UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALITATEA- PROCES PENAL ȘI CRIMINALISTICA
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

Lucru Individual
la disciplina:

Activitatea specială de investigaţii și alte activități informative

Realizat de: Corobcă Dorina, gr.04

Doctor în drept, conferenţiar universitar:
Dumitru Roman

Chișinău, 2021
 Judecătorului de instrucţie al
Judecătoriei sectorului Ciocana mun.
Chişinău

DEMERS

mun. Chişinău 28 septembrie 2021

Procurorul în secţia exercitare şi conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii mun.
Chişinău, oficiu Râșcani, Corobcă Dorina, examinând materialele cauzei penale nr. 2054976321,
C O N S T A T:

De către Procuratura mun. Chişinău, oficiul Râșcani, este exercitată urmărirea penală în
cauza penală nr. 2054976321, pornită la 21.08.2021 conform elementelor componenţei de
infracţiune prevăzute la art. 241 alin. (2) lit. b), f) şi 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe faptul
activităţii ilegale ale unui grup de cetăţeni ai Republicii Moldova, care, acţionând de comun acord şi
împreună cu cetăţeni străini, pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp şi până în prezent,
acționând conform unei scheme criminale, au organizat şi desfăşoară în continuare pe teritoriul
Republicii Moldova activitate ilegală de antreprenoriat, manifestată prin practicarea ilegală a
jocurilor de noroc, fără înregistrare şi declarate la autorităţile autorizate şi contrar prevederilor Legii
nr. 291 din 16.12.2016, cu privire la jocurile de noroc, iar prin intermediul unor întreprinderi
constituite legal, sub pretextul acordării serviciilor, cât şi prin alte scheme, atribuie aspect legal
surselor de provenire a veniturilor, desfăşurând în continuare acţiunile prejudiciabile indicate,
obţinând în rezultatul activităţii criminale venituri în proporţii deosebit de mari.
Organul de urmărire penală a constatat că infracţiunea cercetată este săvîrşită prin folosirea
paginii web înregistrată pe serverul cu adresa IP 246.34.181.51.
Reieşind din faptul existenţei circumstanţelor neclare în legătură cu, persoanele implicate în
schema criminală prin care este comisă infracţiunea cercetată, în scopul identificării persoanelor
implicate la comiterea infracţiunii cercetate, persoanelor care sunt angajate de către făptuitori în
desfăşurarea activitatăţii ilicite, din considerent că există temeiuri suficiente de a considera că
colectarea informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice a traficului de date
computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii internet care corespondează cu utilizatorul adresei
IP 246.34.181.51., pot conţine informaţii despre circumstanţele faptei care urmează a fi probate,
ţinând cont de faptul că realizarea scopului procesului penal este imposibilă pe altă cale, în caz
contrar fiind prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor, apreciind faptul că
infracţiunea cercetată atentează la securitatea economică a Republicii Moldova, din considerent că
există o bănuială rezonabilă că este comisă o infracţiune gravă, rezultă că sunt necesare măsuri
speciale de investigaţii de colectare a informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii
electronice şi a traficului de date computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii internet care
corespondează cu utilizatorul adresei IP 246.34.181.51., inclusiv cu indicarea datelor de identitate,
locaţie, adresă şi alte date de care dispun, de la SRL „ARAX IMPEX”, SRL „STARNET”, SA
„ORANGE MOLDOVA”, SA „MOLDCELL”, SA „MOLDTELECOM”, SRL „SUN
COMUNICATIONS”.
Conform Procedurii de dispunere a măsurilor speciale de investigaţie prevăzute de art. 1324
Cod de procedură penală „(1) Procurorul care conduce sau exercită urmărirea penală pune, prin
ordonanţă motivată, măsura specială de investigaţii în executarea subdiviziunilor specializate ale
autorităţilor indicate în Legea privind activitatea specială de investigaţii.”
Conform art. 1322 alin. (1) p. 1) lit. h) Cod de procedură penală, colectarea informaţiei de la
furnizorii de servicii de comunicaţii electronice se efectuează cu autorizarea judecătorului de
instrucţie.
Reieşind din circumstanţele expuse, în conformitate cu prevderile art.52 alin. (1) p.p. 2), 16),
132 -1324,1344, 303 - 306 Cod de procedură penală,
1

SOLICIT:

Autorizarea efectuării măsurii speciale de investigaţii de colectare a informaţiilor de la

furnizorii de servicii de comunicaţii electronice SRL „ARAX IMPEX”, SRL „STARNET”, SA
„ORANGE MOLDOVA”, SA „MOLDCELL”, SA „MOLDTELECOM”, SRL „SUN
COMUNICATIONS” şi a traficului de date computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii
internet care corespondează cu utilizatorul adresei IP 246.34.181.51., inclusiv cu indicarea datelor
de identitate, locaţie, adresă şi alte date de care dispun referitor la aceştia, pe perioada 25.05.2021
pînă la 18.07.2021.

Procuror în Procuratura
Mun.Chişinău, oficiu Râșcani Corobcă Dorina
 ORDONANŢĂ

mun. Chişinău 28 septembrie 2021

Procurorul în Procuratura municipiului Chişinău, oficiu Rțșcani, examinând materialele

cauzei penale nr. 2054976321,

CONSTAT:
De către Procuratura mun. Chişinău, oficiu Râșcani, este exercitată urmărirea penală în
cauza penală nr. 2054976321, pornită la 21.08.2021 conform elementelor componenţei de
infracţiune prevăzute la art. 241 alin. (2) lit. b), f) şi 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe faptul
activităţii ilegale ale unui grup de cetăţeni ai Republicii Moldova, care, acţionând de comun acord şi
împreună cu cetăţeni străini, pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp şi până în prezent,
acționând conform unei scheme criminale, au organizat şi desfăşoară în continuare pe teritoriul
Republicii Moldova activitate ilegală de antreprenoriat, manifestată prin practicarea ilegală a
jocurilor de noroc, fără înregistrare şi declarare la autorităţile autorizate şi contrar prevederilor Legii
nr. 291 din 16.12.2016, cu privire la jocurile de noroc, iar prin intermediul unor întreprinderi
constituite legal, sub pretextul acordării serviciilor, cât şi prin alte scheme, atribuie aspect legal
surselor de provenire a veniturilor, desfăşurând în continuare acţiunile prejudiciabile indicate,
obţinând în rezultatul activităţii criminale venituri în proporţii deosebit de mari.
Organul de urmărire penală a constatat că infracţiunea cercetată este săvîrşită prin folosirea
paginii web înregistrată pe serverul cu adresa IP 246.34.181.51.
Reieşind din faptul existenţei circumstanţelor neclare în legătură cu, persoanele implicate în
schema criminală prin care este comisă infracţiunea cercetată, în scopul identificării persoanelor
implicate la comiterea infracţiunii cercetate, persoanelor care sunt angajate de către făptuitori în
desfăşurarea activitatăţii ilicite, din considerent că există temeiuri suficiente de a considera că
colectarea informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice a traficului de date
computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii internet care corespondează cu utilizatorul adresei
IP 246.34.181.51., pot conţine informaţii despre circumstanţele faptei care urmează a fi probate,
ţinând cont de faptul că realizarea scopului procesului penal este imposibilă pe altă cale, în caz
contrar fiind prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor, apreciind faptul că
infracţiunea cercetată atentează la securitatea economică a Republicii Moldova, din considerent că
există o bănuială rezonabilă că este comisă o infracţiune gravă, rezultă că sunt necesare măsuri
speciale de investigaţii de colectare a informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii
electronice şi a traficului de date computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii internet care
corespondează cu utilizatorul adresei IP 246.34.181.51., inclusiv cu indicarea datelor de identitate,
locaţie, adresă şi alte date de care dispun, de la SRL „ARAX IMPEX”, SRL „STARNET”, SA
„ORANGE MOLDOVA”, SA „MOLDCELL”, SA „MOLDTELECOM”, SRL „SUN
COMUNICATIONS”.
Conform Procedurii de dispunere a măsurilor speciale de investigaţie prevăzute de art. 1324
Cod de procedură penală „(1) Procurorul care conduce sau exercită urmărirea penală pune, prin
ordonanţă motivată, măsura specială de investigaţii în executarea subdiviziunilor specializate ale
autorităţilor indicate în Legea privind activitatea specială de investigaţii.”
Conform art. 1322 alin. (1) p. 1) lit. h) Cod de procedură penală, colectarea informaţiei de la
furnizorii de servicii de comunicaţii electronice se efectuează cu autorizarea judecătorului de
instrucţie.
 Luând în consideraţie cele expuse mai sus şi conducându-mă de prevederile art.52 alin. (1)
p. 2), 14), 1321-1324,1344, 255 Cod de procedură penală şi art.art. 6, 8, 14, 18, 19, 20, 28 a Legii nr.
59 privind activitatea specială de investigaţii,

DISPUN:
Efectuarea în cauza penală nr.2054976321 a măsurii speciale de investigaţii de colectare a
informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice SRL „ARAX IMPEX”, SRL
„STARNET”, SA „ORANGE MOLDOVA”, SA „MOLDCELL”, SA „MOLDTELECOM”, SRL
„SUN COMUNICATIONS” şi a traficului de date computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii
internet care corespondează cu utilizatorul adresei IP 246.34.181.51., inclusiv cu indicarea datelor
de identitate, locaţie, adresă şi alte date de care dispun referitor la aceştia, pe perioada 25.05.2021
pînă la 18.07.2021.
Efectuarea măsurilor speciale de investigaţie a pune în sarcina ofiţerului superior de
investigaţii al Direcţiei municipale Chişinău a SIS RM, maior al SIS, Tudoreanu Alexei şi
subdiviziunii specializate a SIS RM.
Înaintarea către instanţa de judecată a unui demers privind autorizarea de către judecătorul
de instrucţie a măsurii vizate.
Despre măsurile speciale intreprinse se va raporta procurorului în termenele prevăzute de
legislaţia în vigoare sau în actele de dispunere autorizate.
În conformitate cu prevederile art. 1329 alin. (2) CPP, persoanele care vor efectua măsurile
speciale de investigaţii, se preîntâmpină de răspunderea penală, pentru săvârşirea infracţiunilor
prevăzute de art. 178 (violarea dreptului la secretul corespondenţei) şi art. 315 CP (divulgarea
datelor urmăririi penale). De asemenea, se preîntâmpină despre păstrarea confidenţialităţii în cadrul
procesului penal conform prevederilor art. 211-214 al CPP.

Procurorul în secţia exercitare

şi conducere a urmăririi penale
din cadrul Procuraturii mun. Chişinău,
oficiu Râșcani Corobcă Dorina
 ÎNCHEIERE
în numele Legii
28 seprembrie 2021 mun. Chişinău

Judecătoria sect. Ciocana mun. Chişinău

Instanţa în componenţa:
Judecător de instrucţie a Judecătoriei sect.
Ciocana mun. Chişinău: Matcovschi Ion
Grefier: Leporda Tatiana
Cu participarea:
Procurorului în procuratura mun. Chişinău Corobcă Dorina
Examinînd în şedinţă de judecată închisă demersul procurorului în Procuratura mun. Chişinău,oficiu
Râșcani, Corobcă Dorina, depus în cadrul cauzei penale nr. 2054976321, privind autorizarea
efectuării măsurii speciale de investigaţii de colectare a informaţiilor de la furnizorii de servicii de
comunicaţii electronice SRL „ARAX IMPEX”, SRL „STARNET”, SA „ORANGE MOLDOVA”,
SA „MOLDCELL”, SA „MOLDTELECOM”, SRL „SUN COMUNICATIONS” şi a traficului de
date computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii internet care corespondează cu utilizatorul
adresei IP 246.34.181.51., inclusiv cu indicarea datelor de identitate, locaţie, adresă şi alte date de
care dispun referitor la aceştia, pe termen de 30 de zile din momentul iniţierii acţiunilor
nominalizate,
CONSTATĂ:
La 21.08.2021 procurorul în Procuratura mun. Chişinău, oficiu Râșcani Corobcă Dorina, a
adresat Judecătoriei sect. Ciocana mun. Chişinău în cadrul cauzei penale nr.2054976321, demers
cu privire la autorizarea efectuării măsurii speciale de investigaţii de colectare a informaţiilor de la
furnizorii de servicii de comunicaţii electronice SRL „ARAX IMPEX”, SRL „STARNET”, SA
„ORANGE MOLDOVA”, SA „MOLDCELL”, SA „MOLDTELECOM”, SRL „SUN
COMUNICATIONS” şi a traficului de date computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii
internet care corespondează cu utilizatorul adresei IP 246.34.181.51., inclusiv cu indicarea datelor
de identitate, locaţie, adresă şi alte date de care dispun referitor la aceştia, pe termen de 30 de zile
din momentul iniţierii acţiunilor nominalizate.
Urmărirea penală în prezenta cauză penală a fost pornită la 21.08.2021 de către Procuratura
mun. Chişinău conform elementelor constitutive ale componenţei de art.241 alin. (2) lit. b), e), f) şi
art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal pe faptul activităţii ilegale ale unui grup de cetăţeni ai Republicii
Moldova, care, acţionând de comun acord şi împreună cu cetăţeni străini, pe parcursul unei perioade
nedeterminate de timp şi până în prezent, acționând conform unei scheme criminale, au organizat şi
desfăşoară în continuare pe teritoriul Republicii Moldova activitate ilegală de antreprenoriat,
manifestată prin practicarea ilegală a jocurilor de noroc, fără înregistrare şi declarare la autorităţile
autorizate şi contrar prevederilor Legii nr. 291 din 16.12.2016, cu privire la jocurile de noroc, iar
prin intermediul unor întreprinderi constituite legal, sub pretextul acordării serviciilor, cât şi prin
alte scheme, atribuie aspect legal surselor de provenire a veniturilor, desfăşurând în continuare
acţiunile prejudiciabile indicate, obţinând în rezultatul activităţii criminale venituri în proporţii
deosebit de mari.
Reieşind din faptul existenţei circumstanţelor neclare în legătură cu, persoanele implicate în
schema criminală prin care este comisă infracţiunea cercetată, în scopul identificării persoanelor
implicate la comiterea infracţiunii cercetate, persoanelor care sunt angajate de către făptuitori în
desfăşurarea activitatăţii ilicite, din considerent că există temeiuri suficiente de a considera că
colectarea informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice a traficului de date
computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii internet care corespondează cu utilizatorul adresei
IP 246.34.181.51., pot conţine informaţii despre circumstanţele faptei care urmează a fi probate,
ţinând cont de faptul că realizarea scopului procesului penal este imposibilă pe altă cale, în caz
contrar fiind prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor, apreciind faptul că
infracţiunea cercetată atentează la securitatea economică a RM, din considerent că există o bănuială
rezonabilă că este comisă o infracţiune gravă, au fost dispuse măsuri speciale de investigaţii de
colectare a informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice şi a traficului de date
computerizate, efectuat de utilizatorii de servicii internet care corespondează cu utilizatorul adresei
IP 246.34.181.51., inclusiv cu indicarea datelor de identitate, locaţie, adresă şi alte date de care
dispun, de la companiile SRL „ARAX IMPEX”, SRL „STARNET”, SA „ORANGE MOLDOVA”,
SA „MOLDCELL”, SA „MOLDTELECOM”, SRL „SUN COMUNICATIONS”.
În şedinţa de judecată procurorul a susţinut demersul înaintat şi a solicitat admiterea
demersului, motivând că există temeiuri suficiente de a considera că colectarea informaţiilor de la
furnizorii de servicii de comunicaţii electronice şi a traficului de date computerizate, efectuat de
utilizatorii de servicii internet care corespondează cu utilizatorul adresei IP 246.34.181.51., inclusiv
cu indicarea datelor de identitate, locaţie, adresă şi alte date de care dispun, de la companiile SRL
„ARAX IMPEX”, SRL „STARNET”, SA „ORANGE MOLDOVA”, SA „MOLDCELL”, SA
„MOLDTELECOM”, SRL „SUN COMUNICATIONS”, pot conţine informaţii despre
circumstanţele faptei care urmează a fi probate, totodată, procurorul a invocat că realizarea scopului
procesului penal este imposibilă pe altă cale, în caz contrar fiind prejudiciată considerabil activitatea
de administrare a probelor, a invocat că infracţiunea cercetată atentează la securitatea economică a
RM, că există o bănuială rezonabilă că este comisă o infracţiune gravă şi că măsura specială de
investigaţii dispusă este proporţională restrîngerii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
prin acţiunea în cauză fiind urmărit scopul legal de identificare a persoanelor care au atribuţie la
comiterea infracţiunii cercetate.
Studiind materialele dosarului penal nr.2054976321, verificând şi analizând argumentele
invocate în demers, audiind opinia procurorului, instanţa consideră demersul procurorului întemeiat
şi pasibil de admis din următoarele considerente:
Infracţiunea cercetată, art. 243 alin. (3) lit.a), b) CP RM, este atribuită în temeiul art. 16 CP
RM la categoria celor grave. Conform prevederilor art. 1321 alin. (2) Cod de procedură penală,  
măsurile speciale de investigaţii se dispun şi se efectuează dacă sînt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii: 1) pe altă cale este imposibilă realizarea scopului procesului penal şi/sau poate
fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor; 2) există o bănuială rezonabilă cu
privire la pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de
grave, cu excepţiile stabilite de lege; 3) acţiunea este necesară şi proporţională cu restrîngerea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Reieşind din prevederile art. 1322 alin. (1) p. 1) lit. h) Cod de procedură penală, colectarea
informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice se efectuează cu autorizarea
judecătorului de instrucţie.
Instanţa apreciază că art.8, alin.(2) CEDO, prevede drept scop legitim pentru imixtiune de
către agenţii de stat în viaţa privată a persoanei, în domiciliu sau asupra corespondenţei acestuia:
securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea
faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, protejarea drepturilor şi libertăţilor altor
persoane, ceea ce persistă în cazul dat.
Astfel, luând în consideraţie caracterul prejudiciabil şi pericolul sporit al infracţiunii
investigate, circumstanţele care determină necesitatea implicării organului de urmărire penală în
viaţa privată a persoanei prin colectarea informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii
electronice şi a traficului de date computerizate, rezultă că demersul procurorului este fondat pe o
necesitate socială imperioasă şi este proporţional scopului legitim de a descoperi o infracţiune
gravă, care atentează la securitatea naţională, bunăstarea economic a ţării, apărării ordinii şi
prevenirii faptelor penale şi protejării drepturilor şi libertăţilor altor persoane.
Instanţa, examinând materialele dosarului penal, circumstanţele cauzei cercetate, măsurile
special de investigaţii dispuse, apreciază că pe altă cale este imposibilă realizarea scopului
procesului penal şi poate fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor, din
materialele dosarului penal rezultă bănuiala rezonabilă privind comiterea infraciunii grave, totodată,
luând în consideraţie caracterul prejudiciabil şi pericolul sporit al infracţiunii investigate,
circumstanţele care determină necesitatea implicării organului de urmărire penală în viaţa privată a
persoanei prin colectarea informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice şi a
traficului de date computerizate, rezultă că demersul procurorului este fondat pe o necesitate socială
imperioasă şi este proporţional scopului legitim de a descoperi o infracţiune gravă.
Potrivit art. 305 alin. (7) Cod de procedură penală, judecătorul de instrucţie, după efectuarea
controlului temeiniciei demersului, prin încheiere, autorizează efectuarea măsurii special de
investigaţii sau respinge demersul. Conform art. 1321, 1322 alin (1) p. 1) lit. b), 132 7, 304, 305 CPP
RM, instanţa
DISPUNE:
A admite demersul procurorului ca întemeiat. Se autorizează efectuarea măsurii speciale de
investigaţii de colectare a informaţiilor de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice SRL
„ARAX IMPEX”, SRL „STARNET”, SA „ORANGE MOLDOVA”, SA „MOLDCELL”, SA
„MOLDTELECOM”, SRL „SUN COMUNICATIONS” şi a traficului de date computerizate,
efectuat de utilizatorii de servicii internet care corespondează cu utilizatorul adresei IP
246.34.181.51., inclusiv cu indicarea datelor de identitate, locaţie, adresă şi alte date de care dispun
referitor la aceştia, pe perioada 25.05.2021 până la 18.07.2021.
A obliga procurorul de a prezenta instanţei materialele acumulate în ordinea prevăzută la
art.132 , 1325 CPP RM.
4

Încheierea este cu drept de recurs la Curtea de Apel Chişinău.

Judecător Matcovschi Ion

 2) Analiza practicii judiciare privind măsurile speciale de investigații. De analizat două cauze
prin care să verificăm legalitatea măsurii de investigații.

Descoperirea infracţiunilor reprezintă procesul de efectuare de către organele împuternicite,

conform competenţei lor, a unui complex de acţiuni de urmărire penală, de măsuri speciale de
investigaţii şi alte activităţi, în vederea constatării indicilor comiterii infracţiunii, acumulării
probelor, stabilirii tuturorpersoanelor implicate în comiterea ei şi aplicarea faţă de acestea a
măsurilor prevăzute de lege.
Relevarea infracţiunii este o parte componentă a cercetării cauzei şi conţine măsuri şi
activităţi, care urmăresc scopul de a stabili esenţa infracţiunii, persoanele implicate la comiterea
ei,de a colecta probele necesare, precum și stabilirea tuturor circumstanţelor prevăzute de legea
procesual-penală.
Un rol deosebit de important în descoperirea adevărului în procesul cercetării infracţiunilor îl
are activitatea specială de investigaţii. Astfel, prin efectuarea măsurilor speciale de investigaţii
putem obţine răspuns la întrebările dacă a fost comisă infracţiunea, care sunt circumstanţele
delictului, elucidate persoanele implicate, vinovăţia lor etc.
Activitatea specială de investigaţii asigură cunoaşterea evenimentelor care au avut loc, a celor
care se află în proces de pregătire sau se desfăşoară în prezent , precum şi a celor care pot să survină
în viitor. Toate evenimentele, faptele şi persoanele ce prezintă interes pentru descoperirea
infracţiunilor, poartă un caracter tainic, necunoscut, iar măsurile speciale de investigaţii au menirea
de a releva informaţii care dau posibilitate de a le stabili.
Pregătirea şi comiterea infracţiunilor presupun survenirea diferitor schimbări în mediul
înconjurător, care se pot reflecta în urmele de pe diferite obiecte materiale sau în obiecte materiale
propriu-zise. Depistarea acestor urme, a obiectelor şi documentelor, stabilirea referinţei lor la
pregătirea sau comiterea infracţiunii, constituie unul din scopurile activității speciale de investigații
și procesului penal, care poate fi soluţionat prin intermediul măsurilor speciale de investigaţii.
Odată cu modificările produse prin Legea nr. 66 din 5 aprilie 2012, activitatea specială de
investigaţii a devenit o parte componentă a sistemului probator. În acest aspect, au fost stabilite
reguli stricte în scopul evitării unor eventuale abuzuri ale autorităţilor statului.
Activitatea specială de investigaţii se efectuează în cadrul urmăririi penale numai în modurile
prevăzute de Codul de procedură penală cu condiţiile că: 1) pe altă cale este imposibilă realizarea
scopului procesului penal şi/sau poate fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a
probelor; 2) există o bănuială rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni
grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, cu excepţiile stabilite de lege; 3) acţiunea este
necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Condițiile indicate mai sus, și în art.1321 alin. (2) CPP, fiind condiţii generale, aplicabile pentru
toate măsurile speciale de investigații.
În activitatea organelor judiciare, prin provocare se subînțelege instigarea, determinarea
anumitor persoane, grupuri, organizații la acțiuni susceptibile a genera anumite urmări grave. De
cele mai multe ori, aceasta era examinată în corelație cu anumite infracțiuni, fiind atașată de
activitatea organelor poliției politice și criminale.
Din categoria probelor inadmisibile, din cauza condițiilor în care au fost obținute, putem cita
provocarea polițienească. Provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la comiterea infracțiunii
reprezintă o acțiune prejudiciabilă și, indiferent de motivele care au determinat aceste acțiuni sau
scopul urmărit, nu pot fi admise.
În hotărârea Pareniuc c. Moldovei, § 33-42, ECHR 2014 Curtea Europeană a constatat o
încălcare a articolului 6 par. 1 al Convenţiei Europene (dreptul la un proces echitabil), pe motiv că
reclamanta a fost provocată de poliţie să comită infracţiunea de care a fost condamnată. Astfel,
Curtea a menţionat că reclamanta a fost condamnată în baza probelor obţinute în rezultatul unei
operaţiuni sub acoperire, în timpul căreia, o persoană având asupra sa microfoane puse de poliţie, i-
a dat bani. Totuşi, transcrierea discuţiei dintre reclamantă şi persoana respectivă, în timpul
operaţiunii sub acoperire, arăta că ultima a întrebat-o pe reclamantă câţi bani să-i dea şi, după
primirea câtorva refuzuri clare, a insistat să-i dea banii, până când reclamanta a fost de acord.
În opinia Curţii, acest lucru a dovedit clar că reclamanta a fost provocată să comită
infracţiunea, în lipsa vreunui indiciu că infracţiunea ar fi fost comisă fără o astfel de intervenţie.
Mai mult decât atât, Curtea a notat că din materialele dosarului nu rezulta că până la desfăşurarea
operaţiunii sub acoperire autorităţile cunoşteau sau aveau probe obiective că reclamanta a fost
implicată în corupere pasivă. De asemenea, ea a mai notat că deşi ulterior la acuzaţiile aduse
reclamantei au fost adăugate alte câteva acuzaţii de corupere pasivă, în materialele cauzei nu existau
indicii că poliţia a obţinut informaţii sau probe despre acele incidente înainte de pornirea urmăririi
penale împotriva reclamantei.
În ceea ce priveşte administrarea probelor în rezultatul unei investigaţii sub acoperire, vreau
să remarc că această activitate poate fi exercitată doar în cadrul procesului penal de către persoane
abilitate în acest sens.
Potrivit art. 9 din Legea privind activitatea specială de investigaţii nr. 59 din 29.03.2012,
ofiţerul de investigaţii se supune indicaţiilor scrise ale procurorului sau ale ofiţerului de urmărire
penală. Identitatea ofiţerilor de investigaţii din cadrul subdiviziunilor specializate, care efectuează
măsuri speciale de investigaţii şi activează în calitate de investigatori sub acoperire, constituie secret
de stat şi poate fi dezvăluită numai cu acordul scris al acestor ofiţeri şi în conformitate cu Legea cu
privire la secretul de stat, iar însuşi ofiţerul de investigaţii poartă răspundere pentru realizarea
nemijlocită a măsurii speciale de investigaţii pe care o efectuează.
 În articolul 15 al Legii nr. 59 este prevăzut statutul colaboratorilor confidenţiali – persoane
care, printr-un acord scris sau verbal, se obligă să ofere ofiţerului de investigaţii informaţii, să
participe la pregătirea şi efectuarea măsurilor speciale de investigaţii, precum şi să contribuie într-
un alt mod, neinterzis de lege, la activităţile speciale de investigaţii. Astfel, la utilizarea probelor
obţinute prin investigaţia sub acoperire este necesar, pe lângă aspectele de fond privind
admisibilitatea probei, a stabili de asemenea în ce măsură persoana care a administrat probe dispune
de abilitarea corespunzătoare. În acelaşi context, activitatea investigatorului sub acoperire este
limitată la perioada necesară pentru descoperirea existenţei infracţiunii şi este necesară respectarea
rigorilor prevăzute de articolele 136-138 ale CPP.
În conformitate cu prevederile art.94 alin.(1) pct.11) C.proc.pen., în procesul penal nu pot fi
admise ca probe şi, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanţa de judecată şi
nu pot fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărâri judecătoreşti datele care au fost obţinute prin
provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la savârşirea infracţiunii.
Investigarea activităţii infracţionale nu este realizată într-o manieră pasivă, dacă: acuzatul s-a
angajat în comiterea actelor de corupere la iniţiativa agenţilor statului sau, după caz, a persoanelor
private, care acţionează sub supravegherea agenţilor statului, fiind ţinta unor solicitări asidui din
partea acestora; nu există nicio dovadă că acuzatul a mai comis alte infracţiuni, în special infracţiuni
legate de corupţie.
Ca exemplu de acțiune ilegală a organelor de drept, putrem relata despre cauza în hotărârea
CEDO Khudobin c. Rusiei, nr. 59696/00, 26 octombrie 2006, CEDO 2006-XII, s-a constatat că
vânzarea simulată de droguri, care a provocat săvârşirea infracţiunii şi care, deşi era efectuată de o
persoană privată ce acţiona în calitate de agent sub acoperire, a fost efectiv organizată şi
supravegheată de poliţie. Deşi în cauza respectivă instanţele naţionale au avut motive să bănuiască
existenţa unei provocări, acestea nu au analizat factorii relevanţi şi elementele legale care le-ar fi
ajutat să facă diferenţa între „atragerea în capcană” şi o formă legitimă de activitate de investigaţie.
Prin urmare, procedurile care au determinat condamnarea reclamantului nu au fost „echitabile”.
Se reţine existenţa provocării la acte de corupere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii
cumulative:
1) acţiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la
o persoană ce avea sarcina să descopere infracţiunea sau când există o determinare directă la
comiterea unui act de corupere din partea unui denunţător;
2) lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârşită fără această intervenţie (în special, nu au
fost realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atât, persoana nu a fost dispusă să comită acte de
corupere înainte de contactul cu agenţii statului sau, după caz, cu persoane private, care acţionează
sub supravegherea agenţilor statului);
 3) nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi fost implicată în acte de corupţie, înainte de
intervenirea agenţilor statului sau, după caz, a persoanelor private, care acţionează sub
supravegherea agenţilor statului.
Cauza Morari c Moldovei din 8 martie 2016, nu este dovedită fapta că anterior inițierii
acțiunilor sub acoperire, autoritățile au cunoscut sau existau dovezi obiective că reclamantul ar fi
fost implicat anterior în conficționarea/comercializarea documentelor false. Curtea a constatat
violarea art.6 § 1 din Convenţie, manifestată prin faptul că procesul penal împotriva lui M. O. a fost
unul inechitabil, considerându-se că reclamantul a fost învinuit în baza unor probe obținute pe calea
provocării organizate de poliție și că instanțele care au examinat cauza nu au cercetat detaliat
susținerile condamnatului, precum că acesta ar fi săvârșit infracțiunea ca urmare a unei „provocări
organizate”.
În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a constatat că problema provocării poate fi pertinentă
chiar şi atunci când operaţiunea sub acoperire a fost desfăşurată de către o persoană privată, care a
acţionat ca agent sub acoperire, însă a fost de fapt organizată şi supravegheată de către poliţie. La
fel, Curtea a reiterat că atunci când implicarea poliţiei se limitează la asistarea unei persoane private
să înregistreze comiterea unei infracţiuni de către o altă persoană privată, factorul determinant este
comportamentul celor două personae.
Totodată, provocarea este admisibilă doar atunci, când nu a avut ca efect determinarea la
acțiuni infracționale, ci numai descoperirea existentei acestora, pentru a permite probarea lor sau
pentru a opri continuarea. O asemenea provocare este numită provocare la probă, în opoziție cu
provocarea, prohibită, la comiterea unei infracțiuni
În hotărârea Vanyan c. Rusiei nr. 53203/99, § 49, ECHR 2005, Curtea a menţionat că agentul
sub acoperire a acţionat potrivit instrucţiunilor poliţiei. Agentul a participat la o „vânzare test” de
droguri pentru a-l expune pe reclamant traficului de droguri şi pentru a-i cere să procure droguri
pentru el. Nu există nicio probă care să sugereze că înaintea intervenţiei agentului, poliţia ar fi avut
motive să-l suspecteze pe reclamant ca fiind traficant de droguri. Simpla susţinere în instanţă de
către poliţie a faptului că au existat informaţii privind implicarea reclamantului în traficul de
droguri, declaraţie care nu a fost verificată de instanţă, nu poate fi luată în consideraţie.
Pentru a înțelege dacă acțiunile organelor drept au fost provocatoare, este necesar să
răspundem la următoarele întrebări, care se referă la stabilirea dacă:
a) Dacă existau indici concrete și obiective care să justifice o operațiune specială de
investigare;
b) Dacă ar fi fost comisă infracțiunea fără implicarea agenților statului;
c) Dacă agenții statului implicați în activitățile de investigare au adoptat o atitudine pur
pasivă (observatori) sau dimpotrivă, dacă au depășit limitele acționând ca agenți provocatori;
d) Din ce moment organele statului au început operațiunile și care a fost natural lor.
 În urma celor expuse, putem deduce faptul că în cauzele menționate supra, acțiunile ofițerului
sub acoperire au fost provocatoare, deoarece nu erau motive care ar justifica operaţiunea de
infiltrare şi respectiv comportamentul autorităţilor care au exercitat-o.
Ca exemplu, putem relata despre cauza Ramanauskas c. Lituaniei nr. 74420/01, 2008, Curtea
a conchis că procesul împotriva reclamantului a fost lipsit de echitatea cerută de articolul 6 CEDO,
deoarece acţiunile ofiţerilor de investigaţie au avut ca rezultat provocarea reclamantului să comită
infracţiunea de care el a fost condamnat şi că nu exista niciun indiciu că infracţiunea ar fi fost
comisă fără intervenţia acestora. Curtea a notat că pe parcursul procesului reclamantul a susţinut că
el a fost provocat să comită infracţiunea. Prin urmare, autorităţile şi instanţele judecătoreşti
naţionale trebuiau cel puţin să examineze detaliat dacă organul de urmărire penală a depăşit limitele
autorizate prin modelul simulării comportamentului criminal, cu alte cuvinte dacă acesta a provocat
sau nu comiterea unei infracţiuni. În acest scop, acestea trebuiau să stabilească, în special, motivele
depăşirii cadrului operaţiunii, limitele implicării poliţiei în infracţiune şi natura oricărei provocări
sau presiuni la care a fost supus reclamantul.
În fine, concluzionând cele expuse, pentru a exclude riscul provocării din partea organelor de
drept, este necesar să se întrunească următoarele condiții:
a) Activitatea lor să fie strict reglementată de lege, standarul calității – accesibilitate,
previzibilitate clară;
b) Agenții nu trebuie să aibă o atitudine pro-activă, aceasta înseamnă că nu trebuie să conducă
la determinarea persoanei de a comite unele fapte infracționale;
c) Îndeplinirea unei condiții de subsidiaritate și proporționalitate a măsurilor ( doar atunci
când pe altă cale este imposibilă realizarea scopului, precum, nu trebuie să fie unicele probe
administrate);
d) În cazul respectării subsidiarității în discuție poate fi pus doar modul în care nemijlocit a
fost realizată operațiunea și nu caracterul general și modul cum a fost autorizată.