Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Dumitrescu VL., 1963 in SCIV 14, 2 - Originea Si Evolutia Culturii Cucuteni

    Uploaded by

    Ursu Constantin-Emil
    70 views24 pages

    Original Title

    Dumitrescu Vl., 1963 in SCIV 14, 2 - Originea Si Evolutia Culturii Cucuteni

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    70 views24 pages

    Dumitrescu VL., 1963 in SCIV 14, 2 - Originea Si Evolutia Culturii Cucuteni

    Uploaded by

    Ursu Constantin-Emil

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    ORIGINEA $I EVOLUTIA CULTURI] CUCUTENI-TRIPOLIE I 4 ‘Tot astfel ni se pare efi se vor fi petreout Incrurile si in cazul trecerii Ja faza Cucutoni A-B, a clirei coramici policrom’ se dezvolti onganie gi direct din ceramien pictati cucuteniant a fazei precedente, ‘Am amintit in prima parte a acostui studiu despre incorearea noastrit de acum aproape donit deconii de a considera incoputurile fazei Cucuteni A-B gi ale ceramicii pictate respective drept rezultatul unor aporturi -einico gi culturale niprovione, inceroare ce a gisit partizani* chiar dupt ce faptele noi, cunoscute prin sipiturile ample executate in Moldova in’ ultimul deceniu si jumiitate, au dovedit i ox nu mai poate rimino in pi- cioare. Imprejuraroa ed desfiyurarea expunerii noastre no-a cerut si pre- cizim mai inainte elomontele caro no-an detorminat sii ronunjiim 1a aconstit intorpretaro, ne sonteste si mai rovenim din now aici. Dar inainte de a merge mai departe, se cuvine sk ne oprim putin si asupra zonei de rispindiro « culturii Oucuteni in faza A-B. Do 1a incepnt: trebuie spus ci, desi in Moldova s-au facut destul de multe descoperiri apartinind acestei faze, asezirile tipiee proprii ewclusiv ei sint pink acum mai putin numeroase, cole mai importante find acclea de la Traian—Dealul Fintinilor, in valea Bistritei gi do la Oorlittoni, in imodiata apropiore do Prutul nordic, Descoporiri proprit acostol faze sau flout totugi si mai spre nord-est, unele sporadive fiind situato chiar spre Bug. Patinitatea dosoope: irilor apartinind acestei fazo in zona risiriteant a ariel onouteniano- tripolianit este de altfel si ox 0 dovads eX procosul trocerii do In ultima etapi afazei Ala faza A-B a avut loo in zoni do apus a ariol cucuteniene, Acost ultim fapt poate oxpliea de eo in periodizaren culturii Tripolio nu & fost sesizatai acoastd fazi, inglobindu-se descoperirile co ft aparfin in etape om totnl diferite si incadrindu-se, de exemplu, ayezaroa de la Traian in etapy 1 R. Volne, Prodlemele neotitieutut carpato-niprovfan tn fumlaa sBpaluriior de ta Te voare, In SCIV, Vly 1956, p. 58 §1 uem. 286 F ji (aceasta din nial ae oucuten A fen! “Gonfinutul cultural ae do vedere al decoruln! Ort ni, prin disparifia definitis aparifia unor atlurl detaliu, ci gi prin apariff zat si prin alte moc nei noi specil ceramice, care nu § putul accstel fare ~ Mt Mole coramice precedente: este. Qo nicl una @inkto ee are ee eatt caine Ce os A Aealeaa co unealt® aimilarts Je paralele (6 e voicl pieate wi cinta ! intro {a con{inind scoici pisate § ip, a di aN ate astfel din toate punetele de mica pictaté 51 numiti improprin grupa Ouent rile fazei Oucnteni A din zona vesticd, de I depuneri ulterioare, nu 5-a ciety nici un frag , gi dimpotrivé in to: ‘rile fazei Cucuteni A-B facturd cu totul straint este nelipsiti, chiar dach prop de acest fel fat de aceea a fragmentelor eeramice cucu absolut infimi. Este adeviirat eft asemenca ceramici de ti Ja Solonceni II, pe Nistru. in R.8.8. Moldoye ramnicd pictaté este incadrata de 1, G. Moga % in T, Passek * in etapa B/1; dar j . G. Moyga, ni se pare ci este yorb: Cucuteni A-B in care ge pistre lipseyte insii deocamdaté in periodizarea ayexirile 4i materialele ci nu corespund cu seolem ne oy ar trebui revignitt aceasta parte @ period J é 4 fost atribuit pint acum = Oucuteni B), jar etapel B) aceluia al fazei Ouente * prezenta ceramicii policrome nu pi unei ag faza ‘Nripolie B/L Oucut rte fazei Oucuteni A-B ¢ i ile de Ja Solonceni 11 nu * el momentul pitrunderii cert inscris in 4 folosim in aceste: Intra olle ele se suprapuns IM Tie iejt, etapa T/L din periadl Tr yilentul fazel Cuetitent AB. adhntrovka 91 Kolomilgoina 11) ex fitrebuit deci " Derlodizarlt rom 41 Hh aye ‘ ORIGINEA $1 EVOLUTIA CULTURI CUCUTENT-TRIPOLIE 1) 287 cuprinsul agezitrilor cucuteniene, Tar daci totusi la Solonceni IT ceramic pictati tipi aceasta s-ar putea expli in zona est lociu (ag Sa gisit pentru faza Cucuteni A-Tripolie B/I, atunei 1 prin relativa intirziere a asezirilor acestei faze Totodata, daca in asezarea Srednii Stog IT do pe Niprul mij- are apartinind fazei a doua a culturii neolitice de stept) s-a ded coperit ceramicd policrom® tripolianis asemenea aecleia din ayozaren tipo. liand de la Kudrinfi, agezare pe bunt dreptate ineadratit in etapa Tripo- lie B/I (= Cucuteni A), aceasta poate si insemne ci la Nipru a existat un contact ceva mai veehi intre triburile tripolione gi cele ale stepei, ceca ce nu ne poate surprinde, intrucit se gtie ck ine din aceasti yreme tribu. rile cucnteniano-tripoliene au ajuns pind la Nipru, in apropiere de Kiev. Daca insa in viitor se va gisi ceramic de tip Cucuteni 0 gi in ageziiri mai vestice care apartin cu siguranti fazei Oucuteni A, atunei va trebni ti- reste si admitem e% pAtrunderea acestor elemente spre yest a incepnt ceva mai devreme ®. Oricum ar fi, nu ni se pare de loc probabil — ba chiar credem ci este imposibil — ea in cursul etapei tupoliene mijloeii sik fi putnt exista Nistru ,.grupe de triburi sud-estice de stepi’” 4, deoarece pint acum nu s-a descoperit nici o agezare proprie acestor triburi eare sk indice prezenta lor altfel decit_ca elemente sporadice in cuprinsul ageziirilor cueuteniano- tripoliene. Nefiind deci nici o indoiala ed specia ceramic’, de tip Cuenteni G, atit de intim legata de manifestiri ca totul similare din zona sitnati la est sila sud-est de aria de rispindire a culturii Oucuteni-Tripolie, nu 5-2 niiscut si nu s-a putut neste in sinul acestei culturi, socotim eft pe huni drep- tate ea a fost dintru inceput considerat& un element strain, datorit unui aport din afara. Tar incerearea de a o incorpora catogoriilor ceramice tipice purtitorilor culturii Queuteni-Tripolie 4 nu poate fi in nici un caz acceptata, Un rispuns cert in privinta naturii acestui element otnie striiin — poate avi familiali sau mai degrabi sclave prinse cu prilejul cioenirilor rizboi- nice pricinuite de incursiunile de jaf, poate dimpotriva yehioulatori ai schim- burilor intertribale — pare a depiigi deocamdata posibilitatile noastre. Bate insiimprobabil ca aceast& noua categorie ceramic’ si fi fost numai rezul- tatul unor influente culturale, cici ea reprezinta eu certitudine un clement etnic nou in sinul triburilor eucuteniene, chiar daci insemnitatea Ini nu- mericé este cu totul redusi. Se pune insi in chip firesc o noud intrebare — gi anume — dacii nas- terea insiigi a fazei Oacuteni A-B poate fi legati direct sau indirect de pitrunderea acestui nou element etnic in masa triburilor eneuteniene, in- trebare la care s-a gi rispuns afirmativ in ultimii ani ®. Dupit piirerea noas- tri insti, numai faptul ci aparifia noilor stiluri picturale specifice fazei 2 A. V. Dobrovolski, Mamepuaas Qo apxeoaoeluiol apm Diitinponem posexoeo Had- nopooicia « meoicax eanopierol obaaemu, In Apxeonorin, VII, Kiev, 195% p. 27 pf urm. * Oricit de impropriu ar {i numele dat de H. Schmidt acestel spect ceramice, nu cred insii cf el ar putea fl tnlocult prin acela de jceramfed de bucitdirle’, deourece sub acenst denumire trebule euprinse o serie de produse, mai vecht 1 mal nol, ale triburflor eu care nu. au Ins nimie de-a face eu ceramica de tip Gy 21, G, Movga, op. cit., p. 197. 4. 'S. Passek, ZepuoDdsayua mpunoavenue nocesenul "1 Nestor, Zur Perfodisierung der spateren Zeltstufen nischen Volksrepublik, in, Dacia, N.S, IV, 1960, p. 53 51 uxm, mina, in SCIV, X, "1999, p. 247 gl urm. VLADIMIR DUMIT 0 i A-B coincide eu prezenta acest ‘ ae ain urmi, caracterul de factor de a dact rimine cigtigat faptul of in zon; Cue uteni-Tripolie ceramica de tip O a pit toni A (= Tripolie B/I), Bste aaoviat ta i intit mai sus 8-a invocat argumentul { a Gotta stilistice dintre ultimel : coramiea pictati: a fazei Oucuteni A-B. intr-o analizit stilisticd am&nuntitit a cel -B—analizi pe care an pene Fa oe iit si ale cdrei rezul © ni se as oat a trebuie si spunem din eapul locului | ¢ sprijinit de faptele pe eare le cunoastom, Imp Fintinilor s-au gasit ined mai de mult citeva dat posibilitatea si preci ceramica picta te inc de H. Schmidt se le: ceramice ale ultimelor etape Cuoutent A, ca gi alte formelor ceramice (fructiere ete.), al statuetelor 4, a decorului incizat pe introaga ‘ifese si nu impirtisim acoasti interp) p19 faza A la faza A-B tun fono) acbrezontat de atit de putinil, sau x trecerea di factor strii titoare al ul proces intern, la care fat ici ©, aenteni O nu au jueat nie ' ‘deroa in intreaga aria de zona a oo fenomon a pictate — aliitu ite mai vechi, s-a petrooub inti lor cucuteniene-trfpolien®. ol brid ind, fie din eausa depart 2 Uncle privinte gio evolu dint ile tripoliene ala pictate descoper bh" trodeutent A-B gi ohiar ind “miei pictat, dostul de mule sation Prehistorique de Tratan, toe ORIGINEA SL AVORUTIA CULEUAH COCUTENI TRIPOLI (N No namonto ndinvInoleato, Wir Jadot, nu oto oxaluat po 00 toy oi LinOTG dtr: noite WyOARel AK ELoxTHtaC donk eo oe AN dart, dar col patin pontrn inoele iwortel patiom fl sigurl of coramton ou dooor Hnol#el apnro In aoalagl nivel on nvoe plotntA ApooltlOk. tagulon ACT ALTE dog dup o1m am VilAit = In aon do putornion ribaptndive w-onltarit Ohoutant ooramlon Inolsotn diaparo ohlar inuluty do tnoupntul tent Ay Uni dintro avonty ayoritnl porlforlay ante noon da ting mutal Plans nigkovo din Voraini do nortvost, undo M, Himnot! a dencopertt- mnie cohamion nding Inolavtit at numa’ pup coramici plotntd, powura not an aiina-o mal doyeabi tn fiat Gacutonl8 §, A. dou myorare pw Ouro a. vor unit viol osto nyonisron do li Viiliinirovka, situa mult aprawst (apronpin do Thug); din matovialolo publionte do; Pato roxulbit oi wlol hee phate conmmiot tiplon pedo o-parie pout faze Onontont AD" lar po docaitn poninn fie Caontont BA, Potodati ast galt gl mult cotomfeh on decor Inolaal (mal avoluabit doolt agony do Ia Plinlykova), prootum yl vane pacar ornamoniale inolmat ala} combinats en dogorul plotat in tral onlorl, wlduurl do coramio’ din spooia Ouontont O, Adoastit mavo vaclotate aw cornmlatl iw dotorminat:o po. Pissoke sit vorboaxott doxpta.o tudolungatis oxiatontit ty ayonieli dole Viadimirovie ®, Orloum ar fl tna, flo ot oate vorba de loon! nije dlinte-un singin nivel do oultuniy fie oi avon dass taco on dont nivols ails {unio doosobito, nol un elomont al goramioll plotiaty din avonstis ayoxaro nn no Indeopliifoste si sibutim Intomoloron of Inainte do inoaputal fazol Cots fon! Ac, dogl osto cort al coramten inolati aa gitalt In aooloasl loouingo ou goon plotati, Th afitgity 0 (rola ayowure La Ouro no vom rotor! in Togitun on problomo dus viol in disoutie oxte Kolomiiyolny 11, aati apronpe de Kloy, deol wpro oxtromitaton do nordoxt a ariol do riiypindire q oulturll cormictl plotite Guowtonieripotio, Th aeonatit ayonuro, conmmlon plotiatit tiplol, ponte fan Cnoutont BeDeipolie O/L* go gdwoyto tne chip tiroag) tn aoologh lox ouinjo improuni ou coramiea do tip O(,,ou notoaleo In dungl’), dar totodatiy gi on mnnitit ooramto’s on ornamonto 1h bonsl Inelsate, mal pupin wdineito sido faohink mat nogljonti dooll In oole dou anyone mal ansenmintites Tnaital formolo ooram oil dooorato on Inolall an ayoluat, wold flind fie cored: pondonto in formole oorarntall ououtontono dinapro’voste Po do alti parto tn zone ribsieltonnt « onltnell Ououtontripotio econ: Atatit gl oxiatonta looulntolor bordolo, fn timp co di gone npusonni aint Lipio numaétooulnfolo do supratagit Ino din yromen oulturll: Proonoutonts Mackin Hinnner, Rude sur ta etoitisation yirtnyodalenne dana te bassin de ta Ater Noire, NIV=NY, 1980, pe 20 gh vita yt alte clonionte (a elit Al statwotolor) ne faeleanind Mt reRervi, eel ote stat mal degrada tip) Wont A gL ponte tnoeputul fh (ip Ghoutenl Gs avid 9 proomiionte strapanse tn JieMl Mines AH saw cli fied 1. Dio HAN aya ein RoR II LoXtML ose Soramlce a foal qisite tn ageteagt Hooutiihoy wtMiod teobul A actmalterny ‘vorststento a Loliitell desorutul Inclaat Intro Vrente elad mat Pontra ornuinen tare OK) Tepuodunai ing thy 0/4 fig. M416, 0 10, 12" ote p70 Hh ann my {li MA — PR VLADIMIR DUMITRESCU oaten , care BeAr nee de vil firm tri de mai sud, aye incit Pe nil cornell pletate aig neon nordict i nord-cstict velclalte: (i buHt ogi rapt et iburite xaxizitono 4) ew eelelalte a com jarecire fn. d6zvoll res Hana act maslyl6l lege nD vostioh nu sa produs A e TS tal A a ee Se TG i xe pare indicat wi intiim alc Com am mat spus, mu ni ge pare indicat ad Ente a iferitelor grupe stilistice ale ceramicii p\ Sed ata caro dintre ele sint as a a de ornamentica fazei precedente; aceastt anal ty Aout ; douii docenii, cind am completat si modificat in unele privi studiulni fient do H. Schmidt, va fi reluatit en toatt amplo : tunel cind -vorn trece lo publicarea rezultatelor fructuoase intrepringe la ‘Traian timp de mai bine de un deceniu, Credem fii subliniem ed din punct de vedere al stilului pear nu toat trebuie incadrate in pru « si ff sint neapiirat mai direct legs mien fazei Cucnteni A gi deci mai vechi deci t aceea care constitu y, dintre care uncle sint exceptional de apropiate de unele variant ieii favel A, Po de altt parte, grupa aa, definiti’ pe baza a fo materiale de la Sipenit si care nu a apirut pink acum in nici specified fazei A-B, ar trebui considerati mai degrabi o varietal dl fazel Cucutent A, in timp ee grupele 8 constituie legittnra indiscutabilii eu faza Quer grupcle ¢ gif, Totugi, in telor stiluri Hixemplele Turilor Fran oy fille primite indo it bu, oh D ein legitturd cu sipiturile din mune piezaren de lv Oucuteni—Dimbul Morii, aparfinind de a e hie By reaultit ef in curgul uno prime etape de deaye vera, ona dolimitati de un sang de apirare, s-a gisit ap int ou totnl sponge Su atilurile « gl 6, po ead fragmentele de 4 } total sporadiee ; mb acestea din wimit go gligese I © apiirare, unde agovarea sear fi extins intr-o clap wren de la Corkiteni eit si in ac orntey Ti Ge tip © este reprezentati num éind eu 1 cu instrume i clea de MH a putea. reeieey 22 Ueosle condi Ine fazel Oueuto olape de d Y srupelo stiisticn Ay, % Prima dinteo stea — ofapa A-B1 — am tranigie *,, F810 etapa’ 9 doua) 2. oe IME Belnt@ de style ancien a Slpentt, th Dacia, V=VI, 19851088 A SLAVOLUTIA CULTURN CUCUTINTTRIFOLIE (iy ont acostoa, care contingd si diinuiaso’, dar nn mai sint i Ay dan atit do import humoris, so situonsi Conte grapele stilulni y gi apar primeto sorii arpraret stilistion 8 Totodata, tn ooea oo priveste specin eoramiod oramiod do tip ©, in pri Stapa esto cumoscut® numa’ varlanta on decor impune gl inoiant, pe cine in otapa a do care dosigur a durat cova mai mult — alitnri de aceastit variant aparo st ceramion deooratat ou sural risuoit gt infiigurat, Potrivit acostel scheme, agoririle Corlitont si Ououteni—Dimbul ar trobui situate exelusiy in Btapa ABI, In timp co agomarea do ta 1—Dealtt! Pintinilor gé-ur fi inooput existonta Inte-un anamit moment sint continuat-o de-a Lungul intregit etapo AB2, Daci ayozare nn ar fi reproxontatt gi grupa ATtx — pe care noi propiatl do ceramiea pictata a faze! Ouontont A doctt micii pietato alo fazei A-B — om fi inelinntl dosi- eur si situam do la Vraian — Doalul Fintinilor numai in. etapa A-BY, dar deoe: no oprim la ineadrarea indicat mai sus, Ra se justi- fied do altfol si prin faptul cd sipaturile noastre au dovedit of agerarea aoeast yut o lung’ oxisten{il, dupa onm aratih descoperiren color douit , dintre care primul a fost astupat Intr-unanume moment al viotii age nda fost sdpat al doilea, la peste 100: m mai spre nord, toomai pentrn ed populafia agoatrii so inmilfiso si AVER novoIe de minaTEe i ‘a spatinini pe care si-gi constrniase’d loonintel. ordine de idei, presenta insigi a grupelor stilistion 8 in aconstyt are nut existsl nici tn nivel cultural eare si poath fi atribuit unot faro posterioare fazei Ouentoni A-B, oa gi doscoperinen in alto agozirl a tinora dintre acoste grupo stilistice In aceleasi nivelo tmprount ou grupele c sit, dovodesto fint posibilitate de indoiald of gi trecoras do Ia taxa Cneu- iA-B la faa B s-a flout in chip ou totul organio, fink nici un salt dotorminat do yreun factor extern, Mori Trai al acestei etape in noonstit ulti 6 soootim chiar Y cololalte grupe t Sipiturile din ultimi ani dan do altfe! posipilitatea do @ so prociza A sa chiar trod otape in cursul evolufiol fazoi Ouontont B, anele inky elo avind chiar sprijinul direct al constatiirilor stratigraticn, Tntradovitr, din cole comnicate de M, Petresen-Dimbovita, oonducdtoral noilor spi: tur introprinso po eotdtuia de la Cueuteni, aict sau pute preciza dou melo Cuouteni B, dintre care in cel mai vechi (OA Ar Te) romonta o etapa Bl) so gAsesto mult& coramied Sgi apare gl putini ceramio’ e, arin nivelul urmitor (deci in etapa BY) eeramioa piotath do stil ¥ este foarte pun in sohimb predomink acco de stil « gf apare chan Ooranion eh stil £ Jr dae {ineny soama si do faptul el Mh agomuren, euoutaniani de i. ale Lupului coramioa § lipseste aproape eu tat inr coramion do st sone foarte putind, in timp ce acees plete mn st & ropresinti ay phy in unelo Toouinto oo {lind ehian exelusivit, abane) san pute BOs Ge treia etap’ in oursul destigurdnil avolutial fu ae i B= . wast ultima otaph an fi caracterizath prin py o stile si multit coreaeh ‘de stil C, sant chiar oxelusiy prin Aensta ue wu 4 os aed Mntreadeviir majoritates loouintolor one renione de Ia Valea Loe e nu contin deoit coramied piotati de stil % Tar volta at tranzitin oe ‘ © erupa stilisticn Ia alta — gi implicit gt de tn 0 etapa Ii alta — es do i VLADIMIR DUMITRESCU, nett nici una dintre aeoste tra in nfei factorilor externi. Thtr- bie pus pe Seam cgeoporite Ih agonirile anol Cucntent coramicii de tip O pete ia o otaptt la alta gi nici nn proaintty po mitsuri eo ae (rere Ae Tportnl otnic strain, in zona de aga inelt puter vvnteni, a fost tot atit: do redus ons mai in dite 2 car eee tind minima, dovada edi nu a influentat tanta Iu ee aruinicil pictate eventoniene, nici dezvoltaren, nici ovolafin commando, strAinoit® exprosia, do (onlbiies erie conta Do aceon, trebuie. si dmitem ch factor a ear te il reprozintit in cuprinsul acostor comunitiifi a avu OO Oe aLaG pozipie eu totul minor, aga cum am mai Shwe mai departe, schi{am aici ineadraren nord dintne Ag noseuto ale fazei Cueuteni B in cele trei etape proconiznte care ultima trebuie considerata inci drept o ipotezi de Iner Biapa BI: Nivelul B1 de pe cetiifuia de ta Oucuteni, Bate B2: Nivelul B2 de la Oucnteni; Driiguseni; Pi majoritate a materialelor de In Siponit. Hapa BS; Valoa Lupului. Po de alta parte, faptele amintite mai tnainte in legiturt cultural eatectim deosebit al agezitrilor tripolione din zona periferi cat inci din faza Oucuteni A-B, care se continua gi in agoziinilo B(= Tripolie O/1) ne impun concluzia ci in aceastih oni mentelor etnice straine gi rolul lor in viata comunitifilor respective a {0 c’va mai important, determinind o situatie care — Ja un mot Patut duce la majorarea vechiului clement otnie cnoutenii de eiitre clementul striin si la inversarea rolurilor, Asupra a vom reveni insk mai jos. ‘Toate acestea, alituri materiale a triburilor ou organieit si de di de cunoasterea colorlalte aspecte t uteniene din diferitele etapo si fi ind acum fie pe ‘ce, fie pe baze pur stilistieo, Tita’ ambelor entegori de date, ue indreptiijese sit afirmim @ a srauteni a fost lent si do lungt durati, flirt salturi bi Ig nijloacelor de produetio gi de schimbitti D ole at fi putut duee si triburile respective pa ot Uezvoltare socialt si eventual olay Ie civilizatio y de produ lo triburilor cucut igul intregii eyoly ei telinict mai -p de piatrat slefuit cestei culburi, find fovtionate in confectioi de cremone gi de os, uneltele ensiuni caro nu Je fiiceaul nit ra? deelt celelalte, nu puteau asigiltt fo “nor transformiiri sociale, Ou toate ei Mt Talo — tot: cultivari nat fl aflat — ping Ja sfirgitul evolt el de unclt ng ptimitive a plantolor ew sipaliga 8 ib 1 ‘© $i do munos 1 Ost dosigur fon sigura hrana necesati W 2eun |? BEE EEEEess Eoebe put ‘A SI_EVOLUTIA GULTURI CUCUTENI-TRIPOLIF «a 208 intinderea multora dintre acestea) si socotim ed ele eunostean un plug primitiv de lemn aceasta evolitie se vitueasd tn Aatregitib inainte de prima mare diviziune sociald a muncit. Triburile eucuteniene—ca gi colo precucuteniene care lean precedat — an fost triburi stabile, avind ea princips belo Aoscoperite in agezirile precucuteniene si faptul cf procentul lor fati de } oaselor de animale salbatice este uneori chiar mai mare decit in asezirile cucuteniene (v. mai jos, p.297—298), aratit clar cli in aceasta privint’. nu so poate vorbi despre vreo deosebire din punetul de vedore al organi- ii sociale gi al treptei de evolutie intro Procucntenient gi Gucntenieni. Nu tot acest Iucru se poate spune insi despre enltura care urmeazi partial in timp gi spatiu eulturii Oucuteni si pe care uni dintre cercetiitorii neoliticului est-curopean o considera drept etapa finaldi a culturii Queuteni- ‘Tripolie. Dup& cum se gtie, studiind acum mai bine de zece ani periodizarea seziirilor tripoliens, colega sovieties Tatiana Paxsek n ineadrat intr-o etapi finalii a culturii Tripolie — numiti etapa O/11—y/II — o serie de aspecto culturale ale edror reprezentante mai de seami in U.R.S.S. sint agezirile Gorodsk in nord-est si Usatovo i sud (lingt Odesa), iar in R.P.R. accen de Ja Horodistea, in nord, gi aceea dela Foltesti, in sud, Ne yom opri deci pu{inasupra acestei probleme, pentru a vedea dacit acesto aspecto eulturale pot reprezenta cu adevairat o etapa final a culturii Cucnteni-Dripolie, sau daci dimpotrivii ele trebuie privite drept cultari diferite, Dupi parerea noastri, evolufia unci culturi materiale trebuie consi- derati incheiata atunci cind trasdiurile ei fundamentale sint inlocnite aproa- pe in totalitatea lor cu altele cu desivirsire deosebite, chiar dack — aga cum este firese de altfel — uncle dintre yechile elemento sint transmise noji culturi si mai diinuie, modificindu-se. Exemple concludente in sprijmul punctului acesta de vedere se pot da foarte numeroase, dar ne mulfamim sine referim aici numai la citeva dintre ele. Dupi cum se stie, in wltimit ani tol mai mulfi cercetatori sint inclinafi si admitit cil gi eultura coramicii liniare s-a nfiseut din cultura Orig — dar nimeni nu s-a putull gintdi si con= sidere cultura ceramicii liniare drept un aspect final al cnlturii Crij, deoas rece nenumirate earaetere specifice aratil ek este intr-adevar vorba de donit culturi diferite. Un alt exempln gi mai erhitor il constituie ewltura cera: micii pietate de tip Petresti, din Transilvania central, a eirel inchegare in, si apoi desprindere treptaté din fondul Purdag a putub fi urmaritit tin ull ni chiar din punct de vedere stratigrafic in maf multe Ou toute acestea nimeni nu poate socoti cultura Petresti drept 0 a. culturii Turdag, deoarece o serie intreagit de clomente esen= tinle sint en totul diferite, Tn sfirgit, mai amintim si de eulinra Gumelnifay, niscuti din cultura Boian prin intermediul unei faze de tranzitio, care de asemenea nu poate fi infeloast fiir accastt legaturi orgamicd eu cultura. mami, dar in acelagi timp nu poate fi considerata drept’o simpli fail fe nali a culturii Boian! t Pentru aceleasi motive, nici noi gi nici nimeni alteineva mu S- putt, gindi sk inglobeze cele trei faze precucuteniene in cultura Ouentepi proprits i, deoarece ele xu au ca element fundamental ornamentarea: pictatss VLADIMIR DUMITRESCU 204 i atribuim unei culturi anterioaro pe care o ineadnim in ¢ pea IE RICara wie euprinzttoare, numiti: do no} 41 ey ie} complexul cultural Oucuteni-Lripolio. a Asa cum am subliniat ine de acum zove ani, eoramion pictatit din agerarile grapelor Horodigtea-Goroisk si Holt UE voprezint numai un procent infim, find sub 10% din totatnl ceramicii dex in diforitolo asoziri (iar altcori reducindu-se la citeva fragmenta pier in mille de resturi ceramice 1 2). Acest procent atit de selant desto clar ek ornamentarea pictata a ceramieii nu mai poate fi consider o trisituré culturali fundamentalt 2 acestor aseziri, fiind in contrast to tal si izbitor fata de situatia din marea majoritate a agezirilor fazei Ouen tent B (=Tripolie C/[—y/L), in caro ceramica pictata este procumpin toaro , exceptie fiicind unole dintro asezarile periforice la care ne-am te inte. Numai in eazul wnora dintre necropolole acestei grupo eultit ramica pictati o depiseste foarte putin pe coalalt — eo s-ar putea explica si prin faptul of ceramica pictats era acum ump rar siva fiavut in special un caracter ritual. Po de altiparte si mijorits celorlalte elemente ale culturii sint acum deosebite, numai foarte pifim putind fi legate de traditia eucuteniano-tripoliani. f Nu afirmim nimic nou spunind cit cole mai multe yase pictal grupele Usatovo-Horodistea nu forme cuouteniene tipiee : o bunit deriva din oalele tipice ale culturilo u picioruse) sint reznitate din adiiugarea la primole a piciornselo siroano din categoria coramicii decorate en snur i ol Diep somone nu sint in nici un fel earacteristice pentru cot pictata, in cultura edireia sint clemente intrusive, Pe de alta parto, dao’ une clemonte ale decoralui coramicli pictato a acostet grape para dovedilols lutie si rospectiv o degenorare a docorulni spiralie din. faza Quoute Tripolie +y/1, majoritatea strichinilor au un docor in benzi de linii pane mal groase De m\ decor identie gi ca mol shea destisurare cu acola al nnora dintro strachinile grapolon © gi mata ile fazei Oncuteni B. Este suficiont 44 se compara oxterioral unol abril de la Guonteni (H. Schmidt, Ououtoni strichinilor pictate di Y oi M 2) cu oxteriornl major strkhino p etapa Tripolie O/[L—y/I pontra a 86 vedul sent aot ards lnc nV et fo pot fc arate 9 apart conenp (are Si nu noapiirat suecosive. Ohiaro Dunit pl favol Gucntont He tt, do I Kozilov{t nu poate ti considerntis pOReeld mink’ so Ineuire ipa cum si uncle fragmento eu decor picket della ee ® bing ‘eooasi fazil, noexistind nici Um ‘oars. Acoste fapte nu pot fi treants a hu toate aparifiile considerate oannotorl Ree (tau fost noapirat postorioare fazol Olt rompootiy ey I—y/D), oi dimpotriva, unele dintro’ eM Aceasta oa ouentn ate, 8Nte AL pilrorea, colagutut ay 4 fost: contemporan i Problem of 1950, buite unei etapa ulter le tind si arate putut 2 Sulimirski, gi anumo off wk cu Usatoyo t. of the Tripotye cutture, tw Proceed, 1, Silimirski, Th Preble, Soctety, RV, the Survivw at z ORIGINEA $t_EVOLUTIA CULTURIE cucu 295 In acooayi ordino do idoi trebuio aminttt din now of de vane etn tga rotala aeatcle dln-non of dapoalon yan a fost ciutati chiar in geaps Wintovo, 49 tasitusyto py apasia oaramlok do tip Onouteni O ined din faz Oaontonl A-B. Asolayi nora sy poate spune i dospro sirurile do miei proominonyo tmoansydinsprointorlor apro extorie do-a lungul buzei unor vaso din aoapiyl grap) Ouonteni G, tipies pontra Usatovo §i intilnite inok din prim ofapt a fazoi Ououtont AB, Day nt n pirores ek intr-adevar loon! do origino al oatozorisi ooramicn al clirei docor se earacterizonai prin avosto olomonte ¥i printro sorlo do alto motive imprimato ar trobui oiutat In Usatovo — ofoi ol trobuto situat mat spre ost in ultra de step Nipra-Donof, al oXrui roprozentiant: spro aud vost (tot in regiuiney do step nord-pontio’) este Usatovo — nb 60 pare dostul de probabil ei grapole Usatovo:Gorodsk (dar mai ales prima) au avut gi cle un anumit rol, dact nu chiar unul osontial in transmiteron aces: (ei speci coramice eultnrii Oacnteni-Tripolio ines din faza do mijlos 1 evo- lutie’ sie, Toate acestea no fac s% no punom probleme unui sinoronism, partial intre grapa Usatovo gio parte din dezvoltaroa eulturii Cucuteni- ‘ripolio. Semaifiativ ni so pare gi faptal ol pin’ acum nu se ennoaste, dup cite stim, nici o agozare din faz Ouontoni B-Leipolio Ojf-y/L poste caro si se fi suprapus un strat compact de dopunori culturale masive, vehi, ale grupei Gorolsk-Usatoyo. Poste tot undo rosturile acestui grap oultn- ral an fost intilnite la yest de Prut intr-o asozare onoutenian’ anterioard, clo sint san on total sporadies, sau nu reprozintit fuzn oa mai vooho a agostot noi grupe culturalo. Ohi ,Ootii{uia!’ de la Cacutoni, depunorilo de tip Horoilijtoa- Goroilsic oi faze tirzii a avostoi enltnri, deci nuso poate constata aici o trovere organies do la ultima otapk Ouentoni Bla Gorodsk-Usatovo. Un alt fapt doosebit de somnifieatiy in aooastit privinth il eonatituio si dos- coperirile din agezaroa do la Dolhegtii-Mari, In ost do Sirot, unde depune- rile de tip Horodiytes-Gorodsk suprapun mormintele in cutii do plate } culturii amforelor sforice, oare sint in orice ow postorioaro fazoi finjlo a culturii Onenteni, Demn do luat in considorare apoi ni so pare si faptul ci in cimitiral de la Vihvatintl, atribuit otapoi finale tripolieno, alituri do coramiga pictats derivaté din grupa e gi aimilart nnora dintro produselo grupo 6, s0 afl& 9i eoramies mai primitivit, avind oa form dominante ontole, decorate eu putino impresiani yi inoiaii#, care ins nu eorespunde grupo coramice de tip Oacntent O, intilnita in agoziirilo ououtonions, edoi atit doco- ral cit gi formple sint doosebite gi stan in logiturd dirootié on unolo culturl ‘itono, In afirgit, chiar ajoririlo proprii avostel grupo Horodiston- Foltosti do la vost do Prat sint in gonero dostul de modosto. Po do alti parto, nu trobuie sf so uito of Inmormintirile tumular, on san far oerouri do piatrd, absolut osractoristion pontra yeupa Usatoway ca ji mormintole plane dar en corouri de piatrd si ou lospozi do platris doa- supra (Vihvatinti) sint slomonte enlturale do suprastructuré on dosiivir~ * ML Dinu, Santlerut arheolople Dotheylit-Mari, tn Matertale, V4, 103%, p. 210 91 wer. bide, YUL, 1961, p. 121 gh sek, Panneres) fig. 42 yl fig. 43. VEADIMIR DUMITRESCU 12 i i CuentoniMripolio, aga incit—dacd am socott Fe tn oa oa a neoatein ole at eoustiGal o'span] elit aaa Taatovo cn 0 otapi finals 8 acestoia = ole a Gee oo to nent ee iiapotrivd, consitermd grupn Usntovo 0 culttnw a i haiitom Cuouteni B, Dimpotriva, considerind gray Cee tice, ale cliror inmormintiri tumulare sint tipice si foarte rispindite Wyed dinninten periondel in caro ko situonzt Unatovo, atunet prezen{a cimis tirelor tumularo in aceastty grupa aparo eu totul fireases Dai insi am admito sincronismul partial postwlat mai sis — care pormis transmiterea unora dintre elementele risiritene dua ete.) in von do onganiet dezvoltare a culturii Quenteni gi ceva mai Alin, transan terea unor elemento cucutenione (pietnrl ete.) sn zonal dinspre. FARR numai intro ageziile encuteniano-tripotiene st cele le culturit stepolor situato exolusiy la ost de Nipru, atunci, finind seama cit, in afarti de acosta pufine apropieri, ne afliim in fata unor deosebiri esentiale gi eategorice, ar trebui si ediutiim o etapt intermediard, oricit do seurti, situatt intro Cuouteni B si grupa Usatovo, pentru_a aceepta ideow unei continnitat nico directo de Ja prima la ultima, In aceasti etapi intermediarl ar trebuit si se petreacd aeelo transformiri Jente care — de la cultura cera= micii pictate ov toute earacteristicile ei majore, specifice si orpanice, tn sinul clreia clementele striine sint atit de putine si de nesemnificative = si duct treptat In grupele Horodistea-Gorodsk gi Foleo Oat ; in care dimpotriva ceramica pictatil gi colelalte elemente specifics eultt Cuouteni-Dripolie au o pondere atit de sciizuta, in timp ce elementele do esonfil nisiriteani sint de departe precumpinitoare, Iarpe plan social aewm: ar fi trobuit si so grisoascd premiselo care de la societatea gentilick de agri- cultori ai culturii Queuteni si fi dus la socictatea triburilor Usatoyo, in: care gefii se ingropau in morminte monumentale, Rezumind deocamdatit toate cele arlitate mai sus, ni se pare oft sintem: indreptititi si riiminem Ja concluzia noastri mai vecho — si anume o& evolutia organici a culturii Qucuteni-Tripolie — privita prin ansambluil {uturor clementelor sale caracteristice — se incheie in fapt en faza Onontent 8 (=Tripolie O/I-/1). Ovea co urmeazit nu mai este o dezvoltare ulterionn’. i organic @ aceluiasi complex cultural, ci 0 alta grupa eulturald, CAYO a fost Poate in contact cu prima ined inainte de disparifia aeostein, dar & dinuit ou si, iG mai mult, si prin firestile schimburi interfribale intr grupe vecine a transmis si a primit: totodath citeva element) oHlfiealel (o data cu un mic aport etnio), al ektror rol nu a fost inst hotdiritor fi nse Diul nici uneia dintre cole don’ culturl Intro perioadé de mare oxpansiune a triburilon stepelor HOME DONS fico — 2 iron expresie culturalit a fost, 1a un moment dat, in 6coasta Zone de contact direct cu cultura Cucuteni-Tripolie, toamialy/ eripie kato vos tSbusilor cmedemce #4 ccupat o bund parte din teriterinl de rispindire al triburilor cueutentone, iar cultura aeostora din/memi laa Angtab enttGenEE lutis oi onganied. Bincinfelos ins ef aceasta nin fusenia meh echo aaa putes veri cumva despro exterminarea tribtirilom Ugh ESnIBHe, ef eal tit de abrorbirea lor In masa triburilor usatovieno, Imus IAAt dinamloe Tear peat 'xplica si folosirea, in continuare, a coramicif Pictate gf tor nstfal 4 scurta ovolutie po cana omnamen ton megatela a are se pont tinwi, mini ai major vealizat cu prilej mentul | dintre tr cli 50 po eategoril filor res al ucloi nord-est pe olnd) tempor cietiitii in fara fenomer aceasta pon deyruereces Wale » Amorslel mpisalie, mmmuenutbc sate Lair Bloat sabe caster) nual, Vaya HANA 1 OAM He UR eds ame Kush: MUU Tie Ae as Hie, saree Ut 8 Lal) pestle ates wi de wartesrit i samara sume U SteKcteh 1 nh wingath ab petlenasl, sane palsy honwurines 4 adesheowee, aM mi im rater Alen MD Mirena eAsenas priate de viture al asin de dervaliiare si spmauatitle 4 he» parle mails ad Uplvwribon «catalan, Me sxahaiites ue) Gon eypuneie Venn Toni Be youre Morgen mee ee ee uci euanilon (nr suaiitiene Bins vaxguile he wt fe wanrd 1% tylvurile acooa nro roiese din stud foutone do Is v0 mule. domestigg Preeuouteni | vatogoria de 9 din agoraren do 10 1 frst mle So Ac. Bxisti do altfe leasi faze, cooace sar dlosigur §i prin v Hie poato si do eondifiile speeifice me orieit de important s0 > tn economia te dovedeste a fi fost rolul crosterii cticutenione, so poate firma ci acoast# ooupatie: i totodati ea nu a afectat camo: acgstor triburi. In acest sens int se pire @h ples aprinelor fapit de acela al cornutelor mati totul sporadie al oaselor do al elor do animale din ageznrea oHoMte 1 Lupului ar fi indicat o crogtene simile res cornutelor mari privinfa ovicaprinelor ole sint totayi dee venit proponderento, iar despre cornutele mari gtim de putwl otapai Onontoni ifiea oase provenind 4 ani, virsté po oare nu malele domostice din ultima otapit cucntoniank si runinom 1a constatares ci in cursul indelungatei ovolutii a oulturil: in acest domeniu transformirile esentiale ‘orbim dospro schimbarea nrilor oucutenione gi treceroa li 0 vi terul puternice sedenta deaza si procentnl precum gi earacteral c , cei dropt, ol st » si totodatit sa ao virstit mai inain = la Htbiigosti ni si porci de post stim si o fi dopitgit ant: care sii no doa droptnl si torului sodontar rapa cultural’ Gorodsk-Usatoyo (= Horo: ast priving ; porit ciren 4 000 do onso upie caraptoral profind Do altfol si ovgole do cal aint i 9i calul ora, In vromon ole toritorii ocupate do triburile digtoa-Foltosti © suprafati de sibilitate de disc 1 acestor triburi Brapa, fiind sigue esc yi seminomad mult mai num animal domostic stepelor nord-p Rezumind consi grapa Gorodsk-Usatovo contine crodom c& pntem spune om alo si otnice do. mixtittly ‘Teipolio int prodominsnt ole ar mai putea lemonte cultura nicl pe plan cultura a culturii Cucuty onatituie, aga cum strilini gi in buni parte postorio, n am mai spus, 0 ova 86 atuidiens do altfol of este suficiont do complotul capitol dedicat oratorl, 1abaveHtL p. 507 gh do, Pas toate pun pictate: ¢ tribuuritor mionnimen Andoiali Aiferite, | apparent Do tt treba ‘ovoltifin © dati et won do ‘oaroonm ‘© anumit ‘turii One poate ci eiiroin ag unoi sor ‘oaracterel Provostil gin dat: Ong Nu vietii gic iol oxclt Tat oa fi penta a totodatit ceolorlalto in misur Tool lor ‘Tripolio, tip ago pe deo 1 ‘po caro le nu ne-ar ‘Guentont atudioroa ‘Cucutoni lk clo 601 ‘nu poner! ‘Ta aceasta ORIGINEA SL_EVOLUTIA CULTURI CUCUTENI-TRIPOLIE al) do T. Passok grupei Usntevo, pontra n vedea ett do doosobiti din aproapo neotele do vedere este coast graph uf do onltum eeaniait pic © populatie de pistori, ou onganizatio sooiald ditorita, in earo gollt friburilor au © pozitie ou totul proominonti, find inmormintatitn ndevieate monumente funorate, ln & clror construdtio au trobuit sh Inorore. thth indoiala si mulfi selavi familiali, ca si nu mai amintim si atiton alte clement diferite, printre caro cole citova vaso pictate amintose varsul pontultts apparent rari nantes in gurgite vasto. : De aceea, gi firesto tintnd soma gi do concoptul po care ni xe p 4 trebuio stl repreninto’o etltie tn opoon ncolluieh, exsnom: total ok evolufia organich a culturit Cueuteni-Tripolie poate fi socotits Incholnth © data ou sfirsitul faze Cucutoni B-ripolie O/-y/L. Reounoagtom ell tn ona de nord-est so observii uunolo tondinte mii voohi spro.o avolnfte am proprio in unole privinto si In acest fol so poato yorbi acolo Uo © anumith continuitate intro cooa co trobuig xocotit’ ultimi otaph foul turii Cucuteni-Tripolic gi grupa Gorodsk, Din avost: punot do vedore so poate cita formularea rogretatului savant soviotie Iticevaki, potrivit Gureia agozirile din grapn Gorodsk pot fi denumito tripolions po bath unei sori intregi de olomento, dar in acolagi timp se deosebeso vadit de caracterele tipies ale oulturii Tripotie?® (sublinioron ste a nonstril). Procesul do asimilare, rospoctiy do degenerare w inceput mat de mult si a dat nastere la unole aspoote rogionile ine thninto de disparijin oul- turii Cucuteni-Tripolie, 6 Nu no-am referit, in paginile precodonto, 1a multe dintre aspootole viofii gi culturii materiale ale triburitor euoutenione, deoaroce om wemirit a clusiv problema originii si a evolufiot acestol culturi, aya inolt. am luat ca fir conduciitor In chip firese elomontul eultural col mii caractoristio pentru aceast’ cultur’, si anumo coramica pletati, In care se pol obxeryit totodata cel mai bine deosebirile do la o otapi la alta, Do altfel, disoutaros colorlalte aspecte ale culturii Oueuteni-Tripolie gi-ar fi ayul Loe aici numal in misurain care clo ar fi putut contribu la limuriron problomol uxmnirite locul lor firose este intr-un studiw do ansambla despro cultura Oucntont- ‘Tripolie. Dupi pirerea noastri nici diseutaroa problomolor logato do tipul agozirilor eucuteniene, do tipurile locuintolor, do uneltole do producti pe do o parte, 4i de credintele magico-religioasy aga oum apar in rofloxele pe care le constituie plastica eucutoninnit yi rita! funorar alacostor triburl, nu ne-ar fi pus la indeminit dato valabile pontru stabiliron originil eulturit Gucutent-Tripolie gi mai ales pentru urmitriron evolufio! of, Tntradeyiin, studierea tipului de ayeairi, situate de-a Iungnl tuturor fazolor eulturtt Cucuteni in special po promontorii dominante, nu ne poato spine doott clo continua o tradifie precucutoniani foarto vocho, Hato adoviirat ci nn pentri toate ayezirile au fost olese astfel do porifii, dar oxcoppiile la accast reguld ni sint numeroase yi socotim eff esto col putin promatur si ke vorboased deocamdatii do vreo deosebire, din acest punct do vedore, * In volumul, Tpunoavenan nyarmypa T Kleyy 1941, p. 641 91 uri. 300 1 ‘ i re, mai ales ef uncle agoziri au fost Ne Te eae eau ial cmitltoutaTetal esta ele fuse Tiara peel extra en elon ear precedente, oe’ Pe de alt& parte, orielt ar fi de important’ problema tipului | intelor enenteniene, discutarea oi detaliata in staal actual EB noastre nu ne-ar oferi nici ea elemente susceptibile do a cont fndarea problemei originii si evolufiei culturii Cucuteni. 1 npele platformi, atit de caracteristice pentru aceasta culturi, reprezintt un de constructie mostenit dela triburile preeucuteniene, deoarece au fost p cizate prin sipaturile intrepringe in aserdri din faza Preeneuteni I ( Dealul Viel) si din faza Preeweutent IIL (irpesti) si desigur an ¢ gi in fara intermediari. Recent si in uncle ageziiri ale culturii Petre din Transilvania a fost semnalata prezen{a platformelor de Int, ; intentionat, dar acestea nu sint in nici un eax mai vechi decit platfo precucuteniene, asa incit nu eredem efi, referindu-ne Ja ele, am afla ‘originea tipului locuintelor-platforme ale comploxulut Cente Tripolie. De altfel de curind s-a afirm asemenea locuinte sau d coperit si in stratul eulturi liniare de la Nezvisko, la nord de Nistruy ce ar jnsemna ci loeuintele eu platform’ ar putea fi chiar mai vechtd cele precucuteniene. In schimb in nici una dintre colelalte eulturii liniare de la est sau de la vest: de Prat nu #- constatat existents locninfelor cu platforme, aga incit deoe: mdatk nu se poate afirma ef gi Mrpole ezintd o mostenire din cultura liniard in eomplexull Guontenl ‘Tripolie. ‘Tot in legiturii cu agezirile cucuteniene oste fireste foarte importan rilor de intirire ale acestora, Ineriini constatits penti Prima oark prin descoperirea santurilor de aparare de la Cucuteni gi ider Mtieate In ultimii ani in numeroase alte ageziti, Cea mai veche Inera de acest fel de pe intregul teritorin al Rominiei trebuie considerat, de camdati, santul de aparare descoperit in. sta innea de la Traian-Dealt Viei, datind din Precucuteni I; acest gen de lucriiri reprezinté desi © mostenire de la trib culturii icii linfare, Bate adoyiirat et Pini acum in ta nfuri de aparare datind din timpul liniare, dar acest fapt nu eredel 4h ar put in de mai sus, pe de o parte pentru of pind” ® scar mare 0 astfel de agezare, lar pe de alta part Pentru ef este stint ed in regiunea de origin’. Acostol culfuri aw fost descoperite asemenea lueriiri de apirare. Se poate Spune de altfel ef” sistemul a Intirire se mentine Senoralizoar’ in ngonintle | di le culturii Cueuteni in RPT, chiar a intotdeauna cereetarea arheologici a fost suficient de uprinzitoare pentru a to putea. identifica, Oricum, este indisent abil ci si din acest punct de vedere se oate constata, o eontinuitate organica "sl duping existen{o a culturli Cucuteni ea lungul intrest Git priveato criteiilo observate In diatefbuirea toon intel ; n{clor in eupringi iziri eu adeviirat: concludento, 1 pentn a so treee I xemplu, nw pute Inc mimic in legsturk cu distribuiren loruingotor mpeate citigng: ean BESS SE-B RIpeddmemeh adbckbepsedaczes ORIGINEA St_EVOLUTIA CULTUR cUGUTE TRUFOLIE Gy poutru e& in majoritatea agezitrilor acostel eultnri nu g-an fiiont dectt sondaje. Singura exceptie o constituie agezarea de la Traian-Doalul Viet aipata in cen mai mare parte, unde insii nu $6 poate vorbi daspre un plant organic do construire a loouin{elor in euprinsul terenului tnehis de 4anful de apirare. Totusi, cel putin in unele ageziri eucuteniano:-tripolione. 8 putut constata ct locningele erau Ingirate de-a lungul/unnia san mai multor corcnri gi este meritul arheologilor sovietici de a fi facut cole dintit obser. tii in aceasta privinti; cel mai convingitor exemplu il constituie rea Kolomiigcina 1, datind din faza Cucuteni B-ripolie Ol, sipatd in mare parte, unde T. Passek crede ct a putnt preciza dou asomenea cercuri concentrice de locuinte, desi noi socotim ek este vorba. de un singur ere de loowinfo eu dow clini mat mart tn contra gi en unele constructii secundare. In sipitnrile noastre exhanstive din agezaron datind di Cucuteni AS de pe Holmul de la Hibiigesti sau putut, preeiza dont cerenri adiacente de locuinte, fiecare avind cite o locnints mai mare in mijloc, desi mai existan po ling acestea gi alte locuinte, Tn asozarea de la Traian-Dealul Fintinilor, datind din faza Guouteni A-B, am putut constata ei looninfele an fost construite uneori tn jurul unei curti centrale, fiecare dintre acestea apartinind desigur unei mari familii, De curind, condueatorul siipiturilor de la Trugesti a fient: accoagi observafie pentru aceasti agezare — dar in fapt gi grupele do locuinte sint dispuse oarecum tot in cereuri in unele caznri. Dar chiar dacs sistemul cercurilor de locuinte sau al grupurilor familiale nu va fi fost generalizat, este sigur ci, de-a lungul tuturor fazelor de dezvoltare ale eulturii Cu- cuteni, locuintele erau destul de apropiate unele de altele in cuprinsul zirilor, iar acestea din urmii, Ia rindul lor, nu oenpau niciodati su- prafete excesiv de mari, desi in general erau mult mai intinse decit ageirile gumelni de pildi S-a afirmat totusi ci in cursul fazei Cucuteni B locuintele ar fi fost mult mai distanfate unole de altole, prezontindu-se oarecum ca_nijte ferme cu malt teren imprejur, deoarece in cursul acostei faze eresteren snimalelor domestice ar fi jucat un rol mai important, Aceastit interpretare se baveani ins exelusiv pe corecetiirile de mici amploare dintr-o singunt , unde locuintele identificate in sondajele ficute sint pugine si i drept, pin acum nu avem in fara noastni nici o agezire cucu aceasta faz mai temeinic cercotati, inliturarea acestel lipse fiind, dup’ pirerea noastn, una dintre sareinilo viitorului apropiat al arheologiei noastre, Dar constatirile din U.R.S.S. — unde s-au_sipat: complet aseviti din etapa tripoliant eorespunaitoare — sint suficient de

    You might also like