WHEUUUUUUUN RROD eeoeea Produse de alimentatie publica si agroturism -cCurs-TURISMUL RURAL AGROTURISMUL-CONCEPT SI CONTINUT Cone . ; ; Ava ail de turism-ansamblal activitayilor non-lucrative ale ommului in afard de aria de rezidenta 4 Scop agrementul (petrecerea pliicutd a timpului liber). Tipotogic 4. § turism de curs balneari: —— practicat in statiunile cu izvoare mineraletermominerale gi termale, cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor; 4, § turismul de fitoral (balnear-maritim) — practicat pentru cura heliomarina, bai de nimol, cura climatericd marina; 8 § turismul montan — cuprinde drumetia, cura climaterica (aer curat, ozonificat, schimbarea altitudinii etc., sporturi montane extreme): &§ turism cultural — vizitarea monumentelor istorice, de arta, a1 memoriale, a muzeelor, participarea la manifestari culturale; Ss turismul de vanatoare si pescuit — raspandit in toate zonele farii; G, 8 turismul de reuniuni si congrese — legat de manifestari stiintifice, de instruire, de bilang, de *alegeri etc; Yt § turismul de afaceri — cu tending accentuata de crestere; g § turismul sportiv — este prilejuit de manifestirile sportive de anvergura (olimpiade, campionate, cupe etc.); ctonice, a caselor © § turismul comercial-expozitional ~ legate de térguri, expozitii, burses /o°8 turismul festivalier 51 de camaval ~ prilejuit de festivaluri importante culturale si de agrement; § turismul sentimental — deplasare cu persoana iubiti cu scopul asigurarii it § turismul nostalgic — revenirea la locurile copikiriei sau cele cu semnificatii speciale; § turismul religios — vizitarea unor licaguri de cult, participarea la evenimente religioase importante (hramuri, stirbdtoarea de pasti); § turismul familial - vizitarea patintilor, copiilor, rudelor apropiate; § turismul eveniment — deplasari in spatiu rural pentru a participa la evenimente ocazionate de nungi, botezuri, ziua fiilor satului etc. Turismul rural este o forma de turism care se desfigoari in mediul rural, valorificdnd resursele turistice locale (naturale, economice, culturale si umane) ca si dotatile si echipamentele turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice; utilizeazd diverse spatii de cazare: hanuti, hoteluri rurale, adéiposturi, sate de vacanta si imbracd forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivatii: de tranzit sau itinerant cu valen{e cultural cognitive, ete. Turismul rural constituie 0 atternativa 1a turismul tradifional, clasic, desftsurat in statiuni si centre turistice, precum si la oferta ,.standard” de tip industrial. Agroturismubeste o component a turismului, in general sia turismului rural, in special; 1, § prezintaiun grad de complexitae ridicat; \ reprezints o activitate economic ce valorifica excedentul de spatii de cazare existent in 2. gospodiiria {araneasca; ; 3 § ofera servicii turistice (cazare, pensiune, agrement); § proprietarul desfiisoari, in paralel si acti cu profil agricol (cultivarea pamantului, ,” cresterea animalelor etc.); NN.5, § turistilor lise ofers posibilitatea, in Scop de recreere, sA participe la activitatile “ " gospodiriei (uscatului fanului, culegerea fructelor, mulsul vacilor, pescuit, prelucratul roduselor agricole, prepararea hranei); £ § areo durati determinata de timp (vacante de vara sau iam’, weekend); ZL. § are Gopi diferite: recreere, initiere in arta ‘mestesugurilor traditionale, stu documentare; F § de regula, Feprezint 0 activitate secundari, activitate: gospodiria proprie Tamanand principala ocupatie $i sursa de venit; * J § constituie un mijloc de valorificare integral a Spatiului rural cu potentialul su natural, ’ agricol, economic, turistic, cultural, socio-uman; 16 § contribuie la deevoltarea durabild a spatiului rua, P § mentinerea echilibrului ecologic; § folosirea durabilé a resurselor turistice; § mentinerea diversitaté naturale, cultrale, etnografice, sociale ete §. favorizeazt dezvoltarea infiastructurii de comunicali.edilitae ex. AL§ favorizeaza dezvoltarea economicd a localitatilor rural Jo § “turistalb le.un mediu nepoluat, ecologic; § “turistul are acces la atracii tuistice naturale, lipsite de factori de es; § ambianta intalnita de turist este familial, cu tun puternic earacter ospitalier; si Cadnul activitatii agroturistice rin wtiizarea propel ]}-—> [nrernicrte intreprindeni Invarendh sn inelariata Tnmaport de consxiume 5 conplernoriaritao cur -cultivatea terenuuilor “silviculture ~ersterea animator In spat inchise dowane cine arco [+ Cans Accwi | In sputii deschise tip camping LY] aainscace 1 onanneminmen aT ‘lirnente i bout + Ta RE napa Santa do “precise pare spree in ccd es Ta) acivitt reereivesi | | “Pet Struc dinmaicss eae ane Sumaleintenm | [pivot neces Turismul rural si implicit agroturismul sunt considerate ca o strategie a vitorului in ceea iveste dezvoltarea economicd a localititilor din zonele montane. Turismul rural se bazeara ce pri f z pe trei coordonate: spafiu, onmeni, produse deoarece:* Spatiul fir existenta oamenilor nu poate fi suport al conviefuirii, un spatiu fird Produse nu poate rispunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism; * oamenii in lipsa spafiului sau a produselor dispun numai de o capacitate de primire redusa; * produsele care nu au ca baz spatiul si oamenii mu au decat o existenfa efemerd si nu pot asigura dezvoltarea durabila pe plan local. ____ Sub aspect economic, activitate agroturistica se prezinti ca una dintre modalitatile de existent’, 0 forma complementari de folosire optima a resurselor din gospodaria rurala si din Zona combinat’ cu un complex de servi interiorul si exteriorul gospodiriei, orientind Productia agricola in scopul realizirii dezideratelor unui agroturism eficient si modem. Deci, agroturismul se situeaz in problematica mai generala a dezvoltarii zonelor agromontane, iar i rin Particular aceasta este o activitate complexa, cu implicatii economice si sociale menite si asigure functiunea de reechilibrare teritoriala si de oprire a exodului rural. Din punct de vedere agroeconomic, activitatea agroturistica se poate desfasura sub forma simplei gizduiri atunci cand o gospodatie ,Zrtineasca inchiriaza camere neutilizate de proprietar, din propriul sau patrimoniu edilitar; fara a oferi in mod organizat, coordonat si continu o alti forma de servicii (masa, vizite si excursii prin imprejurimi) in interiorul sau in afara gospodiiriei. Turismul agricol poate s& ia forma agroturismului organizat, atunci cénd gazduirii i se adaug& un complex de servicii mai ales in cadrul gospodariei ,arainesti. O astfel de activitate este cuprins& intr-o strategie direcionati inspre proliferarea intregului sistem deproductie agrozootehnic& si folosirea unor factori specifici unei activitiqi specializate in domeniul turismului rural. i in concluzie, activitatea de agroturism reprezinta un proces economico-social complex, desftigurat de producdtorul agricol din zona montana, in cadrul gospodariei sale, in scopul obtinerii unor venituri suplimentare necesare familiei sale. Activitatea desfisuratd, care poate s& cuprinda cazarea, alimentatia, agrementul, etc, constituie un tot unitar gi care se regisese in componentele produsului turistic. In acest caz, este obligatoriu asigurarea unei corela corespunzatoare intre calitatea dotirilor, a echipamentului si aspectul general al spatiilor de cazare cu cele pentru alimentatie si agrement. Funefiile agroturismului Agroturismul este considerat un f | dezvoltarii zonelor rurale, in deosebi al localititilor unde exista condijii prieln area turismului intr-o perioada cat mai indelungata ;pul anului. Pentru aceasta agroturismul trebuie s& indeplineasca cdteva condi esentiale, derivate din insisi functiile pe care le are de realizat, si anume: do * Halizarea de venituri suplimentare de citre populatia local’, permigindu-le si fact ‘¢ ~“faya crizei sistemelor agricole si a societatii rurale; 2, diversificarea activititilor economice, prin cresterea ofertei de servicii si produse locale, care pot consttui factori ai unei putemice atraciiituristice: & +_menfinerea_unui_echilibru_optim_intref sistemele ecologice, socio-economive—st ~“eulturale din zon3,Jprecum si promovarea unui proces de dezvoltare si deci de schimbare; tee {+ promovaréa schimburilor culturale, ca factor de soliday ~“favorizarea unei politici coordonate privind amenaj ritate si coeziune socials, jarea teritoriului, care s&permiti ameli ae Zonele_mai re competivitatilor dintre diferite activitayi economice din necesare imbunstagri condi or de singe’, Mfastructurilor si echipamentelor tr lor de ‘ : : pentru vizitatori. Viafa si de sejur pentru populatia locala si pees - : necesany Une din functiile agroturismului este aceea de ecesara o dotare minima existent: ot te Promotor de infrastructura, este totusi 4 in ceea ce priveste zona dar si localitatea respectivas, ° Criterii si norme pentru stabilirea categoriilor de gospodirii agroturistice Activitatea ce se i ‘iunilor si turistic. In acest sens, este necesara reali: TGSHSIaEE HE Cale teh cee ris 1 > ar realizarea unei corelatii intre calitatea si aspectul dotarilor privind spatiul de cazare cu cele destinate alimentatiei si agrementului. in functie de gradul de dotare si calitatea serviciilor oferite spagiile de cazare se clasific’ pe numar de stele pe baza unor criterii precise, stabilite prin Ordinul Ministerului Turismului nr.20/1995. aceste criterii sunt: | + 8 fie situat’ intr-o zona cu un cadru natural Gac) CEpolph n care s& se poati practica . “gerpurinuna din formele de turism: social, cul at OHtan, de vanatoare, de pescuit si si “raspundd_unei motivatii_a_turismului legata_de_odihna (recreere, agrement, refacere), ‘tratament, instruire, practicd agricola si pastoral’, hobby; « sa aiba drumuri si legtituri accesibile si practicabile in orice sezon si anotimp,si, eventual, si ~ &“peneficieze si de mijloacele de transport in omun, pe ealea ferat& sauw/si rutiere; + 2 « sh ofere zone si obiective de interes turistic ca: monumente ale naturii, monument’ : atheologice, de arhitecturd, isiorice, alte forme de atractic twisted: tradi obiceiur, activitati folclorice, mestesuguri, etc., precum si trasee turistice pentru drumetie, ape 6 curgatoare, lacuri, ete; «ch he dotaus cu objective de interes general ca: postl, telefon, dispensar, farmacie, cinematograf, magazine diverse sau s8 aiba acces usor Ia astfel de dotari. isticd 2. Criterii orientative privind ferma (gospodaria) agrot + si fie amplasata in zone ale localititilor nepoluate, cu drumuri de acces corespunzatoare $i osibilitati de parcare; i A c cst fie astfel organizata incdt s& prezinte un aspect atractiv, plicut, de incredere, s fie bine Antreyinut’, curatd, imprejmuita; : oe + gospodiriile si constructiile invecinate si aib& un aspect plicut, s& fie bine organizate 3! ingrijite, curate; : iy fori: + locuinga sé fie retras de la drum, spatiul ramas s& fie plantat cu pom, arbusti, gazon, ai « anexele gospodaresti: grajduri, magazii, cotefe, remize, etc., SB fie amplasate in zona « in spatele locuinfel, in curtea de serviciu, separati de curtea principals, de primire, cu acces direct si bine intreyinute; Ea «+ toate constructille, locuinja gi anexele, s& aiba un aspect pleut, si fie bine intrefinute, zugravite, vopsite, curate; : « calle de acces interioare si spatiile de productic si auxiliare, s& fie corespunziitor intrefinute, curate in permanent’;* s& aib& spatii verzi, plantatii de pomi, terase, foigoare, locuri de odihnd si agrement, locuri de joaca pentru copii, etc., la dispozitia turistilor. : 3. Considerayii generale privind locuinta agroturistica A. + spatiul si accesul destinat turistilor s& fie separate de cele ale gazdei; 2 . camerele de cazare sa fie decomandate (cu acces direct din hol sau din casa sc&rii), s& fie “ spatioase, luminoase, insorite (orientate sud, sud-est, sud-vest), cu posibilitate de incalzire, mobilate strict corespunzator normelor, de preferat cu mobilier simplu, traditional, rustic si eliminarea tuturor obiectelor lipsite de utilitate pentru turisti; «sd existe logii, balcoane, terase la camere sau la holurile destinate turistilor, cu chezlong-uri, fotolii din rachita, mese, lumina electric; * si aib’ o camera de zi (living) destinata turistilor pentru servitul mesei, pentru petrecerea timpului liber, jocuri de socictate, lectura, ascultat muzic4, vizionare TV; ‘+t s& aiba_grupuri sanitare compuse din: cada sau_dus. Lavoar, WC, la dispozitia exclusiva a turistilor, dotate cu apa rece si eventual cu api curentd, sa fie bine intretinute (cu faianya gi gresie) si intr-o perfecta stare de curajenie; * sd aiba_posibilitati regitire_a_mesei de ciitre turisti, intr-un_spatiu_separat, dotat cu obiecte gsi utilajele necesare prepararii mancarii, sau in bucitiria gazdei, cu posibilitatea ~Sepate compartimentelor¢utlajelor pentru writ + pentru locuinfele cu mai multe camere (cca 8-10 locuri), destinate cazarii turistilor,s& poata primi grupuri mici de copii, insotiti de un_supraveghetor (parinti, educatoare, profesori) asigurandu-le si pensiune completa in ferma proprie sau in localitate, precum silocuri si pbiecte de joaca si sport (eropi de nisip, leagtine, topogane, feren de tenis, volei, etc). 4. Considerajii generale privind comportamentul gazdelor Ja *.S% primeasc& cu multi solicitudine turisti, pundndu-le imediat la dispozitie_spatile _dinainte pregatite; ——— Q | + s& tind permanent spatiile destinate tristilor a nivelul de dotare si confort omologat si * “clasificat; 9. si asigure curijenia zilnici a camerclor de cazare sia tuturor spatiilor destinate turistilor, * dar si a spatiijor cu destinatie comund (holuri, bucatarie, camara, alei de acces exterior, baleoane, terase, foisoare, etc.); & + st asigure cond nico-sanitare gi dotirile corespunzatoare in spatiile de preparare ~'+ sii asigure_curitenia si intretinerea zilnict a intresii ferme, a zonelor verzi, a aleelor de circulafie, a anexelor gospodaresti, a spatiilor de productie, etc. s& permit& accesul si chiar ajutorul turistilor la unele activitati zilnice din ferma sau gospoditie, la ingrijirea animalelor sau la activitigi din afara fermei sau localitafiis @ + s& respecte(programul zilnic al turigtiloy/(mese, odihna, recreere) asigurand un climat de Cigasortite, ambian{a; Ss4-Gigure_meniuri variate, dupa refete clasice si traditionale locale, dar si meniuri la solicitarea turistilor, cu produse din gospodarie, ferma sau localitate; «+ s& organizeze excursii, drumefii in localitate si zona, activitai culturale, 3 > excursii, drumetii in localitate si zon’, activitati culturale. ‘A Criterii generale pentru toate categoriile de clasificare1. Criterii privind construetiile, instalatile si spayite comune “ anexcle gospodaresti pentru cresterea animaletor si intretinute, incat sa nu creeze disconfort turistilor; “animalele de la care provin lactatele si fie atestate ca sénatate, destinate turistilor, si fie examinate sanitar-veterinar, * turistii s& poata asista la activitatile specifice fermei; { bucatria sa fie dotatai cu masind de gatit sau cu resou electric, cu minim dowd ochiuris * buciitiria sa fie dotati cu vase pentru prepararea hranei si ustensile pentru bucatarie, cu echipamente pentru pistrarea prin frig a alimentelor; * accesul in camerele de dormit si la grupurile sanitare si fie direct, fra a trece prin alte camere folosite pentru dormit, Pasarilor vor fi astfel amplasate si iar produsele din came, 2. Criterii pentru spatiile de cazare si dotarea acestora + incdilzire cu soba de teracota sau alte echipamente admise de P.S.1; dotarea cu mobilier si lenjerie: masa si scaune, cuier, oglinda sau toaleta, plapuma, pled sau itura de calitate superioari, cate 2 buc/persoand, cearsaf pentru pat si cearsaf plic pentru pled, vatura sau plapuma, prosoape pentru fat 1 buc/persoand, perdele obturante sau alte mijloace ventru obturarea Iuminii, peri pentru haine si pentru pantofi, scrumiere (optional), pentru sarsoniere si pentru apartamente: perdea, covor, masuf’. B. Crité ii pentru clasificarea cu o stea 1. Criterii privind constructiile, instalatiile si spatiile comune i + ci de acces propriu si spatiile inconjuratoare s& fie intrejinute corespunziitor. 2. Criteriile privind spatiile de cazare + numar maxim de paturi (locuri) intr-o camer’ — 4; * suprafaja minima a camerelor: camera de 1 loc—8 m 3, ~ camera de 2 loc—11 ms - camera de 3 loc— 14m; 2 ~ camer’ de 4 loc— 16m ; : ~ camera dormitor in apartament — 11 m3 = camera salon in apartament — 11m ; * grup sanitar comun compus di +1 cabin’ WC Ia 10 locuris ~ | spalitor cu un lavoar cu apa rece curenta si calda la 10 locuri. 3. Dotare » pat cu saltea; * perne mari; + in garsoniere si apartament — scaune tapisate. S77 2 mm meC. Criterii pentru clasificarea cu doua stele 1. Criterii privind constructile, instalatile spatiile comune * clidirile si anexele gospodaresti sa fie in bund stare, curat intretinute, aspect general corespunzator; * cdile de acces proprii si spafiile inconjuriitoare si fie intretinute corespunzator; + st aiba imprejmuiri estetice si eficiente; + 88 aib& curte proprie, cu spafii verzi, flori, arbusti, bine intretinute; + bucitirie dotata cu instalatie de apa rece curent’; * spajiul pentru servirea mesei, dotat cu mese, scaune § ventar de servire; + racord la reteaua public& de canalizare sau la mijloacele proprii de colectare si epurare; + clidirea s& fie racordata la reteaua electricd publica. 2. Criterii privind spatiile de cazare + numir maxim de locuri (paturi) intr-o camer -3; + suprafata minima a camerelor: 2 camera de I loc-9 m3 ~ camera de 2 loc = 12 m ~ camera de 3 loc — 16 m ; - dormitor din apartament ~ 12 m 3 = salon din apartament — 12 m ; + pardoseli acoperite integral sau partial cu covoare sau carpete; + grup sanitar compus din: =} cabin WC Ia 10 locuri; = | spalator cu un lavoar, cu apa curenta rece = 1 cabin dus cu apa calda si rece la 15 Jocuri + surs proprie de incailzire in camerele de baie (admise de P.S.1.); + radio in spatiul comun. i calda la 10 locuri; 3. Dotare + perne mari cu fulgi: + cuvertura pentru pat; «+ prosoape plugate pentru baie — 1 bue/persoant; + veiozd sau aplica la capatul patului; «in garsoniere si apartamente — fotolii. ‘D. Criterii pentru clasificarea cu trei stele 1.Cri privind constructiile, instalatiile, spat comune ladirile, inclusiv anexele, $8 fie In stare foarte bund, perfect intrefinute si cu arhitecturd vel i 7 specific’; : + ctile de acces propril j spatile inconjuratoare sa fie perfect intrefinute;+ si alba imprejurimi estetice gi eficiente; + s8 aiba curte proprie, cu spafii verzi, flori, arbusti, bine intretinute; * buciitirie dotata cu instalatie de apa rece si calda curenti; * spatiul pentru servirea mesei, s& fie dotat cu mese, scaune si inventar de servire, + racordat la refeaua publica de canalizare sau la mijloacele proprii de colectare si epurare; + clidirea s& fie racordatd la reteaua electric’ publica. 2. Criterii privind spatiile de cazare + numar de locuri (paturi) intr-o camera ~ 2; + suprafafa minima a camerelor: 2 ~cameri de I loe— 10m 3 - camera de 2 loc — 13 m ; - dormitor apartament = 14 m ; 2 - salon apartament — 14m ; + pardoseli acoperite integral sau partial cu covoare sau carpete; + camerele sa dispun de grup sanitar propriu; + si existe TV in spagiu! comun; + si existe radio in spatiul comun; + sti existe telefon la dispozitia turistilor. 3. Dotari + mobilier uniform ca stil si calitate, + pat cu somier sau pat cu saltea relaxa; + dulap sau spatiu amenajat pentru haines = perne mari cu falgi; = cuvertura pentru pat; + prosoape plusate pentru baie — 1 bue/persoana; + veioza sau aplica la capatul patuluis + perdele transparente; + vaze de flori, in apartament fotolii sau canapea si frigider. Regulament de comportare a turistilor in spaiile de cazare agroturistice oe + s& se integreze in regimul de viata al gazdei, respectind orele de odihna ale acesteia st al altor turisti din locuinta agroturistica; + s& respecte programul servirii meselor, stabilit de comun acord cu gazda; . + utilizarea obiectelor casnice, care pot provoca incendii (echipamente pentru incailzit, pentru repararea meselor, fier de calcat, resouri, etc.), s& se facd sub supravegherea permanent, interzicind folosirea acestora de catre copii; + 88 se interzic& jocul copiilor in ffinare, grajduri, sure, etc., unde pot provoca, din impruden{a, incendii, degradari;, * si evite contactul direct cu animalele di iota ferma, care pot deveni periculoase (cai, bovine, eci, edini de paz&, etc.) sau care prezinta riseul transmiterii unor boli, Sr -+ si ceard consimyimantul gazdet pentru a putes asista sau ajuta la unele activitai din ferma (mulsul vacilor, cositul fanului, torsul Kini, udatul in gridina, culesulfructelor, ete.) + si nu provoace degradiiri ale culturilor, fanetelor, gradinilor, padurilor; Sf + se interzice aprinderea focului deschis in orice loc in care poate provoca incendi ° incendii fiinare, finefe uscate, etc.); " (adore, + s& supravegheze permanent copiii, astfel inedt joaca acestora si nu afecteze activitatea gazdelor sau s& product anumitestrictciuni in fermas culturi si pidu + sh evite discutile sau uncle comportiri si atitudini care pot genera conflicte cu garda. Conceptul de marketing agroturis cea ce constituie Marketingul este procesu! social prin care 0 persoand sau un grup ob obiectul proprilor lor necesitati sau dorinfe, crednd gi schimband produse bazaconceptului de marketing, privind realizarea obiectivelor gospodiriei agroturistice, este satisfacerea necesitatilor si dorinfei partenerilor de pe piata turisticd, intr-un mod eficient pentru ambele tabere. Elementele de marketing in gospodaria agroturistica au o sferi mai restrans& si se referd la: vanzarea direct’, +), « promovarea; + imaginea gospodiieis * « siringerea si analiza informatiilor; E + determinarea pretulus ) » promovarea serviciilor. Go. Glexibilitatea marketingului se refer la capacitatea de a se adapta in timp eat mai scurt, 1 de schimbare a pietei. fn contextul agroturistic, vanzarea directa inseamnii: 1, + aprovizionarea imediaté cu. produse alimentare @ oaspetilor, prepararea mancarii; 1. + aprovizionarea periodicd cu produse al aprovizionarea cu produse agricole; + promovarea produselor tipice locale, prin contractul direct dintre consumatori si locul de productie. Serviciile de pensiune (restaurant) agroturistice se caraeterizeaza prin faptul c&: «+ mancdturile si bauturile sunt preparate de agricultori, utilizand in primul rnd produse gospodaria proprie; + omganizarea activitafii de pensiune (restaurant) va fi realizaté exclusiv utlizand manopera din gospodavia agricol8, care nu este folosit in intregime pentru activitiile agricole. Seamentarea piejei agroturistice, are ca obiectiv principal stabilirea pentru un produs a subsistemelor omogene de client Pe baza caracteristicilor comune ale produsului turistic, devine posibila exploatarea turisticd, uilizindu-se in acest seop in vederea promovarii efciente @ agroturismului, politicile specifice de marketing. ‘Alegerea servicillor agroturistice comport umatoarele actiuni pentru cazarea in locuine: « pregitiren locuinje si dotarea acesteia eu pA eurent, inealzire, energie electra, dovie Tadecvate exigentelor modeme de confort si sigurantas « mobilarea camerelor cu piese de mobilierrustice, dar functional; + asigurarea lenjeriei necesare. care se cup singuri de nentare pentru cei ce vin de la ora pentru a-si facein schimb, cazarea in spati care va fi prevazut cu: * asigurarea umbrei i pi : «Suc pretircte (a soe ae eae Fo iguraea serviciilor de igiend; ipale din apropiere) pentru asigu “ndclungate wih cease Prin cabluri, intrerupatoare, prize, adaptate unei funcfionari __,, Masa si preparatele in gospodaria agroturistic& trebuie si corespundi urmatoarelor deziderate: * prepararea specialitatilor tipice, ale traditiei gastronomice locale cu produse de provenienta, in primul rand, din ferma agricola; * prevederea unui mobilier adecvat sezonului, intr-un stil ru hecesare servirii mesei complete si de bund calitate; * meniul s& fie la alegere, de catre turisti, iar materia prima proaspiti si indeplineascd normele igienico-sanitare. Activititile recreative, gastronomice si culturale, trebuie si fie efectuate in spatiul fermei si au ca obiectiv acela de a promova traditiile lumii rurale. In cadrul activitajilor recreative se pot inscrie: + prestarea activitatilor agricole; + echitatie; + explorarea teritoriului; + insusirea unor deprinderi tipice zonei (artizanat, prepararea unor bucate specifice, dup’ refete proprii etc.). fn privinta aspectelor gastronomice sunt interesate si binevenite organizarea si participarea turistilor la: a) cursuri de art& culinara si vizite la: + centre de preparare a branzeturilor; + centre de preparare a c&mii; + prepararea traditionala a produselor alimentare. b) degustare de vinuri gi vizite la: + pivnite; + hanuri tipice. Aceste activitati ti locale si dezvoltarea serviciilor si inifiativei agroturistice. Activititile culturale, cele de creatie artistic& si artizanala au 0 bogata tradi rural, in care portul traditional, arhitectura, muzica si dansurile populare, colec| Popular pot fi valorificate prin organizarea de muzee etnografice in aer liber, serbairi populare, hore, targuri gi alte obiceiuri la care s& participe efeetiv turigti. deschise presupune in prealabil pregatirea agrocampingului, » precum si ustensilele itierea unor Promovarea agroturismul Tn domeniul agroturismului un rol important tl are marketingul tn cercetarea si Prospectarea piefei produsului turistie si in promovarea ofertei agroturistice pe plan intern $i extem. Mobilitatea mare a fenomenelor din economia de pia{a, dinamismul si modificarile rapide uctura unor componente ale cererii i ofertei, care uneori sunt greu de antici ayentilor economici din turism o capacitate de reactie fafa de cerintele pictei. instruPomind de la agentul economic cu o activitate importanta in turismul rural si pana la simpivt gospodar, proprietarul unui spatiu de gizduire, fiecare dintre acestia trebuie <8 ste st aleaga, si Combine si s& dozeze, din ansamblul factorilor endogeni (produs, pret, promovare, ributie) pe aaaeire ei vor permite atingerea obiectivelor fixate pentru o anumit8 perioada cu minim de seein ea ateriale, umane si financiare,intreaga aceastéactivitate reprezentand confinutal mix= marketingului. ‘© insemnaté component’ a mixului de marketing © reprezint& continutul politicii promotionale, activitate legaté de informarea consumatorilor Despirtirea in timp i in spatiu a furistilor de bunurile de consum si serviciile turstice face necesari realizarea unui dialog permanent prin forme variate intr cet ce ofer si cet ce cumpars sareina ce revine in raspunderea activitatii de promovare a turismului ‘Un important eriteriu al dimensiunii actiitati turistice rurale il constituie nivelul calitagii serviiilor oferite. Astfel, pentru ca produsul agroturstic romanese 8 fe competitiv pe piata intermationala trebuie si reprezinte specificitatea i si posede atributele unicitigii. Oferta turistica in general dar mai ales cea agroturisticd,trebuie s& incite interesu’ deosebit al turistilor straini ‘Cunoasterea dimensiunii, tipului si elasticitatii cererii_ piete turismului rural, constituie condita esenfiala pentru valorificarea produsului respeetiv si prezint dowd aspecte principale si anume: reecesitatea de a avea informatii despre importanta localizarii $i caracteristicile pietelor concurentiale; «+ nevesitatea de a sti cum s& te adaptezi cerinfelor si preferintelor consumatorilor, cum si cxereite asupta lor influente si cum si-i cdstigi prin campanii publicitare. Promovarea agroturismului, in cadrul marketingului agroturistic, este © activitate complex ce trebuie organizatd si prezentaté la toate nivelurile: Piet ivel de gospodatie, dac& exist posibilitigi financiare, este bine ca acesia SH posede propriul ghid sau pliant in care si fie prezentatd gospodaria respectiva, imprejurimile cu orple de atracte tuistic’, informati privind gradul de confort, prequl eazarii, mesei sial serviciilor. in cazul in care gospodaria nu dispune de resurse financiare suficiente pentru Fatocmirea unui astfel de material, ea va intocmi fisa care, insofita de o prezentare grafic& sugestiva, va fi inclusé in materialele de promovare mai ample, la nivel zonal sau national; + Ja nivel de zona agroturistic&, promovarea se poate face prin intermediul unui ghid turist ‘ub forma unei casete video care sa prezinte imagini sugestive din zona respectivas «Ia nivel regional, se are in vedere elaborarea unui material amplu, care va cuprinde elementele caracteristice ansamblului respectiv; «Ja nivel national, se poate concepe un ghid agroturistic ce poate orienta un potential tur ‘Acest ghid va cuprinde si lista agentiilor teritoriale, cu adresele si numerele de telefon; + la nivel intemational, se va include oferta agroturistica a Roméniei in catalogul international EUROGITES. Existd o serie de modalitati specifice de promovare a agroturismului: + publicitatea facut cu prilejul unor targuri, sArbatori locales ~ organizarea unor mese, pe anumite trasee frecventate, in ferme agroturistice, cu preparate traditionale, pile cu care vor putea fi dstribuite si pliante prezentind zona respectiva i posibilitatile de practicare a agroturismuluis + organizarea unor expozitii cu imagini din diferite gospodai + organizarea impreund cu Ministerul Turismului, a unor act in vederea promovarii turismului rural; sau t. agroturistice; itayi educafionale pentru tineret* crearea in cadrul localit: * inserarea in ziare, revist ‘itilor turistice rurale a punctelor de informare turistic’; agroturistic; { Promovarea prin agentii de turism rural specializate; promovarea turismului rural prin refele nationale si intemaionale; te, programe de radio i TV a unor materiale cu caracter promotional Pliante, buletine informative, panouri, prezentate in locuri * prin reclama ficuta de turistii care au benefici ; i iat de raimas plcut impresionat aceasté forma specifica de turism si au + prin distribuitori de produse agroturistice. Tipologia generali a turistilor Pentru industria turismului, un rol esential il detine cunoasterea principalelor categorii de turisti, diferensiate in ceea ce priveste posibilitatl cerere pentru produsele turistice § entru destinat Ultima perioada consemneaz apa de vacanta. de “turist nou”, prin care se identifica tipul ideal de turist avand urmatoarele caracteristici: dorinta de o ct mai mare independent in destinayia de vacanta aleast; © vast’ experienta in privinga calatoriilor; bogate cunostinte despre problemele mediului inconjurator; pretentios fata de calitatea serviciilor; flexibilitate ridicata in aranjamentele turistice; © grijé crescutd pentru sinatate. Comportamentul turistului se referd la un complex de acte, atitudit directia desfagurarii actului turistic. Pe consumatorului de turism, specialis KKK care sa evidentieze modul in care turisti produse turistics © categoriile de mijloace folo: financiare, aspiratiile si manifestarile lor de ia in literatura de specialitate a conceptului modem decizii exercitate in baza factorilor care influenteaz’ comportamentul sti in marketing au incercat sa identifice o serie de elemente se manifesta pe parcursul calatoriei si a consumului de pentru fiecare serviciu turistic (transport cu gutocaru, trenul, avionul, vaporul, autoturismul personal; cazare la hotel, motel, pensiune ete.; masa la restaurant, cantina, provizii personale); © compozitia grupului cu care calitoreste (cunoscuti, necunoscuti, grup numeros, grup restrans); servi turistice ut ° ate (transport, cazare, alimentatie, agrement); © mijloacele de agrement si divertisment preferate; © numarul de innoptari; ° ° ° tipurile de cazare; locurile vizitate; folosirea intermediarilor; © principalele activitii efectuate; © perioada din an; ae 7 Aleou. 1 «$i Constantin, \ i M2006) - Agroturism si Marketing Agroturistic, Editura Ceres, Bucuresti, p. 302:© tipul sejurului (weekend, vacanta principald ete). In virtutea acestor elemente, au fost elaborate mai multe modele de comportament turistic, respectiv mai multe categorii generale de turisti. Cele mai utilizate criterii pentru diferentierea acestora au fost cele de natura economica, psihologica, stilul de viata, motivatiile si caracteristicele socio-profesionale, nationalitatea etc. Criteriul economic Ludind in considerare nivelul veniturilor, practica turistic& a evidentiat existenta a trei tipuri principale de turisti: a) turisti “de lux" sau “de elita”; b) turisti “activi”; ¢) turisti “pasivi” sau “captivi a) Turistii ,de elit” (,de lux”) - constituie clientela privilegiata a agentilor economici din turism, aducandu-le acestora profituri semnificative, desi cuprinde un numar foarte redus de consumatori. Segmentul de piat corespunzator turismului de lux este format din persoane cu venituri mari (in principal oameni de afaceri), deci care nu sunt restrictionate financiar in privinfa alegerii formei de turism sau a destinatiei calitoriilor. Acesti turisti prefera destinatiile exotice si solicita servicii turistice personalizate, sofisticate, cu grad inalt de confort, ce pot fi oferite doar de structurile de primire din categoria de 5 stele/flori, mai rar din categoria de 4 stele/flori. Sunt consumatori capriciosi si dificil de satisfacut, deoarece manifesta o mare exigenta fata de calitatea si rafinamentul produsului turistic, si, de regula, ru sunt interesati de stabilirea si dezvoltarea contactelor cu populatia comunitatilor locale. Din clientela turistica potentiala ,de varf” (high-life) mai pot face parte, in mod ocazional, si turistii ,marginali” proveniti din diverse paturi sociale cu venituri medii, dar dispusi s& sacrifice o parte considerabila din aceste venituri pentru a beneficia de conditiile superioare ale serviciilor de cazare, alimentatie si transport din categoria de lux. ) Turistii “activi” — reprezinta segmentul de piata al consumatorilor cu venituri medii, care, manifestand discemamant si dispunand de anumite posibilitati financiare si culturale, cauta sa stabileasca un echilibru intre mijloacelor lor economice si dorinta de a-si satisface cererea pentru diversele forme de consum turistic si destinatiile preferate. Sunt persoane mai putin pretentioase fata de calitatea produslui turistic si mai usor de satisfacut de cat turistii de ,elita”, satisfactia consumului fiind amplificata de sentimentul ca beneficiaza de resurse financiare relativ suficiente pentru a-si alege mediul destinatiilor de vacanta, perioada si durata sejurului, formele de cazare si modalitatile de relaxare si agrement. Motivatiile turistice comune ale acestei categorii eterogene de turisti sunt: nevoia de odihna fizica si nevoasa, dorinta de relaxare si divertisment, setea de cultura, contactul cu autohtona, acumularea de noi cunostinte, practicarea unor activitati sportive etc. parte dintre turistii .activi” manifesta tendinta de a imita practicile turistice ale paturilor sociale mai avantajate din punet de vedere economic, preferintele lor pentru destinatiile de vacanta si modalitatile de petrecere a timpului liber fiind inspirate de alegerile lor ,,de elita”.©) Turistii “pasivi”(,captivi") — detin ponderea cea mai mare din clientela turistica si ‘constituie segementul de piata corespunzator turismului de masa, reprezentat de consumatori cu venituri moderate, chiar modeste, foarte sensibili la preturile calatoriei si serviciilor turistice. Constrangerile de natura economica nu le permit sa isi organizeze pe cont proprit sejurul turistic si sa utilizeze mijloacele preferate de trasnsport sau sa aleaga formele de cazare dorite, fiind tinuti ,jin captivitate” de catre bugetul lor limitat. Acest lucru influenteaza in sens restrictiv alegerea formulelor si destinatiilor de vacanta, fiind nevoiti sa accepte oferte turistice forfetare, mai putin elaborate dar mai ieftine, comecializate de agentiile de turism sau de agentiile intermediare ale acestora. Ca urmare a posibilitatilor materiale insuficiente, cei mai multi dintre turistii de masa” se orienteaza spre formele accesibile ale turismului rural, unde clientii accepta deliberat conditiile modeste de confort, compensate insa cu satisfactiile oferite de mediul inca nepoluat al gospodariilor taranesti. Pe masura ce veniturile lor cresc, turistii ,pasivi” pretind si achizitioneaza produse turistice din ce in ce mai mai complexe, acceptand, totodata, si tarifele lor mai scumpe. Criteriul psihologic * Pe baza influentei personalitatii asupra consumului de produse_turistice, cercetatorul american S. C. Plog (1974) a realizat o clasificare a motivatiilor turistice din punctul de vedere al psihologici conswnatorului «le turism, identificand doud dimensiuni psihologice majore - psihocentrica si alocentrica - in funcjie de care turistii pot fi diferentiati in 5 categori 4) turisti psihocentrici; 5b) turisti evasipsihocentrici; ©) turisti mediocentrici; d) turisti cvasialocentrici; e) turisti alocentrici 4) Turistii psihocentrici - nu preferd aventura ci vacantele si calatoriile programate si organizate complet si din timp, in stajiuni populare si familiare, situate in apropiere de resedinta permanent& gi care reproduc, in mare misura, condifiile lor de viafi din zona de resedinta. In general nu au venituri mari si evita sa isi asume riscuri, de aceea apleleaza la agentiile de turism pentru a ajunge la destinatiile turistice usor accesibile, de obicei cunoscute deja din anii anteriori. Au preocupari mai ales in ceea ce priveste propria persoana si nu manifesta decat un interes limitat pentru lumea exterioara, de aceea calatorese relativ rar si pe distante scurte, Majoritatea sunt de varsta mijlocie sau inaintata si provin din regiuni vecnel curenzate a bine dezvoltate economic. Fata de oamenii care nu fac parte din ine ote lor sunt neincrezatori si distanti. Sunt persoane putin active, adepte ale care practica activititi de agrement general acceptate. Solicita servicii turistic ii A 7 : - . ice mai modeste, folosese echipamente turistice tradifionale si prefers mai degraba si ™eargi cu masina decat cu avionul, b) Turis i it experiment alocentricii — cauta aventura, ineditul si diversitatea, le place sa uri, preferand activitatile turistice cu caracter spontan aza un numar mare de regiuni turistice, gi s dar nu agreaza orille individuale sau in grupuri 1%, spre destinayii mai putin cunoscute.neaglomerate, exotice, mai greu accesibile. Sunt independenti, it crezatori, curiosi si domici sere jescopert lumea inconjuratoare, fiind interesati de contactal eu populatia locsla, ow ef le chobiceturile acesteia. Desi dispun de venituri mari, aecepta conditile modeste &i eamele simple de cazare, cu dotéri materiale minime, fiind multumiti de compensatia aoe je avactile naturale sau cultural side lipsa poluari din destinatile turistice alese. <) Turistii mediocentricii~dispun de venituri medi, care sunt suficiente pend le permite 5a calatoreasca in conditii satisfacatoare si sa beneficieze de vacante decente, chiar peste hotare, Prefera destinatile turistice consacrate, mancarurile familiare si voiajele Pest are. Motivatile acestor tuisti sunt variate si de interes comun: ineriires sanatatii, Uihitarea nudelor sia prietenilor, relaxare, divertisment, nevoia de a schimba mediul de zi cu Yi dorinta de a admira frumusetile naturii, achizitionarea de suveniruri, eliberarea de stresu! cotidian etc. Pe masurd ce capa experienté, tuisti psihocentrici se pot transforma, in privinta optiunilor pentru destinatiile de vacanfa, in turisti alocentrici, trecand prin tei tipuri psihologice intermediare: cvasipsihocentrieis mediocentrici; evasialocentrici. Majoritatea furistilor potentiali se situeaza intre cele doua eategorii extreme, ponderea cea mai mare revenind categoriei de turisti mediocentrici. Tebuie retinat faptul ca turistiiealatorese avand motivati diferite in ocazii dif De exemplu, in timpul unui week-end ei pot manifesta un comportament psihocentric in alegerea destinatiei turistice, in timp ce in perioada concediului vor cflatori avand o ‘motivatie alocentric’. Turistii spatiudui rural Studiu! piefei turistice rurale a evideniat faptul cf, de turism se manifesta in 3 cazuri: in mod curent, cererea pentru aceast tip 1. turigti sunt interesagi si solicits cu prioritare produsul turistic rural, in esenta pent originalitatea elementelor sale rustice si arhaice. Aceste persoane sunt exigente cu seme dotitlor tehnico materiale a bazelor de cazare si apreciazti si accepta in mod deosebit elementele simple care le asigura maximum de conf Th, trig apeleazé la produsul turistic rural atat datorita unor consirdingert de ordlin financiar ~ deci. pentru oferta acestuia foarte accesibila ca pret - eft si penta distanta comenabild fara de locurile de rezidemé. De regul neutre/indiferente fayi de nivelul do serviciilor etc; TI, turigtii accepta aecidemial produsul rural ~ deci, fra ca acesta si fie prima lor optiune - ca urmare a aglomerajiei gi a lipsei locuritor de cazare in statiuni saw alte structuri turistice ne-rurale. Acestia nu sunt foarte exigenti, ins& aprecia elementele de modernitate. . aceste persoane sunt ilor din spatiile de cazare, meniu, calitatea Indiferent de situatie, se poate afirma c& nu exist segment de turisti care s& nu fie, intr-un fel sau altul, interesat de turisrmul rural, respectiv de agroturism. Deoarece, de reguld, se poate praetica in toate anotimpurile anului si este usor accesibil datoritd preturilor reduse si ofertei foarte generoase, prezentindu-se sub numeroase si variate tipuri, aceasta forma de turism are capacitatea de a fi atractiva pentru o mare si diversificata elientels,\ S\ Analiza diverselor motivatii* care stau la baza alegerii produsului turistic rural contureazi mai multe categorii de beneficiari: % , Locuitorit oraselor constituie segmentul majoritar de consumator ai produselor cu specific rural. Domici sa scape de stresul cotidian, de aglomeratia, zzomotul si poluarea Zonclor urbane, acesti turisti se refugiazd la sate pentru avsi petrece timpul liber intr-un mediu curat si relaxant, in cares beneficieze de odihna si de un regim culinar sindtos, total diferit de oferta alimentara a hipermarketurilor. Consumul produsutui turistic rural este concentrat, cu precadere, 1a nivelul bersoanelor cu venituri mai mici, care nu-si permit un concediu intr-o stajiune si nici s& aleaga alte forme de turism mai costisitoare, * 0 alti categorie de potentiali clienti pentru diversele forme ale turismului rural este reprezentati de unele persoane eu mari posibilitati fnanciare, care sunt plictisite de tipurile clasice de turism si doresc si acumuleze noi experiente, total diferite de cele cu care sunt obisnuite. % Copii ocupa un loc special printre beneficiarii turismului rural, si mai ales ai rismului, binecumoscuta fiind bucuria acestora de a se putea juea in liberatea spatiilor largi, deschise, precum si curiozitatea lor fata de activitatile legate de cresterea gi ingrijirea animalelor, de realizarea obiectelor de artizanat sau cele de prelucrare a produselor de origine agro-zootehnicd. La aceasta se adauga i interesul parinjilor - mai ales din mediul urban - pentru fortificarea copiilor in conditii de aer curat, miscare gi alimentatie proaspata si de calitate. % — Tineretul reprezinti un segment de turisti foarte important ce solicit produsul turistic rural. Dorinja de cunoastere a tinerilor a unor diferite stiluri de viagd, a datinilor si mestesugurilor specifice satului poate fi satisfacuté de calitoriile si vacanfele in spatiul rural, De asemenea, tinerii care au migrat din zonele rurale spre orage pentru a-si continua studiile sau pentru a gsi un loc de munca mai bun, se intore in satele pe care le-au parisit Pentru a revedea locurile copilariei, pentru a-si vizita rudele si pentru a arita prop: TLI H a a lor copii locurile natale, obiceiurile tradijionale, portul popular, preocupiile si indeletnicirile sitenilor ete. % Prine cei care practic& turismul rural se regisese gi persoanele_mai in virsti, obicctivele prioritare ale acestora fiind mentinerea si imbunatajirea condifiel fizice proprii, prelungirea sperantei de viaga si ingrijirea stinaatii. Varstnicii pot fi atrasi in cadrul natural Si agreabil oferit de peisajele rurale si de dorinta de a revedea unele zone sau medii de Vial cunoscute anterior, de a participa la diverse manifestiti religioase sau radii specifice satului, % De turismul rural sunt interesati si audultii care. de cele mai multe ori, sub Prepumes celor doi poli de varsta - copii si batrani - aleg sa isi petreac concediul de aihna in varianta turismutui rural sau a agroturismului. Petrecerea Vacan(ei intr-un media tbe Wahu numeroase obiective turistce naturale 51 eulturale, cunoasterea experientel aie Comuniti si a unor moduri de viaga locale, specifice. pot constitu! elemente vig Strsetie ce Hi conving pe cei aflai in loarea varstei si solicite produstl turstic rural, in concluzie, turismul rural il istic turismul rural se adreseaza tuturor consumat istic indfrnt Se vag ma ituror consumatorilor de produse turistice, Si clasa sociala, avand capacitatca de a satisface preferingele a zi sbeap. 35, F@@aononnpersoanelor iubitoare de natura si de drumetii montane, a celor care stiu sa se bucure de linistea gi frumusetea unor locuri pitoresti, a celor care dorese si se odihneasc& si si se reereeze in mijlocul naturii, sa consume alimente proaspete sau preparate traditional, sa invete céte ceva din tainele mestesugurilor locuitorilor satelor, si isi satisfac dorinta de cunoastere a traditiilor si obiceiurilor rurale, s& practice diverse activitati sportive si plimbari in aer liber si curat sau sa practice echitatia, ciclismul montan, pescuitul si van&toarea etc. ‘Structura produsului turistic Dac& Iuim in considerare conceptia Iui Smith (1994), produsul turistic reprezinta o combinajie de cinci elemente, fiecare element fiind in inter-relatie cu celelalte componente ale produsului si avand un anume grad de importanta, in funcjie de tipul de turim luat in considerare: 1. cadrul fizic sau baza material; 2. serviciile; 3. ospitalitatea; 4. liberatea alegerii: 5. implicarea. Smith (1994) a ilustratat cele cinci componente ca o serie de cercuri concentrice, fiecare cere reprezentind un element al produsului turistic. (fig. 1) in mijloc se afla cadrul fizie al produsului, urmat apoi, din interior spre exterior, de: servici, ospitalitate,libertatea de alegere si iimplicare. Progresia clementelor de la centru la cercul exterior este corelata cu diminuarea controlului direct al managementului si cresterea implicarii consumatorilor si a intangibilitatii produsului, Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor Satisfacfie, cea ce inseamna ci trebuie si corespund’ motivaiilor extrem de eterogene ale turistilor 1) Baza material sau cadrul fizic al produsului turistic. “Inima” oricdrui produs turistic este reprezentata de baza materiala, care constituie un patrimoniu de elemente fizice cu impact major asupra consumatorilor, ce pot fi impartite in 4 categorii distincte: + resursele naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice etc. - care exercita atracie asupra turistilor si fi determina s& cAildtorescds = infrastructura turistica (hoteluri, pensiuni, piscine, restaurante, baruri, terenuri sau sili de sport, echipamente sportive si de divertisment, sili de spectacole, de conferinte — care, intr-o anumit& masura, motiveaza sau restrictioneaz& cererea turisticd, in functie de nivelul si calitatea ei; = facilitiile de acces - care sunt in legatur’ de comunicatie de care pot beneficia turis pentru a vizita obiectivele propuse. = | conditiile de mediu fizic: vremea, calitatea apei, aglomerarea destinatiei turistice ete. irectd cu mijloacele de transport gi cdile pentru a ajunge la destinatia aleas& sauCF-Cadnil Fizie; L A-Libertatea dea Alege; S-Serviciile; I-Implicarea; O - Ospitalitatea; Figura nr, 7: Prezentarea generica a produsului turistic 2) Serviciile. nu este definit numai prin elementele sale materiale ca atare, ci gi prin Produsul turis serviciile sau prestafiile realizate prin intermediul lor, Pentru a deveni utili turistilor, baza material trebuie activata prin introducerea de servicii, adica acele elemente care dau conginut produsului turistic, Serviciile se refera la efectuarea de sarcini specifice necesare pentru satisfacerea nevoilor si dorinjelor manifestate de catre turisti, De exemplu, pentru ca sa functioneze ca hotel si si poati oferi cazare, acesta are nevoie de management si de servicii de recepyie, menaj, intretinere si aprovizionare; pentru a oferi transport, 0 aeronava are nevoie de un echipaj de zbor, de serviciile in etc. Astfel, se are in vedere nu unui aeroport si de serviciile tumnului de control al traficului aeria hotelul - ci serviciul de cazare, nu avionul sau autocaru] - ci serviciul de transport etc. 3) Ospitalitatea, Oferirea unor servicii turistice de calitate este esenfiala, dar nu si suficient&. Toi consumatorii se asteapté ca serviciile primite si fie consolidate de "ceva in plus" care si pentru turigti. Acest element suplimentar se numeste contribuie la objinerea satisfac ospitalitate. in timp ce serviciul se referd la executarea unei sarcini din punct de vedere tehnic~ competent, ospitalitatea inseamnd atitudinea sau stilul in care sarcina este efectuatd. Pe scurt, ospitalitatea este o expresie de “bun venit” oferit de catre rezidentii locali turistilor care sosese nitatea lor. Chiar de la primul contact dintre turisti si destinatia cdlAtoriei, ospitalitatea se in comipoate manifesta sub forma unui cocktail la primirea in unitatea de cazare sau prin prezenta de flori proaspete in camera. Ospitalitatea este mult mai subiectiva decat un serviciu, fiind mai dificil de evaluat si gestionat. Distinctia dintre serviciu gi ospitalitate, desi reala, este, adesea, dificil de a fi Seterminati in practic8. De exemplu, in timp ce serviciul efectuat de personalul de la receptia tunel unitii de cazare se refera la preluarea si cazarea eficient& a clienfilor, ospitalitatea apare atunei cand acest serviciu este efectuat cu un zAmbet autentic, caldurd si bunaivoinja de a rispunde la cerinele si nevoile turistilor, cum ar fi furnizarea de informatii cu privire la restaurantele locale, transportul in comun sau atractiile zonei etc. 4) Libertatea de alegere. Libertatea de alegere se refera la necesitatea ca turistul s& beneficieze de o gama de optiuni acceptabile pentru ca experienta avutd in cAlitoria efectuata s& fie satisficatoare. Gradul de libertate de alegere vatiazi foarte mult in functie de tipul si scopul c&latoriei, bugetul turistului, experienfa anterioara ete. Bineinteles, alegerea de baz& pentru un turist consté in decizia de a cumpara sau nu. Rolul libertatii de a alege este mai evident in situatia c&ilatoriilor recreative sau de plicere. Fara a putea si-si aleagt dupa bunul plac modul de petrecere a pului liber, este dificil pentru tart sé se relaxeze pe deplin sau s& participe din toata inima la activitajile recreative. Dar aceasta Tibertate nu se limiteaz8, desigur, numai la cilatoriile de divertisment. Libertatea de a alege 0 companie de transport, un anumit traseu, un hotel, un restaurant etc. poate spori turistului centimentul de control asupra excursiei sale si sporeste nivelul de multumire al acestuia. Satisfactia clientilor poate fi consolidata si prin oferirea de alternative in privinta numarului de locuri in camera, a meselor in restaurant, a locurilor special destinate fumatorilor sau rnefumatorilor sau alte servicii i facilititi care pot conferi un anumit grad de alegere personal’. 5) Implicarea. O canacteristicd esentiala a produsului turistic este faptul c& si consumatorii participa, intr- un anumit grad, la furnizarea de servicii. Pentru turisti, implicarea nu inseamn’ numai o simplt partcipare fizicd, ci presupune angajament si concentrare in acele activitaqi care sunt importante pentru atingerea scopului cilatoriei, indiferent care ar fi acesta. Un turist care efectueazi o cailatorie de afaceri se poate concentra pe desfigurarea afacerilor sale daca el nu isi face griji in privinja disponibiliayi si calitaiicazarii, a meselor sau a transportului. in cazul turistilor care efectueaza calatorii de placere, implicarea presupune relaxare sau participarea la activitai de divertisment in acel mod si la acel nivel care le va aduce satisfaetia personal. Aceasta inseamnat a avea acces la actvityi si programe care capteazi imaginatia, interesul si entuziasmul potenfialului participant. Participarea cu succes a turistilor in crearea de produse turistic is combinatia dintre o baz materiala corespunzatoare, cervcil de Sia setulae seated de alegere, Aceste elemente stabilese conditiile propice pentru implicarea fizica, intelectual si emotional a consumatorilor in realizarea serviciilor turistice. : Procesul de creare a produsului turistic Crearea unui produs turistic este un proces complex ce presupune, in primul rind enja unui management adecvat, care s& conduca si s& dirijeze etapizarea, ‘con oa ppunerea in aplicare a acestui proces. De asemenea, se impune ca toate aspectele | ste de realizarea produsului si fie coordonate corespunzator pentru a putea garanta cians finind’ cont de" perspoctiva economics, dezvoliaea social sf protectia medfukil, ProductlaSis apabile | ‘valoare creat in cadrul destinat : inatie turistica solicité o bund strategie de pro “stimula turismul si de a realiza specializarea ofertei. Strategia trebui esursele deja existente la nivelul destinatiei turistice, dar trebt elementele de infrastructura, facilitatile si serviciile de care mai este nevoie pentr dezvoltarea produsului. Elementele principale incluse in procesul de creare a unui produ sunt specificate in fig. nr. 3. : Procesul productiei turistice este declansat odat cu identificarea motivatiei de a eailitori $1 implica nu numai existenta de resurse turistice sau crearea de infrastructuri, faciliti si servi dar si dezvoltarea de activitai specifice sau experiente. Combinarea acestor elemente constituie oferta turisticd. Odatl ce oferta turistica a fost realizata, ea devine functionala de indatii ce este comunicata pietei turistice si publicului-tint’. Pozitionarea adecvata pe piatd, crearea unui imagini corecte asupra destinatiei turistice si a valorii produsului turistic, precum gi actiunile de promovate vor avea ca efect stimularea consumului produsului turistic. Infrastructura ‘| sipromProcesul de realizae liar turistic preupune parcu ~ euprinzind intrari i facilitati (input-uri) si iesiri de se Tab. nr. 4 rezuma functia na producfie a turismului si enumera exemple la fiecare « Etap Je procesului de realizare a produsului turistic NU Terenul | Parcurinationale | Servieii de ghid Recreere Munca_ | Statiuni Spectacole Contacte sociale ‘Apa Milloseeie Suveniruri Educatie transport Produse 5 | agricole Muzee Cazare Relaxare Magazine an Combustibil | mestesugaresti ee Amintiri ide artizanat Sauewa : ‘Centre pentru Materiale de ‘ Conventi a convenfii si Relafii de afaceri constr construct ee congrese Capital _Companii de Mancare si inchiriere auto biuturd ear Festivaluri gi evenimente Restaurante F el Procestil incepe cu intrdrile de resurse primare, materi pri i rocestl i . materii prime, materiale de const ‘combustibil, capital, suprafeje de teren etc. pentru a crea instalatiile si echipamentele de can nevoie industria turismului. Acestea sunt apoi conyertite prin intermediul un amet de prelucrare, de fabricayie sau de construct in intr intermediare oontangibile, dar extrem de apreciate (recreere, destindere, stabilirea unor relajii de afaceri si 7 creere, : ( st i Hi Elementul principal al produsului turistic — b: : : 1 produsul ~ baza materiala - este incorporat in produsul eae ee neg peed primare si intermediare. Serviciile si ospitalitatea aa clementele ce iugate cand facilitaile (intrarile intermediate) sunt prek i i intermediare. in cele din urma, libertatea de i nphcarey (eonan atc iit . alegere si implicarea consumatorului-turist ce rezultatele intermediare in experientele din faza iesirilor finale. ‘ rocesul de productie in turism scoate in evide i i ic erate. nj doud caracteristici speciale ale > _ in primul rand, are loc 0 adaugare de valoare in fiecare etapa, valoarea addugata reprezentind diferenta dintre costurile de productie din orice stadiu al procesului de productie si ceea ce consumatonl (turistul) este dispus sa plateasca. > in al doilea rand, consumatorul-turist constituie o parte integranta a procesului de productie turistica. Practic, produsele turistice nu pot sa existe pana in momentul céind consumatorul va c&latori pana la locul unde are loc productia si se va implica activ faza finala. SERVICHILE TURISTICE Serviciile turistice se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta. O parte a activitatilor ce dau continut prestatiei turistice vizeaza deci acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene, (odihna, hrana), altele prezinta caracteristici specifice turismului si respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia, in natura lui, serviciul turistic trebuie sa asigure conditii pentru refacerea capacitatii de munca, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, incat, in urma efectuarii consumului turistic, individul sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un continut al prestatiei turistice in concordanta cu cerintele epocii_modeme, cu exigentele turismului contemporan. Tar in conditiile actuale ale tari noastre, angajata pe coordonatele unei noi dezvoltari, asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprima turismului caracterul um important instrument in realizarea unei calitati a veti © alta cerinta a consumului turistic, a care serviciul turistic, prin continutul sau, este chemat sa contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat al cresterii productivitatit muncii si progresului stiintific si tehnic, se reduce saptamana de lueru, se marese dimensiunile timpului liber, zilnic si saptamanal, Acesta are drept consecinta ‘ransformarea intt-o constanta a timpului de odihna pasiva si implicit sporirea solicitarilor fata de formele odihnei active, stimulate si de efectele negative ale concentrarii urbane, intre care poluarea, stresul etc. Odihna activa tinde, astfel, sa devina 0 componenta tot mai importanta a serviciului turistie, ea reprezinta totodata, un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament, ameliorarea consecintelor nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase. Pomind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante, respectiv aranjamente turistice, cu posibilitati multiple de desfasurarea a unor acti ti recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni (,,hobby”) etc., menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca atractivitatea a wwa Ee es:we ee eS SSeS manifestare_a cererii. Din acest punct de vedere se intalnese servicii fert Tanifestarilor turistice, sa raspunda criteriilor odihnei active. Aceste preocupari sporese in intensitate odata cu transformarea turismului in fenomen de masa, cu cresterea freeventel de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente. In perioada contemporana, se manifesta un proces continu de imbogatire a continutului Prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati — procese specifice si turismului romanese -- ca expresie a receptivitatii si adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenute in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in formarea si educarea oamenilor. Ele se pot clasifica grupe relativ omogene, operand cu mai multe eri Astfél, activitatile inglobate in continutul prestatiei turistice se pot structura it legate de organizarea voiajului si servicii determinate de sejur. Serviciile care asigura voiajul sunt constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile de transport: ele privese facilitatile si comoditatile de organizare a calatoriei, calitatea lor determinand optiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot in aceasta categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistica precum si alte servicii prestate de agentiile de voiai Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement. Dar li se mai pot adauga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de turism (tratament — in cazul turismului balneomedical — traduceri in cazul turismului de congrese etc). In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii, serviciile turistice pot fi: de baza (transport, cazare, alimeniatie, tratament sau orice alta activitate ce prezinta motivatia de baza a calatoriei ca: vanatoarea, hipism, schi, yachting etc., si complementare ori suplimentare (informati, activitati culturale — sportive, inchirieri de obiecte s.a). In general, ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de transport si de agrement. Raportul dintre serviciile de baza si celelalte servicii, ca si in interiorul subgrupelor intre diferite prestatii, este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate: astfel, Pentru turistii automobilisti serviciul de transport nu este inclus in prestatie, acestia deplasandu-se cu mijloace proprii; in cazul turistilor care se deplaseaza cu cortul saw rulota, aranjamentele pentru cazare sunt lipsite de importanta etc, © alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criteriu natura si forma de ERS ‘me (transport, cazare, programe cultural — artistice ete.), angajate anterior desfasurarii consumului turistic prin agentiilor de specialitate si servieii spontane, solicitae in momentul in care turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific prestatillor suplimentare dar se poate intalni si lui pe cont propriu. Cunoasterea continutului acestor ii fumizeaza informatii privind distribuirea cererii si preferintelor turistilor, izarea si planificarea unor actiuni, orienteaza dezvoltarea serviciilor in vederea In functie de modalitatile de plata sau de relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari, serviciile pot fi cu plata (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se anterior prestatiei, simultan sau posterior acesteia si gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor find suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de tu icii de publicitate, de intermediere, comision) si avand drept scop stimularea circulatiei turistice, asigurarea accecului larg la turism a unor categorii de solicitanti. Dupa natura lor, se poate face o delimitare intre servi desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si servicti nespecifice, rezultat al existentei unei nffastructuri economico-sociale generale, care se adreseaza in egala masura turistilor cererea turistica se caracterizeaza_printr cterogeneritate, studierea ei presupunand segmentarea categoria socio-profesionala, obi eiurile de consum ete.; ~ __cererea turistica presupune un grad mare de mobilitate a tu caracterului rigid al ofertei fala 1erere* turistica are un putemic caracter sezonier, ca urmare a distributiei inegale si CaeeTUl nestocabil al ofertei turistice, dar si datorita dependentel circulatiei turistice de conditiile naturale, Toate aceste particularitati sgreu de cuantificat si de influentat, grad mare de complexitate si dupa o serie de eriteri ca, varsta, wului, ca urmare a nprima pictei turistice caraeterul de piata ,opaca”, adicaLa randul sau, consumul turistie prezinta si el o serie de caracteristici, printre care , in primul rand, coincidenta in timp si spatiu a consumului turistic si productiei turistice. Volumul consumului turistic este determinat de nivelul preturilor efective si de venitul disponibil al consumatorilor. Posibilitatea consumului turistic de a se modifica structural, deci de a-si adapta proportia multiplelor sale componente in functie de modificarea variabilelor pret, venit, confera volumului global al consumului turistic o nota de stabilitate. La randul lor, variabilele pret si venit se afla sub influenta unei multitudini de factori care pot actiona in acelasi p si in acclasi sens asupra ambelor, sau decalat in timp si numai asupra uneia dintre ele. Ca si cererea turistica, consumul turistic manifesta o putemica concentrate in timp si spatiu, dar si in motivatie; in ceea ce priveste motivatia, la un moment dat poate predomina ca ‘motiv odihna, recreerea, sau poate domina interesul pentru afaceri, sanatate etc, Concentrarea in timp si spatiu a cererii pentru turism Turismul, fenomen sensibil la mutatiile social-economice inregistreaza in evolutia sa 0 serie de fluctuatii; unele au caracter continuu, structural, find provocate de dinamica unor factori de tendinta sau de schimbari rapide si spectaculoase in domeniul tehnicii, altele au caracter alternativ, datorandu-se unor conditii naturale, specificului cercetarii sau influentei unor situatii conjucturale, Aceste oscilatii, de durata sau repetabile, cu implicatii mai profunde sau superficiale, mai greu sau mai usor previzibile, se manifesta in repartizarea inegala in timp si spatiu a numarului turistilor si respectiv a necesarului de servicii. Variatiile sezoniere ale activitatii turistice sunt cele determinate, in principal, de conditiile de realizare a echilibrului oferta ~cerere si se definese printr-o mare concentrare a fluxurilor de turisti in anumite perioade ale anului, in celelalte remarcandu-se 0 reducere importanta sau chiar o stopare a sosirilor de tu aminti Sezonalitatea in turism prezinta o serie de particularitati fata de alte sectoare ale economiei, datorita dependentei maria circulatiei turistice fata de conditiile naturale, caracterului nestocabil al serviciilor turistice si rigiditatii ofertei etc. Oscilatiile sezoniere ale acti turistice sunt mai accentuate, au implicatii mai profimde si de anvengura, posibilita atenuare a lor sunt relativ limitate si solicita eforturi mari din partea organizatorilor, De asemenea, pe masura intensificarii circulatiei turistice variatiile sezoniere sunt mai mari si mai __ cuprinzatoare, presiunea exercitata asupra industriei turismului si asupra altor activitati devenind tot mai putemica. Se pune deci, cu tot mai multa acuitate problema atenuarii sezonalitatii, wasiri uunor mijloace care sa stimuleze practicarea turismului pe durata intregului an, realizanducce astfel reducerea concentrarii in anumite perioade si prelungirea sezonului turistic, Amploarea variatilor sezoniere si ffecventa lor de manifestare are consecinte asupra dezvoltari turistice si eficientei acesteia, cat si asupra celorlalte ramuri ale eeonomiei, ramuri ee care turismul se dezvolia in interdependenta. In actvitateaturistica, sezonalitaca se reflecta pe de o parte, in utilizarea incompleta a bazei tehnico-materiale sia fortei de munca, influentand negativ costurile serviiilor turtcice calitatea acestora, termenul de recuperare a investtilor, remtablitatea, iar pe de alta parte, in nivelul scazut al satisfacerii nevoilor consumatorilor afectand in felul acesta si decvoliaren circulatiei turistice. Concentrarea cererii pentru turism in anumite perioade ale anului, ca principal aspect de manifestare a sezonalitatii, duce la suprasolicitarea mijloacelor de transport, a spatilor de cazare si alimentati, a celrlate serviei, a personalului de servire ete, delemeinend calitatea mai slaba a prestatilor, eresterea tensiuni in relatile dintre solictant’ si prrcininy nemultumirea turistilor, in timp ee, in perioadele de extrasezon capacitatile respective rn nefolosite, In cea ce-1 priveste pe turist, concentrarea are implicatit de ondie pehohen fiziologic si economic. Aglomeratia din mijloacele de transport sau de pe caile ni re, mai meeecazul calatoriilor cu mijloace proprii, riscul negasirii unui spatiu de cazare corespunzator dorintelor, asteptarile pentru obtinerea unor sevicii etc. provoaca oboseala fizica si psihica a turistului, diminueaza efectele recreative ale vacantei. De asemenea, influente negative asupra imensiunilor circulatici turistice are si nivelul anume situarea lor sub sau peste posibilitatile financiare ale i, concordanta intre nivelul acestora si calitatea prestatiilo Asupra celorlalte sectoare ale economici sezonalitatea circulatis direct, fie pri consumatorului turistice actioneaza fie solicitari suplimentare fata de unele activitati cum ar fi transporturile si telecomunicatiile, industria alimentara si produetia culinara, comertul cte., fie indirect prin efectele periodice si limitate a unei mase insemnate de ‘coameni, cu redistribuirea lor din sectoare sau zone ale tarii. Transporturile, desi se pot adapta, relativ usor, circulatiei de maxima intensitate prin suplimentarea curselor si numarul mijloacelor, reprezinta domeniul cel mai afectat in sensul ca, in perioadele de varf mijloacele de transport sunt supraincarcate pe directia destinatiilor de vacante si subinearcate in directia inversa determinand un coeficient redus al utilizarii capacitatilor. Enumerarea acestor cateva aspecte ale sezonalitatii evidentiaza implicatiile profunde ale acesteia si reactiile in lant pe care le dezvolta, necesitatea si importanta atenuarii efectelor ei. In acest sens, un rol deosebit revine cercetarii cauzelor ce provoaca oscilatii sezoniere in activitatea turistica, cuantificarii influentelor lor. Printr-o astfel de analiza au fost puse in lumina variatii datorate unor conditii economico-organizatorice cum ar fi regimul concediilor platite si durata Jor limitata, repartizarea neuniforma a vacantelor de-a lungul unui an, cresterea timpului liber si distribuirea lui, practicarea unei anumite forme de turism (continutul sau motivatia acestora etc) si variatii provocate de cauze extraeconomice ca pozitia geografica a zonei, conditiile de clima, anotimpuri, varietatea si atractivitatea valorilor culturale, istorice, de arta etc., acestea din urma ind preponderente. Rezulta ca permanentizarea activitatii turistice si diminuarea sezonalitatit se Poate realiza printr-o mai buna repartizare in cursul anului a disponibilitatilor de timp liber si, in principal, prin dezvoltarea serviciilor turistice care sa compenseze scaderea atractivitati factorilor naturali, in extrasezon. Rolul determinant al conditiilor naturale in manifestarea caracterului sezonier al cererii favorizeaza existenta mai multor tipuri de oscilatii in raport cu momentul sau momentele de maxim ale ofertei naturale. prima categorie o reprezinta localitatile sau zonele in care intr-o singura perioada (sezon) ca urmare a faptului ca oferta intru singura data pe an si pe o durata limitata. Acest tip de sezonalit noastra, litoralului, unde cererea se concentreaza i perioada 15 iuli ‘tratament) sau |i activitatea se concentraza neste maximum de cerinte o > ate este specific, pentru tara in intervalul mai-septembrie cu un maxim in 15 august, in celelalte luni ale anului solicitarile fii i ; , find ape sporadice (pentru lati se a doua perioade de ic ti apropiate, duratele in timp si mobilurile -y find inca diferite, Statiunile montane intrunesc cerintele unei activitat bines practicarea sporturilor albe, vara pentru odihna, drumetit opie p , . i, alpinism etc, Pe i be, vara i. . Peto z Cantertg ageembriesmartic pentru sezonul rece si mai- septembeie eee oe maxima Caracteristic acestor zone este faptul ca si in perioadele de extrase: pelle canal cal noiembrie) activitatea nu se restrange complet, 70m (aprilie si octombrie — Exista, de asemenea, si zone de acti . activitate permanent i le asemen ti un i dart eative. Din accasta categorie fac parte statunile fag tiled lao hana ta alia turstilor se distibuie relativ uniform dea lungul anne condita ge ete® nde sosirle ile de clima neimpietand iama pentru zapada sidesfasurarea normala a tratamentelor si localitatile urbane unde circulatia turistica este pemmanenta ea urmare a varitatiiactvitatilor (congrese, targuri, expoziti, excursii, ealatorié in franzit etc.) Chiar si in aceste localitati exista perioade de mai mare concentratie in Junile mai- octombrie pentru turismul de tratament balneo-medical, sezonul cald oferind mai multe Comoditati si in septembrie-decembrie pentru centrele. urbane, aceasta dovedindu-se perioada optima pentru desfasurarea unor manifestari stiintifice, culturalartistice, sportive sau de alta natura. ; : ‘Analiza curbelor de variatie evidentiaza existenta a trei etape (momente) in evolutia cererii si respectiv a circulatiei turistice de-a lungul unui an calendaristic: = varfl de sezon (sau chiar varfurile in cazul activitatii caracterizat prin intensitatea maxima a cererii = inceputul si sfarsitul sezonului (sau perioadele de pre si post sezon) in care cererea este mai putin intensa cu tendinte de crestere in perioada de inceput si descrestere in perioada de sfarsit de sezon. : ae = extrasezonul, perioada caracterizata prin reducerea substantiala sau chiar incetarea solicitarilor pentru serviciile turistice. Reflectand caracterul ciclic al activitatii turistice, suecesiunea acestor etape ilustreaza modul de esalonare a solicitarilor si permite dozarea eforturilor organizatorilor de turism vederea satisfacerii corespunzatoare a cererii. Suprapunerea curbelor de variatie sezoniera a activitatii turistice din tara noastra, arata 0 concentrare puternica, in sezonul cald, pentru toate formele de turism (cca. 65% din sosirile de turisti straini sunt in tunile iunie ~ septembrie; de asemenea, tot in aceasta perioada se manifesta cca, 60% din solicitarile turistilor romani). Sezonalitatea circulatici turistice este evidentiata mai riguros, de indicii de sezonalitate. Determinati cu ajutorul metodei mediilor mobile, pe baza seriilor dinamice privind numarul de turisti din fiecare luna, indicii de sezonalitate — prin valorile pe care le iau— confirma tendinta de concentrare a cererii turistice in tara noastra in perioada iunie — septembrie, De asemenea, se_mai poate determina gradul de concentrare a activitatii cu ajutorul coeficientului de concentrare: turistice bisezoniere) sau: unde: p este ponderea fasa de unitate a fiecarui element (in eazul nostru fiecarei luni), iar n — numarul elementelor, respectiv 12. Cercetarile intreprinse in timp asupra concentrarii cereri turistice in tara noastra au evidentiat valori ale coeficientului de cea 0,26 pentra turistit romani 0,23 Pentru turistii straini, cu tendinte de crestere, deci de accentuare a sezonalitati sat In acest context, cunoasterea prin intermedi iatie, a i : ul curbelor de_variatie i i t n , a ind’ sezonalitate si coeficientilor de concentrare a distributiei in timp a cererii turistice, in pa be ; ona isfacerii corespunzatoare di lare efectelor negative ale in perioadele de varf de sezon si Si post sezon, reducerea partiala sauprotunggdl Mel feet souti de reducer a efector negative se sezonalial sa vei fi Indemana organzatorlor de trim in aoe sens oe muvee eute Coea cemonico. organizatorie de dezvoltare a ofertei, de dversificare a seviion sf adicaren calor eestor practicarea unei politict de pretur diferente in funetie de etapele seams donvelisrea 8 P de pret in functie de etapele sezonului, dezvoltarea si intensificarea propagandei turistice etc. nat vag tan sport se pote alr prin ames supimentare cares alors eee inet ae ecto fie pane prin diversficarea servicilor de agrement, prin ! nplexe ce pot compensa lipsa unor conditii naturale propice. De asemenea, practicarea nor tarife reduse in pre si post sezon favorizeaza prelungirea perioadelor de maxima intensitate prin atragerea anumitor categorii de turisti ~ eu venituri mai reduse, cei care calatorese pentru schimbarea cadrului, cei care dau vacantei un continut preponderent de odihna etc. Importanta actiunilor de propaganda si informare se evidentiaza ata prin aducerea la cunostinta publicului consumator a avantajelor suplimentare oferite in pre si post sezon sau in extrasezon cat si prin stimularea in general a nevoii de turism. Dintre masurile organizatorice am mai putea evidentia desfasurarea, manifestarilor stintfice, culturale, artistice, expozitionale etc. cu precaderea in perioadele de extrasezon. ‘Alaturi de aceste elemente, dezvoltarea economico-sociala contribuie la intensificarea circulatiei turistice si atenuarea sezonalitatii. Sporirea veniturilor si modificarea structuri, consumului, urbanizarea si cresterea disponibilitatilor de timp liber, programarea vacantelor si posibilitatea scindarii concediului in mai multe etape, intensifiearea deplasarlor la sfarsit de faptamana etc., au actiune mai profunda si de durata asupra repartizani in timp actvitati turistice, in sensul reducerii perfoadelor de maxima concentrare. Cu toate acestea turismul, dependent in mare masura de factorii naturali, continua sa te oscilatii in timp cu influente nefavorabile asupra eficientei activitatit si satisfact prezini consumatorilor. Oferta si productia turistica Oferta turistica, categorie corelativa a pietei turistice, constituie, in multe situati mobilul determinant al efectuarii actului turistic, : eee ; Distinctia care trebuie evidentiata intre oferta si productia turistica pomneste de la definirea celor doi termeni, Astfel, oferta turistica este reprezentata de cadrul si potentialul natural si antropio, echipamentul de productie” a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materi scmiviilor destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile sperifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (pret facilitati). Productia turistica este data de ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca, echipamentul turistie s bunurile materiale si care se materializeaza int-un consum efectiy- Deci oferta presupune nu numai productia turistica, ci si existenta factorilor natura. Relatia oferta turistica — productie turistica este marcata de o serie de particularitati, care diferentiaza de aceeasi relatie existenta pe piata bunurilor materiale: = productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta, materiale, oferta este cel mult egala cu productia; =| oferta turistica exista si independent de productie, poate realiza in afara ofertei; in schimb, oferta bunurilor material unei product in timp ce pe piata bunurilor pe cand productia turistica nu se Je nu se poate detasa de existentapeer eee eee eee = structura ofertei turistice nu coincide intodeauna cu structura productiei turistice, in p ce structura ofertei de bunuri reflecta structura productiei respective; = oferta turistica ¢ ferma — exista atat timp cat exista si clementele care © compun, pe cand, productia turistica e efemera, ea exista atat timp cat se manifesta consumul si inceteaza 0 data cu incheierea acestuia. Relatia dintre cele doua elemente este foarte complexa, de interconditionare reciproca, oferta fiind sursa a productiei turistice iar productia fiind cea care da viata, mobilizeaza oferta. Caracteristicile ofertei 'Asa cum rezulta si din definitiile prezentate, oferta turistica are un caracter complex si eterogen, find alcatuita din mai multe componente, care se pot structura astfel: ~ potentialul turistic, ca element de atractie a cererii turistice format din totalitatea resurselor naturale si antropice ale unei zone; echipamentul turistic, alcatuit din ansamblul activelor fixe si circulante care facerea nevoilor turistilor; serviciilor prestate turistilor si bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu concura la sat destinatie turistica exclusiva; - forta de munca, sus-mentionate. Complexitatea ofertei turistice (si a productiei, in egala masura), este data si de numarul mare de prestatori sau ,,fabricanti” ai produselor turistice, Faptul ca produsul turistic este format dintr-un ansamblu de servicii, fiecare cu specificul sau, face aproape imposibila furnizarea de catre un singur producator a tuturor prestatiilor generate de consumul turistic. De aceea, prestatorii sunt puternic specializati, au profile diferite, uneori chiar interese diferite si cel mai fadesea un mod de organizare distinct, Astfel, la realizarea produsului turistic participa societati comerciale care au ca obiect de activitate cazarea, masa, transportul, agrementul, ..fabricarea” calatoriilor turistice (tour-operatorii), de asemenea pot participa organisme si asociatii cu vocatie sociala, organisme locale si teritoriale etc. Pe langa aceasta specializare putemica a prestatiilor de servicii turistice, trebuie sa mentionam si faptul ca intre acestia predomina intreprinderile mici si mijlocii, fapt care a si dus la 0 faramitare excesiva a ofertantilor de servicii turistice. Asa cum se poate constata, insa acesta nu exclude posibilitatea regruparii lor in organisme puternice, bine individualizate, care pot domina piata turistica, Ja un moment dat. O alta caracteristica a ofertei turistice, cu multiple implicatii in realizarea actului turistic, 0 reprezinia rigiditatea acesteia. Aceasta particularitate este datorata, in primul rand, inadaptabilitatii (adaptabilitatii reduse) la variatiile atat cantitative cat si calitative ale cererii turistice. Imposibilitatea deplasarii ofertei, care presupune mobilitatea consumatorului si nu a produsului turistic, constituie 0 alta particularitate a ofertei turistice. De asemenea, oferta turistica nu poate fi stocata — odata neconsumata, ca se pierde-, aspect care prsupune cheltui suplimentare pentru agentii economici ofertanti in sensul promovarii produsclor turistice si adaptarii acestora la mutatiile intervenite in structura cererii. Oferta turistica este dependenta de echipamentele turistice, de numarul si structura fortei de munca. Investitiile, atat materiale, cat si umane, in industria turistica, sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite inlocuirea rapida a acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice. Dupa cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei si productiei turistice, neconcordanta in timp si spatiu a cererii cu oferta turistica poate fi generatoarea_unor efecte cea care transforma din potentiale in fective celelalte elementeeconomice si sociale de mare amploare, ce se coneretizeaza in: satisfacerea necorespunzatoare & turistilor, neutilizarea echipamentelor turistice si ca atare, prelungirea duratei de amortizare @ acestora si incetinirea ritmului de inlocuirea a capacitatilor uzate fizic sau moral etc. Dar, prin eforturile conjugate ale organizatorilor si prestatorilor de servicii turistice, printro buna cunoastere a tendintelor in evolutia cererii turistice, se poate profita, in anumite limite, de o alta caracteristica a ofertei turistice: posibilitatea substituirii unui tip de oferta cu altul. Acestea presupune insa ca si motivatiile turistice sa se poata substitui la un moment dat, dar mai ales ca elementele componente ale ofertei sa aiba un caracter polifunctional CICLUL DE VIATA AL PRODUSULUI AGROTURISTIC Viata unui produs, indiferent de natura lui, exprimata prin evolutia ciftei de afaceri, este 0 succesiune de faze analogica succesiunii vietii biologice: nastere, crestere, maturitate, declin, moarte. Ciclul de via{a al produsului reprezint perioada de timp dintre aparitia ideii de produs pind la eliminarea acestuia din procesul de fabricatie, adicd moartea .,tehnic: Ciclul de viata al unui produs este format di - ciclul de inovare = ciclul de viata comerciald. Ciclul de inovare cuptinde perioada de timp dintre aparitia ideii noului produs si momentul aparitiei sale in procesul de producfie (fabricatie), adic perioada de timp care precede lansarea sa pe piati. Cielul de via(i comercial produsului pe piata si momentul dispariiei acestui al firmei. Ciclul de inovare cuprinde urmatoarele etape: 1) generarea ideilor de produse noi; 2) investigarea gi selectarea surselor de idei privind noul produs; 3) proiectarea si concretizarea concepfiei privind noul produs; 4) realizarea si testarea tehnicd a prototipului noului produs; 5) testarea de marketing (de pia{a) a produsului; definitivarea produsului si 6) implementatea (introducerea) in procesul de productic. Ciclul de viata al produsului este prezentat in majoritatea lucrarilor de specialitate ca : lansarea, cresterea, maturitatea gi declinul. inde perioada de timp dintre momentul aparitiei din procesul de fabricatie (mixul de produse)Vanziri vanzari Relansare Relansare Profit Timp faturitate___Declin Figura 2.1, Ciclul de viaqé comercial a produsului Etapa de lansare Produsul nu este cunoscut de consumatorii potengiali, fiind cumparat de consumatoy receptivi la nou si cu inclinatie spre rise. Durata lansarii este in functie de receptivitatea cumparatorilor care poate fi evaluata in fanctie de urmatorii factor ~ importanga avantajului furnizat de consumarea, utilizarea noului produs; c"Caracterul evident al acestui avantaj (daca avantajul este perceput rapid de segmentul yinta); compatibilitatea produsului cu modurile de consum sau de productie. De regula, incasirile sunt scdzute si costurile mari. Ca urmare, in aceasta faza trebuie si ce aconde o importanta deosebita activitagii de promovare si cAstigarii increderii consumatorilor. Problemele etapei de lansare vizeaza: » infidngerea rezisten{ei consumatorilor gi a utilizatorilor la modificarea obiceiurilor de consum si a comportamentului de cumparare; * crearea sau penetrarea refelelor de distributies + difyzarea imaginii produsului in constiinja consumatorilor si utilizatorilor; * objinerea creditelor necesare dezvoltarii capacitatilor de producties rezolvarea unor probleme tehnice si tehnologice inerente inceputului, precum ajustii, incerciri, probe functionale gi de anduranja, omologari de prototipuri sau de serie etc. Multe produse nu tree de aceasti etapa. Dac& persoanele care au cumparat si incercat produsul nu au fost satisficute, acestea nu vor mai repeta cumpirarea, nu vor recomanda produsul prietenilor si colegilor, deci vanzatile vor sedea, iar produsul va ,muri” inainte de maturitate.in general, prefurile de lansare sunt ridicate. Costurile sunt mari gi nivelul productiei este scazut. Producatorul doreste s&-si amortizeze intr-un timp cat mai scurt cheltuielile mari de cercetare, dezvoltare, proiectare. Costurile de productie si de comercializare ridicate trebuie si ele acoperite. Cheltuiclile de promovare si marjele acordate ele suportate tot din valoarea vanzarilor. Daca Iam in considerare numai preful si strategiile urmatoa 1. Strategia de pAtrundere rapida pe piati presupune lansarea produsului la un pret scizut si cu cheltuieli mari de promovare. in acest caz se urmareste patrunderea foarte rapida pe piaya si objinerea celei mai mari cote de piata. Aceasta strategie de produs in etapa de lansare este indicaté atunci end: ~ piata este suficient de mare; ~ consumatorii nu stiu de existenta produsului; ~ exist 0 concurenta potenjiala puternica; > costurile unitare de fabricatie ale firmei scad pe misura cresterii volumului si a experient de productie; = majoritatea cumpiratorilor sunt sensibili la pref. 2. Strategia de patrundere lenti pe piafi presupune lansarea noului produs Ia un pret scizut si cu cheltuicli mici de promovare. Preful scizut incurajeazd acceptarea rapidi a produsului, firma mentinnd cheltuielile de promovare la un nivel scizut pentru a realiza un profit net ridicat. De regula, o astfel de strategie se recomanda in cazul in care : ~ piaja produsului este vasta; ~ consumatorii stiu de existenta produsului si sunt sensibili la pret; - concurenta potentiala este limitata, 3. Strategia de fructificare rapid a avantajului pe pia(d presupune lansarea noului produs la un pret ridicat si cu un efort susjinut de promovare. Firma practic un pret mare pentru a ob{ine un profit brut unitar edt mai substantial, Se investeste masiv in promovare pentru a-i convinge pe consumatori de calititile produsului, In vederea cresterii ritmului de patrundere pe piaji, firma recurge la o promovare sustinuta, Utilizarea acestei strategii se recomanda in cazul in care: + 0 mare parte a piefei potentiale nu stie de existenja produsului, find necesare deci actiuni promotionale intense; cei care cunose produsul il dorese foarte mult si nu sunt sensibili la preful ridicat al acestuia; + firma se confrunté cu o concuren{& potenfiali si doreste si creeze in rindul consumatorilor preferina pentru marca sa. 4. Strategia de fructificare lent a avantajului pe piafi presupune lansarea noului produs la un pret ridicat si cu un efort redus de promovare. Aceasti strategie se utilizeaza cand: ~ piaja are dimensiuni limitate; ~ cei mai multi cumparatori potengiali stiu de existenfa produsului si sunt dispusi sa pliiteasca un pret mare; = concurenta potential nu este iminenta, ribuitorilor sunt mai mari si trebuie si Promovarea, firma poate alege una din Etapa de crestereCresterea ea etapa a ciclului de viasé al produsului este caracterizat8 prin sporirea rapida a vénzérilor datorita urmatoarelor cauze: a a o recunoasterea calitifilor produsului de cftre consumatoris : smparatorii receptii in prima faz& devin fideli ai produsului, influentand, Ja randul lor, ii llizatori potenfali, cea ce va genera o crestere rapida a cotei de piatS a produsului respectiv; | F disponibilitatea produsului in refeaua ocupare a pietei fae ; fe a noilor concurenti (imitatori ai produsului) are drept 2 intrarea pe piaja, in numiir mare, J " Gfeet intensificarea presiunii ofertei totale de produse asupra cererii, intr-un moment in Care aceasta din urma are o tending de expansiune si este foarte elastica. Camcteristica acestei faze este reducerea costurilor de productie ca urmare a sporitii canttitilor fabricate si a efectului experien(ei care incepe s& se manifeste, Din aceast cauza poate fi identificaté o tendin(a de seadere a prejului de vanzare, ceea ce va determina cresterea numarului de cumparitori efectivi. Printre caracteristicile acestei etape se numara: = dezvoltarea de capacitati noi de productie sau extinderea celor existente; - crearea si dezvoltarea re{elelor de distributie. Toate acestea presupun cheltuieli mari de capital si, de regula, se apeleaz& masiv la credite. Garangia recuperirii capitalului investit sia rambursarii creditului este determinata de succesul de pe piafd al produsului.Obiectivul principal al firmei in aceasta faza il reprezint& cresterea cotei (pozitici) de pial, intarirea pozitiei concurentiale. Pentru a sustine cat mai mult timp cresterea rapid’ a pie{ei, firma poate apela la una din urmatoarele strategii: 1) imbunditijirea calitiii produsului prin adaugarea de noi caracteristici; 2) adoptarea de noi modele; 3) patrunderea pe noi segmente de pia; 4) reducerea progresiva a prefului pentru a-i atrage pe consumatorii mai sensibili la pref; 5) utilizarea unei retele largi si diferite de canale de distributie; 6) trecerea de la publicitatea care aduce produsul in atentia consumatorului la publicitatea care creeaza preferinja pentru aceasta. de distributie favorizeaz’, de asemenea, rata de Etapa de maturitate Aceasta etapa incepe in momentul in care rit a i ‘itmul de crestere a vanzirilor i ‘ entul in ¢ ince iar a sesso incepe sa se stabilizeze. in cadrul acestei etape pot fi identificate ee maturitate cresc&toare (timpurie) - faza in care ai il ‘ : itoare volumul vanzarilor ; 1 maturitate stabil nd volumal vinzirlor rimane constant; ones 1M maturitate i detin -fza caracterizr8 de seidcrea lent a Volumului vanzarior. ce rajoritate a produselor prezemte Ia un moment dat pe o anumité pi Cf pa de maturitate, Aceasta este, in general, faza cu durata cea mai funed Heme Strategiile de marketing specifice acestei etape a mi ice aces incipit ‘ tei iw la baza principiul: cea mai bund 1. Modificarea pie(ei. Firma trebuie s& incerce si i : ; ogi Mirgeasca pia fector care determing volumul vinzitilon, Pt S© desticere, ‘olumul vanzarilor = numarul consumatoril sumatorilor X freeventa medi Ca urmare edie de extindore ale piel frmet pot viene oe CumPaATE actionand asupra celor doiin consumatori. Astfel firma poate incerca Sa-i atraga pe cei care nu au consumat Produsele pana acum; 5) patrunderea pe noi segmente de Piavi (geografice, demografice, so economice); ©) atragerea si castigarea clientilor concurentei. B. Cresterea freeventei medii de cumparare prin: a) cresterea frecvenjei de cumparare; b) cresterea marimii unei comenzi (de exemplu, achizitionarea unui sejur mai mare sau a unui Pachet turistic care include un numar mare de Servicii) sia consumutui cu fiecare ocazie; ©) multiplicarea ocaziilor de consum; ) multiplicarea utiliz; domenii de utilizare. Il. Modificarea produsului Asa cum rezultd din practica intemafionala, firmele inceared si stimuleze vanzarile modificand caracteristicile produsului. in acest sens se recurge la urmatoarele strategii a) Strategia imbunitatirii calititii_produsulut vizeazi cresterea_performantelor functionale ale produsului (durabilitate, iablitate ete), b) Strategia imbunatitirii caracteristicilor Presupune adaugarea de caracteristici noi Sane SPoresc posibilitatea de utilizare, siguranfa si folosirea usoara a produsului. Aceasta Strategie prezinté urmitoarele avantaje: [weprezintl un mijloc de publicitate gratuita pentru firma * conferd firmei o imagine de progres; Tot’ Aetermina interesul si entuziasmul distribuitorilor si, liderilor de opinie; * se caracterizeaza prin suplefe si elasticitate. Produsului pot fi modificate, abandonate sau Pret putin superior, Dezavantajul acestei Caracteristicilor pot fi usor de in realizarii acestora, ‘eli produsului prin descoperirea si promovarea de noi uneori, chiar ale » in m&sura in care caracteristicile realizate optional in condigiile unui strategii il constituie faptul c&4 ameliorarile aduse mitat, ele nefiind eficiente daca ni 1U se profita de intdietatea Etapa de dectin Reducerea vo! Piaf are cauze precum: » care inlocui existente; nlocuiese produsele b) scfiderea capacitatii de Posibilitatea lirgirii acesteia; Productie a produeatorului care my dispune de¢) aparitia unor greutati in procesul de aprovizionare pe care firma nu le poate intra sau rezolva cu costuri acceptabiles ) productia si vanzarea produsului au diminuat substantial; €) modificarea in timp a determindnd reorientarea cumparatorilor spre al ) diminuarea, limitarea unor nevoi de consum; 2) modificarile normelor in materie de securitate, i determina interzicerea produselor, h) cresterea concurengei interne si internationale; i) producatorul doreste si introduct in fabricatie si cu 0 marjé de profit mai ridicatd;, 4) firma producatoare se lanseaza in noi domer ‘enunfa unele domenii chiar traditionale- Strategiile de marketing posibil de aplicat de eftre firma atunci cand un produs a ajuns in faza de declin sunt: 1) Eliminarea produsului de pe piatd, p* Studiile arata cf, in acest caz, managerii unii consumatori. Decizia de sistare a pro‘ tea numirindu-se si cele de natura sentimental, in devenit neprofitabile sau profitul s-a preferinjelor, gusturilor si obiceiurilor de consum, ite produse; jena, protectia mediului pot pe piaja un produs superior si mnii de afaceri gi, cu aceast’ ocazie, din procesul de fabricatie. firmel se vor conffunta cu obiectiile ridicate de ductici este intarziata din diverse cauze, intre speranja unei redresari viitoare a in scoaterea acestuia acest vanzarilor. 2) Abandonarea progresiv’ jnvestitiilor prin renuntarea 44 a unor segmente de pinta nerentabile; diminuarea selectiva @ ia sezmentele de eonsumatori fri perspectivi, sporirea re se intrevede mentinerea investifiilor pentru segmentele cu perspectiva, pe ca promigitoare a cereriis (in speranta ca firmele coneurente vor pirasi piate) iribufia). Aceasta 3) Mentinerea produsului pe piatt prin reducerea costurilor (seaderea cheliielt oF &t promovarea $i pie de actiune implicd o serie de efeete negative cum 2° fiz « feajustarea frecventi a preturitor si stocurilor; ‘Timitarea seriilor de fabricaties J Eiectuarea unor cheltuieli publicitare care ar 1 Gisereditarea in faja clientilor etc. Gestiunea produselor vechi este difcilt si rareori po! satisficatoare, in acest domenit 4) Contractarea productici say disu alta fin 5) Cresterea investitillor in ‘vederea cuceritii unei pozitii d capacitatii concurentiale. putea capita alte destinatii; 1 fi elaborate politici de marketing ributiei cu o alta firma. jominante, respectiv a sporirit CULATIELT! 1 CIRCULATIEL TURISTICE area circulatiei turistice se ist; durata medie a sejurului, lor etc. O parte din INDICATOR! | cei mai reprezentativi, pentru caracteriz frarul mediu de turisti, numar zile-ny reulatiei turist printre indi ul turisti folosesc: numa! incasarile din wris™ densitatea tice, preferinta relativa a turistiacesti indicatori (numar turisti, numar zile turi din informatiile furnizate de sursele amit Indicatorul numar de tur ‘st, incasarile din turism) se 0 717h77h btin direct lui calendaristic, dar si pe perioade mai Se poate determina pe total circulatie Indicatorul numar mediu de tu se obtine prin punerea in relatie a numarului de inst eu un aspect economic, putem obtine astiel: nurmar edn de turisti pe zi, luna sau pe litoral, la munte ete. Acest indicator arata intensitatea circulatiei turistice intr-un anumit interval (calendaristic sau sezon turistic); wy, 27 ny unde: ET — suma turistilor inregistrati intr-o Pperioada data 1 numarul zilelor din petioada respective Numarul inoptari sau numarul zile-turist se obtine d cazare, prin insumarea numanului de zile de sedere al fiecarui turist; se poate determina pe tipuri de unitati de eazare, pe tipuri de actiuni, pe zone provenienta a turistilor ote Durata medie a sejurului se calculeaza ca raport intre total zile —turist (ENZT) si numarul de turisti (T): vegistrarile in spatiile de p= LMT - T Acest indicator arata timpul mediu (ile) de ramanere a turistlor in spatile de cazare si ‘eflecta astfel posibilitatea ofertei de a retin turistul intro anumita zona, resiune ete. Densitatea circulatici turistice pune in legatura directa circulatia turistica cu populatia rezidenta a tarii (zonei, regiunii) receptoare. Acest indicator se caleuleaza ca raport intre numarul turistlor sositi in zona X (T) si populatia rezidenta a zonei X (P); p-2t P oe ceBula, acest indicator are valoare subunitara, dar exista si zone (jud. perioada de sezon turistc estival atinge nivelul de 2,12 la densitatea circuladea turi (Spania, Austria) in care valoarea este supraunitara, Preferinta relativa a turistilor ofera informatii privind orientarea geografica a fluxurilor luristice emise de un bazin de cerere (zona, tara ete); se caleuletea oe raport intre numarul de peti dintro tara Y care se indreapta spre o tara X (T) si popullatia rezidenta a tarii de origine Y ); Constanta, in ice) sau tari inta punerea in relatie a aza 0 tara B (Tj) si totalul emisiunii turistice a tarit ‘mai putin practica datorita faptului ca nu toate tarile Tale peer Se