Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ross HISTOLOGIE-Sistemul Limfatic

    Uploaded by

    David Balau
    41 views49 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    41 views49 pages

    Ross HISTOLOGIE-Sistemul Limfatic

    Uploaded by

    David Balau

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 49
    miduva osoasi ORGANE UMFOIDE PRIMARE £1 A Prezentare generalé a structurilor care constitule Sistemul imfatic este constitu dnt-un grup de ce care sunt responsabile pentru supravegherea suprafete or interne ale corpuli in vederea combate ricroo celulelortransformate 5 alto substante nocive. Lock Portante celue ae sistemuluilimfotic Se cferenyiazd devin fin organele limfoide primare (centrale), reprezentate de side esl lio asociattubuli cigestv (GALT) pent i {de tmus pentru imocitel T. Lmfocitele pStrund apot in vascle limiatce pent a coloniza fesuturle imioide secundare (ot Supuse stadilor finale de actvare dependents de antigen. secundare sunt consti din dferte grupuride gangion! pate de nodul info, cum sunt amigaalee, yesutl oud Bx (GALT) din plimsni si yesutul limford asociat mucosselor ungul ntzequii sistem genitourinar (aici este prezentatd 53 vezi urinae). Lia este fuidul indepsrtat din spa fale fesututlor conjunctive. Crculé prin vasele limfatice spre localiza de-alungul vaslorimfatice superficie (asociete Gale) svaselorimfatice profunde (asociateateelor Pr iBsice i deverseaz3congrunuin cru sanguin nvenele mar dea baza git. Canal track eset mai @ cacamplemene 4n ser) care neutralizeani celulele striine, 3 ie teeta (ex, macrfage, neutrofl y monocite) fn cag tl tatual ucigage (NK, narra kil). gud cy ctl apitininespecfc, sistemal imunitar asi jutorul imunitatii specifice (adaptative) me- = apirre specfice sau adaptative indreprate ee agresiunilor specifice. eee Pree: pcific au agen sein iniiand reac in lan care implica PeplPacsclullorefecoare ale stem imunitar si de = multe or, conduce la aparifia memorii” imuno- agente adap determin pari rezistenfei nite impouiva agresunil mcrobien prin reaanarea ‘omatc unr gene cae cdf imunoglobuinee i reoep- {Dhl specific ai limfocitelor T (TCR). fn timpul rispunsulu eae a limfocitele B iT activate distrug microor- jnismele striine, Existi dou tipuri de apirare specifi FEspunelumoral ce dewmins pede de pone stumieanticorp cares ag de mctorganismele sine Pentru ca acestea si poati fi dstruse de alte celule imune, si FAspunsul imun celular dezvoltat impotriva celulelor ‘wansformate sau infectate de virusuri, pentru ca acestea si fie distruse de celulele , killer” specifice. Prin urmare, la scure timp dupa invazia bacteriand sau agre- siunea cauzati de ali agengi patogeni,sstemul imuniar se act ‘eazi (rispuns inflamator) pentru a distruge agengi infectios si Pentru a genera memoria de lungi durati impotriva antigeneor B CELULELE SISTEMULUI LIMFATIC Prezentare generala Celulele sistemului limfatic sunt reprezentate de limfocit si diferite celule cu rol de suport. Limfocitee, airuri de o varietate de celule cu rol de suport, cot ie cclulele sisternului imunitar. Exist tre tipuri majoce d limfocitele B, limfociteleT si celulele NK. Celulelec rol de suport interacgioneaza cu limfocitee gi joaca rol impor {in prezentarea antigenului iin reglarea rispunsului imun. A. celule sunt monocitele, macrofagele, neutrofilele, ele, eozinofilele, celulele reticulare, celulele dend elulele dendritice foliculare, celulele Langerhans si lulele epitelio-reticulare. In plus, o serie de celule epiteiale si stromale specializateasiguri micromediul necesar pentru declan- ‘area multoradinte eae imune prin screia unor substange Specfice care controleazicrejrrea, migrarea gi actvarea clullor fecroare si de suport. Celulele de suport din organele limfoide sunt organizate sub forma unor retele flexibile. Li nivelu folicullor imfoii, ganglionlor limfatici si al spl nai, celulele reticulare si fibrele de reticulind sincetizate ‘Fe scrstea formeazd rejele complexe. Limfociele, macrofagce, halle dendrtice, celulele dendsiticefoliculae gi alte cetule ale Seermului imunitar sunt localzate in aceste rece gin gesucul enjuncsi lax din cop; celulele Langethans se gisesc doar in searal mijlociu al epidermulu. Aiciisiindeplinescmisiunea de ‘pravghere gi apa. La nivelul mus, celle epite- io-reticulare formeazi rejelele structurale. In ciuda numelui, oa celule nu sunt asociae fibrelor de reticulin nici nu le Sal yaistS Markeri comuni Tirozin fostateza CD45 Toate leucocitele umane ‘Antigenul comun leucoc! argin grupurilor de diferentire Ey semnaluluiin receptori imfocitelorT 5B pelo is Sree vai cn a eden (N-CAM) ae me heat oe ele de adeziune leucocitare care permit cote nk noc ae Wo cco-siruine APC reread : a ee {PC cell prezenatoare de antigen ig, inunogloblink: MHC, compen major de histocompatibilitate; NAD, nicotinarid adenin inuleote Cai tecua neuald de adeaun cua: NK natural ign” (natura le) ‘Limfocitele natural ,ucigage”(celule NK, natura killer) nu sunt nic limfocte , nici limfocite B si sunt specializate in vederea suciderit”anumitortipuri de celule tints. Celulele NK fac parte din imunieatea nespecifcd (inndscuti). CCelulele NK care se deavolté din progenitorul limfoid comun (CLP) calimfocitele B iT sunt denumite asefel pentru abiltatea Jor de a jucide” anumite tipuri de celule gine. Consttuie apro- copit ‘amino-terminal stusul de legate 99 regione font wer) Hoo lang sgreu(t) regunes de lgare Somplomer "36.1 Seger ma 62 4 sat Set ae mon Sea pea bes mere {2 seven de aminoacl constant (a capil cat tominad ase wefan ee reer Cotas maar anor oo inne gles we ntsc nc conae ees a Seas ecommerce re Satire Caner nivag tin recta preter spunea aahcge Pacers fealrreceptonFcare ancoreach accompa fagmnennse ae ximativ 5-109 diner limfocitele circulant Nu se matuea timus si prin urmare nu exprima TCR; cu toate acese, an programate genetic pe parcursul dezvoleri lor si reams celulele transformate (celulele infectate cu un virus sau chide tumorale). Celulele NK distrug celulele finti in manier sins: Gtotoxiciigiilimfocitelor T CD8*. Dupa recunoagera cis transformate, celulele NK sunt activate, elibereazi perforine granzime ([ragmentine), substante care creeaz can brana plasmaticl a celulei si induc fragmentatea ADN, Ase cevenimente conduc la apoptoza sau liza ceulitnt. Rei celulelor NK este mediati de activarea gi inhibarea receptor, citotoxicitatii naturale (NCR) aflai pe suprafia lor Makes lor specifici includ CD16a, CD56 si CD94. Dezvoltarea si diferentierea limfocitelor Inorganele limfoide primare, limfocitele trecprint-unP de diferentiere independent de antigen. Laom sila alte mamifere, maduva osoasé i GALT (= mite generic organ echivalent al bursei) si timusul 2!" eekcute & organe limfoide primare (central) tinfocitele se diferentiaza in celule imunocompetent. Ii limfocitele sunt programate genetic «4 ecunoasi mig proce intrun numir viral infnic de angen FON Sunoscut sub denumirea de proliferare $i die ‘ere independenta de antigen. Cink imunoeoe Patrund apoi in singe sau limfi si sunt cransportate pr Bl corp, unde sunt dspersate in enutul conjunc igdalcle i splina). In organelé a rice), eee Bans efectoa: antigen, transformindu* sicelule cumemorie. HEFRS SITOR FOB e ETRE ulele lars Jule: ne si = Caracteristicile imu, ne 'Obulinelor ra Nin Cok dinsingete Lele de cary (mg/m) adultulat tia | 20 seme 6 88 ico ine Faas Peioaa crag im le ern in pune un secndar ‘ Cel malian timp de nga Nkraane, CH nip emda) re SMe icicle eat ompmertl Simla chemotania abate place . laces asigurnd now ndsctui mun str a . tates pas 60 \Uimoce 8 an repre ia rod ting tepuniimun Cea mai ecint ig core eer re fuaz3 complement Activeassmacrotegele or = 538 Lneaeg Simone Aa es noe "9 prezent nsec corp nusivin ci co los sal secroi vaginal yin see dnc tates zal beonhi erin posta Aig rece mpc protest mioarpansnr inacese hide gintnina in epiarea impo robo melee care pun n cop pn cebil care ditazt acest co ae 3 <1 Limocte 8—_Aejoneatb in cata de receptor antigen (mre neu gM) pe supa oct @ mature (Green doar ume ins) rr) 3x10 <1 Mastocite,ba-— Stinueazb mastocteles elbereze istaminheps zefle tn evcotion pactorl chemotcte a onaie a rdbods pontomeic8 gas in ser "kamal dimeric gs in et. Aste: gmunoglobuin; NK, eau nturlcigaqi (natura hile. punsulimun la antigene ‘anata eprezint&réspunsul initial la antigen. ein ing a conpubui fyi de invaria unui antigen, fi mo- a corpului : li sind, fe microorganism patogen, este una de apirare "pei cinoscutd sub denumirea de rspuns inflamator. Ropu infamator consti fe in sechestrareaancigenlit ao digerat de encimele secretate de neutrofile, fie in Bora yi degadarea acestula. in ctoplasma macolageet si conduct la 2 antgenclor de cltre macrofags Pea ie ne ns puns imu specie are. ‘spunsurileimune specifice sunt fie primare, fiesecun {i cule imunocompetenteintilnese un 258 (igen aociat miroorganismelor PaOBeNe Slantate sau toxinelor), este declansat F380! fa de acel antigen. yg Punsul imun primar se refed Fait antigen. Acestrispuns = et lungs, de mai multe zile, inainne ‘na 12M) sau limfocitle specifice 4 GRbsb pou fi detect in sng ‘antigen este elaborat de nul st igen striin esucurilOf junsul mun um: Procent in a eric a) wie deriva din ecznotie Este responsabilé pentru reacile de hipersensibi tate anatiactica Print riveluricrescute in infect paractare I femal ‘de obicei aparginind clasei IgG) deci rispunsul = ¢ yrezenfei limfocitelor B specifice cu memorie bacreril Shina gi venimul de insecte, poe si determine rs sunt Pecundarintens care produce rence de hinesen Sit tip [ este cunoscud si sub denumirea de een ven; pur gi simplu le opsonizeaz’ pentru e ei ee lt pectv cella. eas = un anumit antigen declangeazi un Teel nae 8 i primar darori’ pr deja programate spunk a ar Inca acest fp i mcr mei mr ce mdi ata de obicei ati spurs plc 48 1 utiizat embrioni i coarse ‘o masé de fesut sfectate au fost denumite limfocite B sau celule B. Orga- celular, cu toate ci unul dintre ele este in general predomi- nant, in funcyie de stimulal implicat. © Imunitatea umorala (dependenta de anticorpi) este mediati de anticorpi care acioneazi direct asupra unui agent patogen. Anticorpil sun produsi de limfocitele B side plasmocitele derivate din limfocitele B. In anumite afectuni (ex. tetanos), 0 persoand neimunizati poate do- ‘indi imunitaea prin injectarea unui antigen purifcat din singele unci persoane sau al unui animal imunizat. Eficaci- tatea transferului pasiv demonstreazi faprul ci anticorpul ce cel responsabil pentru asigurarea protecyei. * Imunitatea mediata celular cste asigurati de limfoci- tele T specific care tac gi distrug celulele ganda infectate Viral sau celulele stine. Imunitatea mediaté celular este important in apararea impotriva infectilor cauzate de vi- +usuri fungi gi micobacterii, precum si impotriva celulelor ‘morale. Imunitatea mediati celular este responsabill gi Pentru rejerul de transplant. : LimfociteleT helper si citotoxice (CTL) recunose: tigenele care sunt atagate moleculelor MHC. aaa [ent 2 iojelege iniera rspunsurilor imune specifice (umorl medi cella) ete neces o imagine ea supra ‘oll princpal jucat de imfoct focele T helpers chotoree en haPeE Hi cotoce, Lim- ie irunocompetente. rin sural Fabricius ops orgence , ie burseila mamifere. Se a stcadepitrea tus determina dficionge Se ‘tc ttn net cob Pit Pel teenage ered arlogeteun oxrp de Spins ono tmevomzal peat oeduicare manage amar deft dentate in regune speiioe dg ‘angrier mo-dependene). rie de des ier de cele identificate dup8 indepSrtarea bursei i la pull de gaia. Aceste lit miocte sect a fot dene fonite Tsou celuleT, prin urmar, "se refer a timus, se diferentiaz8 in cel portate spre suprafafacelulei. Moleculele MHC 1 ¢ Mic, sunt produsele unei ,supergene” localizate pe cromezomul ‘om si cunoscute sub denumirea de gena complexului maj, de histocompatibilitate. Expresia acestui comple y produce nu doar moleculele specifice celulei individual car sintetzeazi, ci si moleculele specifice diferitlortipui des, turi si gradelor de diferengiere celulara. MHC | este exprimat pe suprafata tururor celulelor nude si pe suprafaga plachetelor sanguine. Moleculele MHC Iago ‘neazi in calitate de sintd care permite eliminarea cluleor gal anormale (ex.,celulele infectate viral sa transformate mai Moleculele MHC I indeplinese aceasta functe prin expunep Regine de legal compel Ag-MHC ‘tay a Aceasis molecu 08 | re ais lous lr pln lecule ean iteractiunii TCR cu antigen MO reine al rape oe Naser eects eee cl Seechch ish sectermere > aa 444 fide Diferite tipuri celulare ale tesutului limfoid pot f tuajutorul markerilr specific num clste” de diferent ere (cluster of differentiation) localizayi pe suprafata lor: - Celulele limfoide gi hematopoietice prezinta molecule a : suprafari. Acesti markeri speciici numigi molecule ¥cluster | de diferentiere (CD, cluster of differentiation) sunt ae $ ronan conformitate cu un stem intermayonal care aso antigenele exprimate pe parcursul diferitelor stadii ale Bie = lor. Mokcculele CD se pot vizualiza folosi i erode imun chimice cu ajutorul anticorpilor monoclonali i identificarea subtipurilor specific de celule limfoide st E ice. Uni marker CD sun xpi peu drs 0 ccelulei; alii sunt exprimagi doar pe parcursul unei faze de dif fiere celular su in timpul actvrlcelule. Tabelul 14.1 conyine listi care cuprinde cei mai utilizagi markeri Limfocitele Limfoc circulante sunt constituentii celulari principali ai fesutului limfoid. Pentru a injelege funcyia limfocitelor, trebuie precizat faprul ct ‘majoritatealimfocitelor (aproximativ 70%) din singe sau limi reprezinei fondul circulant de celule imunocompetente. Aceste celule parcurg un ciclu in timpul ciruia pirisesc sistemul circu lator pentru a pitrunde in yesurul limfoid. Aici sunt responsabile desupravegherea imunologic& a jesururilor din jr. Celulele se intore apoi in circulaiasistemici. Aceasti populatie celularé ste eprezentati mai aes de limfocitele mature cu durati lung cde viaga (in special limfocite T) care au dobandie capacitatea de a recunoase side a riposta fai de antigenele strine, alate intr-un ‘tanzit permanent, de la un situs limfoid la all Restul de 30% dintre limfocitele din vasele sanguine nu mi- .greazi intre resutul limfoid gi circulagia sistemica. Aceast’ popu- lagie celulara cuprinde mai ales celule imature cu durati scurti de viagi sau celule activate destinate unui anumie esut. Ele pirisesc vvascle capilare si migreaza direct in fesuturi, in special in gesutul conjunctiv subiacent epiteliului de acoperire din tracturile res- pirator, gastrointestinal si urogenital, precum si in spariile inter- clulare ale acestor epiteli. Din punct de vedere functional, in ‘organism exist tri mari tipuri de limfocite:limfociteleT, limfo- ‘ite B gi celulele NK. Clasificarea funcyionalialimfocitelor este independent de caracteristicile lor morfologice (dimensiunea), Limfocitele T se diferentiaza la nivelul timusului si repre- zinta majoritatea limfocitelor circulante. Limfocitele T (celulele T) sunt denumite dupa timus, un difereniazi. Sune cle cu durati ung de vi i sue Gee in imunitatea mediatd celular. Reprevints 60-80% dine limfociele circulate. Clulele Texprima marker CD2, CD3, CDS i CD7, precum si receptoi celulei T (T-cell receptor, TCR); au toate acztea, sun subclsfiat in functe de prevents sau absenja a doi marker imporang de supra: CD4 vi CDG © Limfocitele T helper CD4* sunt limfocite T rima, simarkerul CD4. Aceste celule sunt in. omueveee {in funcgie de abilitatea de a secreta citokine (a se vedea ii nile 452-453). Limfocitele T helper care ‘sintetizear’ eee kina 2 (IL-2), interferonul y (IFN-y) si factorul de ‘umorali a (TNF-a) sunt denumite celule TH, Acese oc tule imeraconeazé cu limfociteleT citotoxice CD8* (CTI) «u elulele NK gi ct macrofagele fn eadrl ispunsull inc SR gisune esengiale pent contol aga ID mediat celia viewsuil iy oni intracelulari cum sunt le si anumi open in lala grup de limfocite T helper sintts ty, “1 gi IL-13 gi sunt denumite celule Typ, ca spss iat unorl cr once veni extracelulari- \ « Pitocitele T eitotoxice COB* (CTL) sun ln mi tare exprim’ markerul CDS. Distr alte elle gg Sune eelulele infectate viral, celulele transformatep _ felulele infectate de microorganisme intracella, si celule eransplancate. ae « Limfocitele T reglatoare (supresoare) repens, pulie de limfocte T cu diverse fenotipur,careay ag! tex dea supresa rspunsul imun fay de antigen gn propa prin inluengareaactivti aor cele alge imunitar. De exemplu, limfocitele T care exprimi maj, CD4*CD25* FOXP3* sunt exemple casice de cee toare care pot si reduc abiltatea limfoctelorT de ispunsul imunitar. Markerul FOXP3 indict expresiayy Jor de transcrpyie din familia ,forkhead” caacteisic pe, rmulke imfocite T. Alte limfocite T asociate tumor exprimi markerii CD8°CD45RO* sunt capable ssp, activarea limfocitelor T. Alte limfocite T supresoae porn plicate in suprimarea diferensieri limfocitelor B sin rg ‘maturirii eritrocitare din miduva osoasi. © Limfocitele T gamma/delta (y/8) reprezinti o popu: restrinsi de limfociteT care posed un receptor de ups: (TCR) distinct, constituit dintr-un lang ¥ si ' Cei mai mulfi TCR sunt constituigi din doui lan gio proteice numite languri TCR a: si. Aceste celle ede in timus si migreaza in diferite fesuturi epiteliae (c picle, mucoasi orali, intestin si vagin). Odati ce au aloe zat un epiteliu, nu mai sunt recirculate din singe in oy nile limfoide si invers. Limfocitele T gammaldelta (yf) 3x localizate strategic la interfaga mediu intern/mediu enn ‘eprezinta prima linie de aparare impotriva microorgaisn® lor patogene. Vin in contact cu antigenele de pe suprfiz® lulelor epiteliale chiar inainte ca acestea sa pitrundi nop. Limfocitele B se diferentiaza in organele echivalentesle>* seldelaplsan siparticpa le econ mediata umor- Limfocitele B (celulele B) sunt denumite asl dato {ui cd au fost identificate pentru prima oari ca 0 popula {ara distinc la nivelul bursei lui Fabricius la pict gin I sau in organele echivalene ale acestei burs, cum sunt 8 | aL GALT Ia mamifre. Au dua de va aril | {nPlicate in producerea si secretia diferiglor anticorpl | fumiti imunoglobuline (Ig), ares asociate isi morale (Fig, 142 si Tabelul 14.2). Limfocele Bm 06 dinee limfocitele circulance. Pe ling’ sc | Robulineor circulate, limfoitele B expr inure, i ii celulei B (BCR) adi noglobulins tin limfocitele B marure, eis Bow ge (MHC I pe suprate eee sot D>. cDis wena, * Mateiloe CD ae Limfocitele Tin stadiul interme. diar de dezvoltare Limfoctele T Limfocitele T imfocitele T helper, monocitele, ‘macrofagele Limfocitele T, unele limfocite 8 Limfocitele T Limfoctele T citotoxice LinfocitleB,imfocitele T, monoci- ‘ele, eoznoflele bazoflel, plache- tele sanguine, celulele endoteliale Ccelulele pre-B, celulele pre-T Colulele NK, granulocitele, mo- nocitele Limiocitele B Interactioner Marker ded aca re apartin grupurilor de diferentiere (CD) 223 CU moleculele MHC re Molecule de adeciur Marker clinic pentn ine ru limfocitele Formeaza comple 'plexe cu receptor celulelor T (TCR) Membri ai Maeno Feueuberamilei de imunoglabulne aap RoNeaE cu molecule MHC inelevirale gp 120 ale HIV. gi HIV.2 Co-stimulares molec \Niveluri crescute aps Membri ai supertamli Leags Pi-3 kinaza ulelorlimfocitelorT si 8 mature leucemialimfocitaré cronics ie de imunoglobuline Marker clinic util pentru celulele stem din leucemia cu celule T Membr a superar d ile de imunoglobulne Interaconeazd cu molecule Mc Faciliteaza agregarea plachetelor sanguine, adeziunea si migrarea celularS Metaloproteazele care contin zine Marker comun pentru leucemialimfoblastic8 acut Marker clinic pentru celulele NK Functioneaza in calitate de receptor F. pentru Ig agregate 2 __ Mediazs fagocitoza gitotoictatea dependent de aticorpimediat8celuor Limfocitele B, celulele dendritice Co-receptor cu CD21 Marker clinic pentru toate stadile de dezvoltare a limfocitului B Formeaza canale de Ca’ Marker pentru st Limfocitele 8, celulele dendrtice Receptor pentru fractunes C3d a complements foliculare Limfocitele B Limfoctele B, monocitele, eozi- noflele,plachetele sanguine, celulele dendritice Limfocitele B, granulocitele, celu- lee epiteiale Limfocitele T " Celulele stem hematopoietice “tHs¢) Limfocitele ,lmfoctele 8, mo- noctele,celulele dendfitice, _sranulocitele, ertrocitele Limfocitele T activate Umfocitele B, macrofagele, cell: lele dendrtice foiculare, celulele ‘dendrtce, monocitele activate, Celulele endoteliale si celulele ‘musculare netede din perefl in-Bar ‘Molecule de adeziune celular ale limfocitelor 8 Mediaza adeziunea limfocite B — limfocite T Receptor cv afinitateredusé pentru citatea dependents in tai tra ale cferenierinfoctuiB Exprimat “rz sera ‘Marker clinic pentru HSC si loa Medizé atasarea colder ‘Receptorul Glicohid Facilites 3 simular a imfocitui ‘Molecula de co-stimut ral complementulu roveazé fagocitoza $1 olaza NAD Utilizt e8 marker cl Activat la nivelu! ‘Molecule de cO~ produ de Ig $i fagocitoza 1 Stem a matices fractiunea Falk id pentru CD62L formarea particulelOr OF ‘complementului C30 31 C4 tia de citokine ioctlr 8 stimulare pentru ile tarzi de dezvoltare a limfocitului B pentru virusul Este extracel’ a madivei osoase psonizate Peninu ifocte evocitleT i ceAdee Langerhans de la nivel piel ‘realizaté de macrofage si eczinofile iteractioneazdcu CD80 (87) si CDSS actvorea foci T sproducerea IL-2 445 cag jesutuile, Numite reactii de hiper surest Fowler esr say eon TS fst mai multe tipuri de reactii de hipersen E> sibiltate; toate acestea, Cea mai frecvent intanita este nag gicd (de tip |, imediata sau hipersenate™ daflctic®). Resco apare in gener cane metaten | fant dele expunerea la antigen (alergen) sec’ cg cauezeo varietate de simptome la nivel pie (atone | Geen ocho (onc) coma eee ani) plmanior (astm) gi tractuluidigestiv(gastita) Recg- pie alegice sunt mediate via anticorpil IgE responcatar perry degranularea indusa de anticorpi a mastocitelon Ri ee or a unor fragmente scurte ale suturorpeptidelo sn “cgay activ de celule. Prin urmare, toate reals Pa dane propii (self) sunt expuse pe suprafara fecare celle da cop, ink peptidele virale si cele specifice cancerului sunt equ numai pe suprafata celulelor infectate sau transformate (Fy 144). Molecule MHC I prezintfragmentele peptidice (cu laine de 8-10 aminoacizi)limfocitelor T ctotoxice CD8? MHC It are distribuyie limicata (a se vedea Fig. 14.4). Este cayimati pe suprafaga tuturor APC gi este un element critic ‘scadrul interacfiunilor imune. Moleculele MHC II precinta olde srdine endocitate si partial digerate (cu lungime de 120deaminoacizi) limfacitelor T helper CD#* ‘otvarea limfocitelor T si B Actvarea limfocitelor T necesita. prezenta semnalelor atimuatoare. ‘tilimfocitele T helper, cdt si CTL necesité dowd semnale simlatoare pentru a fi pe deplin activate gi pentru a se di- | a si prolifera. Interactiunea dintre TCR si moleculele au CDB cu complexul antigen-MHC este cunoscuti ‘2 dumirea de primul semnal. A doilea semnal, numic mnalco-stimulator, este transmis prin interactiunea mo- | br membranare ale limfocituluiT si moleculele dee ‘APC. Cele mai importante interactiuni se stabile steRolecula CD28 exprimati pe membrana li infec By fect 87 (CD86) exprimaci pe suprafaza membrane! nay Peeche de semnale co-stimulaoare este ge aq stunea dince CD4O (de pe suprafas APO) # (CDI54) de pe suprafaya imfoctelorT inn limfocit T helper (CD4*) ecunonte © moleculi MHC, TCR se atageazi de complo“t mC lrntign Legarea TCR de complexul MHC I-antgen Renna animale (extn mien dg activa limfoctleT helper cae eiberei subs Porgy te ‘sau citokine. Cirokinele sunt lee cE 1 1ol de modulatori biologic ai sispunsulul imu 2 ic eennd mfoeeT bpet CDS Se “igattlukin (i) neseakncl sme B celle NK ei se difereniee ssh prolere® eee Granuiele acestor celule contin mediator dervat an tain sernproteaze, actorul chemotactic. | intereuting 224) si mediator nou-ormah (eveatene, actlor ac ¢ 2°POnsabil pentru aspectee nefese ae re- factor hibetsensbiltate. Eozinoflele sunt atrase Ge ular mnemotacticdervat din eozinofie spre situs degra- elberay anor t3" unde neutazeas efectle medatoror A astocite si bazofie. Prin uma, eozinofiele | Surly ete fecvent in esutul conjunctiva vel stu re 5-20 Produ eacilealerice sau alte reac (PAP eae carat ogreguea Dlchtar i eterrea ool de hsonia nectar Subtanje eoacve Tetanenl spina regiune de egare ‘antigen | regiune de egare ‘antigenat ‘ nc cA mer FAGURA 14.4 Dagraméa struct moleculelor MHC 4 MHC Feet Nine ene oaks ears pe ssa ne ‘elulelor nucleate din corp # pe suprafataplachetelor Moleculele MHC se state nage secre oe .T citotaxice CDS". Prin urmare, molecula MHC | actioneaz8 tn calitate eerste voseeaea ears ace eo ope; omen ott ‘celulele transformate, cum sunt cele canceroase). MHC leste constituitd eee oa so moons pope Ba ik Sy rao: pi By pero as 2 joan cece erate Inlet cers apes ea do ae poate cer coset sib Cems de ee preettar agen fra Woleciele MH reat peal exegene sea inka Ascot oul tn C208 9 TIS Poion ewe ara gular Sera oe legare a antigenului de pe suprafat i = eg ee cep don we kp re eres ra gu Se cd deaen WonnoDWNPC IY pepti Ge ominoactla MHC Cand limfocitul T citotoxic CD8" (cy eres complexul MHC F-antigen, TCR se aragewz oI ya ae nal co-stimulator (reaultat in urma interactiunit oe cD vat, CTL elibe i CD40L), CTL este activat, Odatd activat 2 eee Simic rks cola § sr 3 gazdi anormale. Unele CTL nu necesité semnae eee 4 pentru a distruge co-stimulatoare de recunoagtere antigenici celulele sina care prezinci antigene striine expuse we mi Limfocitele T citotoxice CD8* sunt restricfionate pent iarlimfocitele T helper CDS" sunt restrifionate pentru MHC I. Moleculele MHC sunt recunoscure de limfociele T leet seit sau de limfociteleT cittosice CDB” fn Funcie de cast. de mes cule MHC implica. Precentaee rerio antigenco si cde ctre moleculele MHC fie limfocitelor T citotoxic, fle limfocitelor helper rprecina ocomponenta cei asupraveghertimunolegice Molecula MHC | impreuna cu peptidul antigenic expus pe suprafiya sa interactioneazi doar cu TCR si cu molecula CD8 ‘exprimata pe suprafagalimfocitelor T citotoxice CD8*; aceste cclule sunt deci caracterizate drept restrictionate pentru MHC |. Accasta interactiune permite limfocitelor T citotoxice si recunoascicelulele gin’ infectate sau transformate (Fig, 14.52). In schimb, molecula MHC I cu peptidul antigenic expus pe suprafaa sa interacyioneazi doar cu TCR si cu molecula (CD4 exprimati pe suprafaga limfocitelor'T helper CD" (Fig. 14,5b); aceste celule sunt deci caracterizate drept restrictio- nate pentru MHC Il. Moleculele MHC II se gisese pe supra- faa APC, cum ar fi macrofagele, a ciror principal functie este prezentarea antigenului limfocitelorT. Pentru ca limfoctele B s8 fie activate sis se diferentieze in plasmocite, este necesardinteractiunea cu limfocitele T helper. Ficcare limfoeit B reactioneari doar cu un singur antigen sau ‘cu un singur tip de situs antigenic pe care a fost programat genetic sil recunoasc3. Activaea limfocitelor B necesita doud semnale. Unul dintre ele rezulti in urma interacfiunii dintre BCR ji antigen. Moleculele antigenice odata legate sunt ,in- ghigte” in limfocitele B prin endocitoza mediati de receptor, iar fragmentele antigenice sunt apoi expuse pe suprafata celulei 450 peptidd specifics LMFociTT ciToToxic cba+ FIGURA 14.5 & Diagrams a interactiu loc Tttnce csmiocten CELULA TRANSFORMATA CANCEROS ——— 1 moleculelor MHC 1 Limfoctele Th, Loo Cae a life Basu spay comple co-stimulator. Legare implica de big dates ele CD40 de pe supra infor 5° ine me eu CD154) lela e supra ing Bio cst interacfunl complet procea gy i Z Psa B gi fac ca limfocieul T implica 8 secrge i lifociata Flea’ divciuneay diferentes peat speci ta acivarealimfociuliB ug calle cu privire 5 fe nde Limfociele B activates diferentiat in pas silimfocice B cu memorie. =~ # Plasmocitele sincerizeazi si secret anticomp spe Eimpul acestui proces, limfocitele B activate ny mig ® geazi BCR ca proteine integrale de membrana, jy, 6 versiune solubilé cunoscuti sub denumirea de aig @ Limfocitele B cu memorie rispund mai rp. toarea intalnire cu acelasi antigen. i Antcogpal specific produs de plasmacit s eg de, genul stimulator, formind un complex antigen-antcay Aceste complexe sunt eliminate intr-o varietate de modyi + lusiv distrugerea cu ajurorul celulelor NK i fgocina pp zati de macrofage si cozinofile. Incadrul citotoxicitatii mediate celular dependentedeanicoy (ADC), moleculele IgG directioneaza celulele NK spre ints, Membrana unor celule, inclusiv celulele NK, mactofigele, utrofilele $i cozinofilele posed receptori imunoglobulns F, si pot si distrugi anumite celule inti. Celulele NK recuna: regiunea F, a anticorpilor si ataci preferential si disug cet sinta, de obicei cele opsonizate cu anticorpi IgG (Fig, 147). ccunoasterea si distrugerea ulterioara de citre celulele NKae lulelor sinta opsonizate este denumita citotoxicitate medi celular dependenta de anticorpi (ADC). Antcopi é» ADCC care invelesc celulele tint includ de cele mai mule anticorpi tumorali specifici. Aceasti legare (prin regiunes Fd termina apoptoza si liza celulei tint’. Daci antigenul este o bacterie, complexul antigen-ain7 poate si activeze un sistem de proteine plasmatice nunit & antigen strain antigenul thee Ul celal rey sta Lnon-self) 51 recunoascd Cs lui. Pentru a deveri * Y specific acest i corse tla necests un sernal 08 morn Bote pe depin att a0 (2, mactofageloe 1 COMtextul moleculelor MHC Tantei -antigenul sin este expus interacts | Iulatr, fi i) cos A cos TcR Ag procesat MHC IL | euRA 14.6 A Diagrama activari limfocituli B geeB sunt activate prin legarea antigenuiui (Ag) de receptori ceull 8 {aulgrezentatoare de antigen, limfocitulBinternalizeaza complexul BCA. por molecule MHC IL Receptorul celulelT (TCR) de pe suprafata unul HCl jactiveaz5limfocitlT helper CD4". Limfocitul T helper CO4* odat3 activa elereass inte ‘owes s dferetierealimfoctului 8 in plasmoc limfocit 8 cy mem rele Bg. Ac, anticorp. ‘emul complementului, prin activarea uncia dintre compo- sede sale, de obicei C3, care se leagi de bacterie gi actioneazi algnd pentru fagocitarea acesteia de citre macrofage. Celulele svne legate de complement sunt si ele sinte pentru ADCC. Rispunsul imun mediat celular: Limfocitele T citotoxice 06" (CTL) sunt indreptate impotriva celulelor infectate vinlstransformate, pe care le distrug. __ Gnd receprorul TCR al CTL recunoagte gi se leagi de com- | foul MEIC Lantigen de pe suprafafa celulei transformate | winfectate viral, se declangeaza procesul de activare. Mai y? receptori Fe granzime "eptor | IFNy (fragmentine) CELULA NK cyanea fen natural inci! 4-7 & Diagrama a activarii celulelor e int 6Ce ‘ee comment = ao celuld NKce prezin eCEPA rsamentin “mot sau prin actiunea perforinelr $9727 ‘are conduce la formarea plasmocitului sa limfocitului B cu memorie.(o antigen tumoral nucigage” (NK) care (DCC). Feacia uli fOxitatea mediata celular dependents dean? xr eee Yate PNY. activator puternic al celulel NK de reCeRTN © aster We10 Wag Anticorpi i a ¥ / J. $3 ie \ ys @ (BCR; anticorp legat de membrand), exprimay pe suprafata loc in caltate de antigen, digeré partial antigenul sapol expune pri din acesta pe supraata limfocitT helper CD4* (celulaTH2)recunoaste ast antigenul its molecula terleukinee: 2, IL-4, 5-10-13 cae promoveaza jorie. De remarcat prezenta unui complex de molecule co-timlatoare, inte intdi, CTL sunt supuse yexpansiunii clonale” prin incrarea ciclul celular si prin inigicrea diviziunilor celulate urmate de diferengierea in celule efectoare (,ucigase”). In cursul dife ¢ formeazi numeroase vericule secretorii ce contin proteine specifice care includ perforinele si granzimee (frag- mentinele). CTL secreté aceste proteine ca rezulrat al inter actiunii cu antigenul. Perforinele sunt proteine formaroare de pori care pitrund in celula yinté prin crearea, in membrana acesteia, a unor canale transmembranare cu aspect de inel. ‘Aceste canale cauzeazi cresterea permeabilititii membranare care contribuie Ia moartea celulei. Granzimele sunt serin 1g CELULA TUMORALA ‘tumoral transformate ‘conduce la distrugerea celulei ea in legarea int ‘Cimmplicd (1) activarea cellelor NK. prin legarea urn) 1) lepaea nul aco sou unl cele pahinducapoptozs su iz cele, de obi Prin actiunea anticorpl sz secretate de cellele NK activate 452 infectata viral MACROFAG fa topoiet imocrofag cnet TABE ama activi tifocitlut, care conduce la eliminarea celulel gazda infectate viral. Conc, am SapeapnUeae Ter fe arpa stn pus pe molede MC de pe spre maccfoguhl od , Geen un spn a reainterieuk ‘Acelas| mactofag exprims i molecuiele MHC (ca orcar a ¥ F din times, | ; . je limfatic eferent | din sange J : RA 1421 Diagrams a circulate limfocitelor in inter pce cae pStund in ganglionul imfatic odats cu xl na oe slinficeafewente aduc lima din suture incon) init nvecnat gio transports in rejeaua Perel sinusurilor permit pasajul liberal seals prfundsastfel inci imfocteles8 poats angst in supa. sehesimunologicaLimfocitele care pitrund in tesut migreazS uiterior Ing srusut $1 p8r8sesc ganglionul limfatic odatd cu fuwul limit ce care migyeaz8 spre ganglionul imfatic din cicultia sangu- ‘alee baste) pStrund in corticala profunds pe calea venulelor cu ‘Sle encore inal (HEV) $i se deplasead spre corticala superficial Xnfocteleindeplinesc aceleasi functi ca limfocitele pStrunse pe ots asl limfatice. La réndul lr, acestelimfoclt pirssese ganglionul __Stiscpnvasee limatice eferente ‘unpre celulelor reticulare strabat lumenul sinusului gi for- ‘ado refeaincrucigata care intérzie pasajul lene al limifei siti | tc lewrea, Marerill antigens celle ansfornete | {Stel mexastatic sunt sechestrate prin acest mecanism Sa, jar apoi sunt fagocitate de macrofage. In cancerul estat aces sistem poate fi supraincireat printr-un numir | EXE celle canceroase care se deplascaa prin sinusurile | gut} urmare,celulele pot forma un nou situs metastatic } “tel ganglionulu limfaic, j ‘tite speciizate cu cluleendotetial alte HEV) repre- oul ts absorbtie fuidului si poarta de intrare in gangli- Speier Ronen ae 1 Gtculaia prin limi, limfocitele circula si prin ganglion SS Gene Gi unde limfocte pind in ganglion! prin ignite aferente in calitate de elemente eG Bang tata limfoctelor (aproximasiv 9096) zc sad Pk a Prin pei venuleor ina 480). Dae funds (ase vedea Fig, 14.21 si Plang2 38, pagina aE ic nuke postapilare sunt tapeate de cele endowsine Cig lume, sunt desemnate cu termenul de venule ney Yong tteliale inate (HEV: Fig, 14.23). HEV joa 'n crculaia gi concentrarea limfei prin transportul jrdtoare si din gan elaborats de sinusu imfel spre cortical su “TLR deativ 35% din cancitatea de lulele HE si clecoli care pitrund lor limfatice afeente, Ce- le apa (molecule de aqua- (itculaga sanguin pe calea vase ES 463 Prezinti numeroase cane d ec gAQPUD. Resorts pid a fu ineriged 1 wack (Pa circulayia sanguin face ca lima care pitnonic Prin vasele limfat : rei a 3 : tice aferene si fie drenai in cortcala profunds c ism de solvent drag” (apa atrage limfa dup en). Jor st ls Stimulate antigenic, Ele trimitsemnale limfocte, Arde [eased crculaya gi sk migree in ganglionul limfai At limfocvle Bcc yi linfoctee Tplrtece citculajia san- Tavern HEY, stribitand endoteliul prin diapederd -adica similara celei descr visor 10.9, pagina 280), timo-dependenti (ase vedea Fig. 14 sional limfatic pri vas limfatic eferent. Prinet-un mecani late a Limfocitele T rimin in corticala profundi limfocitele B migreaz8 in corticala nodulari 22). Majoritaealimfocitelor pirisesc gan- jar de aici printe-un Ganalionul limfatic este un situs important pentru realizarea fagocitozei sinitierea réspunsurilorimune, Fagocitarea materalelor particulate de citre fagocite in gan- slionul limfatic reprezinci un pas important in iniverea unui cortical superficial a ton fat. a. Distrib ioctlor in gangiona inate Sire nemnae ax ecienaa tsi recs musa ene implcd anicorp at-protera CO3, un mater spectc pent Invoctee 7 Seciundetisare au fos tratate nial cu antcop primar de leur at poten CD3 ura ia err acest au fs expuse anton secure Biotin) porn antiepue. Dips incubsres folsnd compet ans Dots perocdar, eat pot a est evident cu autor Sle de arinobersinl (DA) feaciede come rund Nuc au ox contrac €u hematoxing De rearcatfaptu & majortatea moc T sue dt bute h corals profunds (Pun numa recs de fot T sunt prezente din corte supercilé C9, predominant in jurul center genet (CG). Bs Folsind aceas react bazatd pe imunoperadszl OAB desc mal ss imfocele B aufest cata cu auto ancorer menacnal par ant- potend CD20 umand (rarke spec pentrullmfoctele 8) Uteror sau fost ‘ntcorp de epi at-soarece pent a vai localzars lenecelor Gor concentare se obsend i rel cetier germina (i carta ‘Supercle(9).Cap cosa 20x Pn amabtatea Douglas Pauen) wl limfatic_/ yesuruaie SHORGANELE Limrowe = -& FIGURA 14,23 Imagine de microscopie opticé a corticalei rofunde a unui ganglion limfatic. Aceasts imagine preainta mal multe venul cu celule endotelale inate (HEV) setionate longitudinal ta Vasele sunt delimitate de celuleendoteialecubice, Pe Se reper ot infra culimfocite migratoare si astel uncasterea devine dic. 400x. insert. Seciune transversals'a unel HEN, prezentat8 ac la mati mal mare, ce evidentiaz8 mai mule limfocte (votre de sageata),surpinse pe parcursul migrri din HEV spe paren, mul ganglionull limfatic. 640x CAPITOLUL 14 Sistemi ‘spuns imun, Acumularea efectivi' a mictoorganismelor gia Particulclor transporte prin limi si figocitarea material lor Pariculate ajc la concenerare antigenului, amplifnd ase) Prefentarea acestua limfocitelor. Antigeneletransportate prin limnfi traverseazi sinusurile si patrund in folicult tru a iniia rspunsul imun, Unele antigene sunt sechee rate Pe suprafaa celuelor dendrite foliculare, pe eld asters Procesate de macrofage, celule dendritice gt limfocite B, condu- Gil actvares 5 diferenfierealimfocitelorB in san ‘ite producitoare de anticorpi si limfocite B cu memorie, Plasmocitele unde sintetizeaza care ciculd prin sinusur. Plasmocitele reprezine? 1 gg Gelulelelocalizate in folicultlimfoisi, Nursint eae tamatc in timpul réspunsului imun si conduce creste. a meg de imunoglobuline circulant, Limfocitols @ a memotie pot si piriseasci ganglion limfaries Si si se aaa, ae Se cs ulserioark at ' deplasere faci de expunerca ai la antigens hy or te localiggy 8 cu mem alingy Prenenya celulelor ispuns mai rapid ga op hom permite aparigia unl Pi aa ni fopunsul secunda eae ‘ Ferien limfatick in care limfocitee rigpyay gene fyi m i proliferarea limfocitelor, 4, tr gem gn linia te este ade ypuns la infecfia Nazall sau orofaingit ae aac ailard gi inghinald din cauza infecrii ge, igilor Limfadenita, o feee react Gal pet oak pe tecbland Acc sangloni ta smarigi in volum sunt cunoscusi sub denumires qe Sing tumefiate (a se vedea Fisa 14.4), giunile axil 8 Timusul Timusul este un orga superior. Timusul este un organ bilobat localiza in mediasin rior, anterior fap de inim gi vasele mari. Se denise fateral din cea dea treia (gi uneori cea de-a Patt) pag branhial(orofaringiana). In timpul dezvoltii, epg” invagineazi, iar rudimentul timic creste caudal sh unei proiecti cubulare a epiteliului endodermic in mej tinul anterior. Mugurele in crestere prolifereai ging se detaseazi de epiteliul branhial. Celulele limfoide py. genitoare comune (CLP) din maduva osoasi sunt fionate si se diferensieze in limfocite T imunocompet care invadeaz rudimentul epitelial, ocupi sparile dims celulele epiteliale si permit dezvoltarea timusului ca op limfoepitelial Timusul este functional si complet dezvoltat la nagee Acesta are dimensiuni mari pina aproape de perioada ple: ‘iti, cand diferensierea si proliferarea limfocitelorT sade ‘cea mai mare parte din fesucul limfoid este inlocuiti de adipos (involusic). Timusul Poate fi restimulat in condisit care necesita proliferarea rapida a limfocitelor T. foepiteliallocalizatin meg Arhitectura generala a timusului Tesutul conjunctiv inconjoara timusul iil imparteiin ob! timici, Timusul prezineé 0 capsulé fini de fesut conjunctive se extind trabecule spre parenchim, Capsula gi abel” mentin vase sanguine, vase limfatice eferente (nu si afer! nervi. Pe ling’ fibre de colagen $i fibroblaste, gesutul cont” tiv al timusului congine un numir variabil de plasmocité 3 nulloite,limfocite, mastocite,celule adipoase i mcr Trabeculele delimitear’ Fegiuni ale timusului numit 5 pun ibleliderga narencias ohcicioaand ss, fir Corticale dispuse peste Portiuni de fesut medul 4 7 Setortochee, lar continu (Fig 14.24 Planes db) | inveligull ee attr de sectune,aranjamentl 0% falcata A al jesuulud medelar ene simile een aed su centru germinatiy, ceea ce creel i (desrise maj eel tenfilor. Ale araceriic mot, | histologice, ”»” P™™it identificarea timusului pe* AGURA 14.24 & Imagine a timusului la copil. Acost preparat colo HE eidenfiaz3lobuli multipli separa de trabecule de fesut conjunc se ex in profunzimea organului pornind de la nivelul capsulel wraoae Fiecare lobul este compus dintr-o corticala intens colorats 40 medular relat eazinofili, mai palid coloratd. Medulara re. zat de fapt o mas3 cu ramificatil continue, inconjuraté de cortical scasadin rms contine numeroase limfocite strins compactate, pe cind eda confine un numar mai ric de limfocite. De temarcatfaptul cS eee suai, medulara poate 3 prezinte anumite simiitudini cu centi {erat at nodulor io (reapra sus $i cenirustdnga) Astfel de pro- tulle le medularei se afi in continutate cu intregulyesut media, sigs continuitate poate nu fie viiblé in planul sectiuni. 25x. __Prenchiml timic contine limfocite T in dezvoltare dispuse __ hvoretea extins’ constituitd din celule epitelio-reticulare. ‘ounea externa a parenchimului, corticala timic’ (cor- '@), cue intens bazofilé pe preparatele colorate cu hemato- wind (H8cE) datorita limfocitelor T cu nuclei intens "Yh aplomerate masiv gi aflate in curs de dezvoltare. Aceste | Incite T, numite si timocite, ocupa spariile unei rerele ex- __ Sede celule epitelio-reticulare (Fig, 14.25). Macrofagcle Se'depersate print celulele din corticala. Limfocircle T in | trund in medulara din porsiunile profunde ale traeclf aduc impreuni cu cle un strat de fesut conjunctv. cei de feu conjunc perivascular exe de graime vail Sroasi in jurul vaselor sanguine mai mari gi reptat dev na subfire in jurul vaselor sanguine mai mici. in zonele iv os {esurul conjunctiv este mai gros, acesta contine fibre d a lin, broblaste, macrofige, plasmocite alte clue oie rea, fesutul conjunctiv lax; fn zonele in care este mash Feutul conjunctv poate si congina doar fibre de wil” raranal fibroblast, Aspectelecaractristice ale tims rae nate COmparati limfoide PH pale tn Tell 14,4, 1 So Me tor organ r ssalot! Bariera hemato-timica $i ,educarea’ limfocitel™ Bariera hem: . de din timus Seis Protejeaza limfocitele in ‘©xPunerea la antigene. of Limfocitele ree ied sh inte in ee in cortical ‘id aa AGIRA 14.26 Imagine de microscopie electronica a corpuscu- tditmic Hassall). Aceast3 imagine de microscopie electronica la mare svc reat ctiva nucel (si citoplasma celulelorepitelio-eticulae, sie concentric ale corpuscululutimic (Hassall. In citoplasma ce: \eereptcicreticiare sunt evidentesifascicule de filamenteintermediare, ie ceratohaina, precum si pictur lipidce. Celuele complet che- srtl egy) sunt prezente in portiunea central a corpusculului 10 Pin amabiltatea Dc. Johannes A.G. Rhodin) baiera hemato-timica (Fig. 14.27). Urmitoarele compo” ‘me consituie bariera hemato-timicd dintre limfocitele T Fnenul vaselor sanguine din corticala, incepand dinspre ‘oven spre perifer |" Endoteliul care taperear’ peretele caplarelor este continuts ‘jonciiuni strinse. Acesta este impermeabil pentru macro, tule este considera element structural component al | sce din parenchiml cortical. Membrana bazalé subi Ani exulelor endoteliale ¢i pericitele ocazionale sunt . P& componenti a peretelui capilar. aie i din sesutul conjunctiv perivascular inconk "a0 or si fagocitene moleculele antigenice care ajunB SO? 4 curl caplar in parenchimul cortical. as pete capilar in corsa ali de membrana eae aceste celule reprezine’ un ‘alr component yall major al bare’ hemato-timice- ‘ 1 tren stusul pentru educates Timfocitelor ‘yhStul vig fetale, imusul este populat de cals ‘ > el asa $i ea au originea in madara > sunt destinate tentes Matt 86 diferenieze in imfocite T ; a a imunocompe im te slelor stem diferente lrin imfocte Celular timid fg 1420), Aes prow ve ce p Pees si delesia moleculelor CD specifice de suprafasa. Jor 1a moleullor CD? yi CD7 pe suprafa limfocie dab tue stadia timpuriu de diferentiere (stadiul ublu negativ). Termenul de dublu negatv se refer att la tps moleculei CD, cr sia CDS. Aces stad timpuru ete mat de expresia moleculei CD1, ceea ce indici un stadiu in- te ae de iene limfocion T, Peabo ati ea progreseazi,limfocitele T exprima TCR, CD3 gi moleculele oo Si CDS, Acea ene etadlul dublu poziiv de diferen- «real limfocitelor'T. Acestor celule le sunt apoi prezentate anti ene propril gi strdine de citre celulele epitelio-reticulare de tip 1 si IIL. Daca limfocitul recunoaste moleculele proprii MHC. si antigenele proprii sau straine, acesta va reusi si supraviewu iasci, proces denumit selectie pozitiva. In caz contrat, ce lula va muri. Celulele care trec testul selectei pozitive parisesc corticala gi pitrund in medulara. Aici, celulele care trec prin- tun alt proces de selecte in care recunosc antigencle propri cexpuse de citre MHC sunt eliminate, proces denumit selec fie negativa. Celulele care supraviequiesc devin fie limfocite T citotoxice CD8* (prin pierderea CD4 si pistrarea CD8), fic limfocite T helper CD4* (prin pierderea CD8 si pistrarea ‘CD4). Acest stadit este denumit stadiu pozitiv singular de bariera hhemato-timica (sdnge-timus) tesutul conjunctiv perivascular pperetele capilar stratul celulelr epitelio-reticulare | macrofag ‘celula epitelio-reticulard de tip! Tiembrana bazalé cendotelis pericit 14.27 & Diagrama a barierei singe-timus. Sarier? ROURA, 1427 A itn vce re () coc ia acest) spa conunt pases wacrofage $i (3) celulele eptelgrn ete de SP nore fag i uleonjuct peas et een de cuenta ctl eevee ferment baal> menial eee tes pote recente cello rte ie sep ce fie ae MARC petente din creuaia sanguins capilar si me ‘ocupat de mi 467 g 2 2 = [> QD eye IM gaioawi7 a1anvauo 18 atiuninsal / 2 TCR ‘coi 02 cor 4 cos uTmece celule ere detio im Steere CORTICALA TIMUSULUI Sg MEDULARA TIMUSULUI celule ere detip VI ccorpuscul Hassall vvenulé postcapilard diferengiere a limfocitelorT. Celulele pitisese acum timusul, trecind din medulard in circulatia sanguing. Procesul de edu care a celulei timice este promovat de substanfle secetate de

    You might also like