Conca batons sea mde ramen sual bs postductald fori PCA este de obicei ‘Bolle cardiace congenital reprezitédefecte ale cavitiior ‘corduli sau ale vaselor mar aceste defect determin fe + Coarctaia defect contribue ati facton de med (ager toxic sau infecyos), cit facto genet. Suture stinga-dreapta sunt cele mai frecvente 5) se soda de obice cu DSA, DSV sau PCA. Aceste deecte WEES AOE eo ee en a ore ay Lene ne stor doce ac itatea canalul - srg de peresbatea nhs wr pd L IACA ISCI ss BOALA CARD) HEMICA < miocitele cardiace produc ener In fosforilare Oxidatlva mitocon ®, apn, enc pin (eden depen Ry candiach 6H ge ongenal rin atte hy come ech ardiopatl ischemic) ea carding) Meru un grupdesindroame trans ym, Fe eid un denen ak de isa il (perfuzia cordului) si necesan POU ree sbstane nutitve, fn ‘ponds Mae Seat eap in alti fer dese spective sale forme rimane pany scheme NSU later dervolat fing Cat amor ne de devese la nivel mendial in heey fest 0% dion, caniopatiischemiciexe es a berate (Capitol) Prin ure My am eh altel, caediopaioichemicd este sen ea coronariand ischemicd. In majortateg ei cy Piyoamele de cardiopatiefschemica Sunt g mong tines a ateroslerozelcoronariene cu evoluie ate Gea lungul mai multor zect de ani (incepand epee copilrie sau adolescent). * dn ‘Mai rar, cardiopatia ischemic poate fi cauzay cresteren necesarulise igen (eg. in hipertensiunea anit Shu cind creste frecventa cardiac3); diminuarey wine Stig fen ipotenstunen arterial sau gq) yt ovigenin singelui (eg. In pneumonie sau ICG, ait “ls copa geld trois gn ana nto mono de carton) Manifstrile cardiopatietischemice sunt consey gine voscurzati sanguine Insure 9 an {Tabloul clinic poate include unul sau mai mul urmatoarele sindroame cardiace: ute din + Angina pectoral (ad litteram, ychureretoracicd ante sau durerein piep”) ischemia determing durere dans este suficent de sever8 pentru a_ produce msc, miocitelor. Angina poate’ fl sabi (apare need predictibil la un anumit nivel al activi fizice, poe i cauzata de un vasospasm (angina Prinzmetaly sau poate instal (apare In efortari din ce in ce ma mit Eh chiar in repaus), Infrctul miocrdic (IM) act: severitatea saw dura ischemiei este suficients pentru a determina moar rmiocitelr eardiace Cantiopatiaischemich eronich cw ICC: decompensaea cardiac progresiva dupa un IM acut sau curd nor leziuniischemice micl si repetate va cone in final la insufciena de pompa * Moartea subiti de cauzt cardiacit (MSC): poate fi urmarea lezitii fesutului miocardic printr-un IM, inst cel mai frecvent este consecinfa unei aritmii fatale fara necroz miocitelor (a se vedea mai jos in sectiunea , Aritiill cardiace") ‘Termenul de sindrom coronarian acut se refer3 la oricare din cele trei manifestiri dramatice ale cardiopatiel ischemice angina instabila, IM acut si MSC Deoatece 1 ry— [SUA se invegistrearA anual aproximativ 0 jumatate de inom de doves din cauza cardiopatiel chemice. Orica de Geator af pared acest numa, el reprecinid un progres ingrulos fatd de deceniile anterioare; de la apeygeut sr in SPF Toss, motaltatea asociald cu cardiopatia schericda arMjut in SUA cu 50%, Aceasts imburafie este atibuitd in Intact subendocardc ‘creumtereiis o Anterior Obsirvc ‘ale vaselor irvarurale mck - mmcrontarcte 686 Sratuahipoperfiie. Sung, Tipun de farce trremurse cauzate de odio Une! ifecat in cazul obxrucyel arte coronare prnepledrepe (nels) Dezp, Tipu de wfrcte Potensune global supraadiugathunorlenun fea tre ace coronare (mjc). say olive a vaelor cobsiniciy este zat tnainte de derolarea infarcuibl ‘wansmurl, Infarctele microscopice sunt cauzate de oclusa vaselor mci pot si nu deterrine modifier pe waseul ECG. Astfel de infarcte apr in mai mule stuay: in vasculite, in emboli determinate de vegetaytvalalare sau trom mural et ca sora as retort teed ce ei ng € in numar foarte redus, Aceste celule au o rata de a pe iy mares majontate a cazurlor, ischemia cardiacd este ‘una de ateroscleroza arterelor coronare; vasospasm, vascuiteleg1 emboli sunt cauze mai rare. * Ischemia cardacd este urmarea unui dezechiibru intre por corenanan de singe $i necesitiile miocardulu se manfests ca sindroame difente, dar suprapuse: Angina pectrelé este durerea toracich antrioard care ‘pare a efor pe fond de hipoperfuze, find de obicei Lurmarea boli aterosclerotce care determing 0 stenozi fk de peste 70% (asa-numita stenozs erticd) Angra istobld este rezultatul une! mic fisun sau rupturt a nivel unei plich ateromatoase care declangeazi 2gregareaplachetar, vasoconsrita gi formarea uni ‘Yomb mural care nu este neapirat obstruct. RTE TST RE Aa bora ‘cut este de obicel aut de 0 uperea plich de aterom: majoritate3 de plici care nu prezentat fre moc deat apr us Warten sit determinate anterior senor coe. Moarteo nubts de eauzd cordocd este rex trim alee produce, de bic fro lene tmocardes sats sft Cardamioptia chic repress propesid secundarilen tschemce, fe Far precedrt fp bchemie rome + chemi mica eters perderefincimiocelr int minute, dar concer necrozh nara dup 20-40 ‘de minute. Diagnosticul de infarct miocardic oars tu simpomatlope modesto elecrocarsograce Sper msurerea nveurior sence ale CK-MB Troponnelor Moar macroxopice §|microxcopice Shr loca sede ncxte orple + Ifarcu poate f moat pn inervege rape 8 ombolet sa onaren und ser) cre sea mardi afi ly se, dar poste produce leuni de reper + Compile arti ioc cd rapture de perete enviar ruptra. dem paplan, formares, de evr, womb ra rt, pertarde ICC. ufcienta cardiac printr-un ARITMIILE CARDIACE Este bine cunoscut faptul a inima contine un sistem de Conducere specilizatalestut din mote care generea2a Impulsurt excatorl sf controleazafreeventa 31 itm Contractor eardiace. Aceste cele sunt esentale pentru fune{ionaea normald a cordulu Sistemul de conducere al ford este luna de serie nearoale dete (6 Stimulare yoga), agen adrenergicl (eg. epinefring {adrenalin}, hipoxe’ st concentraile poosulut (es Kiperpotasetia poate’ blocs complet tansmiterea impululu). Comporentelesstemului de conducere sunt (Disa) ante de pacemaker focszat nee tinge arcu ata ptt vena. av superiard), (2) nll atnovontrictar (AV) (staat aul rept in gostonen septlutinteraea), (9) faced His, Care ia" agiee, in odulul AV. continua in. septul Intervent ise imparte In dowd famuct respect 8) Tamura drespta st ramura sings, fecare stimulind ‘ential crespunzor, rin arborzaie terminate care Formeaza rleaua Purkinje. Rnonalie de conduere a impulse elec pot susfinutesausporadice (urevstee)-Ritmurle aberante pot finite orunde la nivel sistema de conddcere, de Ta nodulul SA. pind ia miocitee individuae, ele pot avea Origine ara atm supventncutre) sau in fiocardul enticularArtmile se manifests prin acre recvent auch rapid), raiande (reeventacardiacd schcut), fim nereguat” cu. contracte ventricular normal Sepolarizare haotics incficenta emodinamic (rate cwtricalan) sau absen orice activi eletrice (sist Pacientt pot si nu He consent de presenta tulburdril de Fim, stu pot acza “bat rapide ale ini su puta Sere Jul cic dn cauza et rita case poate determina lipoimie (aproape sincopd, pierderea Egat de congten anc) sats mare su coach fa se eden ma jos)/ | ea mai comun causa a tulburiior de ritm este ischemia fe prin lezare ret, ie secunar dilata cain cu allerarea consecutiv « propagaritimpulsull cletric Prin sistemul de conducer Li 7 Aritmille congenitale sunt mult mai rare, Acsten sunt auzate de motatt ia nivel genelor ce replensd cansele fonice care’ controleaza ‘depulaizarea_ st repolarzaren slulelor ‘miocandice. Astle. de coulputi repreinta substraturt importante (dar din feriire rae) ale spare aritmillor fatale. Aceste afc sta la bazn un aut de moartesubita cardia’ (dscutaa in continua) rT Moartea subita cardiaci Moartea subita cardiocs (MSC) ete definita ca moartea sult cauzatd de atm Ventiufare stint aparute Betsoane care au o afectune eardacdstracuraltprmara Simptomatica sau asimptomatich Door In SUA th feare an 500.000-100000 de percoane sunt vice ale, NSC Principalacaurd adlcenulutese boa atrialtcovonanand, ‘esponsabi de 80.90% cin cacun din neteree, MS ene aadesea prima manifestare a cardopatietsehetnice Ete de oat ap ct autope const de abet da bl Aerosclroticd cron sever ruperea get tier Plc se intalneste numai in 10-20% din enzurt, In aproxionaby 40% din “Cazun sunt" prezents infactemibeardice vee treat {5 persoanete mai tnere care sunt vctme ale MSC, sunt mai ftevente caurele moneterenleotice * Anomalit ereditare (canalopai) sau dobsndite ale mula de conducere carding ‘Anomali congenital ale artereor coronare Prolaps de valva mirala Miocardit sau sarcoidora Cardiomiopatie diattiva sou hipertroies Hipertensiune pulmonar Hipertoie mlocardich ©. mast candiactcrescutt reprerin-un Tacor de rie independent penta ISS sel la uncle persoane nee cate decedceshsubve de xem la alg hiperiofiahipertersva su crgtees imexplicabiltmaselcardiace Ste singra medicare patologich Mecanism fundamental al MCS ete de bce o aritie fal (eg. asistolie sau fibrilatie ventriculara). Este de retinut optulciimu este necesat sis istleve un infarct fray 0.90% lin pacents care suena MSC dar sunt reste ‘hu prezints modifi enzimatice sou electrocandogratice de necrozh miocardica- char dact cardiopataacherch a fost cauza inal! Cu tate cl lezimen ehemch of ae Stari patologie) afectears in mod direc componente Sstemului de conducere, in majoraten eazurler stn Fatald este declangatsdetitabiitaten lectricta miccardul lat a distant de sisterul de conducere Relaiadntre Boal arterials coronariana complica disewtate mai sus este prezentata in Fg 10-13 Prognostcul paienilor cu rise de MBC fost subst imbunit rare progr aig interventional inspeca printmplantarea deibriatoacior ‘ardiace automate care depiseaga gi contracaeaza electing spisondcle de fiat ventricular, Creatrzare infarct eas caren Figura 10-15 Progresa boli carace ichemice rela den arteralscoronaran}§ procipalle ei sechele aa + Antmile pot fi caurate de modiicin ischemce su structurale in sistemul de conducere sau de instasicnes electici a miocitelor. in cordul cu struct norraa, ‘ariumile apar de obiesi secundar unor muta ls roel ‘eanalelor fonice care determin’ 0 repolarzare sa: depolarizare aberants, + MSC este cel mai frecvent cauzati de boala arent coronariané care determini ischemie, Intabitte, ‘miocardului este indusi de ischemia nor-letals sau de fibroza_apiruti pe fondul unor leziuni mocirdce Preexistente. Mai rar, MSC poate fi cauzati de riper _acutd a unei plici de aterom, cu trombozi consecut’ t Induce o aritmie rapid fatal. BOALA CARDIACA HIPERTENSIVA ‘Asa cum sa discuta in Capitotul 9, hipertensiunes rtrd este o boal comund asociata cu morbiditate conser si care afecteaz4 umeroase organe, printre aceasta sectiune, vor fi bende complicate “cardiace principale determisste | $¢ supralncarcarea de presiune side hipertofia vents Hipertofia miocitelor este un mecanism apts Ssupraincarcarea de presiune; totus, capaciates ape 4 miocardului este limitat, iar hipertensiunes por"