astfel de sentimente neplacute, intrebati-va: Au toate acestea vreo legdtura cu un conflict? 2. SA NE RECUNOASTEM SENTIMENTELE Dac credeti c va aflati intr-o situatie de conflict, puteti sa va intrebati: + Ce simt? De ce? * Ce simte cealalta persoana? De ce? 3. SA NE DAM SEAMA CE VREM. Recunoasteti ce doriti si ce doreste cealalt persoana in acest conflict, intrebindu-va: « De ce este vorba de un conflict? Ce doresc sit obtin din aceasta situatie? + Ce vrea sa obtina cealata persoand din aceasta situatie? + Ince fel ma opreste cealalta persoana sit obtin ceea ce doresc eu? 4, SA PRODUCEM IDEI Ginditi-va la solutii pe baza carora ambele parti s4 poata obtine ceea ce doresc. 5. PUNEJI PLANUL IN APLICARE GAsiti solutia care va impaca pe amindoi. Actionati in spiritul ei.KS a ANEXA 4 | ANED * * * * * * SFATURI PENTRU A DEPASI $1 A PREVENI CONFLICTELE Ascultati-va copilul si incercati si-i ghiciti starile de spirit atunci cind comunicarea este intrerupta. Nu abordati atitudini indiferente sau acuzatoare. Dimpotriva, aratati-va interesati de ceea ce face si crede copilul dumneavoastra (oricit de ciudate vi s-ar parea parerile si gesturile sale). Dati dovada de afectiune si incercati sa intelegeti noile sale preocupari si centre de interes. Toleranta este cuvintul-cheie pentru a detensiona relatiile si pentrua mentine un dialog constant cu adolescentul dumneavoastra. Profitati de momentul mesei in familie pentru a aborda anumite subiecte de discutie, fara ca copilul sa se simt& incomod de intrebari jenante. Nu-i criticati modul de a se imbraca, frizurile ciudate pe care si le alege, felul de a se exprima sau preferintele muzicale. Oferiti-i independenta de care are nevoie gi dat si demonstreze responsabilitatea. Oferiti-i bani de buzunar - acesta este un prim pas catre autonomie, catre constientizarea valorii banului si catre gestionarea unui buget propriu. Nu asteptati prea mult de la copilul dumneavoastra si nu-i impuneti sa devina ceea ce dumneavoastra doriti sa fie. Respectati-i momentele de intimitate. : prin care sa- In locul orelor nesfirsite de morala, oferiti-i exemplul dumneavoastra de comportament: corectitudine, onestitate, limbaj decent, interes pentru cArti si pentru cultura in general, toleranta etc. Nu uitati, adolescentii 3 sint in cdutare de modele. d Fiti politicosi, zimbiti des, fiti atenti cu ceilalti! Renuntati la amenintari! Aveti incredere in ceilalti, in bunele lor intentii! Cereti-va scuze! Ginditi-va ca si voi ati putea gresi! Formulati-va observatiile fara a jigni, referindu-va la comportament si nu la persoana! Incercafi sa va stapiniti nervii! Acceptati ideea ca si ceilalti pot avea dreptate! Fiti atenti nu doar la cuvinte, ci si la mesajele nonverbale!NEXA 4 ANEXA 5 E ind ati-va ciudate pari si La ibiecte ss are sa- 1 este si catre Hi sa stra de ntru ati si nu laC0 ANEXA 6 | DESC FISA DE EVALUARE (Nume, prenume) (data) Ce am aflat la sedinta despre conflictul in familie? « O intrebare neclara asupra subiectului discutat .. Nu voi uita .. La sfir - sic — sic -sha ~ sic =sir Foarte mult mi-a placut ... La inceputul sedinfei mi-a fost frica x Tmplicarea mea in cadrul activititilor a fost... ‘Ce m-a nemulfumit? ‘Te apreciez gi ffi multumesc pentru faptul ca ai ay manifestat astizi la sedinta interes pentru subiectul BROS discutat. RESt MATE! FORM LucCum sa&-i invataim pe copii valoarea banilor Banii sunt un bun servitor, dar si un rau stapin. De aceea trebuie sa-i poruncim noi banului, nu sé-i fim robi. (F. Bacon) MOTTO COMPETENTE 1. Deosebirea valorilor materiale de valoarea banilor in viata cotidiana. 2. Aplicarea diverselor modalitii de gestionare a banilor. 3, Precizarea importantei banilor de buzunar si formarea deprinderilor de gestionare a acestora, OBIECTIVE OPERATIONALE La sfirsitul sedintei parintii vor fi capabili: ~ si distinga produsele muncii, valorile materiale din viata noastra; ~ si defineasca nofiunea de bani si valoarea acestora; ~ si asimileze divese modalitati de gestionare a banilor de catre copii; ~ si constientizeze necesitatea si importanta banilor de buzunar; ~ si manifeste priceperi de a corela necesitatile cu posibilitatile economice. 1. Activitate de spargere a ghetii: Ginduri in lant 2. Definirea notiunii de bani i valoarea lor 3. Lectii despre bani pentru copii (prezentare Power Point) 4, Activitate in grup 5. Discutarea problemelor de ordin intern 6. Evaluarea sedintei Ginduri in lant, puzzle, discutia, CCC, dramatizarea, brainstormingul, METODE $1 | ciorchinele, microfonul magic, jocul didactic, programul Power Point, PROCEDEE eae 7 scrierea liber, sondajul. RESURSE Fise cu tabele, pixuri, postere, carioca, fige cu testele elevilor, cutie, MATERIALE | tabel, biletele, microfon, proverbe, fise de evaluare, laptop. FORME DE cba TUcRU | Frontala, individual, in grupco A ACTIVITATH © aativitate de spargere a ghetii: Ginduri in lant U «(4h Elevii continua: Vreau sa stie toatd lumea, parintii mei .. Print completeazi: Copilul mew ete escump am ca. w om Puzele Grupul parintilor vor — ae imaginea unei bancnote an Grupul elevilor vor obtine imaginea unor mamifere ~ Ce au in comun aceste imagini? ~ Ce relatie se poate stabil intre leu ca valoare gi un leu ~ animal? — Oare citi bani cost un leu? Q Tehnica: $tiu, vreau sa stiu, invap _ f ; ; sl (Fiecare grup completeaza independent posterul.) Dr Se completeaza raspunsurile copiilor cu cele ale parintilor. ee “oY Ce stiu despre bani?] Ce vreau sa stiu?_| Ce am aflat?, ee i Activitatea nr.1: Scriere liberi «+ Elevii scriu timp de trei minute tot ce le trece prin minte, gindindu-se la importanta banului pentr oameni. + Urmeaza relatarea celor scrise. Mesajele citite vor servi drept suport pentru discuti + Cutia gindurilor despre bani, Cei care doresc lasi in cutie ginduri scrise despre importanta banilor pentru oameni. Cuvintul invafdtorulud: Banii au o importanta deosebita in viata de zi cu zi a omului, Acestia ofera posibilitatea de a cumpara cele necesare, marcheaza statutul social, conferi confortul, imbundtitesc nivelul de trai, banii mai sint considerati ca fiind un produs al schimbului de marfuri. Banii nu sint 0 substanta magic’ care umplu in mod automat portofelele. Sint rodul unei munci. Copilul trebuie s& stie si asocieze notiunea de munca cu cea a banilor. El trebuie sa infeleaga ca bani se cistiga muncind sicd nu sint un drept care ne cad din cer (Anexa nr.2). ~ Tata, tata, da-mi zece mii de lei, te rog! Sint pentru o doamna in virsta. ~ E foarte frumos din partea ta c& vrei si ajuti o batrinica, fiule! Dar unde este doamna aceasta? ~ In coltul strazii, tata. Vinde inghetata. Activitatea nr.3: Brainstorming. ~ Lace ne folosesc bani? ~ Cine produce banii? Cine ii fabrica? Putem s& fabricdm bani acasi? ~ Cum fliceau oamenii comert in trecut? ~ Ce putem spune despre oamenii care leagi prietenii in functie de starea materialé a celorlelti? ~ Despre unii oameni se spune: ¢ putred de bogat pentru cai stie sd facdi bani. Ce inseamnia a sti sa faci bani? Este o tehnica speciala? Ceva care se invata? DE‘pentru anilor oferd tesc ‘int 0 esd ncind |} si faci DESCRIEREA ACTIVI TAT 2 63 Activitatea nr.4: Ciorchinele, Haideti sa gisim si noi modalitati prin care putem sa facem bani! Folosindu-va de cunostinfele voastre incercati si enumerati diferite activitii prin care putem obfine bani. completind ciorchinele. Elevii sint ajutati de catre invajator. Se verifica activitatea grupurilor. Concluzie: Nu este usor si faci bani, are grup lucreaz Activitatea nr.5: Microfonul magic. Un copil adreseaza intrebiri parintilor: i citi bani ati cistigat prima dati? ~ Ce salariu v-ati dori? ~ Ce simi cind primiti bani? Activitatea nr.6: Joc didactic: Banca. | Desfisurarea jocului: Se alcituieste un numar de probe-pedeapsi pe care concurentul v-a trebui tle faca pentru a primi o suma de bani, Animatorul va face bilefele cu numere, corespunzitoare probelor existente. Aceste biletele vor fi extrase de concurenti, iar acestia vor savirsi proba corespunzitoare. Observatii: concurentii sA nu se imbulzeasca la proba, probele trebuie sa fie cit mai complicate. Banca ‘ou e un atelier de cistig, cio ultima solutie pentru cei falimentari. Atenfie la bani si nu se fure. Banii ‘rebuie tinuti intr-un loc bine pazit. Trebuie fécute figicuri cu bani care trebuie sa fie pregatiti din timp. Banii: jocul se face cu bani dinainte construiti. Este bine ca sumele indicate sa fie cit mai diverse (1,2, 3,5, 10, 50, 100 ...) si cit mai bine intocmiti, {ncit si nu poata fi copiati (falsificati) La inceputul jocului se va da o sumé atit ct trebuie pentru cistig. be- le) ite un animal; ~ si cintes ~ si atraga atentia (ex. si bata din palme, si strige ceva sau pe cineva); ~ sa se milogeasca sau sa implore pentru banis ~ si facd pe cineva si rida sau si pling’. Activitatea nr.7: Studiul informational. © Studiut informational Se prezinta filmul: Lecfii despre bani pentru copii. hutp://www.didactic.ro/materiale-didactice/132188_lectii-despre-bani-pentru-copii Se listeaza impreuna cu parintii si copiti suportul informational. Activitatea nr.8: Jocul: Ciorchinele. Participantii se plimba prin sala in mod liber, iar atunci cind invajatorul spune un numar, ei trebuie 3 formeze rapid grupuri alcatuite dintr-un numar de persoane egal cu cel spus de citre animator. Jocul este repetat cu numere diferite, ultimul care urmeaza sd fie numit este numarul 5, care permite formarea de cupluri aleatorii. Aceste persoane, vor coopera impreuna in urmatoarea activitate.IVITATH DES Ce pe @ Activitatea in grup *% Grupul parintilor va fi impartit in 5 subgrupe si va comenta proverbele (Anexa nr.1). Adm: * Grupul elevilor va continua gindul: A fost o dati ca nici odatd o bancnota de un lew stii sia Activitatea nr.9: Sondaj. ~ Primesti bani de la parinti? ~ Cit de des iti dau parinii bani? ~ De citi bani are nevoie un copil? (ex: A ~ Ce poate face un copil pentru ca sa primeasca bani? Cuvintul invatatorului Copiii nu infeleg si nu apreciaza de la inceput valoarea banului. Oferindu-le o ,alocatie* siptiminals, parinti ii pot invaa si-si gestioneze resursele, aceasta fiind o abilitate esentiala pentru a se descurca in viata de adult. Banii de buzunar sint cea mai buna metoda prin care arintii fi pot invata pe copii responsabilitatea financiara Chiar si copiii foarte mici au nevoie de o suma pe care -o cheltuiasca cum cred ei de cuviinta. Astfel pot invata si economiseascé, sa ia decizii,sA faca planuri, si fie responsabili si chiar i inteleaga beneficiile actelor caritabile. Alocatia pe care o acordati copilului trebuie stabilita in functie de virsta lui, dar mai ales de posibilitatile dumneavoastra. Tineti cont ci ea trebuie si acopere nevoile copilului, dar nu neaparat orice dorinta a sa. Poate ci cel mai important beneficiu al banilor de buzunar este cA acestia dezvolta gindirea independenta a celui mic: asteptati-va ca el si facd lucruri neasteptate cu banii primiti, dar permiteti-i si gregeasca. Important e ,si nu-I salvati” oferindu-i bani in plus, ci si-1 ajutagi sa gaseasca singur solutii. Unii parinti uneori comit greseli, care pot fi evitate (Anexa nr.3). Activitatea nr.10: Problematizarea. Dacé as avea multi bani, as. Transferul concluziilor: Fiecare isi inchipuie o valiza imaginara. Tau cu mine acasa in valiza informatia despre ... © Discutarea problemelor de ordin intern © Evaluarea sedintei Se distribuie fige individuale pentru evaluarea activitatii (Anexa nr4), Extensie Administrarea banilor. Atunci cind copii primesc bani de buzunar de la parinti se intimpli de multe ori si-i cheltuiascd pe tofi dintr-o data. Cind cer a doua oar bani, parintii le spun ca nu vor mai primi niciodata bani, deoarece nu stiu cum sa-i gestioneze. Astfel, se poate ajunge la discutii interminabile gi la certuri intre parinti si copii.ITATI a. iteleaga virsta »pilului, este ate cu ci si-] 3). DESCRIEREA ACTIVITAT 1/265 Ce pot face paringii? Administrarea banilor este un obicei pe care copilul ar trebui si-1 invefe inca de mic. Doar cind stii si administrezi lucrurile mici poti si le administrezi si pe cele mai importante. Prin urmare, dati-le bani de buzunar gi spuneti-le ca acesti bani trebuie s& le ajunga timp de o saptimina. Daci {i termina mai devreme lisati-l si simta senzatia de disconfort ~ consecinfa natural ~ cauzata de lipsa banilor. Astfel, data viitoare va invafa si fie mai atent in ceea ce priveste cheltuirea banilor. Invatati copilul prin modelare faptul c& exist’ momente cind nu putem cumpara ceea ce ne dorim (ex: Acum mi-ar plicea si-mi cumpér o haini noua, dar avem nevoie de bani si platim cheltuielile, telefonul si sa ne luam de mincare; am sa economisesc in fiecare luna cite putin. Trebuie s& economisim uneori bani, daca dorim sa ne cumparim ceva). ‘Ajutati copilul si-si faca propriul plan daca doreste si-si cumpere ceva - indrumare. Discutati impreuna - explorarea alternativelor — si negociati cum ar putea copilul sa faca rost de bani - contract comportamental. De exemplu, copilul se poate angaja si ude florile o data pe siptimana, iar dumneavoastra ii veti da in schimb o suma de bani pe care o negociati. Incurajati copilul ori de cite ori a reusit sa-si administreze bani.rupa 1 Comentati urmatoarea expresie: plati 2 Banii pot cumpara un pat, dar nu si somnul! ' zg Grupa 2 a : s 3 oi] Comentati urmatoarea expresie: 4 f P juc’ imps Banii pot cumpara un ceas, dar nu si timpul! * rupa 3 Di Comentati urmatoarea expresie: . o Banii pot cumpara o inimd, dar nu si iubirea! en Grupa 4 faca Comentati urmatoarea expresie: Banii pot cumpara o casa, dar nu si un camin! Grupa 5 Comentati urmatoarea expresie: Banii pot cumpara o functie, dar nu si respectul!ANEXA 2 67 CE TREBUIE SA $TIE COPII| DESPRE BANI: + in magazin orice jucarie costa bani si nu putem si ludm orice dorim, daci nu platim. Este bine sa ti spui copilului acest lucru de cind incepi si mergi cu el la cumpiaraturi. + Parintii au bani pentru cd merg la serviciu ca si fi cistige. Cei care nu muncesc nu au bani (cind cresc mai mari le poti povesti si despre exceptiile de la aceasta regula). + Cucit cumperi mai multe lucruri, cu atit iti ramin mai putini bani (pentru copii acest lucru nu este de la sine inteles). Spune-i cd pentru a cistiga mai multi bani, va trebui si stai mai mult timp la serviciu. + Banii trebuiesc impartiti pentru mai multe lucruri: mincare, intretinere, haine, jucarii, etc. Ca sa ilustrezi acest lucru, poti folosi monede sau margelute, pe care sa le imparti in diferite gramajoare. + Este mai important sa cumperi unele lucruri decit altele. Folosind aceleagi grmajoare de monede, arata-i care sint lucrurile care trebuiesc platite neaparat si lucrurile care mai pot astepta. Spune-i ca bani de buzunar nu se inscriu in categoria prioritatilor. Dincolo de informatiile referitoare la bani, copiii trebuie sa inteleagi cum se fac banii si cit valoreaza jucariile, hainutele i dulciurile cumparate. Lata cum iti sugerez eu sa faci acest lucru: + Arati-i cum se cistigd banii. O modalitate ar fi si-l inveti si facd anumite servicii ntru bani. Pentru asta va trebui sa ji oferi bani pentru activitati care nu sint obligatorii ntru el. Exemple de astfel de activitati sint: si planteze un copacel, sa ajute la tenie in bucatarie sau in curte (nu in camera luil), s& ajute un batrin la curafenie .. Nu il mitui pe copil cu bani pentru a indeplini activitati pe care oricum trebuie si le faci (de exemplu sa manince tot, si se imbrace, sa se spele, si doarma la o anumit or’, faca cursitenie in camera). Dac& comiti aceasta greseala, copilul va crede ci este de Ja sine inteles ca ceilalti trebuie s& fi dea bani pentru orice face, si nu va mai face nimic daca nu este recompensat. Riscul de a deveni materialist este foarte mare in acest caz. « Ofera-i banii de buzunar la intervale mai mari de timp. In felul acesta el trebuie si-gi aleaga ce sa-si cumpere si la ce anume si renunte. De asemenea, copilul invafa sa isi planifice cum sa cheltuie bani, si s nu cumpere din impuls. Este foarte important ca suma si nu fie negociabila! Daca copilul si-a cheltuit toti banii intr-o zi, va trebui si astepte pina sAptmina viitoare ca sa isi cumpere ceva nou. + Incurajeaza-l sa isi economiseasca banii, pentru a-si cumpara mai tirziu un obiect mai important. Cu cit asteapté mai mult timp 0 jucarie, cu atit 0 va aprecia mai mult. + Stabileste o list de amenzi pentru fiecare comportament negatiy al copilului. in felul acesta el va intelege ci banii pot fi pierduti daca nu respecta anumite reguli de comportament.