Professional Documents
Culture Documents
Subiecte Microbiologie Rezolvate 4
Subiecte Microbiologie Rezolvate 4
- Fibrinolizina – Este o enzimă proteolitică, care produce liza cheagului de fibrina din
focarul inflamator. Consecinţa este favorizarea invaziei microbiene
- Hialuronidaza – Enzimă proteolitică, ce produce scindarea acidului hialuronic. Este factor
de difuziune a stafilococului favorizându-i invazia.
- Nucleazele – degradeaza ADN si ARN leucocitar reprezentând în acest fel factori
antifagocitari şi de invazie. DN-aza este termostabilă.
- Lipazele – Sunt enzime lipolitice, care cliveaza lipidele din sebum si din sange
- Beta-lactamaza (penicilinaza). Enzima întâlnită la stafilococii penicilino-rezistenţi,
producand clivarea nucleului beta lactam din penicilina
1
-Hemolizinele. Determină liza eritrocitelor diferitelor specii, acţionează şi ca factori de
patogenitate (acţiune letală, dermo-necrotică etc). S-au descris 4 hemolizine stafilococice: alfa,
beta, gama şi delta, acestea determinând in vitro fie hemoliză completă, fie de tip cald-rece.
ASPECTE CLINICE
- pneumonia franca lobara
o febra mare
o tuse
o stare generala alterata
3
o dispnee
o expectoratie ruginie
- bronhopneumonia
o se intalneste la copii
o la batrani
o persoane cu stare de rezistenta precara(boli cronice degenerative, cancer)
- septicemii
- sinuzita
- otita medie
ASPECTE CLINICE
- Meningita cerebro spinala epidemica
- Faringo-amigdalita
- Febra
- Varsaturi
- Cefalee
- Redoarea cefei
- Rigidizarea coloanei vertebrale
- Fotofobie
- La punctia rahidiana se extrage lichidul cefalorahidian purulent sau tulbure sub presiune
- Cea mai grava complicatie este sindromul de insuficienta suprarenaliana acuta
4
-Complicaţiile la distanţă pot apărea la nivelul pielii, plămânului, articulaţiilor, urechii medii
(otită, mastoidită). Cea mai gravă complicaţie este sindromul de insuficienţă suprarenaliană
acută (Waterhouse-Friedrichsen), de obicei cu mortalitate 100% (astenie profundă, stare
toxică).
❖ ASPECTE CLINICE
- Uretrita gonococica
o La barbat
Prurit
Durere locala
Secretie purulenta galben verzuie
Orhiepididimita
Artrita gonococica
o La femeie
Cervicite
Salpingite
Sterilitate
- Vulvovaginita gonococica a fetitelor
- Oftalmia nou-nascutului
5
o Kerato-conjunctivita purulenta
o panoftalmie
❖ ASPECTE CLINICE:
Angina difterica. Local, la nivelul stâlpilor faringieni, amigdalelor, limbii, apar
pseudomembrane: pelicule alb-cenuşii, foarte aderente. la distanţă şi anume: semne
neurologice - pareze sau paralizii de neuron motor periferic sau central şi semne cardiace
(miocardita toxică) - tulburări de ritm, modificări electrocardiografice. Starea generală este
alterată.
În forme toxice grave, poate apărea drept complicaţie insufucienţa suprarenală acută
Difteria nazofaringiană. Pseudomembranele se găsesc atât în faringe, cât şi pe suprafaţa
mucoasei cavităţilor nazale. De obicei apar şi semne neurologice şi cardiace grave.
Difteria conjunctivală. Apare ca infecţie accidental
Difteria cutanată Apar ulceraţii cutanate, fără tendinţă de vindecare spontană
Difteria laringiană se traduce prin apariţia edemului glotic, cu sufocare
7
- Hipersensibilitatea intarziata se datoreaza unui antigen proteic tuberculina sau PPD
- Alaturi de tuberculina si ceara D contribuie la instalarea imunitatii celulare
❖ CARACTERE DE CULTURA
- Germen aerob obligatoriu
- Poate cultiva bine pe medii sintetice care contine: glicerol, saruride amonii
- Cresterea bacteriei pe mediile adecvate, lichide sau solide, necesita timp indelungat e
incubare
- Dezvolta colonii pe mediul solid abia dupa 2-3 saptamani de la insamantare
- Pe medii lichide formeaza la suprafata acestora o pelicula
- Pe medii solide da: colonii rugoase, polilobate, conopidiforme caracteristice, cu suprafata
uscata, alb- galbui
CARACTERE DE PATOGENITATE
Factorul „cord” Componentă lipidică, este un micosid din peretele celular bacterian
dispunerea indivizilor, în şnururi (cordoane) răsucite în formă de serpentină, în produsul
patologic sau în cultură.
❖ PATOGENIE
- Consecinta inhalarii sua ingestiei de bacili tuberculori depind de
o Virulenta tulpinii de M. Tuberculosis
o Marimea inocului
o Rezistenta nespecifica si specifica a organismului supus infectiei
- Leziuni primare:
o Afect primar
o Limfangita
o Adenopatia
- Leziuni secundare
o Reinfectie la un organism insuficient aparat
o Evolutia progresiva a leziuni primare
- Apsectul histopatologic al leziunii tuberculoase
o Vasodilatatie locala
o Trecerea lichidului plasmatic in lumenul unor cavitati naturale
o Aparitia in lichid a celulelor de inflamatie
- Boala de reactivare
Factori de variatie a rezistentei antituberculoase
o Diferente genetie
o Diferente fiziologice
- Alti factori favorizanti:
8
o Tratamentele cu medicamente imnunosupresive
o Iradierea in cursul rontgenterapiei tumorilor
o Silicoza
o Bolu de nutritie
o Boli de sistem
❖ ASPECTE CLINICE
- Tuberculoza pulmnonara
o Tuberculoza primara
Fara semne clinice
Uneori: febra, tuse
o Tuberculoza secundara
Subfebrilitati
Forme pseudogripale
Expectoratie cu sange-hemoptizie
Insuficienta respiratorie
- Tuberculoza extrapulmonara
o Tuberculoza renala
Subfebrilitate
Dureri in lombe
Hematurie periodica
Colici renale
o Tuberculoza intestinala
Tulburari de tranzit
Dureri abdominale difuze
Stare generala alterata
subfebrilitati
o Tuberculoza meningeala
Rigiditatea coloanei vertebrale
Capul in extensie
Membrele flectate
o Tuberculoza osteo-articulara
Osteomielita bacilara
Morbul lui pott
o Tuberculoza ganglionara – abcesul rece
Colectie ganglionara cu tendinta de fistulare
Lichid vascos galben verzui
Temperatura locala este normala
o Tuberculoza militara
Stare toxica
Sfarsit letal
o Tuberculoza genitala
Salpingita tuberculoasa
9
Evolutie severa
Sterilitate definitiva
-Toxinogeneza
o Exotoxina
▪ Proteina termolabila
▪ Formata din proteina A si B
o Endotoxina
17
❖ ASPECTE CLINICE
- Incubatie 2-5 zile
- Debut brusc
- Greturi
- Varsaturi
- Diaree
- Dureri abdominale atroce
- Scaunde foarte frecvente, apoape, cu aspect de „apa de orez”
- Dezhidratare
- Cresterea azotemiei extrarenale
- Fenomene toxice endogene
- Tulburari cardio-respiratori
Pe mediile solide cu adaus de sânge sau produşi de sânge determină colonii foarte mici, de tip S
(netede), neconfluente (aspect de „picături de rouă”).
Coloniile tulpinilor virulente, proaspăt izolate, care conţin capsulă, au caracter mucoid.
ASPECTE CLINICE: Debutul bolii este prin rinofaringită, complicată apoi cu o sinuzită sau
otită medie, apoi catar al căilor respiratorii şi, uneori, chiar bronhopneumonie. Se asociază
destul de frecvent meningita acută. În unele cazuri se notează frecvent şi apariţia laringitei
obstructive (pseudocrup) cu edem glotic - formă foarte gravă, deseori fatală, dacă nu se practică
traheotomia de urgenţă.
19
36. Helycobacter pylori: caractere morfologice, de cultura si metabolice.
❖ MORFOLOGIE:
- Bacili sub forma de virgula
- Gram negativi
- Prezenti in mucoasa gastrica
- Mobili
- Puternic producatori de ureaza
CARACTERE DE CULTURA
Se cultivă pe medii selective, la 37C în atmosferă de 5% O2 şi 10% CO2 şi atmosferă umedă,
cu examinarea culturilor 3-7 zile. Cultura poate fi limitată de terapia instituită deja, de
contaminarea cu alte bacterii sau alţi factori. Determină colonii mici, transparente, crescând la
un pH de 6-7 colonii de tip S, translucide, de 1-2 mm
ASPECTE CLINICE: -Pneumonia atipică primară( tuse seacă, uneori cu caracter paroxistic,
însoţită de faringită, cefalee, mialgii). Pot apare complicaţii neurologice (encefalite, meningite),
erupţii cutanate, miocardite
24
-Infecţii uro-genitale La bărbaţi infecţiile apar ca uretrite acute negonococice, uretrite
subacute, prostatite, cistite hemoragice, fiind implicate şi în sterilitate. La femei întâlnim
cervicite, vulvo-vaginite, bartholinite, avorturi repetate şi septicemii postabortum.
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE
- Pacienti cu diferite boli diagnosticate clinic sau nu
- Persoane cu infectii in perioada de incubatie
- Personal medico-sanitar
26
- Medici rezidenti, studenti
- Vizitatori
- Moduri de transmitere:
o Directe
▪ Prin contactul intre pacienti si intre pacienti si personalul din spitale
o Indirecte
▪ Prin aer
▪ Apa
▪ Alimente
▪ Obiecte
▪ Lenjerie
▪ Vesela
▪ Termometre
▪ Stetoscoape
PROFILAXIE
- Constructii adecvate si asigurarea unor circuite functionale intre compartimentele „septice”
si „antiseptice”
- Igiena riguroasa in „sectiile cu risc”
- Sterilizarea corecta a instumentalului
- Folosirea materialelor de protectie
- Asigurarea dezinfectiei clinice si periodice
- Controlul periodic bacteriologic al personalului medico-sanitar, pentru germeni
- Controlul periodic al incarcaturii microbiene al aerului de pe suprafete
- Tratamentul rational cu antibiotice dupa antibiograma
- Evitarea folosirii in exces a antibioticoterapiei a nou-nascutului
- Stabilizarea unui diagnostic bacteriologic corect intr-o infectie nosocomiala clinic
manifestata
- Constituirea unui sistem national de supraveghere a infectiilor nosocomiale in tara noastra
dupa modelul celor din SUA, Franta, Japonia
Responsabil disciplină
Prof. univ. dr. Roşu Lucica
27