* GHEORGHE MAMULARU UN SECOL DE ISTORIE AL STATIUNIL CALIMANESTI — CACIULATA XUX-lea regfisea in zona Calims ceensi mosfera a satului nimeni nu valente n le miner Totugi apele ‘minecale a7 gi de de. Mover Oo Seama cle p na subovicmuirli plaiviui Covia sa pregateasc’ primirea si g apele de Malimanegti*® a cloud person marcaate ale + ceasca Zmuranda Ghieg sl Sevastita Sutu!, Tot in luna iunie u a an se iau MAsuri pentru primirea ..madmow a Plarenberg* pentru care Departamentul Pricinilor din Taur 1 la Calimdnesti dintr-acel judet! ingrijire epre intimpinurea gi Inlesnirea tuturorcelor a de a dummesei odihnitoare gi intr-u totu mull T aceslea Consemnenzaé parte din inceputu: jlimanesti dincole de granitele sat perires in jurul anulul 1848 a izvorufai numit a7i nr. 1 ‘Caeiulat adeschis nai perspecti v1 Se pare ca odata cu Calim izvorul termal de la Bi sapate ps un Bercte sl pesterli din < semneti la L3 seprenvbric 1844 sagte boieri si dawé boi bai la Bivelori $i eventual pentru apa di. /18ae, £15. Alegandrtl aires jadejulue Vilcew,Doisprezece ani maj tirziu boieru] pitegtean Nicolae Cornfteanu intr-o serisoare adresata episcopului Climent al Argegului ardta ca are nigte Iu- cruri lisute la mandstirea Turn: ,,... curt le vor arata calugarii si sa le avem noi wle nuuwstre cAci sint azi ani de cind ne ducem Ja bai acolo*‘. Para discujie cd Nicolae Cornate va fi benelficiat si el de izvorul de iulata care inceptod din deceniul al Vi-lea s-a bucurat de ingrijirea . 0. Golesou-Albul, Acesta dindu-gi seama de culitdtliie curative deo- 5 ; ale acestui or in afard de fuptul c& el insusi bolnav l-a folosit mai multi anj desa rindul a adus mereu mai multi suferinzi facind si o pagandA aceste] surse minera du, seama de pericolul sipSrii care ameninta eursa la Geeare crestere a nivelului Oltului, a 4 fie sapat. In sApatura inwraducind ua stiubel de lemn in care se Hund apa apol pe 0 gurd in forma de sipot, asigurind apol aceasta prima, de piatré, La 168 el se afla ined fa imanesli acu use de sceasti lucrare care dupa cum insigi nela intr-o oare re tama sa il pas foarte muit*. ae general pentru apele minerale de la Célimémesti-Caciulata e tonsiderabil mai ales dupi ce calitatile curative ale izvorului de rind captal apace la iveald. Guvernul §1 domnitorul Jarii Homédnesti se scuzi tol in mai deaprospe, acesta fiind motivul vizitei,la apele orale de. la Sa a doctorutul Carol ui vila pe acea vreme eu", Raminind impresionat de calitatile « ola a cin miinesti-Caciulata-Cozia, Caral Davila propunea infiintarea aici a unui stebiliment balnear pentru ostagi asemandtor celui aflat deja ne la Olfnesii. La fel de impresionati vor fi fost gi medicli Caillat care au numai cuvinte de laudé pentru apele mine- i Caciulata 51 Calimfnesti, in lucrarea: ,,Voyage med dans aces Danubiens* apiruta in 1858. Desi sursele minerale incep nce in ce mai cunosete totugi dupa jumitatea secoiulul trecut, tele din zona n ose o dezvoliare prea mare: vivitatorii tirli sau ineAperile = cloase- de cei veniti se sine nu existau i madndstivil Cogia in CAlimanexti puteau aproviziona, In ceea ce privegte cura balneara alie amenajari decit rudimentarele capt ale izvearelor. Dupa secularizaren averiler manistiresti decretata de Alexandru Ioan 1 in 1864 mosia Calimédnesii iutra in proprietatea statulut cu toate bunurile sale, Exploatati aceasta noua situatie, prin arendare, m aducea importante venituri din administrarea izvoarelor minerale. Ex foarte frecvent practica subsrendarii, arendagul care contractase cu sta- vi exploatarea mogici incheia Ia rindu-i un contract cu abgtea lovuitori- Jor satului Cilimanesti. In aferé de pamint erau inscrise In asemeni con- tracte gl veniturile biilor minerale pentru care nu de putine ori izbucneau conflicte intre pirtile contractante ‘| aceasta parte a bunurilor mogiet singurul loc 1 4. Chidert, 5. Anastasie Tordache, Golegtii locul si rotul lor in istoria Roméniei, Fucuresti, 1979. p. 398, §. Arh. Stat. Vileea, Ocirmrutrea jud. Vileea, dos. 19/1855, 2. 693, 158reprezenta cinel sesimi din valoarca Jor totala’. Importanta aeestel surse de venit facea ca arendagii si caute si impund {dranilor clauze in plus pentru veniturile apelor minerale, refuzind uneorl sa le pretea in tota- litate inventarul Aller’, Pentru a ne face a id ee cit Mai veridicd asupra ceea ce insemna Cali- manestiul la inceputurile celei de-a doua jumAtati a secolulul trecut con- semmdim din documente existenta la 1H69 a trei sute case a unei biserici sla unel case de primarie, incluse fiind in aceasta statistica si ayez rile Cariulata $i Seaca”. Ia ceea ce privegte dotarile stajiunii, acestea se Jimi- jeazd in 1865 la » clddire cu citeva inedperl, care impreund cu mobilierul lor eran sw controll direct al arendagului mosiei", Tot aici putem in- clude si un numar de badane, butosie ai vedre pentru transpertul sau de- pozitarea ape? minerale, folosite uneori in functie de recolta de prune, tind pestru bosscd cind pentru apa timiduitoare!? |. Pentru a obtine um maxim profit din administrareg izvoaarelor minerale “arendasti nu se sfiau 84 perceapa preturi fourte marl atlt pentru hrand cit si pentru apa. Asl- fel intr-o reclamatie dataté 7 iulie 1863, Matache Urganu se plingea Pre- fectului fudeluluj Vileca a este nevoit si plateascd la CAlimd&nesti un sfani si jumatate apa de o baie, un leu pentru o ora carne, @ o¢a un leu si coud parale. o oc porumb cincisprevece parale, o oca lum: de proast& calitate cincl [ei si doudzeci parale™. izvoure in aceastd localitate co devenea tot maf vizitata Punerea in aplicare a prolectului doctorului Carol Davila de a de: la Calimfnesti un sanatoriu pentru ostagl Datorita partii mari din venitul mogiei CAlimanesti pe care o repre- genta adminiscrarcea apelor minerale incepind din jurul anului 1605, eran arendate* separat lui Carol Novak, antreprenorul joagarelor de | Brezoi, ssta prelua de la stat mai multe pavilicane, localuri pentru : sidependinte rudimentare, concentrate in actuala zond centralé a siatiucll. Toate ateste constructii insumind 20—30 de camere pentru tnehi . un local de circiuma si ,,fasind (eazinou), citeva cabine pentru bal, bucatarii Si dependinte erau construite din puiantd sau scindurd de brad acoperite eu sita. La aceste cladiri Novak adaugi altele, aduce imbundtatiri. Totusi veniturile administrarii izvearelar minerale nu erau atlt de slgure, mui ales in conditiile unor investitii prea mari $i a unor tralamente inca apro- piate de emplrism, cera ce face ca dupa aanide exploatare, in LET intreprinzétorul de la Brezoi s4 renunte la aceasta afacere arendind moslu Calimaaesti In sine, pamintul si padurile chiar dac& nu aduceau cistiguri atit de mari ca baile, totusi acestea crau sigure si vsor fluctuante, Din sezonul 1670 dateavé gi prima, se pare, interventic mai dense bt Prefecturii judetului Vileea, deci a administratiei locale de stat in 7. Ach, Slut, Vilooa, Prefecture jadeyulud Vilees, cos. 20/180, £ I-11. 4. Ibidem, f. 20. _ dbicem, dos, 1GD/L960, ¢. 24, 10, fsédene, dos, 1/165, f. 367 —36a, 11. Thidem. 12, Phiten, 12. Arh ned. Prefectura judepulat Vileea, dos, 47/1867. f, 9.Tusetarea localitalii prin plantarea cu tei a strdzli principale si ingriji- rea maj atenta a parcului ce ineepuse s& se profileze intre clidirile mo- deste existente!*, Odat4 cu debutul sezonulul urmator Baile de la Caliméinesti erau aren- date si administrate de Gheorghe Dobrian al cdrui contract era incheint pentru cine: ani, adicd pind la 26 noiemb 1876" Desi sconta pe reali- zarea unor impo jie cistiguri totusi ucest mou arendas falimenteazd 2 deoarece mal toate construcilile din jurul izvoarelar ajunscserd la imum de uzurd avind nevole de reparatli capitale, ce nu au putut fi fFaicuLe. Incepuatul anor anume transformari la Cailimanesti este facut fin urma arendarii in 1876 a veniturilor bailor lui Ioan Claus, inginer de po soscle, screditat pe lingé © al judetean Vilceal, Acesta schimba tra- seul soselei co trece prin localitaie Indreptine-p si orientind i locul statiunii. Cu aceasta ocazie muta ,gasinul* (cuxzinoul) 1 uaul mai mic, schimbind locul de asemeni la o casd cu doud inedperi 41 doud cuhnli* (buedtariij), mutind de asemeni dependinjele rudimentaru- pavilion balnear din imediata apropiere a drumului". Incercind s-sl olinua actiunea de transformare a bailar e] cerea la 2 aprilie 1877 a-i fi arendate teate dotarile pe un termen de 10—15 anil, aratind ca lucrarile fie Peper atli gi conseliddri necesita timp. desarece ,cladirile acht dacd ar batea un vint mai tare va asigur ca ar He care dim cawzn zapezii $i a vechimii Sint putrede cu desd- .. Totusi aceste intentii ale sale nu se realizeaxi, Departamentul drumurilor si padurilor statului acordind dreptal de arenda pentru baile de ly Calimanesti in cursul anuluj 1877 Jui Franz Eitel din Rm. Vileea!. tru independenpi a facut ca stabilimentul balnear 54 fie ree vat pentru nevoile armatei. La predarea inventarului_bailor de la Céli- sti efectuata la # iulie 1A7# catre noul arendag Dimiteiu constata starea deplorsbila a construct epertlor filnd improprii scopului propus, neputind wind itateri, iar biilor propriu-ise lipsindu-le minimul de dot&ri care le-ar fi feut fole- sibile". Cu deosebite eforturi stabllimentul balnear de la Calimanesti a fost repus Intr-o preeard stare de functienare care a necesitat ins in decursul vremli permanente reparatil Situatig aceasta neputind si mai dainuie, veniturile statu antial, se fau mdsuri pentru construirea unui pavilion care sd inlocuiased ingrimadirea de constructii insslubre aprowpe Hiate. In adevar cétre sfirgitul anului 1482 si inceputul anului 1883 sint des- chise lucrarile de constructie ale asa zisulul ,Stabiliment balnear de la CSlimdnesti*, finantate in intregime de stat, Un ziar vileean de epoca cor semna cagzul ¢a un eveniment deosebit, considerind bucrarea ca ,,mag 14. fbidem, dos. 54/1870, £10. 5. Ihidem, f. 214—215_ Ibidem, £, 214215. Ibidem, . Ibidem, f. 219. . thidem, £, 263, Shidem, dos, 41878, f. 99-103, 160a statului, de oltfel singura tot mai w¥a atrage fr ne vom fave rai dnoscuti si ca sila notin timpul veri, pen- ied"! Se agtepta mult ce la acwasla invest. din judet. In special p: i inflariteare cdc] se prevede © jadetul nosiru o multime de str: consecinta o mullime de pungi se var var: tru folosul comerjul Constructla pa Piatra, cérémica gi letin » fost terminac gurata in sezonul anului wrmater, Fl se co tala si dowa laterale) avindl initia, par etajul beneli : pe Loalaé lungimea tinwy) din lema frumos asamolat Stabllimentul buineur de la € sau pavilionul) era camceput on ilneara {sau spropierea) luj putiniu-se « tratamencele. Momentul inaugurarcii cons:ructiel coincide in dezvoliareu staliuali, etapa earacterisa z ior Minerale cle ui mt ionului balnear central io stil elv , Tealizath di la sfirgitul anului LBB si in in teed aripi si mansurda. Parterul $i iacinta igure cazarea yi administra tregil Lo: Pun bazels mod ratiunt halsea-climaterice de pe V ce ve deveni dupa sprecierea lui Nivolse Torga aia Vil UN SIECLE D'IISTOINE LE LA STATION CALIMANESTI-CACIULATA istncique — Méealutic adal & la Stution mederne d'au- eit y prege ( Ciliminesti = alile emt dtrai- Ios roux min & la valor ales, qui y a ication nee richest naturelics de cette zone sient depuis l'cpoque des Daen-Rosy . Gazeta Vileei, an EL ar. 1, din d iamuarie 1g, - dhider, 1 — Buridava Studi gi matiriate = ed. a 161