Grile Tot

Concluzii capitolul 10
Externalitățile negative sunt costuri asupra celorlalți

Externalitățile negative se multiplică în societățile urbanizate,
industrializate
Reducerea externalităților negative generează costuri de tranzacție
Negocierea și adjudecarea pot reduce externalitățile
Drepturile de proprietate fac negocierile mai ușoare
Externalitățile se reduc prin legislație în cazul schimbărilor majore (noile
reguli reduc costurile de tranzacții)
Metodele orientate pe piață sunt mai eficiente decât cele de comandă și
control
Deflatorul PIB
•PIB real: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an calculată pe

baza prețurilor din anul ales ca bază de raportare.
PIB nominal: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an calculată
pe baza prețurilor din anul respectiv.
• Deflatorul PIB: (PIB nominal/PIB real)*100
1. Daca valoarea DPIB = 1, prețurile nu s-au modificat
2. Dacă 0 ≤ DPIB ≤ 1 prețurile au scăzut cu diferența față de valoarea de
referință.
Ex. Dacă DPIB = 0,75, inflația a scăzut, prețurile s-au redus cu 0,25 sau
25% 3. DPIB > 1 prețurile au crescut cu diferența față de valoarea de
referință
. Ex. Dacă DPIB = 1,15, inflația a crecut, prețurile s-au majorat cu 0,15 sau
15%
INFLAȚIA: este o scădere a valorii sau a puterii de cumpărare a banilor »
Generează incertitudine » Distorsionează semnalele oferite de prețurile
pieței
DEFLAȚIA: creșterea valorii sau puterii de cumpărare a banilor
DEZINFLAȚIA: încetinirea ritmului de creștere a ratei inflației
__________________________________________________________
• PIB reflectă performanța economică, nu bunăstarea sau satisfacția
generală
• PIB ignoră toate formele de producție din afara pieței
• PIB ignoră producția de pe piața neagră
• PIB nu ține seama de valoarea ECONOMICĂ adăugată (nici de
profiturile sau pierderile economice, diferite de cele contabile)
PRECIZARI SI COMPLETARI LA CAPITOLUL 12
MASURAREA PERFORMANTEI GLOBALE A SISTEMELOR ECONOMICE
Precizari:
Avand in vedere faptul ca in saptamanile viitoare vor fi predate doua teme inexistente in
manual, consacrate somajului, respectiv, inflatiei, problemele referitoare la acestea, cuprinse
in capitolul 12, vor fi abordate atunci. Acum sa retinem doar ca in masurarea performantei
globale a sistemelor economice sunt luate in considerare si aceste aspecte, ale ocuparii fortei de
munca (prin prisma cuantificarii somajului) si ale stabilitatii preturilor (prin cuantificarea
inflatiei). Paragrafele Ocupare si somaj, Ocupat, neocupat si somer, Deciziile de pe piata
muncii, Somajul si recesiunile, Inflatia, Dificultatile calculului monetar si Recesiune si
inflatie dupa 1960 vor fi reluate cand se vor preda temele amintite mai sus, asa ca nu sunt
incluse in materia ce trebuie studiata pentru proba de verificare semestriala din luna aprilie.
In legatura cu indicatorii macroeconomici, pe langa ceea ce se regaseste in capitolul 12

din manual, se mai fac urmatoarele completari, care se vor putea intalni in subiectele probei
de verificare:
1. Exista doua sisteme de calcul:
a) sistemul conturilor nationale (SCN), specific tarilor cu economie de piata, astazi
aproape generalizat la scara planetara, fundamentat pe teoria factorilor de productie elaborata
de J.B.Say, conform careia fiecare factor este recompensat corespunzator contributiei sale la
activitatea economica, printr-o anumita forma de venit (salariul pentru munca, profitul si
dobanda pentru capital si renta pentru factorul natura). Fac parte: PIB si PIN, PNB si PNN cat
si Venitul National;
b) sistemul productiei materiale (SPM), folosit in tarile cu economie planificata
centralizat, fundamentat pe teoria muncii productive, conforma careia munca productiva este
cea depusa in sfera productiei materiale, inclusiv in domeniul serviciilor de productie, unde se
creeaza bunurile economice. Indicatorii din acest sistem erau Produsul Social si Venitul
National
2. In sistemul conturilor nationale indicatorii macroeconomici pot fi determinati prin trei
metode:
a) metoda de productie, prin care Produsul Intern Brut (PIB) se calculeaza scazand
din Produsul Global Brut (PGB) valoarea Consumului Intermediar (CI): PIB = PGB -
CI (1), PGB fiind suma productiilor globale ale tuturor agentilor economici din
interiorul economiei nationale;
b) metoda utilizarii productiei finale, prin care PIB – ul se determina insumand
cheltuielile menajelor pentru bunuri si servicii de consum (sau consumul privat, C), cheltuielile
publice sau guvernamentale pentru bunuri si servicii de consum (G), cheltuieli pentru bunuri de
investitii in capital fix si circulant (formarea bruta de capital, FBC ) si exportul net (diferenta
dintre export si import, H): PIB = C + G + FBC + H (2)
c) metoda costurilor sau valorii adaugate, prin care PIB- ul se determina prin
insumarea elementelor care reflecta compensarea factorilor de productie (salariu, profit,
dobanda, renta etc), la care se adauga alocatiile pentru consumul de capital fix (CCF) si
impozitele indirecte.
1
3. Principalii indicatori folositi pentru cuantificarea rezultatelor macroeoconomice in sistemul
conturilor nationale sunt:
a) Produsul intern brut (PIB), determinat prin una din cele trei metode de mai
sus. Definitia o aveti in manual (Valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale create
in interiorul economiei nationale de catre agentii economici nationali si straini, intr-o perioada
determinata de timp, de obicei un an). Mai trebuie precizat aici ca formarea bruta a capitalului
(FBC, termenul din relatia (2)) are trei componente:
1. investitia de inlocuire a capitalului fix uzat si scos din functiune (investitia de
inlocuire – Ii - echivalentul valoric al consumului de capital fix - CCF);
2. investitia de crestere a capitalului fix (numita investitie neta in capital fix -
Incf);
3. variatia stocurilor de capital circulant (cre nu poate fi decat neta: investitie neta
cand stocul de la sfarsitul perioadei este mai mare decat cel de la inceput sau dezinvestitie neta,
cand stocul final este mai mic decat cel initial – S, cu semn pozitiv sau negativ).
Ii + Incf = Investitia bruta in capital fix (Ibcf)
FBC – CCF sau Ii = Investitia neta (In)
FBC - Ibcf = Variatia stocurilor (S)
Cu aceste precizari, relatia (2) poate fi scrisa si:
PIB = C + G + CCF + Incf + S + H (3)
b) Produsul intern net (PIN), ca valoarea adaugata neta, se determina scazand
din PIB alocatia pentru consumul de capital fix:
PIN = PIB - CCF (4)
c) Produsul national Brut (PNB):
PNB = PIB - Vasi + Vaas, (5)
unde : Vasi = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici straini in
interiorul economiei nationale intr-o perioada determinata, de regula un an;
Vaas = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici nationali in
exteriorul economiei nationale, intr-o perioada determinata, de regula un an
d) Produsul national net (PNN): PNN = PNB - CCF (6)
e) Venitul national (VN) reprezinta marimea agregata a veniturilor obtinute de
posesorii nationali ai factorilor de productie consumati pentru producerea bunurilor si
serviciilor, ca recompensa pentru aportul lor. El insumeaza veniturile din munca (salarii si
contributii) si veniturile din proprietate (dobanzi, dividende, rente, chirii etc). Venitul national
este de fapt PNN.
Se poate determina in preturile pietei (VNpp) sau in preturile factorilor (VNpf)
VNpp = PNBpp – CCF (7)
VNpf = VNpp - Iin (8)
Iin reprezinta impozitele indirecte nete: Iin = Ii - Se (9),
2
unde Ii sunt impozitele indirecte, iar Se reprezinta subventiile de exploatare
Relatia (8) poate fi scrisa:
VNpf = PNBpp – CCF - Ii + Se (10)
f) Venitul national disponibil (VNd) :
VNd = VN + Tnrl (11),
unde Tnrl reprezinta transferurile nete cu restul lumii (pozitiv sau negativ, in
functie de marimea platilor sau incasarilor catre/din restul lumii de alta natura decat
comerciala)
g) Venitul personal (VP) reprezinta partea din venitul national care revine
menajelor, persoanelor private
VP= VN - Pr.n. – Ipr.n. – CAS + Ts (12),
unde: Pr.n. este profitul nedistribuit de societatile comerciale,
Ipr.n. este impozitul pe profitul nedistribuit
CAS reprezinta contributiile pentru asigurari sociale platite de
intreprinderi
Ts sunt transferuri ale statului spre menaje
h) Venitul personal disponibil (VPd) reprezinta marimea ce va putea fi
afectata de catre populatie pentru consum sau pentru economisire:
VPd = VP - Idvp (13),
unde: Idvp reprezinta impozitele directe asupra veniturilor personale
Indicatorii macroeconomici pot fi calculati in moneda nationala sau, pentru comparatii

internationale, in moneda americana - dolarul USA – asa cum ii gasim in rapoartele Bancii
Mondiale si FMI – sau in moneda unica europeana Euro – asa cum sunt exprimati in
statisticile UE.
Ei pot fi determinati in preturi curente, ca PIB sau PNB nominal, sau, pentru a separa
efectele variatiei preturilor, in preturi comparabile, ca PIB sau PNB real
Raportul procentual intre PIB nominal si PIB real este Deflatorul PIB-ului, cu care se
poate masura inflatia.
Pentru comparatii internationale se foloseste PIB-ul exprimat in paritatea puterii de
cumparare (PIBppc), care ia in considerare puterea de cumparare a monedei de exprimare,
diferita de la tara la tara. PIB ppc este mult mai mare decat PIB-ul exprimat in moneda
internationala la cursul oficial de schimb.
3
1)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda?
-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
2)Politica keynesiana?
-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?
-prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
4)Detinatorul de actiuni are dreptul?
-de a obtine divident
5)Populatia totașa aunei tari este de 22.mil , din care 2.5mil sunt pensionari si 3mil sunt copii sub 15
ani .Stiind ca 1,5mil persoane apte de munca nu au loc de munca, iar dintre acestia 300de miirenunta
la cautarea unui loc de munca, iar 50 de mii emigreaza?
-numarul somerilor este 1,2 mil.
6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?
-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de situatia existenta la termenul de scadenta
7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?
-scaderea ratei dobanzii
8)Expansiunea monetara?
-conduce la cresterea generalizata a preturilor
9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?
-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
10)Echilibrul monetar reprezinta?
-un echilibru intre cererea si oferta de moneda
11)Politicile anti-inflationiste?
-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?
-distorsionarea preturilor relative

13)Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de ?
-cresterea productie
14)Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?
-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
15)Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata

este limitata de ?
-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?
-pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor , este preferabil
ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb
17)Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%.Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?
-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei
18)Functionarea economiei depinde de ?
-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
19)Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?
-Banca centrala
20)Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?
-M1 scade dar M2 nu se modifica
21)Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?
-populatia somera si populatia active
22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?
-de a obtine dividend
23)In lunile ianuarie,februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2%.In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de ?
-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%
24)Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?
-care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
25)Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina ?
-cresterea cursului titlurilor de valoare
26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?
-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……
27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?
-nivelul de reglementare characteristic
28)Participarea unei tari la comertul mondial ?
-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international
29)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?
-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….
30)Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?
-Banca nationala a Romaniei
31)Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?
-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?
-Populatia active
33)Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului ?
-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate
34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
-veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribuii la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
35)Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

asociate ?
-inflatie
36)Pe o piata financiara eficienta ?
-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continu, astfel incat orice noua
informative sa fie integrate in pretul titlului
37)Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?

-rata dobanzii scade
38)Pe termen scurt, expansiunea monetara ?
-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale
39)Istoria banilor arata ca multe ssocietati au ales metale precum cuprul , argintul , aurul , fiindca
erau ?
-rare
40)Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?
-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
41)Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?
-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului
42)Cursul de schimb real ?
-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunea ……..
43)Printre efectele negative ale inflatiei regasim ?
-reducerea puterii de cumparare a banilor
44)Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita ?
-contradictiile sale interne
45)Balanta comerciala ?
-reflecta situatie comertului exterior cu marfuri ale unei tari pe o perioada de timp determinate
46)In perioada de recesiune oamenii prefer ?
-Sa detina mai multi bani in numerar
47)Cresterea marimii salariului ?
-are un efect scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
48)Una din cauzele crizei economice o reprezinta ?
- consumul exagerat din anii de boom economic , incurajat de ……..
49)Cererea de munca ?
-depinde de pretul fortei de munca si cantitate de munca …..
50)Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci ?

-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si ……
51)Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute….
52)In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933 ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
53)Bancile comerciale creeaza bani ?
-acordand imprumuturi
54)Protectionismul ?
-modifica raportul de schimb si avantajele comparative
55) Cand efectul de venit domina efectul de substitutie ?
-curba ofertei individuale de munca se reduce ……..
56)Piata financiara mobiliara este o componenta a ?
-pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
57)Politicile monetare si fiscal expansioniste ?
-sunt atragatoare pentru alegatori
58)Bursele de valori ?
-se apropie cel mai multde unele dintre cerintele pietei ……….
59) Capitalul real?
-este format din bunuri material , mijloace banesti si efecte financiare
60)Politica anti-inflationista presupune ?
-abandonul expansiunii monetare
61)Privita in modul general , piata financiara sau piata capitalului , presupune?
-cuprinde ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurile financiare
disponibile
62)Somajul este considerat drept un esec al pietei , pentru diminuarea lui putem enumera
urmatoarele masuri ?
-stimularea investitiilor , publice si generale deopotriva

63)Echilibrul monetary determina stabilitatea ?
-puterii de cumparare
64)Inflatia reprezinta ?
-o politica deliberate a autoritatilor monetare
65)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa ?
-sa consume mai mult decat au economisit
66)Mai ales in perioadele de razboi , guvernele sunt nevoite sa suplimenteze cantitatea de moneda ,
aceasta masura are drept consecinta ?
-aparitia inflatiei
67)Somajul frictional ?
-apare prin initiative persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a gasi un altul , mai bine
platit
68)Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
69)In sistemul formelor regionale de comert liber ?
-pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie , in

conditiile unei monede unice
70)Banca comerciala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin ?
-diminuarea ratei rezervelor obligatorii
71)Rata solicitata a rezervelor ?
-functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
72)Cursul valutar conventional ?
-este stability de autoritatile monetare nationale in functie de diveri factori economici ,politici, sociali
si institutionali
73)In timpul Marii crize din anii 1930 in SUA ?
-volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
74) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
-acceptabilitatea
75)Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
76)Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere ?
-volumul serviciilor de munca tranzactionate , de inalta calificare , ce nu pot fi oferite …….
77) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impuse o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii ?
-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
78)Realitatea atesta existent unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca.Aceasta poate fi explicate pe baza ?
-divergentelor de interese intre lucratori , care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca , la un anumit nivel al salariului.
79)Legea lui Okun spune ca ?
-intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportional
-reduce rata dobanzii de pe piata monetara
81) Echilibrul monetar presupune ?
-egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
82) Inflatia ii avantajeaza pe ?
-primi beneficiari a sporului monetar
83) Alternativa la politicile fiscal si monetare discretionare este data de ?
-politica bazata pe angajamente ferme fata de norme legislative existente
84)Eficenta pietei de capital vizeaza ?
-atat eficienta operationala , cat si eficienta alocarii
85)In perioada electorala politicienii vor prefer acele politici care produc ?
-beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
86)La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat ?
-politicile monetare expansionist din anii 1920

Grile macroeconomie – sesiune
1. Functionarea economiei depinde de:
a. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si

cheltuieli autorizate
b. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul
si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a. Mai putin atractive
b. Rare
c. Netransportabile
d. Indivizibile
3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:

a. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c. Parasirea voluntara a locului de munca
4. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

a. Rata dobanzii creste
b. Creste oferta de bani
c. Rata dobanzii scade
d. M1 creste
5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

a. Inhiba creditarea
b. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
c. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
d. Genereaza cresterea ratei dobanzii
6. Detinatorul de actiune are dreptul:

a. De a obtine o dobanda anuala
b. De a obtine un venit sigur
c. De a obtine dividend
7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:
a. Scaderea gradului de ocupare
b. Cresterea volumului de credite acordate
c. Reducerea volumului de credite acordate
d. Cresterea productiei
8. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

a. crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
b. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
c. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata este limatata de:
a. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea
constanta a garantiilor sale
b. Numarul creditelor pe care le acorda
c. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
d. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
10. Inflatia:
a. Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
c. Descurajeaza traiul pe datorie
d. Descurajeaza consumul pe termen scurt
11. Pe o piata financiara eficienta:

a. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in
pretul titlului
b. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
c. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media
pietei
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme
de coordonare asociate:
a. Deflatiei
b. Inflatiei
c. Dezinflatiei
13. Expansiunea monetara:

a. Stimuleaza economia pe termen lung
b. Genereaza un boom economic pe termen lung
c. Stimuleaza economisirea
d. Conduce la cresterea generalizata a preturilor
14. Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":

a. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul
de scadenta.
b. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
c. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului, in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
15. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

a. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite
b. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente
16. Politicile anti-inflationiste:

a. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea
cheltuieli
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
17. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:

a. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
b. Scumpirea creditelor acordate de banci
c. Austeritatea politicilor guvernamentale
d. Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi ?

a. Aur
b. Argint
c. Cupru
d. Promisiuni de plata
19. Eficienta pietei de capital vizeaza:

a. Doar eficienta operationala
b. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
c. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d. Doar eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care produc:
a. Beneficii si costuri pe termen scurt
b. Beneficii si costuri pe termen lung
c. Beneficii pe termen lung
d. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale
prin:
a. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b. Vanzarea de obligatiuni de la stat
c. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
22. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara
un computer:
a. Nici M1, nici 2 nu se modifica
b. M1 creste dar M2 nu se schimba
c. M1 si M2 cresc
d. M1 creste si M2 ramane neschimbat
23. Echilibrul monetar presupune:
a. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de
economii
b. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
c. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
d. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in
sens larg
24. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

a. Scaderea cursului titlurilor de valoare
b. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
c. Cresterea cursului titlurilor de valoare
25. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:

a. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru
juridic si institutional bine ...
b. Se desfasoara intre guvern si angajatori
c. Se desfasoara intre guvern si sindicate
d. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii
26. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:

a. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din
economie
c. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul
financiar
d. Nivelul de reglementare caracteristic
27. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a. Banca centrala
b. Agentie guvernamentala
c. Institutie financiara de incredere
d. Guvern
28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit ?
a. M2 scade dar M1 nu se modifica
b. M1 si M2 scad
c. M1 scade dar M2 nu se modifica
d. M1 si M2 cresc
29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

a. Populatia somera si populatia ocupata
b. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
c. Populatia activa si populatia somera
d. Populatia somera si populatia activa
30. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

a. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
b. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente
lungi
31. Politica keynesiana

a. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
b. Reducerea cheltuielilor publice
c. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre
guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul
cheltuielilor guvernamentale
32. Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la comanda:

a. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c. Ar exista in economie mai multa incertitudine
d. Populatia ar fi mult mai bogata
33. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata
problema somajului
a. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a
exporturilor
b. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a
consumului
c. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii
agregate
d. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a
investitiilor
34. Oferta curenta de munca este reprezentata de:

a. Populatia activa
b. Rezervele de munca
c. Populatia ocupata minus somerii
d. Populatia ocupata
35. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
a. Politicile monetare restrictive din anii 1920
b. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c. Restrangerile creditului
36. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de:

a. Politicile implementate in statele centralizate
b. Absenta politicilor
c. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri
absolute
d. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative
existente
37. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d. Rata curenta a somajului este zero
38. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
a. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;
b. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul
unui an fiscal;
c. Deficitele nu sunt bune pentru economie
d. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
39. Uniunea Europeana:
a. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a
liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de m
unca;
b. Nu aplica o politica comerciala comunca;
c. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
d. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii,
supranationale, in nici un domeniu nu are competente exclusive.

a. Generaza cresterea ratei dobanzii
b. Inhiba creditarea;
c. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
d. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
41. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:

a. Lacomia investitorilor;
b. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
c. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de
ratele reduse ale dobanzii.
unui an fiscal;
43. Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite
ieftine;
b. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
c. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
d. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe
credite la dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei
in capacitatea de rambursare a depozitelor
44. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se
desfasoara:
a. Concomitent cu manifestarea cererii
b. Anticipat fata de cerere
c. Dupa manifestarea cererii
d. La comanda
45. Protectionismul:
a. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor
dezvoltate;
b. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
c. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea
mai eficienta a resurselor;
d. Are un cost de oportunitate scazut;
46. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii
deoarece;
a. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea
cursului acestora pe piata bursiera;
b. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea
c. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea
cursului acestora pe piata bursiera
47. In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea pot fi:
a. Migratie lunara;
b. Migratie definitiva;
c. Migratie international;
d. Migratie partiala;
48. Purtatorii cererii de munca sunt:

a. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
b. Lucratorii
c. Angajatorii
d. Liderii de sindicat
49. Jobberul:
a. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le
inscrie pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de
brokeri;
b. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
c. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior
celui la care vinde, de aici rezultand profitul sau;
d. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior
celui la care cumpara, de aici rezultand profitul sau;
50. O politica anti-inflationista adecvata presupune:

a. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi
ridicate;
b. Practicarea unor marje de profit minime
c. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
d. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
51. Prin programul sau, Keynes propunea:

a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;
b. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
c. O politica fiscala pentru a corecta recesiunile;
d. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;
52. O politica fiscal contraciclica presupune:

a. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;
b. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
c. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
d. O reducere a incasarilor fiscale cand scade Pib-ul;
53. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:

a. Epidemiei subporductiei;
b. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
c. Contradictiilor sale interne;
54. Prin politicile expansioniste se obtin:

a. Aspecte pozitive pe termen scurt
b. Aspecte pozitive pe termen lung;
c. Aspecte negative pe termen scurt;
55. Balanta comerciala:
a. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
b. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
c. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
d. Include balanta miscarilor de capital
56. Politicile monetare si fiscale expansioniste:

a. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;
b. Nu au effect asupra cererii agregate;
c. Sunt atragatoare pt alegatori;
57. Cursul de schimb real:

a. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in
metal pretios;
b. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de
a celor din strainatate;
c. Este utilizat pentru a calcula corect repercusiunile pt cursul de
schimb asupra competitivitatii unei economii;

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
b. Rata curenta a somajului este zero;
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
d. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
59. In perioadele de recesiune oamenii prefera:

a. Sa cumpere actiuni;
b. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
c. Sa faca investitii pe termen lung;
d. Sa detina mai multi bani in numerar;
60. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;
b. Sa consume mai mult decat au economisit;
c. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
d. Contribuie la acumulare de capital
61. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se
numea:
a. Nota de hartie;
b. Card de credit;
c. Nota de metal;
d. Bilet de banca.
62. O politica fiscala contraciclica va produce:
a. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

b. Deficite atunci cand scade PIB
c. Deficite atunci cand creste PIB
63. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori
de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Burse de valori
d. Agentii guvernamentale
64. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;

a. Nu genereaza un boom artificial
b. Are la baza cresterea economiilor reale
c. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
d. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
65. Capitalul real:
a. este acelasi lucru cu capitalul fictive

b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
c. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare
d. Se valorifica in procesul de productie
66. Inflatia reprezinta:

a. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
b. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
c. O politica deliberata a autoritatilor monetare
d. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
67. Operatiunile cu prima compusa “ a la baisse”:
a. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta
b. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
rezilierea contractului
c. Ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau
68. Legea lui Okun spune ca

a. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
b. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
c. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
d. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
69. Recesiunile se produc atunci cand

a. Toata productia este compusa din bunuri omogene
b. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
c. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt
nemultumiti
d. Sunt interpretate corect semnalele pietei, dar producatorii sunt
nemultumiti
70. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

a. Usurinta de a fi transportat
b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta
71. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda

masa monetara cu:
a. 1dolar
b. Mai mult de 1 dolar
c. Mai putin de 1 dolar
72. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un
cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 creste si M2 nu se modifica
c. M1 scade si M2 nu se modifica
d. M1 si M2 nu se modifica
73. Relaxarea conditiilor de creditare permite:

a. Restrangerea masei monetare
b. Cresterea masei monetare
c. Nu are efect asupra masei monetare
74. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :

a. M1 si M2 cresc
75. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:

76. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca

efect:
a. Cresterea masei monetare
b. Restrangerea masei monetare
77. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala
are ca efect:
78. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100
milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:
a. 25 milioane de dolari
b. 15 milioane de dolari
c. 100 milioane de dolari
d. 10 milioane de dolari
79. Recesiunile conduc la :

a. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica
b. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
c. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale
80. Recesiunile sunt rezultatul:

a. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere
b. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
c. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata
d. Toate cele de mai sus
81. Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:

a. M1 si M2 cresc

milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:
e. 85 milioane de dolari
1. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a

autorizarii guvernelor, pentru ca:
a. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
b. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii
c. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului
capitalismului”
d. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin
intermediul comertului
2. Banii:
a. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
b. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
c. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
d. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
3. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

a. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
b. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
c. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
d. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale
4. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

a. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
b. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
c. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
d. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
5. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

a. Reduce rezervele sistemului bancar comercial
b. Reduce oferta de bani
c. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
d. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul
privat
6. Rata solicitata a rezervelor:

a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate
de banci
b. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem
ca aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
c. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
d. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
a. Erau atractive
b. Erau divizibile
c. Erau durabile
d. Erau transportabile
e. Erau rare
f. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
8. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din

metal neprelucrat era:
a. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
b. Acela ca monedele purtau sigiliul statului
c. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
d. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea
metalului continut de monede
9. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente
pentru a impiedica falsificarea lor si:
a. Acceptati de catre stat la plata texelor
b. Sustinuti de garantii ale statului
c. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la
cerere
d. Utilizati pe scara larga in comertul international
10. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de

bani pentru ca:
a. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri
valorificabile
b. Statul a decretat ca ele reprezinta banii
c. Sunt amortizabile in aur
d. Sunt amortizabile in argint
11. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:
a. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
b. Bancnote
c. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre
stat
d. Obligatiile institutiilor de incredere
12. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

a. Utilizarea depozitelor verificabile
b. Utilizarea monedei
c. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
d. Barterul
13. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este
reprezentat de:
a. Monedele rare
b. Bancnotele din rezervele federale
c. Depozitele verificabile
d. Depozitele de economii
14. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor
bunuri
b. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
c. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
d. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
15. Bancile comerciale creeaza bani:

a. Imprumutand de la deponenti
b. Facand imprumuturi
c. Tiparind bancnote
d. Prin toate metodele descrise mai sus
16. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale,
daca ati putea:
a. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
b. Transforma metalele in monede
c. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei
institutii de emitere a banilor
d. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de
schimb
17. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze

bani pe perioada nedeterminata?
b. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
conturi de economii
18. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
a. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
b. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in
ansamblu
c. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de
stat
d. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
19. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci
este aceea de:
a. A le constrange capacitatea de a crea bani
b. A mentine increderea deponentilor
c. A impiedica o prabusire a pietei valorilor
d. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
20. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite,
este acela ca:
a. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari
cantitatea de bani aflata in circulatie
b. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
c. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in
aur
d. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
21. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in
Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
a. I-ar saraci pe producatorii de aur
b. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
c. Argintul este un metal preferat in Statele Unite
d. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar
constrange politicile
22. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile

comerciale, in conditiile in care alte variabile raman constante, determina o
crestere:
a. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
b. Pentru M1, dar nu si pentru M2
c. Pentru M2, dar nu si pentru M1
d. Atat pentru M1, cat si pentru M2
23. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile

comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
c. M2 creste, dar M1 nu se modifica
d. M1 scade, dar M2 nu se modifica
24. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

a. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
b. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
c. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de
tranzactionare ale altor deponenti
d. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii
ale altor deponenti
prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
b. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
c. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
d. Oricare din metodele enumerate mai sus
26. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste
responsabilitati suplimentare:
a. Dar nu si active aditionale
b. Dar nu si rezerve aditionale
c. Dar nu si rezerve excedentare
d. Si rezerve excedentare
27. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite
acestui sistem sa creeze:
a. Haos
b. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
c. Exact un dolar sub forma de bani noi
d. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
28. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile

membre este denumita:
a. Rata de discount
b. Rata fondurilor federale
c. Rata primara
d. Rata de trezorerie
29. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica

rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii
stocului de bani este:
a. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
b. Modificarea ratei de discount
c. Modificarea cerintelor privind rezervele legale
d. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
30. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat

detinute anterior de catre populatie:
a. Diminueaza rezervele bancilor comerciale
b. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
c. Mareste rezervele bancilor comerciale
d. Reduce datoria nationala
31. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a
stocurilor de bani este reprezentata de:
a. Operatiunile privind lichiditatea
b. Operatiunile pe piata libera
c. Operatiunile de discount
d. Operatiunile privind rata dobanzilor
32. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit
procent din depozitele lor:
a. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
b. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
c. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
d. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa
controleze cresterea stocului de bani
33. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la

nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina
dificila:
a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
b. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict
c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere
dezirabila a ofertei de bani la un moment dat
d. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care
Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
e. Din toate motivele enumerate mai sus
34. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si

remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
a. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB
b. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza
inflatie
c. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
d. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
recesiune
35. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
a. Procentul populatiei active in campul muncii scade
b. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii,
productia si veniturile
c. Nivelul preturilor scade
d. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
36. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi
pastreze balante medii mai mari in conturile lor bancare
b. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore
suplimentare
c. Pretul banilor a crescut
d. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar
37.Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
b. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
c. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate
38. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si

cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
a. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia
reala
b. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze
politica monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
c. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si
deciziile de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate
economica
d. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut
39. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii

monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca
cheltuielile totale, dar:
a. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor
acordate
b. Cererea de bani a populatiei a crescut
c. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
d. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
40. Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este

necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta
sunt acele intarzieri dintre:
a. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
b. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
c. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor
privind cheltuielile si productia
d. Toate variantele de mai sus
41. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor

guvernamentale au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de
stabilizare pentru ca:
a. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra
cheltuielilor agregate
b. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
c. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile
modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des
subiectul unor tensiuni conflictuale
d. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie
egale cu productia si venitul total
42. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala

si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a
crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
a. PIB-ul nominal
b. PIB-ul real
c. Nivelul preturilor
d. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de
celalalt
43. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu

aproximativ:
a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 50%
44. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in
medie la:
a. 9%
b. 13%
c. 19%
d. 30%
45. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor

Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929
dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
a. 2 ani mai tarziu
b. 5 ani mai tarziu
c. 10 ani mai tarziu
d. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
46. In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris

„crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
a. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le
opri
b. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit
acest obiectiv
c. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
d. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi
exercite controlul asupra sistemului economic
47. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
a. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

b. O perioada de scadere a preturilor medii
c. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere
economica
d. Orice reducere a ratei de crestere a PIB
48. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita
de politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
b. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
c. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
d. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
49. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
b. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
c. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
d. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu
s-ar fi panicat
50. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?

a. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor,
alimenteaza cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
b. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor
dobanzii, la cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei
expansiuni economice nesustenabile
c. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus
la fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au
condus la „avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
d. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
51. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care oamenii

o doresc:
a. Sa o consume
b. Sa o detina
c. Sa o achizitioneze
d. Sa o utilizeze
52. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

a. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
b. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a
lungul unei perioade de timp
c. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul
reprezinta un stoc la un moment dat
d. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
53.O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al
cererii pentru:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Valoarea banilor
54. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea
daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Mobila
55. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

a. Doar atunci cand produc dobanda
b. Doar atunci cand sunt cheltuiti
c. Doar atunci cand sunt economisiti
d. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
56. Detinerea de rezerve de bani:

a. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
b. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
c. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
d. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare
depaseste costul platit
57. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care

aleg aceasta actiune este:
a. Rata dobanzii
b. Puterea asupra altora
c. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
d. Un mod de viata mai luxos
58. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si

sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
a. Ar putea fi ocazional inegale
b. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
c. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
d. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

sistemul bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
a. Nu au nicio legatura una cu alta
b. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
c. Este posibil sa difere in mod substantial
d. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au
60. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a

exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata
dobanzii la care:
a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
b. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
c. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile
comerciale
d. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
61. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in
contracararea unui declin economic decat in contracararea unei expansiuni
economice rapide si excesive pentru ca:
a. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis
b. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta
psihologica
c. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si
a expansiunilor
d. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga
bancile sa dea cu imprumut din rezervele lor
62. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda”
(grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului
de bani sugera ca:
a. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada
recesiunii
b. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor
pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
c. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i
firmelor care apoi ar da faliment
d. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul
recesiunii
63. Termenul „politica fiscala” inseamna:

a. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
b. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula
economia nationala
c. Finantare deficitara
d. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
64. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop
controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
a. Ratei de crestere a stocului de bani
b. Ratelor dobanzii
c. Cheltuielilor si taxelor de stat
d. Profiturilor estimate
65. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea

ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace
sunt intarzierile dintre:
a. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
66. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor
informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la
dispozitie pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor
de productie?
a. Date neadecvate
b. Computere insuficient de performante
c. Lipsa interesului pentru aceasta problema
d. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de
multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului
67. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au

o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

68. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica

ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de
cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui
ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar
deveni:
a. Un mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
b. Un mult mai eficient instrument de stabilizare
c. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
d. Un mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
69. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

a. Interesul public
b. Interesele majoritatii
c. Interesele celor aflati la putere
d. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
70. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile

care vor produce:
a. Beneficii si costuri pe termen lung
b. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
c. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
d. Beneficii si costuri pe termen scurt
71. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care

voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
a. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
b. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
c. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru
nu este posibil din punct de vedere politic
d. De fapt, acestea vor fi marite
72. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la
rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate
face acest lucru deoarece guvernul federal:
a. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
b. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de
aceea poate crea mijloace cu care sa achite datoriile
c. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si
gradul de ocupare a populatiei
d. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare
73. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual

echilibrat:
a. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in
scopuri politice
b. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
decizii destabilizatoare privind bugetul
c. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de
vointa poporului
d. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa
ignore Constitutia atunci cand doreste sa o faca
74. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot
pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:
a. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament
constitutional?
b. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
c. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
d. Cat de bine functioneaza pietele?
75. Conform manualului, capitalismul global:

a. Este un sistem economic si politic
b. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si
ai planificarii centralizate
c. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in
absenta controlului de stat asupra fluxurilor de capital
d. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
76. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
a. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
b. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce
nu pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe
plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
c. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
d. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
77. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

a. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
b. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
c. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
78. Cursul valutar conventional:

a. Este stabilit in mod liber pe piata
b. Este similar paritatii metalice
c. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in
functie de diversi factori economici, politici, sociali si
institutionali, interni si externi
d. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
79.Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui
cos de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%),
bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii
preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii
a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
a. 105,85%
b. 6%
c. 58%
d. 5.8%
80. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii

impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
b. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
c. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
81. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze

cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
a. Cresterea valorii banilor
b. Aparitia inflatiei
c. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
d. Aparitia deflatiei
82. Capitalul real:

a. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
c. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare

b. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
d. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
84. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

a. directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
b. directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
c. directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull
market)
85. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din
care populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia
apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de
7%, atunci:
a. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
b. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
c. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
d. Populatia activa este de 10 milioane de persoane

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
b. Sa consume mai mult decat au economisit
87. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
a. Tranzactii numai cu obligatiuni
b. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si
plasarea fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv
reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
c. Tranzactii numai cu actiuni
88. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii
de scara, deoarece producerea pentru export determina costuri
suplimentare
b. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile
pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
c. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe
scara
d. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru
care detin factori de productie abundenti
89. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care
plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului,
in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe
piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa
vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
a. 360 USD
b. 250 USD
c. 350 USD
d. 160 USD
90. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda
se numea:
a. Nota de hartie
b. Card de credit
c. Nota de metal
d. Bilet la banca

92. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii
1930 a fost aceea ca:
a. Deficitele nu sunt bune pentru economie
b. Deficitele sunt bune pentru economie
c. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Bursele de valori
94. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
a. Nu genereaza un „boom” artificial
95. Legea lui Okun spune ca:

diminua
96. Recesiunile se produc atunci cand:

b. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt
nemultumiti
nemultumiti
d. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
97. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

a. Ratei somajului
b. Cantitatii de bunuri si servicii produse
c. Locurilor de munca
d. Puterii de cumparare
98. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta
99. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000

lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat
de persoana respectiva in 3 ani:
a. 25.000 lei
b. 32.500 lei
c. 30.000 lei
d. 3.000 lei
100. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui
Okun, rata estimata a somajului este de:
a. 4,6%
b. 6,4%
c. 6,8%
d. 7,8%
101. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si
sistemul bancar
b. De la banca centrala la consumatori
c. De la producatori la consumatori
d. De la guvern la investitori privati
102.Politica anti-inflationista presupune:

a. Reducerea ratei dobanzii
b. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
c. Cresterea cheltuielilor guvernamentale
d. Abandonarea expansiunii monetare
prin:
a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
c. Vanzarea de obligatiuni de la stat
d. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
104. Somajul frictional:

a. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
b. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
c. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
d. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu
scopul de a identifica un altul, mai bine platit
105. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
b. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare
a pierderilor de competitivitate
c. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in
totalul exporturilor mondiale, este in scadere
d. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare
106. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
a. 12,4%
b. 8%
c. 4%
d. 124%
107. In sistemul formelor regionale de comert liber:

a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie, in conditiile unei monede unice
b. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor
vamale reciproce
c. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si
a factorilor de productie – capital si munca
d. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
108. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa,
putem enumera urmatoarele masuri:
a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
b. Incurajarea economisirii
c. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se
autoregla
d. Descurajarea consumului public, respectiv privat
109. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-
un cont la termen cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 scad
b. M2 creste dar M1 nu se modifica
c. M1 si M2 cresc
d. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
110. In perioada electorala se va opta pentru:

a. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea
PIB-ului real
b. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
sunt vizibile pe termen scurt
c. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului
d. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat
inflatia si vor stimula productia
111. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura

cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
a. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari,
si angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de
munca, la un anumit nivel al salariului
b. Incapatanarii oamenilor
c. Faptului ca piata muncii este segmentata
d. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste
economia
112. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000

mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
a. 90%
b. 72%
c. 128,57%
d. 80%
113.Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata,
ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii
contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe
ansamblul acestor operatiuni:
a. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
b. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
c. Castiga 70.000 lei
d. Castiga 95.000 lei
a. Banca Centrala
d. Guvern
oarecare achita un credit?
b. M1 si M2 scad
d. M1 si M2 cresc

a. Populatia somera si polulatia ocupata
c. Populatia active si populatia somera
117. Politicile anti-inflationiste

b. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
d. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
118. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

a. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
d. Distorsionarea preturilor relative
119. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane
apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la
cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
a. Numarul somerilor este de 1.200.000
b. Populatia ocupata este de 15.000.000
c. Populatia activa este de 16.500.000
d. Rata somajului este de 6,9%
120. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”

realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul
de scadenta
b. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta

122. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

a. Rezerva minima obligatorie
b. Scaderea ratei dobanzii
c. Scaderea ratei inflatiei
d. Limitele maxime impuse de catre stat

a. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
124. Echilibrul monetar reprezinta :

a. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
b. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
c. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor
restituite
d. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
125. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

126. Politica keynesiana:

guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul

b. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente
lungi
128. Detinatorul de actiuni are dreptul:

c. De a obtine devident
129. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%.
In aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
a. 8%
b. 6%
c. 6.12%
d. 106%
130. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
a. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate
de cei neorganizati si prost informati
b. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung
c. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate
si informate pe termen scurt
d. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse
,suportate de cei neorganizati si prost informati
131. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:


a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale
venitul castigat
d. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit

perioada nedeterminata este limitata de:
contstanta a garantiilor sale
c. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
134. Banii:
c. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
c. M2 creste dar M1 nu se modifica
d. M1 scade dar M2 nu se modifica
136. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
a. Guvernul
b. Bancile
c. Firmele de brokeraj
d. Banca Nationala a Romaniei
137. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

c. M1 creste
d. Rata dobanzii creste
un computer cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 cresc
b. M1 creste si M2 ramane neschimbat
d. Nici M1, nici M2 nu se modifica
139. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
a. Scaderea preturilor
b. Marirea taxelor
c. Inflatia
d. Micsorarea impozitelor

a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
b. Rata dobanzii scade
c. M1 creste
d. Creste oferta de bani
141. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont
de credit intr-un cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
b. Nici M1, nici M2 nu se modifica
c. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
d. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
142. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite
pentru conturile de economii ale clientilor
b. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
c. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
d. Credite si depozite
1. Dividendul reprezinta:
a) [ ] Un castig variabil garantat de intreprindere
b) [ ] Castigul unei obligatiuni
c) [X] Castigul unei actiuni
d) [ ]Castigul titlurilor de valoare
2. Daca pe fiecare 3 luni ale anului inflatia a fost de 2% atunci rata inflatiei la sfarsitul celor 3
luni a fost:
a) [X]6,12%;
b) [ ]8%;
c) [ ]6%;
d) [ ]2%.
3. Un operator la bursa vinde 100 de actiuni X la 500 lei/ buc si cumpara 200 de actiuni Y la
300 lei/ buc, ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului , cursul
actiunii X este de 400 lei/ buc iar al actiunii Y este 350 lei/ buc.
a) [X]Speculatia cu actiuni X este a la baisse;
b) [X]Rezultatul operatiunii este de 20 000 lei castig;
c) [X]Speculatia cu actiuni Y este a la hausse;
d) [ ]Castigul pe operatiunea cu actiuni Y este de 5000 lei.
4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 4000, respectiv 5000, 6000
si 7000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 600 + 0,8Y, iar
investitia autonoma este I0 = 400, atunci:
a) [ ]In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) [ ]In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) [ ]In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) [ ]In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
5. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoare nominala de 90 lei fiecare.
Cuponul unei obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de
5%, obligatiunile sunt vandute:
a) [X]castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ]cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [X]daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [X]daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:
a) [ ]Pe scaderea cursului acestora;
b) [X]Pe o operatiune de tip a la hausse;
c) [ ]Pe cresterea cursului acestora;
d) [ ]Pe faptul ca va incasa dobanzi.
7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10 000 u.m., are un curs de 100.000 u.m. ce
rate a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) [X]10%;
b) [ ]30%;
c) [ ]20%.
8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:
a) [ ]Teoria ofertei;
b) [ ]Teoria cererii;
c) [ ]Teoria preturilor;
d) [X]Teoria cantitativa a banilor.
9. Obligatiunea este:
a) [ ]Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
1
b) [X]Un titlu de valoare;
c) [ ]Un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ]Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
10. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numerarului de catre populatie (l) = 20%;
coeficientul de rezerva al sistemului bancar (a) = 20%; numarul la polpulatie C = 60.000;
rezervele bancilor reprezinta:
a) [ ]10.000;
b) [ ]40.000;
c) [X]60.000;
d) [ ]30.000.
11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi putem
aminti:
a) [ ]Deflatorul PNB;
b) [ ]Productivitatea muncii;
c) [X]Rata de rentabilitate a investitiei;
d) [X]Perioada de rambursare a investitiei.
12. O economie de troc este aceea in care:
a) [ ]Exista moneda marfa;
b) [X]O marfa se schimba direct pe alta marfa;
c) [X]Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat.
13. Ciclicitatea economica:
a) Este un proces normal, natural;
b) A aparut cu interventia statului in economie;
c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica;
d) Este caracteristica doar economiilor centralizate.
14. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) Emiterea de actiuni;
b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne;
d) Imprumuturile publice externe.
15. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:
a) Piata monetara;
b) Piata primara;
c) Piata secundara;
d) Piata tertiara.
16. Balanta de plati externe reflecta:
a) Soldul tranzactiilor valutare
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital
c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii
d) Ansamblul incasarilor si platilor de tranzactii reale si financiare cu restul lumii
17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o crestere generalizata a preturilor
de:
a) Peste 15% anual;
b) 5-10% anual
c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regasim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung
2
b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt
c) Balanta rezervelor monetare internationale
d) Balanta comerciala.
19. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m., impozitul pe
venit creste si el de la 12.000 de u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) In cote fixe
c) Proportionala
d) In cote procentuale
20. Venitul national disponibil se determina prin:
a) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
b) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii
21. Progresul social exprima:
a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii
d) Ridicarea standardului de viata.
22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 20%
inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%
23. Obligatiunea permite obtinerea:
a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile
d) Unui profit maxim
24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de actiuni, el
mizeaza:
a) Pe cresterea cursului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baissse
25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:
a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei
c) Repartizat mai bine fondul total de munca.
26. Sistemul productiei materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:
a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie
b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata
c) Se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive
27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:
a) Economiile realizate pe unitate de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
3
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii
d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate
28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia :
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman
c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson
d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux
29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este C = 1000 + 0,8Yd,
impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile autonome de 1500 u.m., iar
cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci :
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 n.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru devine 13.000
u.m.
c) La o scadere de 100 u.m. a platilor de transfer venitul national ajunge 11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.
30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:
a) un drept de proprietate;
b) un imprumut;
c) o ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei;
d) dreptul proprietarului de a beneficia de dividende.
31. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 60.000 u.m. are un curs de 300.000 u.m.. Ce
rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%;
b) 30%;
c) 10%.
32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:
a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatiilor dintr-o economie nationala
d) Releva tipurile de agenti economici
33. Coeficientii de comert exterior sunt:
a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
c) Mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic
34. Prin politica de "open market", atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe piata
financiara:
a) reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara;
b) majoreaza cursul acestora;
c) creste cantitatea de moneda de pe piata monetara;
35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal, sunt:
a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea
d) Avantul
36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:
a) O scadere a venitului national
b) O scadere a cererii agregate
4
c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei
37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza unui
cos de consum format din: alimente cu pondere de 30% si o rata de crestere a preturilor
de 5%, bunuri industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de 110% si servicii
cu o rata de crestere de 15%, atunci:
a) rata inflatiei este de 9,75%;
b) indicele preturilor este de 1,0975;
c) rata inflatiei este de 12,5%;
d) indicele preturilor este de 112,5%.
38. Cresterea economica inflationista:
a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice
d) Este un tip de crestere daunator economie pe termen mediu si lung
39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:
a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea “ bunurilor”
publice”
b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor intre firmele
nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive
40. Cresterea economica neinflationista:
a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin
c) Este o crestere economica cu rate pozitive
d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
41. Care din factorii de mai jos genereaza inflatie prin cerere:
a) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
b) Inghetarea salariilor
c) Mobilitatea ridicata a factorilor de productie
d) Tezaurizarea
a) O disfunctie intre marimile economice reale si cele nominale
b) Un dezechilibru microeconomic monetaro- real
c) Un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
d) O disfunctie grava intre marimile economice nominale si cele monetare
43. Stagflatia reprezinta starea economiei caracterizata prin manifestarea concomitenta a
urmoatoarelor fenomene:
a) Scaderea productiei nationale, inflatie galopanta, somaj masiv
b) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
c) Crestere economica, inflatie scazuta, somaj masiv
d) Crestere economica, credit ieftin, somaj ridicat
44. Atunci cand se reduce venitul, consumul, de regula :
a) Creste
b) Se reduce si el, dar intr-o masura mai mare
c) Se reduce si, dar intr-o masura mai mica
d) Se reduce si el, dar in aceeasi masura
5
45. O politica monetara restrictiva:
a) Creste rata dobanzii
b) Determina o expansiune a cererii globale
c) Reduce rata dobanzii
d) Reduce cererea pentru investitii
46. Pe piata primara, titlurile de valoare se vand:
a) in principal prin intermediul bancilor
b) in situatii exceptionale, sub valoarea nominala, in scopul mobilizarii rapide a unor sume
c) la cursul care se formeaza pe piata, in functie de cerea si oferta de titluri
d) de regula, la valoarea nominala
47. O actiune este achizitionata la pretul de 100 u.m si aduce un dividend de 20 u.m. anual
a) daca pretul actiunii creste la 110 u.m. castigul potential este de 30%
b) daca rata dobanzii pe piata monetara este de 15 % plasamentul in acest tip de actiuni
nu este avantajos
c) randamentul actiunii este de 20%
d) daca pretul actiunii creste la 120u .m. castigul potential este de 35%
48. Dintre determinantii consumului putem aminti:
a) Rata dobanzii, venitul, politica economica structurala
b) Venitul, nivelul ratei dobanzii
c) Investitiile, venitul, factorii psihologici, factorii demografici
d) Factorii demografici, venit, eficacitatea marginala a capitalului
49. Stiind ca functia macroeconomica de consum este de C = 0,8Y, investitia autonoma este I0
= 700 si excedentul balantei comerciale este H0 = 500, atunci venitul de echilibru este:
a) 1200
b) 12.000
c) 3.000
d) 6.000
50. Reducerea ratei dobanzii are ca efect:
a) Cresterea cererii de investitii daca eficacitatea marginala a capitalului devine mai mare
decat rata dobanzii de pe piata
b) Diminuarea somajului
c) O crestere a cererii de bunuri si servicii din partea intreprinderilor si populatiei
d) Diminuarea cererii de investitii daca rata sperata a profitului ramane in continuare
inferioara ratei dobanzii de pe piata
51. Multiplicatorul investitiilor:
a) Exprima efectul asupra venitului determinat de o crestere cu o unitate a investitiei
b) Depinde de inclinatia spre economisire
c) Exprima efectul cresterii venitului asupra investitiei
d) Este cu atat mai ridicat cu cat inclinatia marginala spre consum este mai scazuta
52. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 50.000 u.m. la 60.000 u.m., impozitul
creste si el, de la 5000u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) regresiva;
b) in cote fixe;
c) progresiva;
d) nu se poate calcula
53. In principiu, intre cererea de investitii si rata dobanzii exista o relatie negativa in sensul
ca:
a) Diminuarea ratei dobanzii stimuleaza cresterea cheltuielilor pentru consum si investitii
6
b) Agentii economici vor suplimenta cererea de investitii atunci cand rata sperata a
randamentului investitiei este mai mare decat rata dobanzii platita pentru capitalul
imprumutat
c) O diminuare a ratei dobanzii are ca efect cresterea cererii globale a productiei si a
ocuparii
54. Obligatiunile:
a) Au un curs care depinde de evolutia ratei dobanzii
b) Pot fi emise doar de catre firmele organizate sub forma societatilor pe actiuni
c) Garanteaza un venit anual ferm
d) Ofera dreptul de a participa la luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a
Actionarilor
55. Cresterea economica neinflationista desemneaza acea situatie in care:
a) exista crestere economica fara inflatie;
b) nivelul general al preturilor creste intr-o proportie mai mare decat produsul national in
expresie fizica,
c) rata cresterii economice este mai mica decat rata inflatiei;
d) rata inflatiei este mai mica decat rata cresterii economice.
56. Stagflatia este situatia in care:
a) inflatia stagneaza, preturile nu mai cresc;
b) somajul si inflatia stagneaza in conditiile reluarii cresterii economice;
c) exista inflatie si somaj la niveluri ridicate in conditiile unei rate zero a cresterii
economice;
d) pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt eliminate.
57. Slumpflatia desemneaza acea stare a economiei in care:
a) [ ] pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt in scadere;
b) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt in scadere;
c) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt la cote ridicate;
d) [x] pe fondul unei rate negative a cresterii economice exista o inflatie galopanta si un
somaj masiv.
58. In cazul inflatiei prin cerere si oferta preturile vor creste cu atat mai mult cu cat:
a) [ ] curba ofertei globale este mai apropiata de orizontala;
b) [ ] curba cererii globale este mai verticala;
c) [ ] oferta globala este mai elastica;
d) [x] oferta globala este mai inelastica;
e) [ ] panta curbei ofertei globale este mai mare.
59. Inflatia prin costuri:
a) [ ] isi are originile in continutul "legii lui Say";
b) [x] se produce daca remunerarea factorilor de productie creste intr-o cadenta
superioara sporirii productivitatii
lor;
c) [x] se amplifică daca se maresc impozitele indirecte;
d) [ ] conduce la o crestere economica inflationista.
60. Inflatia:
a) [ ] afecteaza in special pe cei cu venituri mari, care cumpara cantittati mai mari de
bunuri si servicii;
b) [x] dezavantajeaza pe creditori;
c) [x] avantajeaza pe debitori;
d) [ ] mareste povara datoriei publice.
7
61. Daca preturile alimentelor, care detin 40% din cheltuielile totale ale menajelor, au crescut
în medie de 1,5 ori, preturile bunurilor industriale, care detin 50% din totalul cheltuielilor
de consum ale menajelor au crescut cu 20%,
iar la alte bunuri si servicii indicele de crestere a preturilor si tarifelor a fost de 140%:
a) [ ] indicele general de crestere a preturilor este de 234%;
b) [x] rata inflatiei este de 34%;
c) [ ] preturile au crescut in medie de 2,34 ori;
d) [x] nivelul general al preturilor si tarifelor a crescut cu 134%.
62. Simplificand lucrurile la maxim posibil, sa presupunem ca produsul intern brut al unei tari
este reprezentat de doua bunuri finale A si B. Intr-o anumita perioada cantitatile produse
din cele doua bunuri au crescut de la 500 la 600 pentru bunul A si de la 1000 la 1400
pentru bunul B, in timp ce preturile s-au majorat, in aceeasi perioada, de la 10 u.m. la 15
u.m. pentru bunul A si de la 40 la 50 pentru bunul B. In aceste conditii:
a) [x] deflatorul PIB este egal cu 1,27;
b) [ ] preturile au crescut in general cu 110%;
c) [ ] indicele general de crestere a preturilor a fost de 210%
d) [x] rata inflatiei a fost egala cu 27%.
63. Atributele esentiale ale impozitelor sunt:
a) [x] obligativitatea;
b) [ ] rambursabilitatea;
c) [ ] solvabilitatea,
d) [x] dreptul de urmarire in caz de neplata.
64. Printre formele de impunere in cote procentuale se regaseste:
a) [ ] impunerea neproportionala;
b) [ ] impunerea in cote fixe;
c) [x] impunerea proportionala,
d) [ ] impunerea degresiva
65. O inflatie a penuriei:
a) [ ] este caracteristica tarilor dezvoltate;
b) [x] este caracteristica tarilor slab dezvoltate;
c) [x] are la origini, indeosebi, cauze monetare;
d) [ ] se explica prin cantitatea prea mica de bani in raport cu o cantitate mare de bunuri si
servicii.
66. Inflatia prin cerere determina:
a) [x] o crestere economica inflationista;
b) [ ] scaderea productiei;
c) [ ] cresterea somajului;
d) [x] scaderea somajului.
67. Spirala inflationista se produce atunci cand:
a) [ ] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia monetara;
b) [ ] inflatia monetara se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere;
c) [x] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere.
68. Actiunile permit obtinerea:
a) [x] unui venit variabil;
b) [ ] unui venit fix;
c) [ ] unei dobanzi ridicate;
d) [ ] unui profit maxim.
8
69. Fiind cunoscute preferinta pentru lichiditate a populatiei (l) = 20%; rata rezervelor
obligatorii (r) = 10%; numerarul la populatie C = 20.000, rezervele bancii reprezintă:
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5.000;
c) [ ] 15.000;
d) [x] 10.000.
rata a dobanzii
corespunde acestei situatii:
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%.
71. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 7%,
inseamna ca rata inflatiei
pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) [x] 22,5%;
b) [ ] 21%;
c) [ ] 23,75%;
d) [ ] 22%.
creste si el, de la 4800
u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [X] regresiva;
b) [ ] in cote fixe;
c) [ ] progresiva;
d) [ ] proportionala
73. Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a) [x] cu venit fix;
b) [ ] cu venit variabil;
c) [x] purtatoare de dobanda;
d) [ ] ce garanteaza un venit ferm
74. In cazul unei operatiuni bursiere "la termen" cumparatorul câstiga atunci când:
a) [x] cursul creste;
b) [ ] cursul scade;
c) [ ] rata dobanzii creste;
d) [ ] profitul creste
75. Inflatia schimba comportamentul individual in actul economisirii prin faptul ca:
a) [ ] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai putin;
b) [x] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai mult;
c) [x] indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare;
d) [ ] indivizii prefera satisfactiile viitoare celor prezente.
76. Cresterea economica inflationista se realizeaza atunci cand:
a) [ ] rata de crestere economica este superioara celei a inflatiei;
b) [ ] se produc concomitent urmatoarele fenomene: inflatie deschisa, somaj si
slumpflatie;
c) [x] rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) [x] sporul de crestere economica se obtine cu pretul unei inflatii considerabile
9
77. In conditiile unei inflatii prin cerere preturile vor creste cu atat mai mult:
a) [ ] cu cat curba cererii este mai inelastica;
b) [ ] cu cat curba cererii este mai elastica;
c) [ ] cu cat curba ofertei este mai elastica
d) [x] cu cat curba ofertei este mai inelastica;
e) [ ] cu cat curba ofertei este mai apropiata de verticala.
78. Rata de presiune fiscala indica:
a) [ ] partea din produsul intern brut care reprezinta un impozit negativ;
b) [x] partea din produsul intern brut prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului;
c) [x] nivelul general al fiscalitatii;
d) [ ] partea din buget prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului.
79. Impunerea proportionala este aceea prin care:
a) [x] rata marginala a impunerii este egala cu rata medie a impunerii;
b) [ ] rata marginala a impunerii este mai mare decat rata medie a impunerii;
c) [ ] rata marginala a impunerii este mai mica decat rata medie a impunerii;
d) [x] marimea impozitului este direct proportionala cu marimea materiei impozabile.
80. Prin promovarea unei politici de "open - market" Banca Centrala:
a) [x] retrage o anumita cantitate de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele
efecte publice sau private;
b) [x] demonetizeaza efectele publice sau private;
c) [x] monetizeaza efectele publice sau private;
d) [ ] sporeste cantitatea de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte
publice sau private.
81. Functia macroeconomica de consum este C = 20.000 + 0,8Yd, cheltuielile guvernamentale
sunt de 10.000, excedentul balantei comerciale este de 2000, impozitele sunt de 20.000,
platile de transfer reprezinta 4000 iar investitia autonoma este de 3000. In aceste conditii:
a) [x] venitul de echilibru este de 111.000;
b) [x] daca platile de transfer cresc cu 40% venitul national de echilibru va fi de 117.400;
c) [ ] daca impozitele cresc cu 20% venitul national de echilibru va fi de 127.400;
82. .O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m., are un curs de 200.000 u.m.. Ce
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%;
creste si el, de la 4800u.m. la 5.500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [x] regresiva;
c) [ ] progresiva;
84. Pe piata capitalului pe termen mijlociu si lung se fac tranzactii cu:
a) [ ] cambii;
b) [x] actiuni;
c) [ ] efecte de comert;
d) [ ] certificate de depozit.
85. Mobilurile care stau la baza cererii de moneda sunt:
a) [x] tranzactiile;
b) [x] speculatia;
10
c) [x] precautia,
d) [ ] investitia pe termen lung.
86. Inflatia prin costuri determina:
a) [ ] cresterea productiei;
b) [ ] cresterea gradului de ocupare;
c) [x] cresterea somajului;
d) [ ] o crestere economica inflationista.
87. Daca in momentul t0 , t1 , t2 , si t3 , venitul national este egal cu 2500, respectiv 3000,
3500, 4000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 0,8Y iar
investitia autonoma I0 = 700, atunci:
a) [ ] in momentul t1 , economia este in stare de contractie;
b) [ ] in momentul t3 , economia este in stare de echilibru;
c) [x] in momentul t3 , economia este in stare de contractie;
d) [x] in momentul t2 , economia este in stare de echilibru.
coeficientul de rezervă al sistemului bancar (a) = 20%; numerarul la populatie C = 30.000;
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5000;
c) [x] 40.000;
d) [ ] 10.000;
89. Valoarea unei obligatiuni depinde de:
a) [ ] rezultatele activitatii emitentului;
b) [x] rata dobanzii;
c) [ ] cuponul obligatiunii;
d) [ ] cererea si oferta pentru titluri de valoare.
90. Puterea de cumparare a banilor:
a) [ ] se afla in relatie direct proportionala cu indicele preturilor;
b) [x] scade in perioade de inflatie;
c) [x] reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara;
d) [x] se afla in relatie invers proportionala cu indicele preturilor.
91. Coeficientul exporturilor se calculeaza:
a) [ ] ca diferenta pozitiva intre volumul exporturilor si cel al importurilor;
b) [ ] ca raport intre exporturi si importuri;
c) [ ] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si venitul national;
d) [x] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si produsul national brut.
92. PNB calculat pe baza preturilor curente are valoarea de 500 milioane u.m.. Acelaşi PNB
calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 400 milioane u.m.. In aceste conditii
rata inflatiei este:
a) [ ] 1,25%;
b) [ ] 125%;
c) [x] 25%;
d) [ ] 80%
93. Daca sporirea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m. a determinat majorarea venitului
national cu 800
u.m., atunci:
a) [x] inclinatia marginala spre consum din economie este de 0,25;
b) [x] inclinatia marginala spre economisire este de 0,75;
11
c) [ ] multiplicatorul platilor de transfer este 3;
d) [ ] multiplicatorul taxelor si impozitelor este - 4.
a) [x] un titlu de valoare;
b) [ ] un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
c) [x] un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ] un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
a) [x] piata primara;
b) [x] piata secundara;
c) [ ] piata tertiara;
d) [ ] piata monetara.
Cuponul unei obligatiuni
este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [ ] castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ] cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [ ] daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [ ] daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
a) [x] emisiunea monetara;
b) [x] imprumuturi publice interne;
c) [x] imprumuturile publice externe;
d) [ ] emiterea de actiuni.
98. La nivelul unei economii nationale se cunosc urmatoarele: functia macroeconomica de
consum este C = 1000 + 0,8Yd,volumul total al impozitelor este de 2000, totalul “platilor de
transfer” este de 1000; investitiile autonome se ridica la 500; cheltuielile guvernamentale
reprezinta 1000. In aceste conditii:
a) Venitul national de echilibru este de 8500 u. m.
b) Cresterea investitiilor cu 1000 va duce la obtinerea unui venit national de echilibru de
13.500;
c) O crestere a cheltuielilor guvernamentale cu 500 va determina scaderea venitului
national de echilibru cu 2500;
d) Venitul national de echilibru este de 12.500 u.m.
99. Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 100 de obligatiuni la
valoarea lor nominala de 10 milioane lei/obligatiune, purtatoare a unui venit fix anual de 1
milion lei fiecare, scadente peste 10 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata
dobanzii la depunere este de 5% cele 100 de obligatiuni sunt vandute, obtinandu-se astfel
un castig total de:
a) 1 mld lei
b) 1,1 mld lei
c) 100 mil lei
100. Combaterea somajului prin inflatie este o masura specifica
a) Clasicismului
b) Keynesismului
c) Politicii ofertei
d) Monetarismului
12
101. Slumpflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata:
a) Prin somaj masiv, scaderea productiei nationale in conditii de stabilitate monetara
b) Prin inflatie galopanta, somaj masiv si scaderea productiei nationale
c) Inflatie ridicata si rate pozitive ale cresterii economice
d) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
e) Inflatie galopanta, scaderea somajului o productie nationala in crestere
102. Bursa de valori desemneaza
a) O plata organizata pentru a mijloci tranzactii cu titluri financiare emise anterior
b) O institutie specifica pietei financiare primare
c) O piata organizata unde se tranzactioneaza valori imobiliare
d) O componenta a pieti financiare secundare
103. Hartiile de valoare pe termen scurt
a) Faciliteaza finantarile, respectiv plasamentele pe perioade mai mici de un an
b) Mijlocesc finantari odierne
c) Constau im bunuri imobile pe termen scurt
d) Asigura plasamente pe perioade ce depasesc un an
104. Obligatiunile cu dobanda variabila:
a) Reprezinta o combinatie intre o obligatiune si o actiune
b) Ofera detinatorului un venit variabil determinat de o dobanda fixa si o marja stabilita
c) Presupune stabilirea in momentul emisiunii a nivelului dobanzii anuale
d) Au o valoare exclusiv determinata de rezultatele activului emitentului
105. In cazul unei operatiuni cu prima simpla “ a la hausse”
a) Vanzatorul isi rezerva dreptul de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in
functie de evolutia cursului
b) Cumparatorul poate alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
situatia existenta la scadenta
c) In cazul in care cursul nu se modifica cumparatorul va inregistra o pierdere egala cu
prima depusa
d) Cumparatorul este avantajat de scaderea cursului
106. Tranzactiile speculative de tip “bear”:
a) Se refera la operatiile speculative” a la hausse”
b) Vanzatorul urmareste sa vanda la cursuri ridicate in speranta reducerii cursului
c) Sunt specifice operatiunilor speculative “ a la baisse”
d) Cumparatorul achizitioneaza titluri la preturi scazute in speranta majorarii cursului
107. Un exces de cerere, respectiv de venituri poate fi considerat inflationist numai
daca:
a) Veniturile factorilor de productie cresc mai repede decat productivitatea lor
b) Se practica o politica de amortismente accelerata
c) Oferta este rigida si aparatul de productie nu raspunde cererii ajustarea ofertei la
cerere se face prin preturi si nu prin cantitati
d) Se inregistreaza finantarea necontrolata, prin deficit bugetar a unor cheltuieli publice
108. In categoria efectelor negative ale inflatiei se pot numara:
a) Stimularea cresterii economice
b) Schimbarea comportamentului individual atat in actul de consum cat si in cel de
economisire
c) Devalorizarea capitalului si degradarea balantei de plati
d) Avantajarea debitorilor si dezavantajarea creditorilor
109. Inflatia monetara poate fi explicata prin:
13
a) Emisiunea excedentara de moneda peste nevoile reale din economie
b) Dezvoltarea exagerata a creditului bancar
c) Excedentul balantei de plati
d) Cresterea preturilor la materiile prime din import
a) Antreneza scaderea productiei si a ocuparii fortei de munca
b) Determina o crestere economica inflationista
c) Se poate manifesta simultan cu inflatie prin cerere antrenand “spirala inflationista”
d) Poate fi explicata prin mecanismul de circuit al producerii bunurilor, prin faptul ca
preturile inputurilor se regasesc in cele ale outputurilor
e) Poate fi cauzata de cresterea impozitelor directe
111. Politicile de lupta impotriva inflatiei prin cerere urmaresc:
a) Cresterea ratei dobanzii si scumpirea creditului
b) Reducerea cheltuielilor publice si a veniturilor din impozite si taxe
c) Restrangerea influentelor monopolurilor asupra preturilor
d) Reducerea costurilor prin gasirea de inlocuitori pentru materiile prime din import.
112. Lichiditatea titlurilor financiare pe termen lung:
a) Este rezultatul incertitudinilor privind anticiparea fluxurilor de venit viitoare
b) Nu depinde de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei capitalului
c) Este mai mica in cazul titlurilor financiare listate la bursa
d) Se refera la posibilitatea vanzarii lor rapide si cu costuri de tranzactionare minime
113. Capacitatea de dominatie a unei economii nationale asupra partenerilor ei externi

depinde de:
a) Potentialul militar
b) Potentialul stiintific si informational
c) Structura care face obiectul specializarii international
d) Potentialul economic
114. Conditia esentiala a unei politici monetare sanatoase o reprezinta:
a) Realizarea unei cresteri economice echilibrate si a unei balante de plati externe
excedentare
b) Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor
c) Asigurarea echilibrului bugetar
d) Asigurarea cresterii sustinute a venitului national
115. La nivelul unei economii nationale, functia macroeconomica de consum este C =
10.000 + , 0,6Yd. Investitia autonoma este I0 = 1000 u.m., cheltuielile guvernamentale sunt
G0 = 3000 u.m, platile de transfer sunt P0 = 2000 u.m. exporturile sunt de 4000 u.m iar
importurile de 3500 u.m. in conditii de echilibru bugetar:
a) Cresterea platilor de transfer cu 1000 duce la scaderea venitului national de echilibru
cu 1500 u.m.
b) Venitul national de echilibru este de 31.750u.m.
c) Cresterea impozitelor cu 5000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 7500
um
116. Impozitele directe:
a) Vizeaza cheltuirea venitului
b) Se mai numesc si taxe de consum
14
c) Imbraca forma impozitelor pe venit
d) In tara noastra se prezinta ca impozite pe profit si pe salarii
117. Economia se afla intr-o stare de subocupare a factorilor de productie daca:
a) Venitul national de ocupare deplina este mai mic decat venitul national de echilibru
b) Venitul national de echilibru este mai mic decat venitul national de ocupare deplina
c) Venitul national de echilibru este egal cu venitul national de ocupare deplina
d) Venitul national potential este superior venitului national de echilibru
118. Marcati care din afirmatiile de mai jos cu privire la deosebirile dintre crestere si
dezvoltare economica sunt adevarate:
a) Cresterea economica are o sfera de cuprindere mai mare decat dezvoltarea economica
b) In timp ce cresterea economica vizeaza latura cantitativa a activitatii economice,
dezvoltarea reflecta si schimbarile calitative din economie
c) Dezvoltarea economica are o sfera de cuprindere mai mare reflectand si schimbarile
din economie
119. O balanta de plati activa:
a) Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile internationale
b) Este un indiciu sigur ca exporturile au fost mai mari decat importurile
c) Permite exportul de capital
d) Perturba relatiile internationale
120. Doi operatori la bursa incheie un contract la termen de vanzare-cumparare pentru
100 actiuni la un curs de 20.000 lei/activitate. La scadenta cursul este de 18.000 lei. Cine
castiga?
a) Cumparatorul castiga 200.000 lei
b) Vanzatorul castiga 200.000lei
c) Vanzatorul pierde 200.000 lei
d) Nimeni nu castiga
121. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 10% si
coeficientul rezervelor obligatorii a = 25% si numerarul la populatie C = 100.000, atunci
rezervele lichide ale bancilor R sunt:
a) 50.000
b) 500.000
c) 25.000
d) 250.000
122. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 35.000 mil la 40.000 mil u.m. iar
impozitul creste de la 2000 mil la 3000 mil avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) Regresiva
c) Proportionala
d) In cote fixe
123. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul
public este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de
echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
124. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 10%
, atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
15
a) 22,5%
b) 33,1%
c) 333,1%
d) 70,15%
125. Cuponul unei obligatiuni este de 30.000 iar rata dobanzii de 10%. In conditiile
cresterii ratei dobanzii cu 50% cursul obligatiunii:
a) Creste cu 1000.000 u.m.
b) Scade cu 33%
c) Creste cu 33,3%
d) Scade cu 1000
126. Un agent de bursa, anticipand o evolutie favorabila a cursului actiunilor, vinde la
termen 3000 actiuni la cursul de 15.100 u.m. din care 100 u.m. reprezinta prima
a) Este o operatiune cu prima compusa “ a la baisse” corect
127. Diferenta dintre valoarea prezenta medie a fluxurilor de venituri si pretul
financiar este considerata valoarea absoluta a :
a) Dividendului
b) Dobanzii
c) Premiului pentru risc
d) Cuponului
128. Partea din depozite pe care bancile trebuie sa le pastreze sub forma de active
lichide poarta denumirea de:
a) Rata rezervelor obligatorii
b) Grad de solvabilitate
c) Coeficientul de casa
d) Disponibilitati semimonetare
129. Dupa opinia lui Milton Friedman:
a) Pentru a frana inflatia statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara mai rapida
decat cresterea PIB
b) Pentru a frana inflatia, statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara moderata in
aceeasi caenta cu ritmul cresterii PIB
c) Inflatia nu are intotdeauna cauze monetare
d) Nu intotdeauna inflatia este un fenomen de care raspunde politica statului
130. Economiile unei familii sunt de 50 mil lei. Pentru urmatorii 3 ani rata medie estimata
a inflatiei este de 7% iar rata medie a dobanzii bancare este de 9%:
a) Suma depusa intr-un depozit la banca va fi in termeni reali de 53,06 mil lei
b) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca deoarece valoarea actualizata
a venitului viitor este de mai mare cu 4 miliane decat valoarea prezenta a economiilor
familiei
c) Rata reala a dobanzii este de 16 %
d) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca la banca deoarece rata reala a
dobanzii este negativa
131. O politica monetara espansionista:
a) Determina o deplasare a intregii curbe LM spre dreapta
b) Determina reducerea ratei dobanzii
c) Determina o deplasare a intregii curbe IS spre stanga
d) Determina descurajarea investitiilor
16
132. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 5% ,
atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 70,15%
b) 33,1%
c) 21%
d) 15,76%
133. Economia se afla intr- o supraocupare a factorilor de productie atunci cand:
a) Venitul national potential este inferior venitului national de echilibru
b) Venitul national de ocupare deplina este mai mare decat venitul national
c) Produsul national potential este superior venitului national de echilibru
d) Venitul national de echilibru este mai mare decat venitul national de ocupare deplina
134. Impozitul pe profit este:
a) Venit fiscal al statului
b) Impozit indirect
c) Venit nefiscal al statului
d) Impozit direct
135. In cazul inflatiei prin costuri, a se evita cresterea somajului se apeleaza la:
a) O politica de crestere a cererii globale care, corelata cu scaderea ofertei va declansa
fenomenul denumit spirala inflationista
b) O politica fiscala de crestere a impozitelor directe
c) O politica guvernamentala de crestere cererii globale ca rezultat in deplasarea cererii
globale spre dreapta si a ofertei globale spre stanga
d) O politica guvernamentala de crestere a masei monetare in circulatie
136. Speculantii “bull”
a) Cumpara titluri financiare la preturi scazute in speranta ca le vor vinde la preturi mai
mari peste un anumit timp
b) Vand la preturi ridicate in speranta co vor cumpara la preturi scazute peste un anumit
timp
c) Vand la preturi scazute in speranta ca vor cumpara la preturi ridicate peste un anumit
timp
d) Cumpara la preturi ridicate in speranta ca vor vinde la preturi scazute peste un anumit
timp
137. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 5% coeficientul
rezervelor obligatorii a = 10% si numerarul la populatie C = 10.000u.m. atunci rezervele
bancilor R sunt:
a) 2.000
b) 200.000
c) 20.000
d) 40.000
138. Un individ achizitioneaza 20 de obligatiuni la valoarea nominala de 1.000.000
lei/obligatiune. Cuponul aferent obligatiunii este de 200.000 lei/an iar termenul de
scadenta este de 3 ani. Dupa 2 ani individul vinde obligatiunile la un curs de 2.000.000
lei/obligatiune.
a) Rata dobanzii bancare la momentul vanzarii este de 10%
b) Castigul total obtinut de individ este de 20.000.000lei
c) Rata dobanzii bancare in momentul vanzarii este de 20%
d) Castigul operatiunii este de 28.000.000 lei
139. Curba Philips exprima relatia dintre:
17
a) Somaj si cerere efectiva
b) Inflatie si crestere economica
c) Inflatie si somaj
d) Somaj si crestere economica
140. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 0,6Y investitia autonoma
este I0 = 400, consumul guvernamental este G0 = 800 atunci venitul de echilibru este:
a) 3000
b) 3300
c) 30.000
d) 1200
141. Produsul national brut este:
a) Uneori mai mic decat produsul intern brut
b) Intotdeauna mai mic decat produsul intern brut
c) Intotdeauna mai mare decat produsul intern brut
d) Niciodata egal cu produsul intern net
e) Uneori mai mare decat produsul intern brut.
142. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public
este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru
este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
143. Notiunea de brut atribuita unui indicator sintetic are in vedere:
a) Consumul intermediar plus consumul final
b) Eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
c) Includerea consumului final in calculul productiei
d) Consumul personal de bunuri si servicii
e) Valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale
144. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 5000, respectiv 6000,
7000 si 8000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
145. Se dau urmatoarele informatii: functia macroeconomica de consum este de C = 300
+ 0,8Yd, investitia autonoma I0 = 200 cheltuielile guvernamentale autonome G0 = 100. In
aceste conditii , reducerea cu 50% a investitiei va fi compensata pentru mentinerea
venitului national la valoarea initiala, prin;
a) Cresterea cu 100 u.m. a cheltuielilor guvernamentale
b) Diminuarea cu 125 u.m a taxelor si impozitelor
c) Diminuarea cu 125 u.m. a platilor de transfer
d) Cresterea cu 100 u.m. a taxelor si impozitelor
146. Prima abordare macroeconomica de referinta o intalnim la:
a) David Ricardo
b) Karl marx
c) Francois Quesnay
18
d) Adam Smith
147. Produsul intern brut se calculeaza:
a) Ca suma intre produsul intern net si consumul final
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consuumul intermediar
c) Ca suma intre produsul intern net si amortizare
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final
148. Inclinatia marginala spre consum evidentiaza:
a) Cu cat creste consumul la o sporire cu o unitate a consumului
b) Cu cat creste venitul la o sporire cu o unitate a consumului
c) Cu cat se reduce venitul la reducerea consumului
d) Cu cat creste consumul la sporirea cu o unitate a venitului
149. Calcularea indicatorilor macroeconomici prin metoda valorii adaugate presupune:
a) Insumarea numai a elementelor ce reflecta compensarea factorilor de productie
b) Insumarea cheltuielilor totale ale agentilor economici cu bunuri economice
c) Agregarea bunurilor economice obtinute de agenti economici in perioade de calcul
150. Pentru a reduce ritmul de crestere a nivelului preturilor statul poate utiliza
urmatoarele masuri:
a) Sporeste cheltuielile publice
b) Reduce deficitul bugetar
c) Scade impozitele directe
d) Reduce rata dobanzii
a) De a obtine dividend
b) De a obtine un venit anual ferm
c) De a obtine o dobanda anuala
d) De a obtine un venit sigur
152. Sistemul conturilor nationale:
a) Este folosit in tarile cu economie de piata
b) Este folosit in tarile cu economie centralizata
c) Se bazeaza pe teoria muncii productive
d) Se bazeaza pe teoria obiectiva a valorii
153. Acoperirea deficitului bugetar prin imprumuturi publice produce urmatoarele
efecte:
a) Stimuleaza investitiile din sectorul privat prin diminuarea ratei dobanzii
b) Determina cresterea ratei inflatiei
c) Provoaca ridicarea ratei dobanzii si scaderea investitiilor private
d) Afecteaze echilibrul macroeconomic dintre cantitatea de bani in circulatie si volumul
productiei.
154. Se presupune ca PIB in anul t1 este constituit din 3 categorii de bunuri ale caror
preturi au evoluat astfel: pentru bunul A, cu un consum de 16.000 de unitati, preturile au
crescut de la 50 la 70 u.m; pentru bunul B, cu un consum de 6000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 30 u.m.; pentru bunul C, cu un consum de 4000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 40 u.m. In aceste conditii rata inflatiei este:
a) [ ] 146%;
b) [x] 46%;
c) [ ] 48,15%
d) [ ] 64%;
19
155. Functia de consum a unei economii aflata in echilibru bugetar este C = 3000 + 0,6(Y
- To); stiind ca investitia autonoma Io = 1500, cheltuielile guvernamentale sunt Go = 2000,
si exportul net este Ho = 300, atunci:
a) [x] venitul de echilibru este 14.000;
b) [ ] cheltuielile publice ar trebui sa creasca cu 1000 pentru a aduce venitul de echilibru
la 20.000;
c) [x] cheltuielile publice sau investitiile ar trebui sa creasca cu 2400 pentru a aduce
venitul de echilibru la 20.000;
d) [x] impozitele ar trebui sa scada cu 4.000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000.
156. Functia macroeconomica de consum este C = 2 000 + 0,8Yd, volumul impozitelor
este To = 3 000, platile de transfer sunt Po = 500, investitiile autonome Io = 1 000,
cheltuielile publice sunt 2 500, iar exportul net este
157. Ho = 500. Atunci.
a) [ ] venitul de echilibru este 22.000;
b) [x] daca investitiile ar scadea cu 500, platile de transfer ar trebui sa creasca cu 625
pentru a mentine cererea globala la acelasi nivel;
c) [x] daca cheltuielile publice ar scadea cu 500, impozitele ar trebui sa scada cu 625
158. Pentru calculul indicatorilor macroeconomici se poate folosi metoda:
a) de producţie;
b) sintetică;
c) repartiţiei;
d) utilizării producţiei finale;
159. Bunurile şi serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi
destinate
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formării brute a capitalului;
d) numai consumului public
160. Consumul privat de bunuri si servicii finale este egal cu 8000 unitati monetare
(u.m.),consumul public este egal cu 1000, formarea bruta a capitalului este de 2000,
exportul este egal cu 3000, produsul global brut este de 30000, consumul intermediar
reprezintă 60 % din PGB, veniturile varsate restului lumii sunt în suma de 7000,iar cele
primite din restul lumii sunt egale cu 5000. In aceste conditii:
a) importul este egal cu 2000
b) produsul national brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul national brut este egal cu 10000.
161. Cresterea economica inflationista semnifica:
a) o stare negativa a economiei caracterizată prin scaderea productiei nationale;
b) un spor de crestere economica obtinut cu pretul unei inflatii considerabile
c) faptul ca rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) faptul ca rata cresterii economice devanseaza pe cea a inflatiei
162. Stagflatia este acea stare a economiei caracterizata prin existenta concomitenta a
urmatoarelor fenomene:
a) Inflatie ridicata si crestere economica;
b) inflatie galopanta, somaj masiv si o productie nationala in scadere;
c) somaj, inflatie deschisa si crestere economica zero
d) inflatie deschisa, somaj scazut si crestere economica.
20
163. Printre cauzele inflatiei prin cerere putem include:
a) o crestere demografica sustinuta;
b) posibilitatea de a trai din dezeconomii
c) dezvoltarea excesiva a creditului de consum;
d) nerespectarea termenilor de punere în functiune a investitiilor.
a) Cresterea productiei;
b) cresterea gradului de ocupare
c) cresterea somajului
d) o crestere economica inflationista
165. Intr-o anumită perioadă de timp, la alimente , care deţin 40% din totalul cheltuielilor
de consum ale populaţiei, indicele de creştere a preţurilor a fost de 160 %, la bunuri
industriale, care deţin 35 % din totalul cheltuielilor de consum, indicele de creştere a
preţurilor a fost de 150 %, iar la alte bunuri şi servicii preţurile si tarifele au crescut în
medie cu 40 %. Rata inflaţiei a fost :
a) 151.5% ;
b) 51,5% ;
c) 27.5% ;
d) 89.5%
166. Dacă preţurile au crescut în luna ianuarie cu 6%, în februarie cu 5%, iar în martie cu
10%, la sfârşitul primului trimestru erau mai mari, faţă de începutul anului,cu :
a) 21% ;
b) 2,43% ;
c) 121% ;
d) 122,43%
167. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000
acţiuni Y la 400 lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În
momentul executării contractului, cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al
acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) câştigă 10000 lei
b) înregistrează o pierdere de 150000 lei;
c) înregistrează o pierdere de 50.000 lei;
d) câştigă 50.000 lei;
168. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la
pretul de 50 lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
contract, jucatorul castiga 10 000 lei;
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
contract, jucatorul pierde 4 000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
169. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie
este de 540 miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde
21
u.m., conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului
este de:
a) 8,55%;
b) 7,05%;
c) 6,55%;
d) 9,80 %.
170. . În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR,
în timp ce valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială
prezintă o rată de acoperire de:
a) 80%
b) 128,57%
c) 90%
d) 72%
171. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar
importurile ei se ridica la 72 miliarde $,
a) exporturile sunt de 80 miliarde $;
b) inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
c) inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
d) exporturile sunt de 66 miliarde $
172. Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale
(cu o pondere de 40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare
a fost de 5%, indicele de creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și
rata de creștere a tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculați rata inflației.
a) 6%;
b) 5%;
c) 15%;
d) 105%
173. . În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste
condiții, rata inflației pe cele trei luni a fost de:
a) 6%
b) 6.1%
c) 8%
d) 106%
Raspuns corect: b)
174. Un client vinde 1000 acţiuni la preţul de 200 lei/acţiune cu scadenţa peste o lunå,
platind totodatå o primå de 10 lei/acţiune.
22
a) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei executarea contractului nu este profitabilă
b) [ ] dacă cursul actiunilor creşte la 2200 lei, executarea contractului este mai
avantajoasă
c) [X ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei, câştigă 20.000 lei
d) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei pierde 10.000 lei
175. . Balanța de plăți a Poloniei evidențiază , în 2015, încasări de 90 000 mld. EUR și
plăți de 94 900 mld. EUR (date ipotetice). În aceste condiții, balanța de plăți a Poloniei
prezintă, pentru anul 2015:
a) [X ] un deficit de 4 900 mld. EUR
b) [ ] un excedent de 4 900 mld. EUR
c) [ ] un deficit de 4 100 mld. EUR
176. Deficitul balanței de plăți a unei țări este de 12 miliarde unități monetare (u.m.). Din
balanța comercială rezulță că importurile sunt mai mari decât exporturile cu 5,6 mild
u.m. Dacă totalul plăților din balanța de plăți este de 200 mild. u.m., iar încasările totale
din exporturi reprezintă 80% din totalul încasărilor din balanța de plăți, rata de
acoperire a importurilor de către exporturi este:
a) 97,2%;
b) 96,41%;
c) 102,8%;
d) 103,59%
Raspuns corect: b
177. Un operator de burså cumpårå 1000 de acţiuni X la 400 lei/bucatå şi vinde 2200
acţiuni Y la 500 lei/bucatå, ambele pe bazå de contracte cu scadenţå la 6 luni. În
momentul executårii contractului, cursul actiunilor X este de 450 lei/bucatå, iar al
acţiunilor Y este 550 lei/bucatå. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) [ ] câştigă 6.000 lei
b) [ ] înregistrează o pierdere de 110.000 lei
c) [X] înregistrează o pierdere de 60.000 lei
d) [ ] câştigă 50.000 lei
178. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 100 de obligațiuni
la valoarea lor nominală de 10 mii lei, purtătoare ale unui venit fix anual (cupon)
corespunzător unei rate a dobânzii la depozite de 4%, scadente peste 5 ani. După un an
de zile, când pe piața monetară rata dobânzii la depuneri este de 2,5 %, cele 100 de
obligațiuni sunt vândute, obținându-se
a) [ ] un câștig total de 1 640 000 lei
b) [ ] o pierdere totală de 72 000 lei
23
c) [ ] un curs de vânzare de 14 000lei
d) [X] un câștig total de 640 000 lei
179. Un investitor pe bursa de valori achiziționează un pachet de 2 000 de acțiuni ale

emitentului Hidroelectrica SA, la prețul de 54 lei/acțiune. După ce încasează un
dividend de 4,5 lei/acțiune, investitorul vinde pachetul, profitând de un curs avantajos,
de 60 lei/acțiune. În aceste condiții,
a) [ ] randamentul acțiunii a fost de 10%
b) [ ] Numărul ani dividend (Nad) a fost de 10 ani
c) [X] câștigul potențial al acestui titlu de valoare a fost de 19,44%
d) [ ] câștigul total obținut de investitor a fost de 12 000 lei
180. Economiile brute reprezinta:
a. Economiile nete plus consumul final
b. Economiile nete plus consumul intermediar
c. Economiile nete plus consumul de capital fix
d. Economiile nete plus amortizarea
181. Cu o investitie de 20 miliarde de u.m. se realizeaza o intreprindere care obtine o
cifra anuala de afaceri de 8 miliarde u.m. si o rata a profitului, calculata pe baza cifrei
de afaceri, de 20%. Perioada de rambursare a investitiei este egala cu:
a. 10 ani
b. 12,5 ani
c. 4 ani
d. 2,5 ani
182. Cand venitul creste, economiile cresc:
a) Proportional cu consumul
b) Proportional cu venitul
c) Mai putin decat creste venitul
d) In masura mai mare decat creste venitul
183. “ Pragul de ruptura” reprezinta
a. Punctul de la care economisirea devine pozitiva
b. Nivelul la care venitul este egal cu consumul
c. Pragul de la care inceteaza economisirea
d. Un nivel la care venitul este egal cu zero
184. Modalitatile de a masura nivelul activitatii economice dintr-o economie sunt:
a. Determinarea nivelului cheltuielilor consacrate cumpararii de bunuri si servicii
b. Determinarea nivelului veniturilor factorilor de productie
24
c. Determinarea costurilor factorilor de productie utilizati
d. Determinarea volumului bunurilor si serviciilor produse
185. Perioada de rambursare a investitiei se determina raportand
a) Volumul profitului la nivelul investitiilor
b) Volumul investitiilor la profit
c) Volumul investitiilor la veniturile incasate
d) Volumul investitiilor la profitul anual
186. Investitia se afla
a) In raport direct proportional cu rata dobanzii
b) In raport invers proportional cu eficienta marginala a capitalului
c) In raport invers proportional cu rata dobanzii
d) In raport direct proportional cu eficienta marginala a capitalului
187. Oferta deficitara poate fi explicata prin:
a) Nerespectarea termenelor de punere in functiune a investitiilor
b) Slaba mobilitate a factorilor de productie
c) Deficiente organizatorice
d) Subocuparea fortei de munca
188. Inflatia monetara poate fi determinata de:
a) Scaderea vitezei de rotatie a banilor
b) Iesirea masiva de devize
c) O politica salariala nefondata pe criterii economice
d) Practicare de excedente bugetare
189. Operatiunile la termen
a) Au o pondere redusa in totalul operatiunilor de pe piata financiara
b) Presupun ca momentul incheierii tranzactiei coincide cu cel al formarii cursului de
executie
c) Au caracter speculativ
190. Principalele componente ale politicii economice sunt:
a) Statul
b) Instrumentele
c) Obiectivele
d) Firmele
191. Cresterea economica neinflationista semnifica:
a) O stare pozitiva a economiei caracterizata prin cresterea productiei nationale
b) O devansare a ratei de crestere economica de catre rata inflatiei
c) O devansare a ratei inflatiei de catre rata cresterii economice
192. Printre cauzele care pot conduce la un exces de cerere putem aminti:
25
a) Cresterea inclinatiei spre economisire
b) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
c) Tezaurizarea
d) Sporirea cheltuielilor neproductive
193. Veniturile nefiscale ale bugetului de stat:
a) Cuprind si dividende obtinute ca urmare a participarii statului la constituirea
capitalului social al societatilor comerciale
b) Cuprind impozitele directe si indirecte
c) Au ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor
d) Cuprind prelevarile din produsul intern brut la dispozitia statului
194. Cand venitul scade, economiile scad:
a) Mai putin decat scade venitul
c) Dar in masura mai mare decat scade venitul
195. Balanta comerciala
a) Include balanta serviciilor
b) Este o componenta a balantei contului de capital
c) Include balanta transferurilor unilaterale
d) Este o componenta a balantei contului curent
196. Detinatorul unei obligatiuni:
a) Primeste un venit anual fix
b) Primeste un venit anual variabil
c) Participa la adoptarea deciziilor in institutia unilaterala a obligatiunii
d) Are drept de dividende
197. Cum evolueaza, de regula, economiile, atunci cand se inregistreaza o scadere a
venitului:
a) Nu se modifica
b) Se reduc, dar intr-o proportie mai mica
c) Se reduc, dar intr-o proportie mai mare
d) Se reduc in aceeasi proportie.
198. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 20.000 u.m. are un curs de 100.000
u.m.. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%
b) 25%
c) 10%
199. Somajul structural apare atunci cand:
a) Posesorii fortei de munca isi schimba des locul de munca
26
b) Unei cereri suple ii corespunde o oferta rigida pe structura
c) Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice si economice
d) Sistemul de pregatire a fortei de munca nu corespunde noilor cerinte ale economiei
200. In cadrul operatiunilor cu prima dubla:
a) Comerciantul executa sau reziliaza contractul in functie de evolutia cursului
b) Comerciantul pierde, oricum, valoarea primei
c) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor a scazut
d) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor de valoare
a crescut.
201. Institutiile fundamentale ale pietei capitalului sunt:
a) Bursele de valori
b) Casele de brokeraj
c) Bancile comerciale
d) Piata extrabursiera
202. Politica monetara espansionista analizata prin intermediul modelului IS – LM
a) Conduce la sporirea ratei dobanzii
b) Implica scaderea ratei dobanzii
c) Determina scaderea venitului national
d) Este cu atat mai eficace cu cat panta curbei LM este mai accentuata
203. Pentru promovarea echitatii repartitiei veniturilor statul foloseste:
a) Sistemul progresiv de impozitare
b) “impozitul negativ”
c) stabilirea preturilor produselor pe cale administrativa
d) Sistemul proportional de impozite
204. Actiunile la purtator:
a) au inscris pe ele numele posesorului
b) nu au inscrise numele detinatorului
c) ofera detinatorului un venit anual cert
d) confera detinatorului un drept de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei
emitente
205. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:
a) Determinarea principalelor agregate economice
b) Studierea relatiilor dintre principalele agregate economice
c) Studiul sistemelor de piete
d) Formarea preturilor pe sisteme de piete
e) Analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice
206. Un agregat economic reprezinta:
27
a) O abstractizare care este folosita pentru descrierea unor aspecte concrete ale
vietii economice
b) Un indicator macroeconomic cum ar fi productia si venitul national, consumul,
economiile, nivelul general al preturilor etc.
c) O variabila economica
d) Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate
207. Produsul global brut exprima:
a) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale
b) Valoarea adaugata bruta a bunurilor economice create de agentii economici
nationali
c) Valoarea totala a bunurilor economice obtinute intr-o anumita perioada
d) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale obtinute de agentii economici
in interiorul unei tari
208. Produsul national brut se calculeaza:
a) Ca diferenta intre produsul global brut si amortizare
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul intermediar
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final.
209. Produsul national net se calculeaza:
a) Ca suma dintre produsul national brut si amortizare
b) Ca suma dintre produsul national brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta dintre produsul intern brut si amortizare
d) Ca diiferenta dintre produsul national brut si consumul de capital fix.
210. Venitul national reprezinta:
a) Marimea agregata atat a veniturilor de munca cat si a celor din proprietate
b) Marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie
c) Marimea agregata a bunurilor economice produse de agentii nationali intr-un an
d) Bunurile si serviciile destinate consumului intr-o tara
a) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
b) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
c) Adaugarea la venitul national a amortizarii
d) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
212. Venitul personal se determina pornind de la venitul national:
a) La care se adauga veniturile ce nu revin menajelor si se scad transferurile statului
spre menaje
b) Din care se scad transferurile statului spre menaje
28
c) Din care se scad veniturile ce nu revin menajelor si se adauga transferurilor statului
spre menaje
d) Din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.
213. Diferenta intre venitul national in preturile pietei si venitul national in preturile
factorilor reprezinta:
a) impozitele indirecte
b) Impozitele indirecte nete
c) Subventiile de exploatare
d) Consumul capitalului fix
214. Consumul final anual privat de bunuri si servicii reprezinta 2000 u.m., formarea
bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m. variatia stocurilor este de 300 u.m.,
balanta comerciala inregistreaza un excedent de 200u.m., consumul de capital fix
reprezinta 400 u.m., produsul global brut este egal cu 9000 u.m., din care consumul
intermediar reprezinta 60%. In aceste conditii:
a) Consumul final guvernamental este egal cu 500 u.m.
b) Produsul intern net este egal cu 3000 u.m.
c) Investitia neta este egala cu 200 u.m.
d) Consumul total final de bunuri si servicii este egal cu 2800 u.m.
215. Produsul global brut este egal cu 1200 u.m. Consumul de capital fix este egal cu
180 u.m. Consumul intermediar ereprezinta 60% din produsul intern brut. Formarea
bruta a capitalului este egala cu 200 u.m. Consumul personal privat este de doua ori
mai mare decat consumul public, iar deficitul balantei comerciale este egal cu 50 u.m.
In aceste conditii:
a) Produsul intern brut este egal cu 480 u.m.
b) Produsul intern brut este egal cu 750 u.m.
c) Consumul personal privat este egal cu 400 u.m.
d) Investitia neta este egala cu 220 u.m.
216. PNB calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 200 milioane u.m. Acelasi
PNB calculat pe baza preturilor curente este egal cu 3000 milioane u.m. de aici rezulta
ca:
a) Deflatorul PNB este 1,5
b) Deflatorul PNB este 0,66
c) Puterea de cumparare a banilor s-a modificat in sensul cresterii ei
d) Nivelul general al preturilor a crescut cu 50%.
217. Inclinatia marginala spre consum este:
a) Marime pozitiva si supraunitara
b) Raportul procentual dintre variatia consumului si variatia venitului
29
c) O marime pozitiva si subunitara
d) Un numar negativ si subunitar
218. Inclinatia medie catre consum exprima:
a) Ponderea consumului in economii
b) Raportul dintre consumul total si venit
c) Raportul dintre venit si consumul total
d) Raportul procentual dintre consumul total si venit.
a) Economiile nete plus consumul intermediar
b) Economiile nete plus amortizarea
c) Economiile nete plus consumul de capital fix
d) Economiile nete plus consumul final
220. “Pragul economiei” reprezinta:
a) Acel nivel al venitului Y pentru care Y = C + S
b) Acel nivel al venitului pentru care Y = S
c) Acel nivel al venitului pentru care Y = C
d) Acel nivel al venitului la care nu se economiseste.
221. Intr-o economie moderna statul indeplineste urmatoarele functii esentiale:
a) Alocarea resurselor
b) Ameliorarea repartitiei veniturilor
c) Stabilizarea economiei
d) Controlul preturilor
222. Statul este o prezenta incontestabila in economiile moderne contemporane prin:
a) Ansamblul actiunilor guvernului ca producator, regulator si sustinator al sectorului
privat
b) Functiile sale de redistribuire a bogatiei
c) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
d) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale
preţurilor.
223. Reducerea inegalităţilor existente în distribuirea veniturilor într-o societate
democratică se poate realiza prin:
a) folosirea instrumentului numit şi "impozit negativ";
b) sistemul de impozite proporţionale asupra veniturilor;
c) sistemul de plăţi de transfer;
d) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.
224. Plăţile de transfer reprezintă:
a) un impozit negativ;
30
b) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
c) un instrument al redistribuirii veniturilor;
d) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.
225. Pentru promovarea echităţii repartiţiei veniturilor statul foloseşte:
a) sistemul proporţional de impozite;
b) "impozitul negativ";
c) sistemul progresiv de impozitare;
d) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.
226. Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:
a) măreşte nivelul ratei de rescont;
b) scumpeşte creditul;
c) relaxează creditul;
d) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le
imprime pieţei monetare.
227. Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul IS-
LM vom avea:
a) o deplasare în sus pe curba IS;
b) o deplasare în jos pe curba IS;
c) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
d) o deplasare spre stânga a curbei IS.
228. În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:
a) o deplasare spre dreapta a curbei LM;
b) o deplasare spre stânga a curbei LM;
c) o deplasare în sus pe curba IS;
d) o scădere a venitului naţional.
229. Marcaţi care din afirmaţiile următoare cu privire la creşterea economică le
consideraţi corecte?
a) creşterea economică semnifică o tendinţă fermă şi de lungă durată de sporire a
venitului naţional pe total sau pe locuitor;
b) creşterea economică este definită ca ansamblul schimbărilor în structurile sociale şi
mentale, ce generează o relaţie de antrenare în economie;
c) creşterea economică reprezintă mărirea durabilă a dimensiunii unei unităţi simple
sau complexe realizată prin schimbări de structură şi eventual de sisteme.
230. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la dezvoltarea economică le consideraţi
corecte:
31
a) dezvoltarea economică evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi
calitative ce survin în structurile economico-sociale precum şi în modul de gândire
şi în comportamentul economic al oamenilor;
b) dezvoltarea economică semnifică o sporire a producţiei totale de bunuri şi servicii
într-o societate la un moment dat;
c) dezvoltarea economică reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii
naţionale de la inferior la superior.
231. Progresul economic reprezintă:
a) evoluţia pozitivă a societăţii şi îmbunătăţirea condiţiei umane;
b) procesul istoric de trecere de la inferior la superior al economiei naţionale;
c) un proces ce se manifestă prin creşterea productivităţii muncii, a produsului
naţional pe locuitor, în contextul modernizării întregii economii naţionale;
d) baza progresului social ce are drept finalitate, cum spune Fr. Perroux, "înflorirea
fiinţei umane".
232. Dintre factorii cu acţiune mediată asupra creşterii economice putem distinge:
a) resursele naturale;
b) echipamentele de producţie;
c) munca;
d) politica economică;
e) schimburile internaţionale.
233. Tipul extensiv al creşterii economice:
a) este specific economiilor în curs de dezvoltare;
b) este specific economiilor avansate;
c) se realizează atunci când sporirea venitului naţional presupune creşterea eficienţei
utilizării factorilor de producţie;
d) are loc când mărirea venitului naţional se realizează preponderent prin sporirea
cantităţii factorilor de producţie.
234. Ciclurile economice decenale au fost analizate de:
a) N.D. Kondratieff;
b) Kitchin;
c) Juglar;
d) R. Solow.
235. Dacă Produsul National Brut este mai mare decât cheltuielile interne (Y> C + I):
a) există o balanţă comercială excedentară;
b) există o balanţă comercială deficitară;
c) există surse suplimentare aduse pentru a asigura consumul intern şi investiţiile;
32
d) ţara respectivă investeşte mai mult decât economiile interne.
236. Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflaţia, întrucât:
a) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
b) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor;
c) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor;
d) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate
bunurile şi serviciile;
e) este un fenomen cumulativ.
237. Inflaţia abundenţei:
a) este caracteristică ţărilor slab dezvoltate;
b) are la origini îndeosebi cauze monetare;
c) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de
bunuri şi servicii;
d) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de
bunuri şi servicii.
238. Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
a) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
b) un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile;
c) faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
d) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei.
239. Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem reţine:
a) o creştere demografică susţinută;
b) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
c) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
d) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
e) nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor.
240. În condiţiile inflaţiei prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba ofertei este mai elastică;
b) cu cât producţia este mai elastică;
c) cu cât producţia este mai rigidă;
d) cu cât curba ofertei este mai inelastică.
241. În condiţiile inflaţiei prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
b) cu cât producţia se va reduce mai mult;
c) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
33
d) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.
242. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
a) titluri mobiliare;
b) acţiuni şi obligaţiuni;
c) titluri imobiliare;
d) factori de producţie.
243. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
a) relaţiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
b) operaţiuni cu titluri de credit;
c) operaţiuni cu acțiuni şi obligaţiuni;
d) operaţiunile de scontare şi rescontare a titlului de credit.
244. Deţinătorul de acţiuni are dreptul:
a) de a obţine un venit anual ferm;
b) de a obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) de a obţine o dobândă anuală;
d) de a obţine dividend;
e) de a obţine un venit sigur.
245. Dividendul reprezintă:
a) un venit anual ferm;
b) o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
d) un venit variabil;
e) o componentă a costului de producţie.
246. Piaţa financiară primară cuprinde:
a) tranzacţii cu titluri de valoare emise anterior;
b) tranzacţii numai cu obligaţiuni;
c) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
d) tranzacţii la bursă fără intermediari.
247. Piaţa financiară secundară cuprinde:
a) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
b) tranzacţii cu titluri emise anterior;
c) emisiunea şi plasarea de efecte de comerţ;
d) tranzacţii numai cu acţiuni.
248. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
a) cumpărarea acţiunii nu este avantajoasă;
b) cumpărarea acţiunii este avantajoasă;
34
c) crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acţiunii ar aduce în viitor
venituri mai mari decât cumpărarea de acţiuni.
249. În cadrul pieţei financiare secundare:
a) prețul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
b) preţul de tranzacţionare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special
de raportul dintre cerere şi ofertă;
c) operaţiunile se desfășoară în special prin intermediul băncilor.
250. Funcţia macroeconomică de consum este C = 8000 + 0,7Y, investiţia autonomă este
I0 = 4000, iar cheltuiala guvernamentală autonomă este G0 = 6000. Dacă venitul
naţional potenţial este egal cu 66.000, atunci:
a) "decalajul" deflaţionist este de 6000;
b) pentru ca venitul naţional de echilibru să coincidă cu venitul naţional potenţial ar
trebui ca investiţia autonomă să sporească cu 1800;
c) venitul naţional de echilibru este egal cu 60.000;
d) la nivelul venitului naţional de ocupare deplină, consumul total ar creşte cu 4200.
251. Funcţia macroeconomică de consum este C = 200 + 0,8Y, iar investiţia autonomă
este egală cu 300. Dacă venitul potenţial este egal cu 3000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este 3500;
b) venitul potenţial este mai mare decât venitul naţional de echilibru cu 500;
c) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
d) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist.
252. Dacă în momentele t0, t1, t2 şi t3 venitul naţional ia valorile 5000, respectiv 6000,
7000 şi 8000, funcţia macroeconomică de consum este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
investiţia autonomă este I0 = 900, atunci:
a) în momentul t0 economia este în stare de expansiune;
b) în momentul t3 economia este în stare de contracţie;
c) în momentul t1 economia este în stare de expansiune;
d) în momentul t2 economia este în stare de echilibru.
I0 = 2000, iar cheltuielile guvernamentale autonome reprezintă G0 = 4000. Dacă venitul
a) venitul naţional de echilibru este egal cu 55.000;
b) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist este egal cu 5.000;
c) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist poate fi acoperit prin creşterea cheltuielii de
consum autonome cu 1000;
d) consumul total, prin creşterea celui autonom cu 1000, ar ajunge la 54.000.
35
254. Funcţia macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,8Y, iar investiţia autonomă I0
= 900. Dacă venitul naţional de ocupare deplină este egal cu 16.000, atunci:
a) venitul naţional potenţial este mai mare decât cel de echilibru cu 500;
b) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
c) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist;
d) venitul naţional de ocupare deplină este inferior celui de echilibru
255. Fiind cunoscut indicele marginal al preferinţei indivizilor pentru lichiditate l = 15%,
rata rezervelor obligatorii în sistemul bancar r = 15% şi numerarul deţinut de populaţie
C = 24.000, rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 125.000;
b) 1000;
c) 240.000;
d) 120.000.
C = 75.000 u.m., rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 50.000 u.m.;
b) 48.000 u.m.;
c) 36.445 u.m.;
d) 234.375 u.m.
257. Dacă Banca Centrală pune în circulaţie bilete de bancă în sumă de 2000u.m., iar
beneficiarii lor le depun la o bancă, prin procesul de multiplicare pus în acţiune de
bănci, în condiţiile unei rate a rezervelor obligatorii de 10%, moneda nou creată este
egală cu:
α) 10.000 u.m.;
b) 20.000 u.m.;
c) 5.000 u.m.;
d) 100.000 u.m.
258. O obligaţiune ce aduce un venit anual de 30.000 lei au un curs de 15.000 lei. Ce rată
a dobânzii corespunde acestei situaţii:
a) 2%;
b) 40%;
c) 200%;
d) 40%;
e) 20%.
36
259. O acţiune achiziţionată la preţul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m. pe
an.
a) randamentul acestor titluri este de 17%;
b) în condiţiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în acest tip de acţiuni nu este
avantajos;
c) apreciindu-se o creştere a cursului acţiunilor la 550 u.m., câştigul potenţial este de
35%;
d) investitorul îşi amortizează investiţia în 3 ani pe seama profitului previzionat.
260. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 60.000 unităţi monetare (u.m.), ceea ce
corespunde unei rate anuale a dobânzii de 20%. Scăderea cu 25% a ratei dobânzii va
face ca pe piaţa financiară secundară cursul obligaţiunii să devină:
a) 300.000; b) 600.000; c) 400.000; d) 500.000.
261. Un posesor de economii cumpără de pe piaţa financiară primară 20 de obligaţiuni la
valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoarea ale unui venit fix anual de 600.000
lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile,când pe piaţa monetară rata
dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligaţiuni sunt vândute, obţinându-se
astfel un câștig total de:
α) 12 mil. lei;
β) 8 mil. lei;
χ) 20 mil. lei;
δ) 15 mil. lei.
262. O obligaţiune are o valoare nominală de 1000 u.m., cuponul cuvenit este de 150
u.m. iar termenul de scadenţă este de doi ani. În condiţiile în care preţul de vânzare al
obligaţiunii este de 950 u.m., randamentul ei este de:
a) 115,78%; b) 15%; c) 18,42%; d) 118,42%.
263. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1000 u.m. oferă un câştig anual fix de 150
u.m., termenul de scadenţa fiind de 2 ani. Dacă preţul de vânzare al obligaţiunii este de
800 u.m.,
a) obligaţiunea oferă un randament de 18,75%;
b) obligaţiunea oferă un randament de 15%;
c) dacă preţul de vânzare creşte la 950 u.m., câștigul potenţial al obligaţiunii este de
37,50%;
d) dacă preţul de vânzare creşte la 900 u.m., câștigul potenţial oferit de obligaţiune este
de 30%.
264. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflatiei a fost de 8%,
înseamnă că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
37
a) 24%; b) 25,97%; c) 26,82%; d) 27%
265. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza
unui "coş" de consum format din: alimente, cu pondere de 40% şi o rată a creşterii
preţurilor de 30%, bunuri industriale, cu pondere de 35% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 120% şi servicii, cu o rată a creşterii preţurilor de 14%, atunci
rata inflaţiei este:
a) 39,5%; b) 22,5%; c) 54,66%; d) 21,33%.
266. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei
categorii de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Categori Cantitate Preţul unitar

a a
In anul In anul t1
t0
A 15.000 40 70
B 3.000 20 25
C 400 10 12
267. Rata inflaţiei este:

a) 50,25%; b) 70,15%; c) 58,15%; d) 170,15%.
unui "coş" de consum format din alimente, cu pondere de 50% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 140%, bunuri industriale, cu o pondere de 30% şi o rată a creşterii
preţurilor de 25% şi servicii, cu o rata de creştere a tarifelor de 10%, atunci rata inflaţiei
este:
a) 79,5%; b) 58,33%; c) 29,5%; d) 25%.
269. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflaţiei a fost de 7%,
a) 22,5%; b) 21%; c) 23,75%; d) 22%.
270. 4. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit din trei categorii
de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului de mai jos:
Denumire
Cantitate Preţul unitar
a
a
bunurilor
În anul
În anul
t0 t1
A 25.000 20 30
B 8.000 5 8
C 1.000 80 100
Rata inflaţiei este:

38
a) 50%; b) 42,35%; c) 147,42%; d) 47,42%.
271. Dacă atunci când venitul impozabil creşte de la 20.000 u.m. la 25.000 u.m., impozitul
pe venit creşte şi el, de la 1600 u.m. la 2000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) în cote fixe;
b) în cote variabile;
c) progresivă;
d) proporţională.
272. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică
de consum este C = 5000 + 0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul
"plăţilor de transfer" este de 1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile
guvernamentale reprezintă 6000. Dacă se reduc impozitele cu 25%, venitul naţional de
echilibru:
a) se majorează cu 8000;
b) se reduce cu 8000;
c) devine egal cu 45.800;
d) devine egal cu 29.800.
273. La nivelul unei economii naţionale, în momentul t0 există următoarea
situaţie: consumul total final privat minim necesar este egal cu 4000 u.m.;
cheltuielile guvernamentale reprezintă o mărime autonomă egală cu 1500
u.m.; investiţiile totale private din economie reprezintă 2000 u.m.; volumul
total al impozitelor prevăzute în bugetul de stat aprobat se ridică la 2500 u.m.;
iar plăţile de transfer aprobate prin buget însumează 800 u.m.. Volumul total
al exporturilor este de 3000 u.m., în condiţiile unui deficit al balanţei
comerciale de 400 u.m.. Funcţia macroeconomică de consum privat este de
forma C = C0 + 0,8Yd. Dacă un climat economic nefavorabil determină
reducerea investiţiilor totale private cu 25%, restabilirea echilibrului venitului
naţional la nivelul iniţial se poate realiza prin una din următoarele căi:
a) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 500 u.m.;
b) impozitele trebuie sa scadă cu 700 u.m.;
c) plăţile de transfer trebuie să se majoreze cu 625 u.m.;
d) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 2500 u.m.; concomitent cu
creşterea de aceeaşi mărime a impozitelor, pentru a menţine bugetul echilibrat.
274. Dacă, atunci când venitul impozabil creşte de la 80.000 u.m. la 100.000
u.m., impozitul pe venit creşte şi el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem dea face cu o
impunere:
a) în cote variabile;
39
b) progresivă;
c) regresivă;
d) proporţională.
3. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia
macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,7Yd; volumul total al impozitelor
este de 3000; totalul "plăţilor de transfer" este de 500; investiţiile autonome
se ridică la 1000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 2500. Dacă se
majorează "plăţile de transfer" cu 210 venitul naţional de echilibru:
a) se reduce cu 490;
b) creşte cu 490;
d) devine egal cu 12.990
40
ADEVARAT SI FALS
1. Prin adaugarea amortizarii capitalului fix la valoarea adaugata bruta se obtine valoarea adaugata
neta.
RASPUNS:F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii economici
autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.
RASPUNS:T
3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii
economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.
RASPUNS:F
4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National Net.
RASPUNS:F
5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere apartenenta
statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria tara sau în alte tari.
RASPUNS:T
6. Produsul National Net (PNN) include si consumul de capital fix (CCF):
RASPUNS:F
7. Exista o singura metoda de calcul a indicatorilor macroeconomici, si anume metoda produsului

final.
RASPUNS:F
8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la parte la intreg.
RASPUNS:F
9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) sunt incluse in preturile pietei.
RASPUNS:T
10. Schimbarea cantitatii de bunuri si servicii produse, cat si modificarea pretului acestora
influenteaza marimea PNB.
RASPUNS:T
11. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Intern Brut.
RASPUNS:T
12. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Global Brut.

RASPUNS:F
13. Investitia neta nu este inclusa în Produsul Intern Brut.
RASPUNS:F
14. PNB nu poate fi egal cu PIB.
RASPUNS:F
15. Atunci cand PIB=PNB, investitiile brute sunt egale cu investitiile nete.
RASPUNS:F
16. In cazul in care PIB=PNB, atunci consumul intermediar este egal cu amortizarea.
RASPUNS:F
17. VN (venitul national) nu este in nici un caz egal cu PNN (produsul national net).
RASPUNS:F
18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor si
ale pietei.
RASPUNS:T
19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor produse
intr-o perioada data.
RASPUNS:F
20. Produsul Intern Brut nominal exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente.
RASPUNS:T
21. Niciodata PIB si PNB in termeni reali nu pot fi mai mari decat in termeni nominali.
RASPUNS:F
22. Amortizarilor servesc doar la inlocuirea capitalului fix, nu si la cresterea economica.
RASPUNS:F
23. Progresul tehnic este un factor direct al cresterii economice.
RASPUNS:T
24. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura cantitativa a
progresului tehnic.
RASPUNS:T
25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere si
oferta.
RASPUNS:F
26. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de
formele de circulatie, de repartitie sau de consum.
RASPUNS:F
27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în productie si
de echipamentul tehnic de productie.
RASPUNS:T
28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere economica
zero.
RASPUNS:F
29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor scad,
mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu compromisuri
acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.
RASPUNS:T
30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a laturilor
calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T
31. Tipul extensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.
RASPUNS:F
32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de
consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta dezvoltarea
durabila.
RASPUNS:F
33. Ecodezvoltarea sau dezvoltarea ecologica reprezinta cresterea economica in stransa corelatie si
interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic.
RASPUNS:T
34. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.
RASPUNS:T
35. Printre trasaturile tarilor subdezvoltate se numara nivelul scazut al veniturilor si agravarea
problemei datoriei externe.
RASPUNS:T
36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai multor
tipuri de economie.
RASPUNS:T
37. Subdezvoltarea este o etapa necesara in calea spre progres economic si social al unei tari.
RASPUNS:F
38. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei.
RASPUNS:F
39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi evidentiat
prin comparatie cu tarile dezvoltate.
RASPUNS:F
40. Subdezvoltarea nu este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica.
RASPUNS:T
41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de conditii,
factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T
42. Pentru calculul Indicatorului Dezvoltarii Umane se utilizeaza urmatoarele componente: durata
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat la
paritatea puterii de cumparare.
RASPUNS:T
43. Pregatirea strategiile de eliminare a subdezvoltarii se face mai ales de tarile dezvoltate si de
organismele internationale.
RASPUNS:F
44. Inlaturarea subdezvoltarii se poate realiza prin intensificarea eforturilor tarilor in curs de
dezvoltare, eforturi dublate de sprijinul efectiv si eficient al tarilor dezvoltate.
RASPUNS:T
45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si social general.
RASPUNS:T
46. Strategia “dezvoltare spre exterior” pune in centrul procesului dezvoltarii accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social general.
RASPUNS:F
47. In procesul repartitiei primare se formeaza veniturile fundamentale :salariul, profitul si renta.
RASPUNS:F
48. Este corecta relatia: V = E + C .
RASPUNS:T
49. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor.
RASPUNS:F
50. Intotdeauna rata consumului ia valori pozitive si supraunitare.
RASPUNS:F
51. Este corecta relatia: c + e = 1 .
RASPUNS:T
52. Este corecta relatia: c’ + e’ = 0 .
RASPUNS:F
53. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori subunitare.
RASPUNS:T
54. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient subunitar.
RASPUNS:F
55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului investitiilor.
RASPUNS:F
56. Multiplicatorul investitiilor nu se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor.
RASPUNS:F
57. Efectele investitiilor depind atat de volumul, cat si de eficacitatea cu care sunt realizate.
RASPUNS:T
58. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului are un rol in cresterea
economica.
RASPUNS:T
59. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice nu sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute.
RASPUNS:T
60. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.
RASPUNS:F
61. Ciclicitatea nu este determinata doar de cauze si factori infrastructurali si structurali.
RASPUNS:T
62. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii.
RASPUNS:F
63. Ciclul economic este un fenomen unidimensional.
RASPUNS:F
64. Ciclurile decenale sau Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.
RASPUNS:T
65. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri seculare.
RASPUNS:T
66. Ciclul Kitchin nu este o forma particulara a ciclului Hanau.
RASPUNS:T
67. Abaterea de trend a ciclului economic exprima diferenta, masurata la nivelul PIB, dintre doua
puncte succesive de contractie sau de relansare.
RASPUNS:T
68. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:
unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

PIBr = PIB in punctul de relansare
RASPUNS:T
69. Se poate masura perioada ciclului economic fie intre doua puncte de contractie, fie intre doua
puncte de relansare.
RASPUNS:T
70. Investitiile indeplinesc un rol major in mecanismul ciclicitatii economice.
RASPUNS:T
71. Nu este necesara deloc interventia statului in economie deoarece economia de piata regleaza
singura ciclurile economice.
RASPUNS:F
72. Somajul este un fenomen intamplator, fara nici un rol pozitiv in economia de piata.
RASPUNS:F
73. Pe termen scurt, introducerea progresul tehnic nu genereaza somaj.
RASPUNS:F
74. O cauza a cresterii somajului o reprezinta ieftinirea creditului.
RASPUNS:F
75. Masurarea somajului presupune estimarea nivelului si structurii lui.
RASPUNS:F
76. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive.
RASPUNS:T
77. Politicile active se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un
anumit venit.
RASPUNS:F
78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la (re)integrarea
somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
RASPUNS:F
79. Nu orice crestere a pretului inseamna inflatie.
RASPUNS:T
80. Starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta se numeste inflatie.
RASPUNS:F
81. Inflatia are numai efecte negative si de aceea trebuie complet inlaturata.
RASPUNS:F
82. In forma absoluta, inflatia se masoara ca masa monetara.
RASPUNS:F
83. Intotdeauna Indicele Preturilor de Consum (IPC) are aceeasi valoare cu Indicele General al
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
84. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
85. Pentru a combate inflatia se impune interzicerea emisiunii de moneda suplimentara.
RASPUNS:F
86. Scopul indexarii pensiilor si salariilor este sa acopere, total sau partial, efectele inflatiei, prin
compensarea cresterii preturilor si a scaderii puterii de cumparare a banilor.
RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe macroeconomice
sau planuri de dezvoltare.
RASPUNS:T
88. Exista 2 tipuri de venituri bugetare: fiscale si nefiscale.
RASPUNS:T
89. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit indirect.
RASPUNS:T
90. Impozitul pe dividende este un impozit direct.
RASPUNS:T
91. Potrivit economistilor scolii clasice, politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa
rezultatele obtinute si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat.
RASPUNS:F
92. Politica anticriza de relansare (GO) se aplica in conditii de boom economic.
RASPUNS:F
93. Serviciul datoriei nu inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.
RASPUNS:F
94. Veniturile bugetare din impozite depind de performantele economice.
RASPUNS:T
95. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor.
RASPUNS:F
96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata prin
interventia statului.
RASPUNS:F
97. Eficienta economiei de piata este asigurata decisiv de protectia sociala realizata de catre stat.
RASPUNS:F
98. Rolul statului in economie se realizeaza numai prin protectia sociala a populatiei.
RASPUNS:F
99. Principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei sunt institutiile statului.
RASPUNS:T
100. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale si nefiscale.
RASPUNS:T
101. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.
RASPUNS:F
102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila a
veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea unor sume
de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.
RASPUNS:F
103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei dobanzii
pe piata monetara.
RASPUNS:F
104. Politica anticriza de rigoare este aplicata in doua etape:

etapa 1: se reechilibreaza bugetul
etapa 2: se reduce nivelul ratei dobanzii
RASPUNS:T
105. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.
RASPUNS:F
106. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului.
RASPUNS:F
107. Exista o singura forma de multiplicator bugetar.
RASPUNS:F
108. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a
finanta cheltuielile de intretinere a celor slabi.
RASPUNS:F
109. Perceperea impozitelor se realizeaza numai sub doua forme: impozite directe si impozite
indirecte.
RASPUNS:T
110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai eficienta
a economiei de piata.
RASPUNS:F
111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor
economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.
RASPUNS:T
112. Nu exista nici o legatura intre inegalitatea veniturilor si meritele si echitatea sociala.
RASPUNS:F
113. O cauza subiectiva a inegalitatii veniturilor o constituie discriminarea de catre patroni.
RASPUNS:T
114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele
economice ale firmelor.
RASPUNS:F
115. Calitatea vietii are o sfera de cuprindere mai restransa decat nivelul de trai.
RASPUNS:F
116. Modul de viata nu are nici o tangenta cu stilull de viata.
RASPUNS:F
117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu o
unitate monetara.
RASPUNS:T
118. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

climatului de afaceri.
RASPUNS:T
119. Diminuarea somajului si inflatiei constituie unul dintre obiectivele interventiei statului in
economie.
RASPUNS:T
120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la Paritatea
Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T
121. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane nu exista o diferenta semnificativa.
RASPUNS:F
122. Tarile cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane au valori ale Indicatorului Dezvoltarii Umane
cuprinse in intervalul ( 0,5 - 0,8 ).
RASPUNS:F
123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii permite
sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala straina.
RASPUNS:F
COMPLETARI
1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar amortizarea
este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi semne de
punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura
sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:150000
2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal cu
10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )
RASPUNS:50000
3. Stiind ca exportul este de 4000 miliarde u.m., PIB = 10.000 miliarde u.m. si importul este 1000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente,
fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:30
4. Indicele de crestere a PIB nominal pe locuitor este de 150%, iar deflatorul PIB este 120%. Sa se
calculeze rata reală de crestere economica. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:25
5. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8 sa se determin multiplicatorul investitiilor. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )
RASPUNS:5
6. Daca economiile cresc de la 310 la 350 u.m., iar venitul creste de la 800 la 900 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:0,6
7. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,2, iar sporul consumului este de 2000 u.m.,
determinati sporul economiilor. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS: 500
8. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre economii. (Nu
cazul. )
RASPUNS:0,2
9. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre consum. (Nu
cazul. )
RASPUNS:0,8
10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este 800
u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de
masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:120
11. Populatia activa este de 8 milioane persoane iar rata somajului este 10%. Calculati numarul
somerilor (in milioane persoane). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:
0,8
800000
12. In 2008 rata somajului a fost 10%, iar in 2009 a crescut cu 20%. Cate procente reprezinta rata
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:12
13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta populatie
ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi semne de
RASPUNS:10
14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este de
10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se
va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
RASPUNS:2000000
15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii reale(in
procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
unde este cazul. )
RASPUNS:5
16. Statul efectueaza cheltuieli publice, sub forma de investitii, in valoare de 20 miliarde unitati
monetare. Sa se calculeze sporul de venituri ce se va obtine, stiind ca multiplicatorul cheltuielilor
bugetare este 3. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
RASPUNS:60
17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze cu
cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:100
18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde u.m.,
iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de perioada
anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu folositi semne de
RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind ca in
t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate procente
era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
RASPUNS:10
20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la producator,
plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul Constanta, incasand
pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu folositi semne de
RASPUNS:4
21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON iar
marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu folositi
RASPUNS:4
COMPLETARI
1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________ produse
in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp,
de regula 1 an.
RASPUNS:finale
2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de catre
agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective, cat si din
activitatea desfasurata in alte tari.
RASPUNS:
nationali
autohtoni
3. Produsul Intern Brut real reflecta modificarea productiei in economie, prin exprimarea tuturor
bunurilor si serviciilor finale produse in diferite perioade de timp in preturile unui an de referinta,
numite preturi ________ sau preturi constante.
RASPUNS:comparabile
4. Produsul Intern Net este intotdeauna mai _____________ decat Produsul Intern Brut.
RASPUNS:mic
5. Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre _______ si oferta

agregate in cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, care are la baza o
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta lor.
RASPUNS:cererea
6. Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii reprezinta o forma a
dezechilibrului economic, numita _________.
RASPUNS:absorbtie
7. Venitul national este produsul national ______ evaluat la preturile factorilor de productie.
RASPUNS:net
8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste
ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor ________.
RASPUNS:
viitoare
urmatoare
9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor mediului

inconjurator.
RASPUNS:ecodezvoltarea
10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a unor
echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite tehnologic
de catre altele, cu randamente mai mari etc.
RASPUNS:creativa
11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai slab
dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________ economice.
RASPUNS:decalaje
12. Decalajele economice _________ exprima diferenta, masurata sub forma de raport sau de
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare in
diferiti indicatori sintetici mondiali.
RASPUNS:relative
13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor demografic,
__________ si sociologic.
RASPUNS:economic
14. Veniturile formate in procesul repartitiei secundare (redistribuirii) se numesc venituri de

_________.
RASPUNS:transfer
15. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc investitii de_______________ .
RASPUNS:inlocuire
16. Acceleratorul investitiilor arata cu cat cresc ___________ in urma unei cresteri anumite a
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
17. Teoriile __________ incearca sa explice formarea ciclului economic prin factori exteriori
procesului economic propriu-zis.
RASPUNS:exogene
18. Fluctuatiile __________ sunt determinate de factori naturali si sociali si au loc cu o anumita
regularitate, de la un an la altul, fiind previzibile.
RASPUNS:sezoniere
19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici intrand
interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.
RASPUNS:reglementare
20. Faza de ____________ a ciclului economic este faza de scadere a variabilelor economice care
cuantifica procesul economic. Ea este un rezultat imediat al scaderii cererii agregate, si se propaga
întotdeauna de la nivelul macroeconomic spre cel microeconomic.
RASPUNS:recesiune
21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte de
___________.
RASPUNS:contractie
22. ____________ constituie o forma speciala de evolutie a activitatii economice, in cadrul careia
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau chiar
declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care se
urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
nefavorabile care decurg din acestea.
RASPUNS:
anticriza
anticiclica
24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de incetinire

sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland investitiile,
consumul, creditul etc.
RASPUNS:relansare
25. In perioada de expansiune economica, Keynes recomanda ______________ impozitelor.
RASPUNS:
cresterea
marirea
26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________ de
oferta de munca fata de cererea de munca.
RASPUNS:
excedent
exces
plus
27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________ salariului.
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
28. Somajul ciclic este generat de evolutia ________ economic
RASPUNS:
ciclului
ciclu
29. Somajul ___________ este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri sau
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali.
RASPUNS:conjunctural
30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile
de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.
RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de
la un loc de munca la altul din diferite motive personale.
RASPUNS:voluntar
32. Somajul _________ este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale
anului.
RASPUNS:sezonier
33. Somajul ___________ este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.
RASPUNS:tehnologic
34. In functie de __________ somajului se poate distinge somajul total, partial si deghizat.
RASPUNS:intensitatea
35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin sporirea
volumului si eficientei ___________.
RASPUNS:investitiilor
36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.
RASPUNS:
deflatia
deflatie
37. ___________ reprezinta situatia in care, pe fondul unei stari de declin economic, productia
nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.
RASPUNS:slumpflatia
38. _________ caracterizeaza situatia in care productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se
micsoreze, accentuandu-se dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care duce
la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.
RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea de
_____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu numai a
rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.
RASPUNS:
costurilor
costului
42. Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind _________ bugetare, caile si
mijloacele de mobilizare a acestora.
RASPUNS:veniturile
43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt prevazute
si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
44. Multiplicatorii bugetari reprezinta efecte ale politicii de ____________ bugetara.
RASPUNS:relansare
45. Datoria publica inseamna ____________ interne si externe contractate de catre stat.
RASPUNS:imprumuturile
46. Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de
masuri si actiuni privind rolul __________ si taxelor in sistemul veniturilor bugetare.
RASPUNS:impozitelor
47. Rata marginala de impozitare reprezinta raportul dintre cresterea __________ si cresterea
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
48. Impozitele ________ sunt acelea care se suporta nemijlocit de cei care le platesc.
RASPUNS:directe
49. Curba lui _________ reprezinta curba descrisa de rata de presiune fiscala.
RASPUNS:Laffer
50. Rata optima de presiune fiscala constituie acel prag de impunere pana la care si dincolo de care
incasarile fiscale sunt mai ________.
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
51. Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii _________.
RASPUNS:pietei
52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea veniturilor in
societate.
RASPUNS:Lorenz
53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si dimensiuni
calitative, este calitatea vietii.
RASPUNS:
nivelul
nivel
54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea vietii
si poate fi __________, echilibrat si ascetic.
RASPUNS:consumerist
55. Indicele venitului real este egal cu raportul dintre indicele venitului ________ si indicele
preturilor.
RASPUNS:nominal
56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei si

preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.
RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
57. _____________ la economia de piata presupune elaborarea unui model propriu intemeiat pe
cunoasterea aprofundata a realitatilor din tara noastra, a experientei si modelelor de economie de
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot aplica
cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
58. Veniturile din societate trebuie distribuite conform functiei de ____________ marginala.
RASPUNS:utilitate
59. Diviziunea mondiala a muncii exprima procesul obiectiv de ______________ a economiilor

nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pe piata mondiala.
RASPUNS:specializare
60. Dezvoltarea __________ a economiei mondiale inseamna modelarea procesului dezvoltarii, a

ordinii economice mondiale de catre o superputere economica, potrivit propriilor interese.
RASPUNS:unipolara
61. Din punct de vedere al capacitatii (fortei) economice, Statele Unite ale Americii reprezinta o
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
62. Compania ____________ este o organizatie economica care isi desfasoara activitatea intr-un
numar mai mare de tari si detine cel putin 25% din activele sale in strainatate.
RASPUNS:transnationala
63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite investitii
de __________.
RASPUNS:portofoliu
64. Investitiile externe ______ reprezinta achizitii de active fixe sau investitii de capital ale
nerezidentilor in urma carora se obtine controlul asupra afacerilor la care participa.
RASPUNS:
directe
directa
65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care, ajuns in
faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate economica
__________.
RASPUNS:integrata
66. Economia mondiala reprezinta un _____________ de agenti ai vietii economice - economii

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private, persoane
fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice, tehnologice,
comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si monitorizeaza functionarea
structurilor componente si a sistemului economic mondial in ansamblul lui.
RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU
1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in
interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria tara
sau in alte tari
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
RASPUNS:B
2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

a. consumul intermediar
b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN
b. PNB este egal cu PIB
c. PNB este mai mic decat PIB
d. PNN este mai mare decat PIN
RASPUNS:C
4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C
5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
c. indicele preturilor
d. produsul national brut
RASPUNS:B
6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

a. in preturi constante
b. in preturi curente
c. in preturi comparabile
d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare)
RASPUNS:B
7. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei
RASPUNS:B
8. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100.
Consumul de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30% din
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum, exportul
net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net
RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB este
de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile nete vor
avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C
12. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
13. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
b. inregistreaza o rata redusa a somajului
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
d. inregistreaza o rata redusa a inflatiei
RASPUNS:C
14. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se
considera ca este o tara:
a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz
RASPUNS:B
15. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:

a. cresterea venitului si cresterea consumului
b. cresterea consumului si cresterea economiilor
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor
RASPUNS:C
16. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
17. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A
18. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand:

a. venitul creste
b. venitul scade
c. venitul ramane constant
d. rata economiilor scade
RASPUNS:A
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o sporire
a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
20. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului
c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului
d. ramane constant
RASPUNS:C
21. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:

a. investitii brute
b. investitii nete
c. investitii de inlocuire
d. investitii de portofoliu
RASPUNS:C
22. Punctul de relansare este punctul in care:

a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce franeaza
cresterea economica
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii
RASPUNS:B
23. In faza de expansiune se inregistreaza :

a. stagnarea vanzarilor
b. cresterea falimentelor
c. cresterea vanzarilor
d. reducerea salariilor
RASPUNS:C
24. In faza de recesiune, ca politica fiscala anticiclica, se recomanda:

a. cresterea fiscalitatii
b. reducerea ratei dobanzii
c. reducerea fiscalitatii
d. un control riguros asupra masei monetare
RASPUNS:B
25. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor
b. scumpirea creditului
c. cresterea masei monetare
d. reducerea impozitelor
RASPUNS:D
26. Sunt considerati factori cauzali ai ciclicitatii economice:

a. perturbatiile naturale
b. perturbatiile sociale
c. factorii de infrastructura
d. perturbatiile intraciclice
RASPUNS:C
27. Rata somajului se determina ca raport intre:

a. populatia totala si populatia ocupata
b. numarul de someri si populatia totala
c. numarul de someri si populatia activa
d. numarul de someri si populatia ocupata
RASPUNS:C
28. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B
29. Printre cauzele care conduc la aparitia somajului nu se numara:

a. productivitatea muncii ridicate
b. cresterea inclinatiei spre economisire
c. scumpirea creditului
d. criza economica
RASPUNS:B
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se numara:
a. sa fie inregistrat la Oficiul Fortei de Munca
b. varsta peste 15 ani
c. este apt de munca
d. este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala
RASPUNS:A
31. Indemnizatia de somaj este o forma a :

a. salariului colectiv
b. salariului social
c. salariului de baza
d. salariului nominal
RASPUNS:B
32. Printre politicile active nu se numara:

a. formarea profesionala
b. medierea muncii
c. incurajarea investitiilor
d. ajutorul de somaj
RASPUNS:D
33. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a:

a. inflatiei prin structuri
b. inflatiei importate
c. inflatiei prin costuri
d. inflatiei prin moneda
RASPUNS:C
34. Curba Phillips evidentiaza:

a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii
RASPUNS:A
35. Inflatia are ca efect:

a. stimularea inclinatiei spre consum
b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt
RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in România a fost:
a. inflatie moderata
b. inflatie linistita
c. inflatie galopanta
d. hiperinflatie
RASPUNS:C
37. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:

a. avantajeaza pe creditori
b. avantajeaza pe debitori
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii
d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii
RASPUNS:B
38. In conditiile manifestarii inflatiei debitorii sunt avantajati datorita:

a. unei rate a dobanzii inferioare ratei inflatiei
b. rate a dobanzii superioare ratei inflatiei
c. unui indice al preturilor superior ratei inflatiei
d. unui indice al preturilor subunitar
RASPUNS:A
39. In 2008 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 106,3%. Aceasta semnifica
faptul ca:
a. rata de crestere economica reala a fost de 6,3%
b. rata inflatiei a fost de 6.3%
c. rata somajului a fost de 6,3%
d. Indicele General al Preturilor a fost tot 106,3%
RASPUNS:B
40. Daca preturile cresc cu 1200%:

a. Ip = 1200%
b. preturile cresc de 13 ori
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B
41. Daca preturile se dubleaza, valoarea banilor:

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B
42. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:
a. cresterea salariilor
b. planificarea imperativa
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat
d. functionarea eficienta a ansamblului economic
RASPUNS:D
43. Instrumentele politicii monetare si de credit sunt:

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
d. cheltuielile publice
RASPUNS:C
44. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurarile sociale
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale
d. incasarile din impozite si taxe
RASPUNS:D
45. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice
b. scaderea cheltuielilor publice
c. cresterea impozitelor
d. sporirea fondurilor economisite
RASPUNS:A
46. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:

a. soldul anual al balantei de plati
b. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar
c. serviciul datoriei publice
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB
RASPUNS:D
47. Datoria publica nu semnifica:

a. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala
b. recurgerea statului la imprumuturi interne
c. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva
d. indatorarea interna a statului
RASPUNS:A
48. Datoria publica poate constitui o alternativa mai buna in politica financiara atunci cand:
a. duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice
b. gradul de indatorare duce la distorsiuni in functionarea economiei
c. scuteste economia de impozitare excesiva
d. este acoperita din imprumuturi externe
RASPUNS:C
49. Rata optima de presiune fiscala este:

a. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate
c. stabilita de catre guvern
d. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici
RASPUNS:A
50. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile
c. stimuleaza disponibilizarile
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale
RASPUNS:B
51. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C
52. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:

a. are o determinare subiectiva
b. este un element perturbator al activitatii econommice
c. este interzisa de organismele financiare internationale
d. are o determinare obiectiva
RASPUNS:D
53. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:

a. gradul de instruire
b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C
54. Protectia sociala:

a. se asigura numai de catre stat
b. se adreseaza intregii populatii
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati
d. este specifica numai perioadei de tranzitie
RASPUNS:C
55. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
c. cursului de schimb valutar
d. coeficientului puterii de cumparare
RASPUNS:D
56. Dupa 20 de ani de tranzitie putem afirma ca Romania este o tara:

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
c. in curs de dezvoltare
d. puternic dezvoltata
RASPUNS:C
57. Privatizarea are drept obiectiv:

a. imbogatirea rapida a unui numar redus de oameni de afaceri
b. eficientizarea activitatii intreprinderilor privatizate
c. eliminarea completa a interventiei statului in economie
d. indeplinirea unor conditii impuse de organismele internationale
RASPUNS:B
58. Din punct de vedere al potentialului economic, Romania poate fi apreciata drept:
a. o tara cu potential economic ridicat
b. o tara cu potential economic scazut
c. o tara cu potential economic mijlociu spre mic
d. o tara fara nici un potential economic
RASPUNS:C
59. Economiile tertializate sunt:

a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara
RASPUNS:D
60. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:

a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control
b. plasamente “greenfield”
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade scurte de
timp
d. plasamente de capital pe termen lung
RASPUNS:C
61. Economia mondiala s-a constituit pe masura maturizarii premiselor necesare:

a. aparitia unor mari superputeri economice capabile sa unifice economiiile statelor nationale
b. marile descoperiri geografice, formarea pietelor nationale, desavarsirea constituirii diviziunii
mondiale a muncii, revolutia masinista, sistemul modern de transporturi
c. aparitia unei puternice nazuinte de colaborare internationala intre statele lumii, promovate de
conducatorii lor luminati
d. interesul tarilor mici de a fi protejate de cele puternice si interesul puterilor economice de a-si
subordona tarile mai slabe economic
RASPUNS:B
62. Structurile componente esentiale ale economiei mondiale sunt:

a. statele lumii, comertul si turismul international
b. companiile transnationale si relatiile economice dintre ele
c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale, dreptul
international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia Internetului
RASPUNS:C
63. Aproximati numarul actual al statelor nationale:

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D
64. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:

a. suprafata tarii si marimea populatiei
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii
d. nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale
RASPUNS:D
65. Avantajul absolut reprezinta

a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul productiei si
desfacerii pe piata unui produs
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai scazute
fata de cele ale altor producatori
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica
RASPUNS:C
66. Avantajul relativ este :

a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara
c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate mai
reduse decat cele ale concurentilor
RASPUNS:D
67. Diviziunea mondiala a muncii reprezinta:

a. specializarea economiilor nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii
b. raporturile de putere economica intre diferitele regiuni si tari ale lumii
c. impartirea tarilor lumii in tari bogate si tari sarace
d. impartirea economiilor nationale in debitoare si creditoare
RASPUNS:A
68. Criteriile principale de clasificare a economiilor statelor lumii in diferite grupe sunt:
a. rapiditatea dezvoltarii lor economice si marimea populatiei
b. dotarea lor cu resurse naturale si conditii climaterice favorabile dezvoltarii
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor nationale,
participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile economice
multilaterale
RASPUNS:C
69. Decalajul economic absolut semnifica:

a. deosebiri intre structurile de ramura ale economiilor nationale
b. diferentele absolute intre tari in dotarea cu factori de productie
c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de tari
ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in curs de
dezvoltare
RASPUNS:C
70. Decalajul economic relativ exprima:

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
b. deosebirile dintre nivelurile de trai ale locuitorilor tarilor sarace si ai celor bogate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari in
indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de participare la
relatiile economice internationale
RASPUNS:C
71. Decalajul tehnologic exprima:

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a muncii in
diferite tari si grupe de tari
b. diferentele calitative intre produsul pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de dezvoltare
si cele dezvoltate
d. diferentele dintre tari in ce priveste dotarea lor cu factori de productie
RASPUNS:A
72. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare,
nivelul de instruire al populatiei
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de varsta
scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in bugetul
familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori
RASPUNS:B
73. Economia mondiala ca economie deschisa se caracterizeaza prin:

a. existenta in cadrul sau a numeroase structuri si interdependente
b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra principiului
eficientei activitatii economice
c. libertatea oricarei persoane de a initia legaturi de afaceri cu alte persoane
d. dezvoltarea in ritmuri rapide a productiei si comertului mondial
RASPUNS:B
74. Circuitul economic mondial este:

a. totalitatea retelelor de transport terestru, aerian si maritim din lume
b. totalitatea fluxurilor internationale de turisti
c. totalitatea fluxurilor economice internationale
d. totalitatea fazelor parcurse de materia prima pana la produsul final
RASPUNS:C
75. Ordinea economica mondiala inseamna:

a. normele juridice,legislative si institutiile care reglementeaza relatiile economice internationale
b. raporturile de putere existente intre economiile nationale ale statelor lumii
c. raporturile dintre normele juridice , legislative suprastatale si cele nationale
d. modurile in care se structureaza raporturile intre tarile bogate si cele sarace
RASPUNS:A
76. Scenariu al dezvoltarii economice mondiale inseamna:

a. un model determinist bazat pe factori obiectivi ai dezvoltarii economice mondiale
b. o ipoteza abstracta privind directiile evolutiei economiei mondiale
c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor subiectivi, al
deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
d. o constructie logico-matematica privind evolutia economiei mondiale
RASPUNS:C
77. Dezvoltarea unipolara a economiei mondiale semnifica:

a. modelarea procesului dezvoltarii mondiale a ordinii economice mondiale de catre o superputere
potrivit propriilor ei interese
b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de viata a
tuturor cetatenilor lumii
c. miscarea economiei mondiale sub impactul decisiv al progresului tehnico-stiitific
d. formarea unei economiii mondiale omogene, nediferentiate si fara decalaje economice majore
RASPUNS:A
78. Dezvoltarea multipolara a economiei mondiale:

a. defineste evolutia diferentiata, neomogena a regiunilor si tarilor lumii
b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau mai
multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale si
ecologice corespunzatoare
d. afirma posibilitatea existentei in viitor a mai multor economii mondiale
RASPUNS:B
79. Fondul Monetar International si Banca Mondiala reprezinta:

a. institutii ale Uniunii Europene
b. institutii specializate ale ONU
c. institutii independente fata de orice organisme internationale ori nationale
d. institutii internationale de binefacere
RASPUNS:B
80. Integrarea economica semnifica:
a. absenta discriminarilor din raporturile economice dintre tari
b. liberalizarea schimburilor economice internationale
c. unificarea tuturor economiilor nationale si disparitia statelor nationale
d. proces contemporan de creare, pe baza interdependentelor dintre economiile nationale a unor
entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor, unificarea
treptata a politicilor economice si de aparare
RASPUNS:D
81. In etapa actuala, globalizarea economica inseamna:

a. constituirea unei singure piete mondiale pentru toate marfurile si serviciile
b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile economice
internationale
c. completa liberalizare a comertului international
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati economice
comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si
persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice
RASPUNS:D
82. In 2006 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 25.850 mil. EUR, în timp ce valoarea
importurilor a fost de 40.746 mil. EUR. In acesta situatie, Romania a avut:
a. excedent comercial de 14.896 mil. EUR
b. deficit comercial de 14.896 mil. EUR
c. balanta comerciala echilibrata
d. nu se poate determina tipul balantei comerciale
RASPUNS:B
1)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda?
-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
2)Politica keynesiana?
-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?
-prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
4)Detinatorul de actiuni are dreptul?
-de a obtine divident
5)Populatia totașa aunei tari este de 22.mil , din care 2.5mil sunt pensionari si 3mil sunt copii sub 15
ani .Stiind ca 1,5mil persoane apte de munca nu au loc de munca, iar dintre acestia 300de miirenunta
la cautarea unui loc de munca, iar 50 de mii emigreaza?
-numarul somerilor este 1,2 mil.
6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?
-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de situatia existenta la termenul de scadenta
7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?
-scaderea ratei dobanzii
8)Expansiunea monetara?
-conduce la cresterea generalizata a preturilor
9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?
-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
10)Echilibrul monetar reprezinta?
-un echilibru intre cererea si oferta de moneda
11)Politicile anti-inflationiste?
-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?
-distorsionarea preturilor relative

13)Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de ?
-cresterea productie
14)Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?
-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
15)Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata

este limitata de ?
-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?
-pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor , este preferabil
ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb
17)Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%.Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?
-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei
18)Functionarea economiei depinde de ?
-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
19)Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?
-Banca centrala
20)Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?
-M1 scade dar M2 nu se modifica
21)Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?
-populatia somera si populatia active
22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?
-de a obtine dividend
23)In lunile ianuarie,februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2%.In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de ?
-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%
24)Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?
-care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
25)Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina ?
-cresterea cursului titlurilor de valoare
26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?
-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……
27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?
-nivelul de reglementare characteristic
28)Participarea unei tari la comertul mondial ?
-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international
-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….
30)Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?
-Banca nationala a Romaniei
31)Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?
-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?
-Populatia active
33)Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului ?
-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate
34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
-veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribuii la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
35)Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

asociate ?
-inflatie
36)Pe o piata financiara eficienta ?
-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continu, astfel incat orice noua
informative sa fie integrate in pretul titlului
37)Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?

-rata dobanzii scade
38)Pe termen scurt, expansiunea monetara ?
-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale
39)Istoria banilor arata ca multe ssocietati au ales metale precum cuprul , argintul , aurul , fiindca
erau ?
-rare
40)Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?
-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
41)Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?
-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului
42)Cursul de schimb real ?
-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunea ……..
43)Printre efectele negative ale inflatiei regasim ?
-reducerea puterii de cumparare a banilor
44)Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita ?
-contradictiile sale interne
45)Balanta comerciala ?
-reflecta situatie comertului exterior cu marfuri ale unei tari pe o perioada de timp determinate
46)In perioada de recesiune oamenii prefer ?
-Sa detina mai multi bani in numerar
47)Cresterea marimii salariului ?
-are un efect scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
48)Una din cauzele crizei economice o reprezinta ?
- consumul exagerat din anii de boom economic , incurajat de ……..
49)Cererea de munca ?
-depinde de pretul fortei de munca si cantitate de munca …..
50)Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci ?

-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si ……
51)Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute….
52)In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933 ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
53)Bancile comerciale creeaza bani ?
-acordand imprumuturi
54)Protectionismul ?
-modifica raportul de schimb si avantajele comparative
55) Cand efectul de venit domina efectul de substitutie ?
-curba ofertei individuale de munca se reduce ……..
56)Piata financiara mobiliara este o componenta a ?
-pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
57)Politicile monetare si fiscal expansioniste ?
-sunt atragatoare pentru alegatori
58)Bursele de valori ?
-se apropie cel mai multde unele dintre cerintele pietei ……….
59) Capitalul real?
-este format din bunuri material , mijloace banesti si efecte financiare
60)Politica anti-inflationista presupune ?
-abandonul expansiunii monetare
61)Privita in modul general , piata financiara sau piata capitalului , presupune?
-cuprinde ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurile financiare
disponibile
62)Somajul este considerat drept un esec al pietei , pentru diminuarea lui putem enumera
urmatoarele masuri ?
-stimularea investitiilor , publice si generale deopotriva

63)Echilibrul monetary determina stabilitatea ?
-puterii de cumparare
64)Inflatia reprezinta ?
-o politica deliberate a autoritatilor monetare
65)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa ?
-sa consume mai mult decat au economisit
66)Mai ales in perioadele de razboi , guvernele sunt nevoite sa suplimenteze cantitatea de moneda ,
aceasta masura are drept consecinta ?
-aparitia inflatiei
67)Somajul frictional ?
-apare prin initiative persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a gasi un altul , mai bine
platit
68)Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
69)In sistemul formelor regionale de comert liber ?
-pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie , in

conditiile unei monede unice
70)Banca comerciala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin ?
-diminuarea ratei rezervelor obligatorii
71)Rata solicitata a rezervelor ?
-functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
72)Cursul valutar conventional ?
-este stability de autoritatile monetare nationale in functie de diveri factori economici ,politici, sociali
si institutionali
73)In timpul Marii crize din anii 1930 in SUA ?
-volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
-acceptabilitatea
75)Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
76)Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere ?
-volumul serviciilor de munca tranzactionate , de inalta calificare , ce nu pot fi oferite …….
77) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impuse o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii ?
-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
78)Realitatea atesta existent unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca.Aceasta poate fi explicate pe baza ?
-divergentelor de interese intre lucratori , care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca , la un anumit nivel al salariului.
79)Legea lui Okun spune ca ?
-intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportional
-reduce rata dobanzii de pe piata monetara
81) Echilibrul monetar presupune ?
-egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
82) Inflatia ii avantajeaza pe ?
-primi beneficiari a sporului monetar
83) Alternativa la politicile fiscal si monetare discretionare este data de ?
-politica bazata pe angajamente ferme fata de norme legislative existente
84)Eficenta pietei de capital vizeaza ?
-atat eficienta operationala , cat si eficienta alocarii
85)In perioada electorala politicienii vor prefer acele politici care produc ?
-beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
86)La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat ?
-politicile monetare expansionist din anii 1920

1. Balanta de plati a ungariei evidentiaza in 2012 incasari de 11.400 mld
eur si plati de 12.650 mld EUR. In aceste conditii, balanta de plati a
ungariei prezinta pt anul 2012:
Un deficit de 1.250 mld EUR
(Soldul balantei de plati = Incasari – Plati)
2. Piata financiara mobiliara este o componenta a

Pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
3. Daca banca centrala cumpara obligatiuni, atunci:

Bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe
credite
4. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul

Salariatului
Cererea de munca scade
5. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni antibiotic SA Iasi 200

lei/buc si vinde 700 de actiuni la BT SA la 500 lei/buc, ambele pe baza de
contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului cursul
actiunilor Antibiotice SA Iasi este de 250 lei/buc, iar al actiunilor BT SA
este de 400 lei/buc.
Castiga 95.000 lei

Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
7. Printre efectele negative ale inflatiei regasim

Scumpirea creditelor acordate de banci
8. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,9%, rata estimate a

somajului este de 8,4%, iar PIBul creat (real) in economie reprezinta 570
mld u.m. PIB ul potential, conform legii lui Okun este de:
600 mld u.m.
9. Pe piata bursiera cererea de titluri

Provine din partea celor care dispun de capital banesc
10. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi, cum
ar fi
Dreptul la o parte din profitul societatii (dividentul)
11. O politica fiscala contraciclica presupne:

O crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recensiune
12. Depunerea unei sume de 100 mil dolari intr un cont current in conditiile
unei rate a rezervelor obligatorii de 25% determina aparitia
Unei rezerve efective de 25 de milioane de dolari in seifurile bancii
sau in unul din conturile sale deschise la banca
13. O balanta de plati activa

Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile
internationale
14. Un comerciant american importa ciocolata din belgia, pentru care

plateste producatorului Belgian un pret de 30 de USD/kg. Presupunem ca
producatorul Belgian asigura livrarea produselor pana la sediul
importului, in timp ce taxa vamala pe care SUA o aplica importurilor de
ciocolata din belgia este de 60%. In conditiile in care o suma de 10
USD/kg acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata
americana, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul American
ar fi dispus sa vanda ciocolata este egal cu
58 USD
15. Populatia toatala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de
25 milioane personae, din care populatia ocupata reprezinta 18 milioane
de personae, iar rata inaptilor este de 30%. In aceste conditii
Rata somajului este de 28%
16. Cresterea marimii salariului

Are un efect de scara negative asupra cantitatii cerute de forta de
munca
17. Deprecierea reprezinta

Scaderea cursului de piata al unei monede
18. Specializarea internationala si schimbul

Ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de
scara
19. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 7,3%, PIB creat in
economie reprezinta 950 miliarde u.m. fata de un venit national potential
de 1.000 miliarde u.m., conform legii lui Okun, rata estimata a somajului
este de
20. Un comerciant roman importa aparate de fotografiat din Japonia, pentru

care plateste producatorului japonez un prez de 200 USD/buc.
Presupunem ca producatorul japonez asigura livrararea produselor pana la
sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care statul roman o
aplica importurilor de televizoare din japonia este de 50 %. In ocnditiile
in care echivalentul in lei a 50 USD//buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata romaneasca, putem aprecia ca pretul
minim in care comerciantul roman ar fi dispus sa vanda un apparat de
fotografiat este egal cu echivalentul in lei a:
350 USD
21. Dividendul reprezinta

Partea din profitul unei societati pe actiuni
22. Comertul international

este specific economiilor deschise
23. Politicile fiscal si monetare expansionsite vor determina, pe termen scurt

Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
24. Care dintre urmatoarele aformatii nu este adevarata?

Bursele de valori reduc concurenta intre firme
25. Inflatia ii avantajeaza pe

Curu ca n-am stiut, nu te bucura ca ai gasit-o
1. Participarea unei țări la comețul mondial :

a. Este direct proporțională cu potențialul economic și invers
proporțională cu competitivitatea
b. Este invers proporțională cu potențialul economic și direct
c. Este cu atât mai ridicată cu cât economiile sunt protejate mai mult
d. Depinde direct proporțional, atât de potențialul economic, cât și de
competitivitate.
2. Expansiunea creditelor determinată de Banca Centrală:

a. Are ca rezultat o capacitate de " digestie " a investițiilor mai
mică decât " ingestie "
b. Face ca sistemul să sufere de " digestie "
c. Face ca " ingestia "de investiții să fie mai mică decât capcitatea de
" digestie "
d. Face ca sistemul să sufere de " ingestie " (indigestie, nu ingestie!!)

a. 5%
b. 13%
c. 15,76%
d. 115,7%
4. Balanța de plăți a Rusiei evidențiază, în 2012, încasări de 86.800 mld. EUR

și plăți de 74.900 mld EUR. În aceste condiții, balanța de plăți a Rusiei
a. Un deficit de 11.900 mld. EUR
b. Un excedent de 11.900 mld. EUR
c. Un deficit de 8.100 mld. EUR
d. Un excedent de 6.800 mld. EUR
5. Un operator de bursă cumpără 1000 acțiuni X la 400lei/bucată și vinde

2200 acțiuni Y la 500lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadență
de 6 luni. În momentul executării contractului, cursului acțiunilor X este
de 450lei/bucată, iar al acțiunilor Y este de 550lei/bucată. Caare va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operațiuni:
a. Câștigă 50.000 lei
b. Înregistrează o pierde de 80.000 lei
c. Înregistrează o pierde de 110.000 lei
d. Câștigă 6.000 lei
6. În condițiile în care rata naturală a șomajului este de 4,8%, isr PIB creat în
economie este de 540 milioane unități monetare (u.m), față de un venit
național potențial de 600 milioane u.m, conform legii lui Okun, rata
estimată a șomajului este de:
a. 8,55%
b. 7,05%
c. 6,55%
d. 9,80%
7. În condițiile în care, în anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost

de 4.000 mld EUR, în timp ce valoarea totală a importurilor a fost de 4.400
mld EUR, balanța comercială prezintă o rată de coperire de :
a. 10%
b. 90,91%
c. 110%
d. 9,09%
8. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

a. În momentul în care ritmul crescut al șomajului afectează
gradul de ocupare al forței de muncă, imigrația poate
reprezenta o modalitate de redresare a dezechilibrului aferent
pieții muncii
b. Veniturile repatriate ale emigranților pot contribui la crearea de noi
locuri de munca, dacă acestea sunt utilizate pentru a achiziționa
bunuri din producția internă a țării
c. Într-o țară cu nivel scăzut de dezvoltare economică imigrarea
depășește de regulă, emigrarea
d. Veniturile pe care emigranții le repatriază pot contribui, pe termen
scurt, la stimularea cererii globale, în condițiile în care sunt
economisite
9. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui

preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 106% si rata de crestere a tarifelor
pentru servicii a fost de 7%, calculati rata inflatiei.
a. 116%
b. 5%
c. 4,9%
d. 104,9%
10. Când rata dobânzii începe să crească oamenii de afaceri constată:

a. Că au interpretat correct semnele pieței
b. Că au calculate correct profiturile preconizate
c. Că înregistrează costuri și pierderi economice mari.
11. Marea criză din anii 1930 a fost cauzată de:

a. Carențele economiei de piață
b. Contracția masei monetare în perioada 1920-1930
c. Politica monetară ce a afectat procesul de coordonare a
activității economice
12. Într-o perioadă de recesiune, tot mai mulți cetățeni:

a. Devin optimiși și prudenți
b. Devin pesimiști și prudenți
c. Caută să-și reducă lichiditățile
d. Își reduc dorința de a deține mai mulți bani în numerar
13. Decalajele de timp dintre măsurile de politică monetară și fiscală și

efectele lor:
a. Nu reprezintă o constantă care poate fi măsurată
b. Reprezintă o constantă care poate fi măsurată
c. Reprezintă o constantă care nu poate fi luată drept bază pentru alte
calcule
Grile macroeconomie – sesiune
a. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si

cheltuieli autorizate
b. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a. Mai putin atractive
b. Rare
c. Netransportabile
d. Indivizibile

a. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c. Parasirea voluntara a locului de munca

a. Rata dobanzii creste
b. Creste oferta de bani
c. Rata dobanzii scade
d. M1 creste

a. Inhiba creditarea
b. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
c. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
d. Genereaza cresterea ratei dobanzii

c. De a obtine dividend

a. crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
venitul castigat
d. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit

perioada nedeterminata este limatata de:
conturi de economii
10. Inflatia:
a. Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
c. Descurajeaza traiul pe datorie
d. Descurajeaza consumul pe termen scurt

a. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in
pretul titlului
b. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
c. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media
pietei
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme
de coordonare asociate:
a. Deflatiei
b. Inflatiei
c. Dezinflatiei


rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul
de scadenta.
b. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
rezilierea contractului, in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta

a. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de

b. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea
cheltuieli
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare

a. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
d. Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi ?

a. Aur
b. Argint
c. Cupru
d. Promisiuni de plata

a. Doar eficienta operationala
b. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
c. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d. Doar eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care produc:
a. Beneficii si costuri pe termen scurt
b. Beneficii si costuri pe termen lung
c. Beneficii pe termen lung
d. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
prin:
a. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b. Vanzarea de obligatiuni de la stat
c. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
un computer:
a. Nici M1, nici 2 nu se modifica
b. M1 creste dar M2 nu se schimba
c. M1 si M2 cresc
d. M1 creste si M2 ramane neschimbat
a. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de
economii
b. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
c. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
d. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in
sens larg

a. Scaderea cursului titlurilor de valoare
b. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
c. Cresterea cursului titlurilor de valoare

a. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru
juridic si institutional bine ...
b. Se desfasoara intre guvern si angajatori
c. Se desfasoara intre guvern si sindicate
d. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii

a. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din
economie
c. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul
financiar
d. Nivelul de reglementare caracteristic
a. Banca centrala
d. Guvern
oarecare achita un credit ?
b. M1 si M2 scad
d. M1 si M2 cresc

a. Populatia somera si populatia ocupata
c. Populatia activa si populatia somera

b. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente
lungi

guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul

problema somajului
a. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a
exporturilor
b. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a
consumului
c. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii
agregate
d. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a
investitiilor

a. Populatia activa
b. Rezervele de munca
c. Populatia ocupata minus somerii
d. Populatia ocupata
35. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
a. Politicile monetare restrictive din anii 1920
b. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c. Restrangerile creditului
36. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de:

a. Politicile implementate in statele centralizate
b. Absenta politicilor
c. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri
absolute
d. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative
existente

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d. Rata curenta a somajului este zero
unui an fiscal;
39. Uniunea Europeana:
a. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a
liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de m
unca;
b. Nu aplica o politica comerciala comunca;
c. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
d. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii,
supranationale, in nici un domeniu nu are competente exclusive.

a. Generaza cresterea ratei dobanzii
b. Inhiba creditarea;
c. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
d. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
41. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:

a. Lacomia investitorilor;
b. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
c. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de
ratele reduse ale dobanzii.
unui an fiscal;
43. Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite
ieftine;
b. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
c. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
d. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe
credite la dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei
in capacitatea de rambursare a depozitelor
44. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se
desfasoara:
a. Concomitent cu manifestarea cererii
b. Anticipat fata de cerere
c. Dupa manifestarea cererii
d. La comanda
45. Protectionismul:
a. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor
dezvoltate;
b. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
c. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea
mai eficienta a resurselor;
d. Are un cost de oportunitate scazut;
46. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii
deoarece;
a. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea
b. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea
c. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea
cursului acestora pe piata bursiera
47. In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea pot fi:
a. Migratie lunara;
b. Migratie definitiva;
c. Migratie international;
d. Migratie partiala;
48. Purtatorii cererii de munca sunt:

a. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
b. Lucratorii
c. Angajatorii
d. Liderii de sindicat
49. Jobberul:
a. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le
inscrie pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de
brokeri;
b. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
c. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior
celui la care vinde, de aici rezultand profitul sau;
d. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior
celui la care cumpara, de aici rezultand profitul sau;
50. O politica anti-inflationista adecvata presupune:

a. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi
ridicate;
b. Practicarea unor marje de profit minime
c. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
d. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
51. Prin programul sau, Keynes propunea:

a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;
b. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
c. O politica fiscala pentru a corecta recesiunile;
d. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;
52. O politica fiscal contraciclica presupune:

a. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;
b. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
c. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
d. O reducere a incasarilor fiscale cand scade Pib-ul;
53. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:

a. Epidemiei subporductiei;
b. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
c. Contradictiilor sale interne;
54. Prin politicile expansioniste se obtin:

a. Aspecte pozitive pe termen scurt
b. Aspecte pozitive pe termen lung;
c. Aspecte negative pe termen scurt;
55. Balanta comerciala:
a. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
b. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
c. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
d. Include balanta miscarilor de capital
56. Politicile monetare si fiscale expansioniste:

a. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;
b. Nu au effect asupra cererii agregate;
c. Sunt atragatoare pt alegatori;
57. Cursul de schimb real:

a. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in
metal pretios;
b. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de
a celor din strainatate;
c. Este utilizat pentru a calcula corect repercusiunile pt cursul de
schimb asupra competitivitatii unei economii;

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
b. Rata curenta a somajului este zero;
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
d. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
59. In perioadele de recesiune oamenii prefera:

a. Sa cumpere actiuni;
b. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
c. Sa faca investitii pe termen lung;
d. Sa detina mai multi bani in numerar;

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;
b. Sa consume mai mult decat au economisit;
61. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se
numea:
a. Nota de hartie;
b. Card de credit;
c. Nota de metal;
d. Bilet de banca.

de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Burse de valori
64. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;

a. Nu genereaza un boom artificial
65. Capitalul real:
a. este acelasi lucru cu capitalul fictive

b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
c. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare

b. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
d. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
67. Operatiunile cu prima compusa “ a la baisse”:
a. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta
b. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
c. Ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau
68. Legea lui Okun spune ca

diminua
69. Recesiunile se produc atunci cand

b. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
nemultumiti
d. Sunt interpretate corect semnalele pietei, dar producatorii sunt
nemultumiti
70. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta
71. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda

masa monetara cu:
a. 1dolar
b. Mai mult de 1 dolar
c. Mai putin de 1 dolar
72. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un
cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
73. Relaxarea conditiilor de creditare permite:

74. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :

a. M1 si M2 cresc
75. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:

76. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca

efect:
a. Cresterea masei monetare
b. Restrangerea masei monetare
77. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala
are ca efect:
milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:
79. Recesiunile conduc la :

a. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica
b. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
c. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale
80. Recesiunile sunt rezultatul:

a. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere
b. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
c. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata
d. Toate cele de mai sus
81. Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:

a. M1 si M2 cresc

milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:
e. 85 milioane de dolari
1. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a

autorizarii guvernelor, pentru ca:
a. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
b. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii
c. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului
capitalismului”
d. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin
intermediul comertului
2. Banii:
c. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
3. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

a. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
b. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
c. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
d. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale

a. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
b. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
c. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
d. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
5. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

c. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
d. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul
privat
6. Rata solicitata a rezervelor:

a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate
de banci
b. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem
ca aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
c. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
d. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
a. Erau atractive
b. Erau divizibile
c. Erau durabile
d. Erau transportabile
e. Erau rare
f. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus

metal neprelucrat era:
a. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
b. Acela ca monedele purtau sigiliul statului
c. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
d. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea
metalului continut de monede
pentru a impiedica falsificarea lor si:
a. Acceptati de catre stat la plata texelor
b. Sustinuti de garantii ale statului
c. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la
cerere
d. Utilizati pe scara larga in comertul international

bani pentru ca:
a. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri
valorificabile
b. Statul a decretat ca ele reprezinta banii
c. Sunt amortizabile in aur
d. Sunt amortizabile in argint
11. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:
a. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
b. Bancnote
c. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre
stat
d. Obligatiile institutiilor de incredere
12. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

a. Utilizarea depozitelor verificabile
b. Utilizarea monedei
c. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
d. Barterul
reprezentat de:
a. Monedele rare
b. Bancnotele din rezervele federale
c. Depozitele verificabile
d. Depozitele de economii
14. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor
bunuri
b. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
c. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
d. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
15. Bancile comerciale creeaza bani:

a. Imprumutand de la deponenti
b. Facand imprumuturi
c. Tiparind bancnote
d. Prin toate metodele descrise mai sus
16. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale,
daca ati putea:
a. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
b. Transforma metalele in monede
c. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei
institutii de emitere a banilor
d. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de
schimb
17. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze

bani pe perioada nedeterminata?
b. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
conturi de economii
18. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
a. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
b. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in
ansamblu
c. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de
stat
d. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
19. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci
este aceea de:
a. A le constrange capacitatea de a crea bani
b. A mentine increderea deponentilor
c. A impiedica o prabusire a pietei valorilor
d. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
20. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite,
este acela ca:
a. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari
cantitatea de bani aflata in circulatie
b. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
c. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in
aur
d. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
a. I-ar saraci pe producatorii de aur
b. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
c. Argintul este un metal preferat in Statele Unite
d. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar
constrange politicile

crestere:
a. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
b. Pentru M1, dar nu si pentru M2
c. Pentru M2, dar nu si pentru M1
d. Atat pentru M1, cat si pentru M2

comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
c. M2 creste, dar M1 nu se modifica
d. M1 scade, dar M2 nu se modifica
24. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

a. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
b. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
c. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de
tranzactionare ale altor deponenti
d. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii
ale altor deponenti
prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
b. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
c. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
d. Oricare din metodele enumerate mai sus
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste
responsabilitati suplimentare:
a. Dar nu si active aditionale
b. Dar nu si rezerve aditionale
c. Dar nu si rezerve excedentare
d. Si rezerve excedentare
27. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite
acestui sistem sa creeze:
a. Haos
b. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
c. Exact un dolar sub forma de bani noi
d. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi

membre este denumita:
a. Rata de discount
b. Rata fondurilor federale
c. Rata primara
d. Rata de trezorerie

rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii
stocului de bani este:
a. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
b. Modificarea ratei de discount
c. Modificarea cerintelor privind rezervele legale
d. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

detinute anterior de catre populatie:
a. Diminueaza rezervele bancilor comerciale
b. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
c. Mareste rezervele bancilor comerciale
d. Reduce datoria nationala
stocurilor de bani este reprezentata de:
a. Operatiunile privind lichiditatea
b. Operatiunile pe piata libera
c. Operatiunile de discount
d. Operatiunile privind rata dobanzilor
32. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit
procent din depozitele lor:
a. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
b. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
c. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
d. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa
controleze cresterea stocului de bani
33. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la

nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina
dificila:
a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
b. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict
c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere
dezirabila a ofertei de bani la un moment dat
d. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care
Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
e. Din toate motivele enumerate mai sus

remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
a. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB
b. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza
inflatie
c. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
d. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
recesiune
35. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
a. Procentul populatiei active in campul muncii scade
b. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii,
productia si veniturile
c. Nivelul preturilor scade
d. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
36. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi
pastreze balante medii mai mari in conturile lor bancare
b. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore
suplimentare
c. Pretul banilor a crescut
d. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar
37.Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
b. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
c. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate
38. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si

cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
a. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia
reala
b. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze
politica monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
c. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si
deciziile de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate
economica
d. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut

monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca
cheltuielile totale, dar:
a. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor
acordate
b. Cererea de bani a populatiei a crescut
c. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
d. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
40. Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este

necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta
sunt acele intarzieri dintre:
a. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

stabilizare pentru ca:

si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a
crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
a. PIB-ul nominal
b. PIB-ul real
c. Nivelul preturilor
d. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de
celalalt

aproximativ:
a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 50%
medie la:
a. 9%
b. 13%
c. 19%
d. 30%

Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929
dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
a. 2 ani mai tarziu
b. 5 ani mai tarziu
c. 10 ani mai tarziu
d. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
46. In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris

„crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
a. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le
opri
b. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit
acest obiectiv
c. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
d. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi
exercite controlul asupra sistemului economic
47. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
a. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

b. O perioada de scadere a preturilor medii
c. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere
economica
d. Orice reducere a ratei de crestere a PIB

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita
de politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
b. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
c. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
d. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
49. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
b. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
c. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
d. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu
s-ar fi panicat
50. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?

a. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor,
alimenteaza cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
b. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor
dobanzii, la cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei
expansiuni economice nesustenabile
c. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus
la fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au
condus la „avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
d. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
51. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care oamenii

o doresc:
a. Sa o consume
b. Sa o detina
c. Sa o achizitioneze
d. Sa o utilizeze
52. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

a. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
b. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a
lungul unei perioade de timp
c. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul
reprezinta un stoc la un moment dat
d. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
53.O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al
cererii pentru:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Valoarea banilor
54. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea
daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Mobila
55. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

a. Doar atunci cand produc dobanda
b. Doar atunci cand sunt cheltuiti
c. Doar atunci cand sunt economisiti
d. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
56. Detinerea de rezerve de bani:

a. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
b. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
c. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
d. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare
depaseste costul platit

aleg aceasta actiune este:
a. Rata dobanzii
b. Puterea asupra altora
c. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
d. Un mod de viata mai luxos

sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
a. Ar putea fi ocazional inegale
b. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
c. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
d. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

a. Nu au nicio legatura una cu alta
b. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
c. Este posibil sa difere in mod substantial
d. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au

exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata
dobanzii la care:
a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
b. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
c. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile
comerciale
d. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
economice rapide si excesive pentru ca:
a. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis
b. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta
psihologica
c. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si
a expansiunilor
d. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga
bancile sa dea cu imprumut din rezervele lor
62. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda”
(grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului
de bani sugera ca:
a. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada
recesiunii
b. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor
pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
c. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i
firmelor care apoi ar da faliment
d. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul
recesiunii
63. Termenul „politica fiscala” inseamna:

a. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
b. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula
economia nationala
c. Finantare deficitara
d. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
64. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop
controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
a. Ratei de crestere a stocului de bani
b. Ratelor dobanzii
c. Cheltuielilor si taxelor de stat
d. Profiturilor estimate
65. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea

ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace
sunt intarzierile dintre:
a. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
dispozitie pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor
de productie?
a. Date neadecvate
b. Computere insuficient de performante
c. Lipsa interesului pentru aceasta problema
d. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de
multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului

o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

68. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica

ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de
cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui
ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar
deveni:
a. Un mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
b. Un mult mai eficient instrument de stabilizare
c. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
d. Un mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
69. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

a. Interesul public
b. Interesele majoritatii
c. Interesele celor aflati la putere
d. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa

care vor produce:
a. Beneficii si costuri pe termen lung
b. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
c. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
d. Beneficii si costuri pe termen scurt
71. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care

voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
a. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
b. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
c. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru
nu este posibil din punct de vedere politic
d. De fapt, acestea vor fi marite
rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate
face acest lucru deoarece guvernul federal:
a. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
b. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de
aceea poate crea mijloace cu care sa achite datoriile
c. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si
gradul de ocupare a populatiei
d. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare

echilibrat:
a. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in
scopuri politice
b. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
c. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de
vointa poporului
d. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa
ignore Constitutia atunci cand doreste sa o faca
pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:
a. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament
constitutional?
b. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
c. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
d. Cat de bine functioneaza pietele?
75. Conform manualului, capitalismul global:

a. Este un sistem economic si politic
b. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si
ai planificarii centralizate
c. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in
absenta controlului de stat asupra fluxurilor de capital
d. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
a. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
b. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce
nu pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe
plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
c. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
d. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
77. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

a. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
b. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
c. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
78. Cursul valutar conventional:

a. Este stabilit in mod liber pe piata
b. Este similar paritatii metalice
c. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in
functie de diversi factori economici, politici, sociali si
d. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
79.Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii
a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
a. 105,85%
b. 6%
c. 58%
d. 5.8%
80. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii

impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
b. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
c. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
81. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze

cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
a. Cresterea valorii banilor
b. Aparitia inflatiei
c. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
d. Aparitia deflatiei
82. Capitalul real:

a. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
c. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare

b. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
d. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
84. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

a. directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
b. directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
c. directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull
market)
care populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia
apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de
7%, atunci:
a. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
b. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
c. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
d. Populatia activa este de 10 milioane de persoane

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
b. Sa consume mai mult decat au economisit
a. Tranzactii numai cu obligatiuni
b. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si
plasarea fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv
reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
c. Tranzactii numai cu actiuni
88. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii
de scara, deoarece producerea pentru export determina costuri
suplimentare
b. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile
pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
c. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe
scara
d. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru
care detin factori de productie abundenti
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului,
in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe
piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa
vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
a. 360 USD
b. 250 USD
c. 350 USD
d. 160 USD
se numea:
a. Nota de hartie
b. Card de credit
c. Nota de metal
d. Bilet la banca

1930 a fost aceea ca:
a. Deficitele nu sunt bune pentru economie
b. Deficitele sunt bune pentru economie
c. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Bursele de valori
94. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
a. Nu genereaza un „boom” artificial
95. Legea lui Okun spune ca:

diminua
96. Recesiunile se produc atunci cand:

b. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt
nemultumiti
nemultumiti
d. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
97. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

a. Ratei somajului
b. Cantitatii de bunuri si servicii produse
c. Locurilor de munca
d. Puterii de cumparare

b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta

lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat
de persoana respectiva in 3 ani:
a. 25.000 lei
b. 32.500 lei
c. 30.000 lei
d. 3.000 lei
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui
Okun, rata estimata a somajului este de:
a. 4,6%
b. 6,4%
c. 6,8%
d. 7,8%
101. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si
sistemul bancar
b. De la banca centrala la consumatori
c. De la producatori la consumatori
d. De la guvern la investitori privati
102.Politica anti-inflationista presupune:

a. Reducerea ratei dobanzii
b. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
c. Cresterea cheltuielilor guvernamentale
d. Abandonarea expansiunii monetare
prin:
a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
c. Vanzarea de obligatiuni de la stat
d. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
104. Somajul frictional:

a. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
b. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
c. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
d. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu
scopul de a identifica un altul, mai bine platit
105. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
b. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare
a pierderilor de competitivitate
c. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in
totalul exporturilor mondiale, este in scadere
d. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
a. 12,4%
b. 8%
c. 4%
d. 124%
107. In sistemul formelor regionale de comert liber:

a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie, in conditiile unei monede unice
b. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor
vamale reciproce
c. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si
a factorilor de productie – capital si munca
d. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
putem enumera urmatoarele masuri:
a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
b. Incurajarea economisirii
c. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se
autoregla
d. Descurajarea consumului public, respectiv privat
109. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-
un cont la termen cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 scad
b. M2 creste dar M1 nu se modifica
c. M1 si M2 cresc
d. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

a. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea
PIB-ului real
b. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
c. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului
d. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat
inflatia si vor stimula productia
111. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura

cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
a. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari,
si angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de
munca, la un anumit nivel al salariului
b. Incapatanarii oamenilor
c. Faptului ca piata muncii este segmentata
d. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste
economia

mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
a. 90%
b. 72%
c. 128,57%
d. 80%
113.Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe
ansamblul acestor operatiuni:
a. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
b. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
c. Castiga 70.000 lei
d. Castiga 95.000 lei
a. Banca Centrala
d. Guvern
oarecare achita un credit?
b. M1 si M2 scad
d. M1 si M2 cresc

a. Populatia somera si polulatia ocupata
c. Populatia active si populatia somera
117. Politicile anti-inflationiste

b. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
d. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare

a. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
d. Distorsionarea preturilor relative
119. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane
apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la
cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
a. Numarul somerilor este de 1.200.000
b. Populatia ocupata este de 15.000.000
c. Populatia activa este de 16.500.000
d. Rata somajului este de 6,9%
120. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”

realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul
de scadenta
b. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta

122. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

a. Rezerva minima obligatorie
b. Scaderea ratei dobanzii
c. Scaderea ratei inflatiei
d. Limitele maxime impuse de catre stat

a. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
124. Echilibrul monetar reprezinta :

a. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
b. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
c. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor
restituite
d. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda

126. Politica keynesiana:

guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul

b. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente
lungi

c. De a obtine devident
a. 8%
b. 6%
c. 6.12%
d. 106%
130. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
a. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate
de cei neorganizati si prost informati
b. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung
c. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate
si informate pe termen scurt
d. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse
,suportate de cei neorganizati si prost informati
131. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:


a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale
venitul castigat
d. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit

perioada nedeterminata este limitata de:
contstanta a garantiilor sale
c. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
134. Banii:
c. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
d. M1 scade dar M2 nu se modifica
136. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
a. Guvernul
b. Bancile
c. Firmele de brokeraj
d. Banca Nationala a Romaniei
137. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

c. M1 creste
d. Rata dobanzii creste
un computer cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 cresc
b. M1 creste si M2 ramane neschimbat
d. Nici M1, nici M2 nu se modifica
139. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
a. Scaderea preturilor
b. Marirea taxelor
c. Inflatia
d. Micsorarea impozitelor

a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
b. Rata dobanzii scade
c. M1 creste
d. Creste oferta de bani
de credit intr-un cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
b. Nici M1, nici M2 nu se modifica
c. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
d. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
142. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite
pentru conturile de economii ale clientilor
b. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
c. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
d. Credite si depozite
1. Dividendul reprezinta:
a) [ ] Un castig variabil garantat de intreprindere
b) [ ] Castigul unei obligatiuni
c) [X] Castigul unei actiuni
d) [ ]Castigul titlurilor de valoare
2. Daca pe fiecare 3 luni ale anului inflatia a fost de 2% atunci rata inflatiei la sfarsitul celor 3
luni a fost:
a) [X]6,12%;
b) [ ]8%;
c) [ ]6%;
d) [ ]2%.
3. Un operator la bursa vinde 100 de actiuni X la 500 lei/ buc si cumpara 200 de actiuni Y la
300 lei/ buc, ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului , cursul
actiunii X este de 400 lei/ buc iar al actiunii Y este 350 lei/ buc.
a) [X]Speculatia cu actiuni X este a la baisse;
b) [X]Rezultatul operatiunii este de 20 000 lei castig;
c) [X]Speculatia cu actiuni Y este a la hausse;
d) [ ]Castigul pe operatiunea cu actiuni Y este de 5000 lei.
4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 4000, respectiv 5000, 6000
si 7000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 600 + 0,8Y, iar
a) [ ]In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) [ ]In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) [ ]In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) [ ]In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
Cuponul unei obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de
5%, obligatiunile sunt vandute:
a) [X]castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ]cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [X]daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [X]daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:
a) [ ]Pe scaderea cursului acestora;
b) [X]Pe o operatiune de tip a la hausse;
c) [ ]Pe cresterea cursului acestora;
d) [ ]Pe faptul ca va incasa dobanzi.
7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10 000 u.m., are un curs de 100.000 u.m. ce
rate a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) [X]10%;
b) [ ]30%;
c) [ ]20%.
8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:
a) [ ]Teoria ofertei;
b) [ ]Teoria cererii;
c) [ ]Teoria preturilor;
d) [X]Teoria cantitativa a banilor.
a) [ ]Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
1
b) [X]Un titlu de valoare;
c) [ ]Un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ]Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
coeficientul de rezerva al sistemului bancar (a) = 20%; numarul la polpulatie C = 60.000;
a) [ ]10.000;
b) [ ]40.000;
c) [X]60.000;
d) [ ]30.000.
11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi putem
aminti:
a) [ ]Deflatorul PNB;
b) [ ]Productivitatea muncii;
c) [X]Rata de rentabilitate a investitiei;
d) [X]Perioada de rambursare a investitiei.
12. O economie de troc este aceea in care:
a) [ ]Exista moneda marfa;
b) [X]O marfa se schimba direct pe alta marfa;
c) [X]Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat.
13. Ciclicitatea economica:
a) Este un proces normal, natural;
b) A aparut cu interventia statului in economie;
c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica;
d) Este caracteristica doar economiilor centralizate.
a) Emiterea de actiuni;
b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne;
d) Imprumuturile publice externe.
a) Piata monetara;
b) Piata primara;
c) Piata secundara;
d) Piata tertiara.
16. Balanta de plati externe reflecta:
a) Soldul tranzactiilor valutare
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital
c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii
d) Ansamblul incasarilor si platilor de tranzactii reale si financiare cu restul lumii
17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o crestere generalizata a preturilor
de:
a) Peste 15% anual;
b) 5-10% anual
c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regasim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung
2
b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt
c) Balanta rezervelor monetare internationale
d) Balanta comerciala.
19. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m., impozitul pe
venit creste si el de la 12.000 de u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) In cote fixe
c) Proportionala
d) In cote procentuale
a) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
b) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii
21. Progresul social exprima:
a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii
d) Ridicarea standardului de viata.
22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 20%
inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%
23. Obligatiunea permite obtinerea:
a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile
d) Unui profit maxim
24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de actiuni, el
mizeaza:
a) Pe cresterea cursului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baissse
25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:
a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei
c) Repartizat mai bine fondul total de munca.
26. Sistemul productiei materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:
a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie
b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata
c) Se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive
27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:
a) Economiile realizate pe unitate de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
3
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii
d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate
28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia :
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman
c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson
d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux
29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este C = 1000 + 0,8Yd,
impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile autonome de 1500 u.m., iar
cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci :
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 n.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru devine 13.000
u.m.
c) La o scadere de 100 u.m. a platilor de transfer venitul national ajunge 11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.
30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:
a) un drept de proprietate;
b) un imprumut;
c) o ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei;
d) dreptul proprietarului de a beneficia de dividende.
a) 20%;
b) 30%;
c) 10%.
32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:
a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatiilor dintr-o economie nationala
d) Releva tipurile de agenti economici
33. Coeficientii de comert exterior sunt:
a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
c) Mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic
34. Prin politica de "open market", atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe piata
financiara:
a) reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara;
b) majoreaza cursul acestora;
c) creste cantitatea de moneda de pe piata monetara;
35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal, sunt:
a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea
d) Avantul
36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:
a) O scadere a venitului national
b) O scadere a cererii agregate
4
c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei
37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza unui
cos de consum format din: alimente cu pondere de 30% si o rata de crestere a preturilor
de 5%, bunuri industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de 110% si servicii
cu o rata de crestere de 15%, atunci:
a) rata inflatiei este de 9,75%;
b) indicele preturilor este de 1,0975;
c) rata inflatiei este de 12,5%;
d) indicele preturilor este de 112,5%.
38. Cresterea economica inflationista:
a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice
d) Este un tip de crestere daunator economie pe termen mediu si lung
39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:
a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea “ bunurilor”
publice”
b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor intre firmele
nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive
40. Cresterea economica neinflationista:
a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin
c) Este o crestere economica cu rate pozitive
d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
41. Care din factorii de mai jos genereaza inflatie prin cerere:
a) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
b) Inghetarea salariilor
c) Mobilitatea ridicata a factorilor de productie
d) Tezaurizarea
a) O disfunctie intre marimile economice reale si cele nominale
b) Un dezechilibru microeconomic monetaro- real
c) Un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
d) O disfunctie grava intre marimile economice nominale si cele monetare
43. Stagflatia reprezinta starea economiei caracterizata prin manifestarea concomitenta a
urmoatoarelor fenomene:
a) Scaderea productiei nationale, inflatie galopanta, somaj masiv
b) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
c) Crestere economica, inflatie scazuta, somaj masiv
d) Crestere economica, credit ieftin, somaj ridicat
44. Atunci cand se reduce venitul, consumul, de regula :
a) Creste
b) Se reduce si el, dar intr-o masura mai mare
c) Se reduce si, dar intr-o masura mai mica
d) Se reduce si el, dar in aceeasi masura
5
45. O politica monetara restrictiva:
a) Creste rata dobanzii
b) Determina o expansiune a cererii globale
c) Reduce rata dobanzii
d) Reduce cererea pentru investitii
46. Pe piata primara, titlurile de valoare se vand:
a) in principal prin intermediul bancilor
b) in situatii exceptionale, sub valoarea nominala, in scopul mobilizarii rapide a unor sume
c) la cursul care se formeaza pe piata, in functie de cerea si oferta de titluri
d) de regula, la valoarea nominala
47. O actiune este achizitionata la pretul de 100 u.m si aduce un dividend de 20 u.m. anual
a) daca pretul actiunii creste la 110 u.m. castigul potential este de 30%
b) daca rata dobanzii pe piata monetara este de 15 % plasamentul in acest tip de actiuni
nu este avantajos
c) randamentul actiunii este de 20%
d) daca pretul actiunii creste la 120u .m. castigul potential este de 35%
48. Dintre determinantii consumului putem aminti:
a) Rata dobanzii, venitul, politica economica structurala
b) Venitul, nivelul ratei dobanzii
c) Investitiile, venitul, factorii psihologici, factorii demografici
d) Factorii demografici, venit, eficacitatea marginala a capitalului
49. Stiind ca functia macroeconomica de consum este de C = 0,8Y, investitia autonoma este I0
= 700 si excedentul balantei comerciale este H0 = 500, atunci venitul de echilibru este:
a) 1200
b) 12.000
c) 3.000
d) 6.000
50. Reducerea ratei dobanzii are ca efect:
a) Cresterea cererii de investitii daca eficacitatea marginala a capitalului devine mai mare
decat rata dobanzii de pe piata
b) Diminuarea somajului
c) O crestere a cererii de bunuri si servicii din partea intreprinderilor si populatiei
d) Diminuarea cererii de investitii daca rata sperata a profitului ramane in continuare
inferioara ratei dobanzii de pe piata
51. Multiplicatorul investitiilor:
a) Exprima efectul asupra venitului determinat de o crestere cu o unitate a investitiei
b) Depinde de inclinatia spre economisire
c) Exprima efectul cresterii venitului asupra investitiei
d) Este cu atat mai ridicat cu cat inclinatia marginala spre consum este mai scazuta
creste si el, de la 5000u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) regresiva;
b) in cote fixe;
c) progresiva;
d) nu se poate calcula
53. In principiu, intre cererea de investitii si rata dobanzii exista o relatie negativa in sensul
ca:
a) Diminuarea ratei dobanzii stimuleaza cresterea cheltuielilor pentru consum si investitii
6
b) Agentii economici vor suplimenta cererea de investitii atunci cand rata sperata a
randamentului investitiei este mai mare decat rata dobanzii platita pentru capitalul
imprumutat
c) O diminuare a ratei dobanzii are ca efect cresterea cererii globale a productiei si a
ocuparii
54. Obligatiunile:
a) Au un curs care depinde de evolutia ratei dobanzii
b) Pot fi emise doar de catre firmele organizate sub forma societatilor pe actiuni
c) Garanteaza un venit anual ferm
d) Ofera dreptul de a participa la luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a
Actionarilor
55. Cresterea economica neinflationista desemneaza acea situatie in care:
a) exista crestere economica fara inflatie;
b) nivelul general al preturilor creste intr-o proportie mai mare decat produsul national in
expresie fizica,
c) rata cresterii economice este mai mica decat rata inflatiei;
d) rata inflatiei este mai mica decat rata cresterii economice.
56. Stagflatia este situatia in care:
a) inflatia stagneaza, preturile nu mai cresc;
b) somajul si inflatia stagneaza in conditiile reluarii cresterii economice;
c) exista inflatie si somaj la niveluri ridicate in conditiile unei rate zero a cresterii
economice;
d) pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt eliminate.
57. Slumpflatia desemneaza acea stare a economiei in care:
a) [ ] pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt in scadere;
b) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt in scadere;
c) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt la cote ridicate;
d) [x] pe fondul unei rate negative a cresterii economice exista o inflatie galopanta si un
somaj masiv.
58. In cazul inflatiei prin cerere si oferta preturile vor creste cu atat mai mult cu cat:
a) [ ] curba ofertei globale este mai apropiata de orizontala;
b) [ ] curba cererii globale este mai verticala;
c) [ ] oferta globala este mai elastica;
d) [x] oferta globala este mai inelastica;
e) [ ] panta curbei ofertei globale este mai mare.
a) [ ] isi are originile in continutul "legii lui Say";
b) [x] se produce daca remunerarea factorilor de productie creste intr-o cadenta
superioara sporirii productivitatii
lor;
c) [x] se amplifică daca se maresc impozitele indirecte;
d) [ ] conduce la o crestere economica inflationista.
60. Inflatia:
a) [ ] afecteaza in special pe cei cu venituri mari, care cumpara cantittati mai mari de
bunuri si servicii;
b) [x] dezavantajeaza pe creditori;
c) [x] avantajeaza pe debitori;
d) [ ] mareste povara datoriei publice.
7
61. Daca preturile alimentelor, care detin 40% din cheltuielile totale ale menajelor, au crescut
în medie de 1,5 ori, preturile bunurilor industriale, care detin 50% din totalul cheltuielilor
de consum ale menajelor au crescut cu 20%,
iar la alte bunuri si servicii indicele de crestere a preturilor si tarifelor a fost de 140%:
a) [ ] indicele general de crestere a preturilor este de 234%;
b) [x] rata inflatiei este de 34%;
c) [ ] preturile au crescut in medie de 2,34 ori;
d) [x] nivelul general al preturilor si tarifelor a crescut cu 134%.
62. Simplificand lucrurile la maxim posibil, sa presupunem ca produsul intern brut al unei tari
este reprezentat de doua bunuri finale A si B. Intr-o anumita perioada cantitatile produse
din cele doua bunuri au crescut de la 500 la 600 pentru bunul A si de la 1000 la 1400
pentru bunul B, in timp ce preturile s-au majorat, in aceeasi perioada, de la 10 u.m. la 15
u.m. pentru bunul A si de la 40 la 50 pentru bunul B. In aceste conditii:
a) [x] deflatorul PIB este egal cu 1,27;
b) [ ] preturile au crescut in general cu 110%;
c) [ ] indicele general de crestere a preturilor a fost de 210%
d) [x] rata inflatiei a fost egala cu 27%.
63. Atributele esentiale ale impozitelor sunt:
a) [x] obligativitatea;
b) [ ] rambursabilitatea;
c) [ ] solvabilitatea,
d) [x] dreptul de urmarire in caz de neplata.
64. Printre formele de impunere in cote procentuale se regaseste:
a) [ ] impunerea neproportionala;
b) [ ] impunerea in cote fixe;
c) [x] impunerea proportionala,
d) [ ] impunerea degresiva
65. O inflatie a penuriei:
a) [ ] este caracteristica tarilor dezvoltate;
b) [x] este caracteristica tarilor slab dezvoltate;
c) [x] are la origini, indeosebi, cauze monetare;
d) [ ] se explica prin cantitatea prea mica de bani in raport cu o cantitate mare de bunuri si
servicii.
66. Inflatia prin cerere determina:
a) [x] o crestere economica inflationista;
b) [ ] scaderea productiei;
c) [ ] cresterea somajului;
d) [x] scaderea somajului.
67. Spirala inflationista se produce atunci cand:
a) [ ] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia monetara;
b) [ ] inflatia monetara se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere;
c) [x] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere.
68. Actiunile permit obtinerea:
a) [x] unui venit variabil;
b) [ ] unui venit fix;
c) [ ] unei dobanzi ridicate;
d) [ ] unui profit maxim.
8
69. Fiind cunoscute preferinta pentru lichiditate a populatiei (l) = 20%; rata rezervelor
obligatorii (r) = 10%; numerarul la populatie C = 20.000, rezervele bancii reprezintă:
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5.000;
c) [ ] 15.000;
d) [x] 10.000.
rata a dobanzii
corespunde acestei situatii:
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%.
71. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 7%,
inseamna ca rata inflatiei
pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) [x] 22,5%;
b) [ ] 21%;
c) [ ] 23,75%;
d) [ ] 22%.
creste si el, de la 4800
u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [X] regresiva;
c) [ ] progresiva;
73. Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a) [x] cu venit fix;
b) [ ] cu venit variabil;
c) [x] purtatoare de dobanda;
d) [ ] ce garanteaza un venit ferm
74. In cazul unei operatiuni bursiere "la termen" cumparatorul câstiga atunci când:
a) [x] cursul creste;
b) [ ] cursul scade;
c) [ ] rata dobanzii creste;
d) [ ] profitul creste
75. Inflatia schimba comportamentul individual in actul economisirii prin faptul ca:
a) [ ] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai putin;
b) [x] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai mult;
c) [x] indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare;
d) [ ] indivizii prefera satisfactiile viitoare celor prezente.
76. Cresterea economica inflationista se realizeaza atunci cand:
a) [ ] rata de crestere economica este superioara celei a inflatiei;
b) [ ] se produc concomitent urmatoarele fenomene: inflatie deschisa, somaj si
slumpflatie;
c) [x] rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) [x] sporul de crestere economica se obtine cu pretul unei inflatii considerabile
9
77. In conditiile unei inflatii prin cerere preturile vor creste cu atat mai mult:
a) [ ] cu cat curba cererii este mai inelastica;
b) [ ] cu cat curba cererii este mai elastica;
c) [ ] cu cat curba ofertei este mai elastica
d) [x] cu cat curba ofertei este mai inelastica;
e) [ ] cu cat curba ofertei este mai apropiata de verticala.
78. Rata de presiune fiscala indica:
a) [ ] partea din produsul intern brut care reprezinta un impozit negativ;
b) [x] partea din produsul intern brut prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului;
c) [x] nivelul general al fiscalitatii;
d) [ ] partea din buget prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului.
79. Impunerea proportionala este aceea prin care:
a) [x] rata marginala a impunerii este egala cu rata medie a impunerii;
b) [ ] rata marginala a impunerii este mai mare decat rata medie a impunerii;
c) [ ] rata marginala a impunerii este mai mica decat rata medie a impunerii;
d) [x] marimea impozitului este direct proportionala cu marimea materiei impozabile.
80. Prin promovarea unei politici de "open - market" Banca Centrala:
a) [x] retrage o anumita cantitate de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele
efecte publice sau private;
b) [x] demonetizeaza efectele publice sau private;
c) [x] monetizeaza efectele publice sau private;
d) [ ] sporeste cantitatea de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte
publice sau private.
81. Functia macroeconomica de consum este C = 20.000 + 0,8Yd, cheltuielile guvernamentale
sunt de 10.000, excedentul balantei comerciale este de 2000, impozitele sunt de 20.000,
platile de transfer reprezinta 4000 iar investitia autonoma este de 3000. In aceste conditii:
a) [x] venitul de echilibru este de 111.000;
b) [x] daca platile de transfer cresc cu 40% venitul national de echilibru va fi de 117.400;
c) [ ] daca impozitele cresc cu 20% venitul national de echilibru va fi de 127.400;
82. .O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m., are un curs de 200.000 u.m.. Ce
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%;
creste si el, de la 4800u.m. la 5.500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [x] regresiva;
c) [ ] progresiva;
84. Pe piata capitalului pe termen mijlociu si lung se fac tranzactii cu:
a) [ ] cambii;
b) [x] actiuni;
c) [ ] efecte de comert;
d) [ ] certificate de depozit.
85. Mobilurile care stau la baza cererii de moneda sunt:
a) [x] tranzactiile;
b) [x] speculatia;
10
c) [x] precautia,
d) [ ] investitia pe termen lung.
a) [ ] cresterea productiei;
b) [ ] cresterea gradului de ocupare;
c) [x] cresterea somajului;
d) [ ] o crestere economica inflationista.
87. Daca in momentul t0 , t1 , t2 , si t3 , venitul national este egal cu 2500, respectiv 3000,
3500, 4000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 0,8Y iar
investitia autonoma I0 = 700, atunci:
a) [ ] in momentul t1 , economia este in stare de contractie;
b) [ ] in momentul t3 , economia este in stare de echilibru;
c) [x] in momentul t3 , economia este in stare de contractie;
d) [x] in momentul t2 , economia este in stare de echilibru.
coeficientul de rezervă al sistemului bancar (a) = 20%; numerarul la populatie C = 30.000;
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5000;
c) [x] 40.000;
d) [ ] 10.000;
89. Valoarea unei obligatiuni depinde de:
a) [ ] rezultatele activitatii emitentului;
b) [x] rata dobanzii;
c) [ ] cuponul obligatiunii;
d) [ ] cererea si oferta pentru titluri de valoare.
90. Puterea de cumparare a banilor:
a) [ ] se afla in relatie direct proportionala cu indicele preturilor;
b) [x] scade in perioade de inflatie;
c) [x] reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara;
d) [x] se afla in relatie invers proportionala cu indicele preturilor.
91. Coeficientul exporturilor se calculeaza:
a) [ ] ca diferenta pozitiva intre volumul exporturilor si cel al importurilor;
b) [ ] ca raport intre exporturi si importuri;
c) [ ] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si venitul national;
d) [x] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si produsul national brut.
92. PNB calculat pe baza preturilor curente are valoarea de 500 milioane u.m.. Acelaşi PNB
calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 400 milioane u.m.. In aceste conditii
rata inflatiei este:
a) [ ] 1,25%;
b) [ ] 125%;
c) [x] 25%;
d) [ ] 80%
93. Daca sporirea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m. a determinat majorarea venitului
national cu 800
u.m., atunci:
a) [x] inclinatia marginala spre consum din economie este de 0,25;
b) [x] inclinatia marginala spre economisire este de 0,75;
11
c) [ ] multiplicatorul platilor de transfer este 3;
d) [ ] multiplicatorul taxelor si impozitelor este - 4.
a) [x] un titlu de valoare;
b) [ ] un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
c) [x] un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ] un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
a) [x] piata primara;
b) [x] piata secundara;
c) [ ] piata tertiara;
d) [ ] piata monetara.
Cuponul unei obligatiuni
este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [ ] castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ] cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [ ] daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [ ] daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
a) [x] emisiunea monetara;
b) [x] imprumuturi publice interne;
c) [x] imprumuturile publice externe;
d) [ ] emiterea de actiuni.
98. La nivelul unei economii nationale se cunosc urmatoarele: functia macroeconomica de
consum este C = 1000 + 0,8Yd,volumul total al impozitelor este de 2000, totalul “platilor de
transfer” este de 1000; investitiile autonome se ridica la 500; cheltuielile guvernamentale
reprezinta 1000. In aceste conditii:
a) Venitul national de echilibru este de 8500 u. m.
b) Cresterea investitiilor cu 1000 va duce la obtinerea unui venit national de echilibru de
13.500;
c) O crestere a cheltuielilor guvernamentale cu 500 va determina scaderea venitului
national de echilibru cu 2500;
99. Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 100 de obligatiuni la
valoarea lor nominala de 10 milioane lei/obligatiune, purtatoare a unui venit fix anual de 1
milion lei fiecare, scadente peste 10 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata
dobanzii la depunere este de 5% cele 100 de obligatiuni sunt vandute, obtinandu-se astfel
un castig total de:
a) 1 mld lei
b) 1,1 mld lei
c) 100 mil lei
100. Combaterea somajului prin inflatie este o masura specifica
a) Clasicismului
b) Keynesismului
c) Politicii ofertei
d) Monetarismului
12
101. Slumpflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata:
a) Prin somaj masiv, scaderea productiei nationale in conditii de stabilitate monetara
b) Prin inflatie galopanta, somaj masiv si scaderea productiei nationale
c) Inflatie ridicata si rate pozitive ale cresterii economice
d) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
e) Inflatie galopanta, scaderea somajului o productie nationala in crestere
102. Bursa de valori desemneaza
a) O plata organizata pentru a mijloci tranzactii cu titluri financiare emise anterior
b) O institutie specifica pietei financiare primare
c) O piata organizata unde se tranzactioneaza valori imobiliare
d) O componenta a pieti financiare secundare
103. Hartiile de valoare pe termen scurt
a) Faciliteaza finantarile, respectiv plasamentele pe perioade mai mici de un an
b) Mijlocesc finantari odierne
c) Constau im bunuri imobile pe termen scurt
d) Asigura plasamente pe perioade ce depasesc un an
104. Obligatiunile cu dobanda variabila:
a) Reprezinta o combinatie intre o obligatiune si o actiune
b) Ofera detinatorului un venit variabil determinat de o dobanda fixa si o marja stabilita
c) Presupune stabilirea in momentul emisiunii a nivelului dobanzii anuale
d) Au o valoare exclusiv determinata de rezultatele activului emitentului
105. In cazul unei operatiuni cu prima simpla “ a la hausse”
a) Vanzatorul isi rezerva dreptul de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in
functie de evolutia cursului
b) Cumparatorul poate alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
situatia existenta la scadenta
c) In cazul in care cursul nu se modifica cumparatorul va inregistra o pierdere egala cu
prima depusa
d) Cumparatorul este avantajat de scaderea cursului
106. Tranzactiile speculative de tip “bear”:
a) Se refera la operatiile speculative” a la hausse”
b) Vanzatorul urmareste sa vanda la cursuri ridicate in speranta reducerii cursului
c) Sunt specifice operatiunilor speculative “ a la baisse”
d) Cumparatorul achizitioneaza titluri la preturi scazute in speranta majorarii cursului
107. Un exces de cerere, respectiv de venituri poate fi considerat inflationist numai
daca:
a) Veniturile factorilor de productie cresc mai repede decat productivitatea lor
b) Se practica o politica de amortismente accelerata
c) Oferta este rigida si aparatul de productie nu raspunde cererii ajustarea ofertei la
cerere se face prin preturi si nu prin cantitati
d) Se inregistreaza finantarea necontrolata, prin deficit bugetar a unor cheltuieli publice
108. In categoria efectelor negative ale inflatiei se pot numara:
a) Stimularea cresterii economice
b) Schimbarea comportamentului individual atat in actul de consum cat si in cel de
economisire
c) Devalorizarea capitalului si degradarea balantei de plati
d) Avantajarea debitorilor si dezavantajarea creditorilor
109. Inflatia monetara poate fi explicata prin:
13
a) Emisiunea excedentara de moneda peste nevoile reale din economie
b) Dezvoltarea exagerata a creditului bancar
c) Excedentul balantei de plati
d) Cresterea preturilor la materiile prime din import
a) Antreneza scaderea productiei si a ocuparii fortei de munca
b) Determina o crestere economica inflationista
c) Se poate manifesta simultan cu inflatie prin cerere antrenand “spirala inflationista”
d) Poate fi explicata prin mecanismul de circuit al producerii bunurilor, prin faptul ca
preturile inputurilor se regasesc in cele ale outputurilor
e) Poate fi cauzata de cresterea impozitelor directe
111. Politicile de lupta impotriva inflatiei prin cerere urmaresc:
a) Cresterea ratei dobanzii si scumpirea creditului
b) Reducerea cheltuielilor publice si a veniturilor din impozite si taxe
c) Restrangerea influentelor monopolurilor asupra preturilor
d) Reducerea costurilor prin gasirea de inlocuitori pentru materiile prime din import.
112. Lichiditatea titlurilor financiare pe termen lung:
a) Este rezultatul incertitudinilor privind anticiparea fluxurilor de venit viitoare
b) Nu depinde de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei capitalului
c) Este mai mica in cazul titlurilor financiare listate la bursa
d) Se refera la posibilitatea vanzarii lor rapide si cu costuri de tranzactionare minime
113. Capacitatea de dominatie a unei economii nationale asupra partenerilor ei externi

depinde de:
a) Potentialul militar
b) Potentialul stiintific si informational
c) Structura care face obiectul specializarii international
d) Potentialul economic
114. Conditia esentiala a unei politici monetare sanatoase o reprezinta:
a) Realizarea unei cresteri economice echilibrate si a unei balante de plati externe
excedentare
b) Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor
c) Asigurarea echilibrului bugetar
d) Asigurarea cresterii sustinute a venitului national
115. La nivelul unei economii nationale, functia macroeconomica de consum este C =
10.000 + , 0,6Yd. Investitia autonoma este I0 = 1000 u.m., cheltuielile guvernamentale sunt
G0 = 3000 u.m, platile de transfer sunt P0 = 2000 u.m. exporturile sunt de 4000 u.m iar
importurile de 3500 u.m. in conditii de echilibru bugetar:
a) Cresterea platilor de transfer cu 1000 duce la scaderea venitului national de echilibru
cu 1500 u.m.
b) Venitul national de echilibru este de 31.750u.m.
c) Cresterea impozitelor cu 5000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 7500
um
116. Impozitele directe:
a) Vizeaza cheltuirea venitului
b) Se mai numesc si taxe de consum
14
c) Imbraca forma impozitelor pe venit
d) In tara noastra se prezinta ca impozite pe profit si pe salarii
117. Economia se afla intr-o stare de subocupare a factorilor de productie daca:
a) Venitul national de ocupare deplina este mai mic decat venitul national de echilibru
b) Venitul national de echilibru este mai mic decat venitul national de ocupare deplina
c) Venitul national de echilibru este egal cu venitul national de ocupare deplina
d) Venitul national potential este superior venitului national de echilibru
118. Marcati care din afirmatiile de mai jos cu privire la deosebirile dintre crestere si
dezvoltare economica sunt adevarate:
a) Cresterea economica are o sfera de cuprindere mai mare decat dezvoltarea economica
b) In timp ce cresterea economica vizeaza latura cantitativa a activitatii economice,
dezvoltarea reflecta si schimbarile calitative din economie
c) Dezvoltarea economica are o sfera de cuprindere mai mare reflectand si schimbarile
din economie
119. O balanta de plati activa:
a) Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile internationale
b) Este un indiciu sigur ca exporturile au fost mai mari decat importurile
c) Permite exportul de capital
d) Perturba relatiile internationale
120. Doi operatori la bursa incheie un contract la termen de vanzare-cumparare pentru
100 actiuni la un curs de 20.000 lei/activitate. La scadenta cursul este de 18.000 lei. Cine
castiga?
a) Cumparatorul castiga 200.000 lei
b) Vanzatorul castiga 200.000lei
c) Vanzatorul pierde 200.000 lei
d) Nimeni nu castiga
121. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 10% si
coeficientul rezervelor obligatorii a = 25% si numerarul la populatie C = 100.000, atunci
rezervele lichide ale bancilor R sunt:
a) 50.000
b) 500.000
c) 25.000
d) 250.000
122. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 35.000 mil la 40.000 mil u.m. iar
impozitul creste de la 2000 mil la 3000 mil avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) Regresiva
c) Proportionala
d) In cote fixe
123. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul
public este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de
echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
124. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 10%
, atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
15
a) 22,5%
b) 33,1%
c) 333,1%
d) 70,15%
125. Cuponul unei obligatiuni este de 30.000 iar rata dobanzii de 10%. In conditiile
cresterii ratei dobanzii cu 50% cursul obligatiunii:
a) Creste cu 1000.000 u.m.
b) Scade cu 33%
c) Creste cu 33,3%
d) Scade cu 1000
126. Un agent de bursa, anticipand o evolutie favorabila a cursului actiunilor, vinde la
termen 3000 actiuni la cursul de 15.100 u.m. din care 100 u.m. reprezinta prima
a) Este o operatiune cu prima compusa “ a la baisse” corect
127. Diferenta dintre valoarea prezenta medie a fluxurilor de venituri si pretul
financiar este considerata valoarea absoluta a :
a) Dividendului
b) Dobanzii
c) Premiului pentru risc
d) Cuponului
128. Partea din depozite pe care bancile trebuie sa le pastreze sub forma de active
lichide poarta denumirea de:
a) Rata rezervelor obligatorii
b) Grad de solvabilitate
c) Coeficientul de casa
d) Disponibilitati semimonetare
129. Dupa opinia lui Milton Friedman:
a) Pentru a frana inflatia statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara mai rapida
decat cresterea PIB
b) Pentru a frana inflatia, statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara moderata in
aceeasi caenta cu ritmul cresterii PIB
c) Inflatia nu are intotdeauna cauze monetare
d) Nu intotdeauna inflatia este un fenomen de care raspunde politica statului
130. Economiile unei familii sunt de 50 mil lei. Pentru urmatorii 3 ani rata medie estimata
a inflatiei este de 7% iar rata medie a dobanzii bancare este de 9%:
a) Suma depusa intr-un depozit la banca va fi in termeni reali de 53,06 mil lei
b) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca deoarece valoarea actualizata
a venitului viitor este de mai mare cu 4 miliane decat valoarea prezenta a economiilor
familiei
c) Rata reala a dobanzii este de 16 %
d) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca la banca deoarece rata reala a
dobanzii este negativa
131. O politica monetara espansionista:
a) Determina o deplasare a intregii curbe LM spre dreapta
b) Determina reducerea ratei dobanzii
c) Determina o deplasare a intregii curbe IS spre stanga
d) Determina descurajarea investitiilor
16
132. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 5% ,
atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 70,15%
b) 33,1%
c) 21%
d) 15,76%
133. Economia se afla intr- o supraocupare a factorilor de productie atunci cand:
a) Venitul national potential este inferior venitului national de echilibru
b) Venitul national de ocupare deplina este mai mare decat venitul national
c) Produsul national potential este superior venitului national de echilibru
d) Venitul national de echilibru este mai mare decat venitul national de ocupare deplina
134. Impozitul pe profit este:
a) Venit fiscal al statului
b) Impozit indirect
c) Venit nefiscal al statului
d) Impozit direct
135. In cazul inflatiei prin costuri, a se evita cresterea somajului se apeleaza la:
a) O politica de crestere a cererii globale care, corelata cu scaderea ofertei va declansa
fenomenul denumit spirala inflationista
b) O politica fiscala de crestere a impozitelor directe
c) O politica guvernamentala de crestere cererii globale ca rezultat in deplasarea cererii
globale spre dreapta si a ofertei globale spre stanga
d) O politica guvernamentala de crestere a masei monetare in circulatie
136. Speculantii “bull”
a) Cumpara titluri financiare la preturi scazute in speranta ca le vor vinde la preturi mai
mari peste un anumit timp
b) Vand la preturi ridicate in speranta co vor cumpara la preturi scazute peste un anumit
timp
c) Vand la preturi scazute in speranta ca vor cumpara la preturi ridicate peste un anumit
timp
d) Cumpara la preturi ridicate in speranta ca vor vinde la preturi scazute peste un anumit
timp
137. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 5% coeficientul
rezervelor obligatorii a = 10% si numerarul la populatie C = 10.000u.m. atunci rezervele
bancilor R sunt:
a) 2.000
b) 200.000
c) 20.000
d) 40.000
138. Un individ achizitioneaza 20 de obligatiuni la valoarea nominala de 1.000.000
lei/obligatiune. Cuponul aferent obligatiunii este de 200.000 lei/an iar termenul de
scadenta este de 3 ani. Dupa 2 ani individul vinde obligatiunile la un curs de 2.000.000
lei/obligatiune.
a) Rata dobanzii bancare la momentul vanzarii este de 10%
b) Castigul total obtinut de individ este de 20.000.000lei
c) Rata dobanzii bancare in momentul vanzarii este de 20%
d) Castigul operatiunii este de 28.000.000 lei
139. Curba Philips exprima relatia dintre:
17
a) Somaj si cerere efectiva
b) Inflatie si crestere economica
c) Inflatie si somaj
d) Somaj si crestere economica
140. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 0,6Y investitia autonoma
este I0 = 400, consumul guvernamental este G0 = 800 atunci venitul de echilibru este:
a) 3000
b) 3300
c) 30.000
d) 1200
141. Produsul national brut este:
a) Uneori mai mic decat produsul intern brut
b) Intotdeauna mai mic decat produsul intern brut
c) Intotdeauna mai mare decat produsul intern brut
d) Niciodata egal cu produsul intern net
e) Uneori mai mare decat produsul intern brut.
142. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public
este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru
este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
143. Notiunea de brut atribuita unui indicator sintetic are in vedere:
a) Consumul intermediar plus consumul final
b) Eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
c) Includerea consumului final in calculul productiei
d) Consumul personal de bunuri si servicii
e) Valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale
144. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 5000, respectiv 6000,
7000 si 8000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
145. Se dau urmatoarele informatii: functia macroeconomica de consum este de C = 300
+ 0,8Yd, investitia autonoma I0 = 200 cheltuielile guvernamentale autonome G0 = 100. In
aceste conditii , reducerea cu 50% a investitiei va fi compensata pentru mentinerea
venitului national la valoarea initiala, prin;
a) Cresterea cu 100 u.m. a cheltuielilor guvernamentale
b) Diminuarea cu 125 u.m a taxelor si impozitelor
c) Diminuarea cu 125 u.m. a platilor de transfer
d) Cresterea cu 100 u.m. a taxelor si impozitelor
146. Prima abordare macroeconomica de referinta o intalnim la:
a) David Ricardo
b) Karl marx
c) Francois Quesnay
18
d) Adam Smith
147. Produsul intern brut se calculeaza:
a) Ca suma intre produsul intern net si consumul final
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consuumul intermediar
c) Ca suma intre produsul intern net si amortizare
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final
148. Inclinatia marginala spre consum evidentiaza:
a) Cu cat creste consumul la o sporire cu o unitate a consumului
b) Cu cat creste venitul la o sporire cu o unitate a consumului
c) Cu cat se reduce venitul la reducerea consumului
d) Cu cat creste consumul la sporirea cu o unitate a venitului
149. Calcularea indicatorilor macroeconomici prin metoda valorii adaugate presupune:
a) Insumarea numai a elementelor ce reflecta compensarea factorilor de productie
b) Insumarea cheltuielilor totale ale agentilor economici cu bunuri economice
c) Agregarea bunurilor economice obtinute de agenti economici in perioade de calcul
150. Pentru a reduce ritmul de crestere a nivelului preturilor statul poate utiliza
urmatoarele masuri:
a) Sporeste cheltuielile publice
b) Reduce deficitul bugetar
c) Scade impozitele directe
d) Reduce rata dobanzii
b) De a obtine un venit anual ferm
c) De a obtine o dobanda anuala
d) De a obtine un venit sigur
152. Sistemul conturilor nationale:
a) Este folosit in tarile cu economie de piata
b) Este folosit in tarile cu economie centralizata
c) Se bazeaza pe teoria muncii productive
d) Se bazeaza pe teoria obiectiva a valorii
153. Acoperirea deficitului bugetar prin imprumuturi publice produce urmatoarele
efecte:
a) Stimuleaza investitiile din sectorul privat prin diminuarea ratei dobanzii
b) Determina cresterea ratei inflatiei
c) Provoaca ridicarea ratei dobanzii si scaderea investitiilor private
d) Afecteaze echilibrul macroeconomic dintre cantitatea de bani in circulatie si volumul
productiei.
154. Se presupune ca PIB in anul t1 este constituit din 3 categorii de bunuri ale caror
preturi au evoluat astfel: pentru bunul A, cu un consum de 16.000 de unitati, preturile au
crescut de la 50 la 70 u.m; pentru bunul B, cu un consum de 6000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 30 u.m.; pentru bunul C, cu un consum de 4000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 40 u.m. In aceste conditii rata inflatiei este:
a) [ ] 146%;
b) [x] 46%;
c) [ ] 48,15%
d) [ ] 64%;
19
155. Functia de consum a unei economii aflata in echilibru bugetar este C = 3000 + 0,6(Y
- To); stiind ca investitia autonoma Io = 1500, cheltuielile guvernamentale sunt Go = 2000,
si exportul net este Ho = 300, atunci:
a) [x] venitul de echilibru este 14.000;
b) [ ] cheltuielile publice ar trebui sa creasca cu 1000 pentru a aduce venitul de echilibru
la 20.000;
c) [x] cheltuielile publice sau investitiile ar trebui sa creasca cu 2400 pentru a aduce
venitul de echilibru la 20.000;
d) [x] impozitele ar trebui sa scada cu 4.000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000.
156. Functia macroeconomica de consum este C = 2 000 + 0,8Yd, volumul impozitelor
este To = 3 000, platile de transfer sunt Po = 500, investitiile autonome Io = 1 000,
cheltuielile publice sunt 2 500, iar exportul net este
157. Ho = 500. Atunci.
a) [ ] venitul de echilibru este 22.000;
b) [x] daca investitiile ar scadea cu 500, platile de transfer ar trebui sa creasca cu 625
c) [x] daca cheltuielile publice ar scadea cu 500, impozitele ar trebui sa scada cu 625
158. Pentru calculul indicatorilor macroeconomici se poate folosi metoda:
a) de producţie;
b) sintetică;
c) repartiţiei;
d) utilizării producţiei finale;
159. Bunurile şi serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi
destinate
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formării brute a capitalului;
d) numai consumului public
160. Consumul privat de bunuri si servicii finale este egal cu 8000 unitati monetare
(u.m.),consumul public este egal cu 1000, formarea bruta a capitalului este de 2000,
exportul este egal cu 3000, produsul global brut este de 30000, consumul intermediar
reprezintă 60 % din PGB, veniturile varsate restului lumii sunt în suma de 7000,iar cele
primite din restul lumii sunt egale cu 5000. In aceste conditii:
a) importul este egal cu 2000
b) produsul national brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul national brut este egal cu 10000.
161. Cresterea economica inflationista semnifica:
a) o stare negativa a economiei caracterizată prin scaderea productiei nationale;
b) un spor de crestere economica obtinut cu pretul unei inflatii considerabile
c) faptul ca rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) faptul ca rata cresterii economice devanseaza pe cea a inflatiei
162. Stagflatia este acea stare a economiei caracterizata prin existenta concomitenta a
urmatoarelor fenomene:
a) Inflatie ridicata si crestere economica;
b) inflatie galopanta, somaj masiv si o productie nationala in scadere;
c) somaj, inflatie deschisa si crestere economica zero
d) inflatie deschisa, somaj scazut si crestere economica.
20
163. Printre cauzele inflatiei prin cerere putem include:
a) o crestere demografica sustinuta;
b) posibilitatea de a trai din dezeconomii
c) dezvoltarea excesiva a creditului de consum;
d) nerespectarea termenilor de punere în functiune a investitiilor.
a) Cresterea productiei;
b) cresterea gradului de ocupare
c) cresterea somajului
d) o crestere economica inflationista
165. Intr-o anumită perioadă de timp, la alimente , care deţin 40% din totalul cheltuielilor
de consum ale populaţiei, indicele de creştere a preţurilor a fost de 160 %, la bunuri
industriale, care deţin 35 % din totalul cheltuielilor de consum, indicele de creştere a
preţurilor a fost de 150 %, iar la alte bunuri şi servicii preţurile si tarifele au crescut în
medie cu 40 %. Rata inflaţiei a fost :
a) 151.5% ;
b) 51,5% ;
c) 27.5% ;
d) 89.5%
166. Dacă preţurile au crescut în luna ianuarie cu 6%, în februarie cu 5%, iar în martie cu
10%, la sfârşitul primului trimestru erau mai mari, faţă de începutul anului,cu :
a) 21% ;
b) 2,43% ;
c) 121% ;
d) 122,43%
167. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000
acţiuni Y la 400 lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În
momentul executării contractului, cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al
acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) câştigă 10000 lei
b) înregistrează o pierdere de 150000 lei;
c) înregistrează o pierdere de 50.000 lei;
d) câştigă 50.000 lei;
168. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la
pretul de 50 lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
contract, jucatorul pierde 4 000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
169. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie
este de 540 miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde
21
u.m., conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului
este de:
a) 8,55%;
b) 7,05%;
c) 6,55%;
d) 9,80 %.
170. . În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR,
în timp ce valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială
prezintă o rată de acoperire de:
a) 80%
b) 128,57%
c) 90%
d) 72%
171. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar
importurile ei se ridica la 72 miliarde $,
a) exporturile sunt de 80 miliarde $;
b) inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
c) inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
d) exporturile sunt de 66 miliarde $
172. Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale
(cu o pondere de 40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare
a fost de 5%, indicele de creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și
rata de creștere a tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculați rata inflației.
a) 6%;
b) 5%;
c) 15%;
d) 105%
173. . În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste
condiții, rata inflației pe cele trei luni a fost de:
a) 6%
b) 6.1%
c) 8%
d) 106%
Raspuns corect: b)
174. Un client vinde 1000 acţiuni la preţul de 200 lei/acţiune cu scadenţa peste o lunå,
platind totodatå o primå de 10 lei/acţiune.
22
a) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei executarea contractului nu este profitabilă
b) [ ] dacă cursul actiunilor creşte la 2200 lei, executarea contractului este mai
avantajoasă
c) [X ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei, câştigă 20.000 lei
d) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei pierde 10.000 lei
175. . Balanța de plăți a Poloniei evidențiază , în 2015, încasări de 90 000 mld. EUR și
plăți de 94 900 mld. EUR (date ipotetice). În aceste condiții, balanța de plăți a Poloniei
a) [X ] un deficit de 4 900 mld. EUR
b) [ ] un excedent de 4 900 mld. EUR
c) [ ] un deficit de 4 100 mld. EUR
176. Deficitul balanței de plăți a unei țări este de 12 miliarde unități monetare (u.m.). Din
balanța comercială rezulță că importurile sunt mai mari decât exporturile cu 5,6 mild
u.m. Dacă totalul plăților din balanța de plăți este de 200 mild. u.m., iar încasările totale
din exporturi reprezintă 80% din totalul încasărilor din balanța de plăți, rata de
acoperire a importurilor de către exporturi este:
a) 97,2%;
b) 96,41%;
c) 102,8%;
d) 103,59%
Raspuns corect: b
177. Un operator de burså cumpårå 1000 de acţiuni X la 400 lei/bucatå şi vinde 2200
acţiuni Y la 500 lei/bucatå, ambele pe bazå de contracte cu scadenţå la 6 luni. În
momentul executårii contractului, cursul actiunilor X este de 450 lei/bucatå, iar al
acţiunilor Y este 550 lei/bucatå. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) [ ] câştigă 6.000 lei
b) [ ] înregistrează o pierdere de 110.000 lei
c) [X] înregistrează o pierdere de 60.000 lei
d) [ ] câştigă 50.000 lei
178. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 100 de obligațiuni
la valoarea lor nominală de 10 mii lei, purtătoare ale unui venit fix anual (cupon)
corespunzător unei rate a dobânzii la depozite de 4%, scadente peste 5 ani. După un an
de zile, când pe piața monetară rata dobânzii la depuneri este de 2,5 %, cele 100 de
obligațiuni sunt vândute, obținându-se
a) [ ] un câștig total de 1 640 000 lei
b) [ ] o pierdere totală de 72 000 lei
23
c) [ ] un curs de vânzare de 14 000lei
d) [X] un câștig total de 640 000 lei
179. Un investitor pe bursa de valori achiziționează un pachet de 2 000 de acțiuni ale

emitentului Hidroelectrica SA, la prețul de 54 lei/acțiune. După ce încasează un
dividend de 4,5 lei/acțiune, investitorul vinde pachetul, profitând de un curs avantajos,
de 60 lei/acțiune. În aceste condiții,
a) [ ] randamentul acțiunii a fost de 10%
b) [ ] Numărul ani dividend (Nad) a fost de 10 ani
c) [X] câștigul potențial al acestui titlu de valoare a fost de 19,44%
d) [ ] câștigul total obținut de investitor a fost de 12 000 lei
a. Economiile nete plus consumul final
b. Economiile nete plus consumul intermediar
c. Economiile nete plus consumul de capital fix
d. Economiile nete plus amortizarea
181. Cu o investitie de 20 miliarde de u.m. se realizeaza o intreprindere care obtine o
cifra anuala de afaceri de 8 miliarde u.m. si o rata a profitului, calculata pe baza cifrei
de afaceri, de 20%. Perioada de rambursare a investitiei este egala cu:
a. 10 ani
b. 12,5 ani
c. 4 ani
d. 2,5 ani
182. Cand venitul creste, economiile cresc:
a) Proportional cu consumul
c) Mai putin decat creste venitul
d) In masura mai mare decat creste venitul
183. “ Pragul de ruptura” reprezinta
a. Punctul de la care economisirea devine pozitiva
b. Nivelul la care venitul este egal cu consumul
c. Pragul de la care inceteaza economisirea
d. Un nivel la care venitul este egal cu zero
184. Modalitatile de a masura nivelul activitatii economice dintr-o economie sunt:
a. Determinarea nivelului cheltuielilor consacrate cumpararii de bunuri si servicii
b. Determinarea nivelului veniturilor factorilor de productie
24
c. Determinarea costurilor factorilor de productie utilizati
d. Determinarea volumului bunurilor si serviciilor produse
185. Perioada de rambursare a investitiei se determina raportand
a) Volumul profitului la nivelul investitiilor
b) Volumul investitiilor la profit
c) Volumul investitiilor la veniturile incasate
d) Volumul investitiilor la profitul anual
186. Investitia se afla
a) In raport direct proportional cu rata dobanzii
b) In raport invers proportional cu eficienta marginala a capitalului
c) In raport invers proportional cu rata dobanzii
d) In raport direct proportional cu eficienta marginala a capitalului
187. Oferta deficitara poate fi explicata prin:
a) Nerespectarea termenelor de punere in functiune a investitiilor
b) Slaba mobilitate a factorilor de productie
c) Deficiente organizatorice
d) Subocuparea fortei de munca
188. Inflatia monetara poate fi determinata de:
a) Scaderea vitezei de rotatie a banilor
b) Iesirea masiva de devize
c) O politica salariala nefondata pe criterii economice
d) Practicare de excedente bugetare
189. Operatiunile la termen
a) Au o pondere redusa in totalul operatiunilor de pe piata financiara
b) Presupun ca momentul incheierii tranzactiei coincide cu cel al formarii cursului de
executie
c) Au caracter speculativ
190. Principalele componente ale politicii economice sunt:
a) Statul
b) Instrumentele
c) Obiectivele
d) Firmele
191. Cresterea economica neinflationista semnifica:
a) O stare pozitiva a economiei caracterizata prin cresterea productiei nationale
b) O devansare a ratei de crestere economica de catre rata inflatiei
c) O devansare a ratei inflatiei de catre rata cresterii economice
192. Printre cauzele care pot conduce la un exces de cerere putem aminti:
25
a) Cresterea inclinatiei spre economisire
b) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
c) Tezaurizarea
d) Sporirea cheltuielilor neproductive
193. Veniturile nefiscale ale bugetului de stat:
a) Cuprind si dividende obtinute ca urmare a participarii statului la constituirea
capitalului social al societatilor comerciale
b) Cuprind impozitele directe si indirecte
c) Au ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor
d) Cuprind prelevarile din produsul intern brut la dispozitia statului
194. Cand venitul scade, economiile scad:
a) Mai putin decat scade venitul
c) Dar in masura mai mare decat scade venitul
195. Balanta comerciala
a) Include balanta serviciilor
b) Este o componenta a balantei contului de capital
c) Include balanta transferurilor unilaterale
d) Este o componenta a balantei contului curent
196. Detinatorul unei obligatiuni:
a) Primeste un venit anual fix
b) Primeste un venit anual variabil
c) Participa la adoptarea deciziilor in institutia unilaterala a obligatiunii
d) Are drept de dividende
197. Cum evolueaza, de regula, economiile, atunci cand se inregistreaza o scadere a
venitului:
a) Nu se modifica
b) Se reduc, dar intr-o proportie mai mica
c) Se reduc, dar intr-o proportie mai mare
d) Se reduc in aceeasi proportie.
198. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 20.000 u.m. are un curs de 100.000
u.m.. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%
b) 25%
c) 10%
199. Somajul structural apare atunci cand:
a) Posesorii fortei de munca isi schimba des locul de munca
26
b) Unei cereri suple ii corespunde o oferta rigida pe structura
c) Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice si economice
d) Sistemul de pregatire a fortei de munca nu corespunde noilor cerinte ale economiei
200. In cadrul operatiunilor cu prima dubla:
a) Comerciantul executa sau reziliaza contractul in functie de evolutia cursului
b) Comerciantul pierde, oricum, valoarea primei
c) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor a scazut
d) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor de valoare
a crescut.
201. Institutiile fundamentale ale pietei capitalului sunt:
a) Bursele de valori
b) Casele de brokeraj
c) Bancile comerciale
d) Piata extrabursiera
202. Politica monetara espansionista analizata prin intermediul modelului IS – LM
a) Conduce la sporirea ratei dobanzii
b) Implica scaderea ratei dobanzii
c) Determina scaderea venitului national
d) Este cu atat mai eficace cu cat panta curbei LM este mai accentuata
203. Pentru promovarea echitatii repartitiei veniturilor statul foloseste:
a) Sistemul progresiv de impozitare
b) “impozitul negativ”
c) stabilirea preturilor produselor pe cale administrativa
d) Sistemul proportional de impozite
204. Actiunile la purtator:
a) au inscris pe ele numele posesorului
b) nu au inscrise numele detinatorului
c) ofera detinatorului un venit anual cert
d) confera detinatorului un drept de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei
emitente
205. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:
a) Determinarea principalelor agregate economice
b) Studierea relatiilor dintre principalele agregate economice
c) Studiul sistemelor de piete
d) Formarea preturilor pe sisteme de piete
e) Analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice
206. Un agregat economic reprezinta:
27
a) O abstractizare care este folosita pentru descrierea unor aspecte concrete ale
vietii economice
b) Un indicator macroeconomic cum ar fi productia si venitul national, consumul,
economiile, nivelul general al preturilor etc.
c) O variabila economica
d) Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate
207. Produsul global brut exprima:
a) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale
b) Valoarea adaugata bruta a bunurilor economice create de agentii economici
nationali
c) Valoarea totala a bunurilor economice obtinute intr-o anumita perioada
d) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale obtinute de agentii economici
in interiorul unei tari
208. Produsul national brut se calculeaza:
a) Ca diferenta intre produsul global brut si amortizare
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul intermediar
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final.
209. Produsul national net se calculeaza:
a) Ca suma dintre produsul national brut si amortizare
b) Ca suma dintre produsul national brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta dintre produsul intern brut si amortizare
d) Ca diiferenta dintre produsul national brut si consumul de capital fix.
210. Venitul national reprezinta:
a) Marimea agregata atat a veniturilor de munca cat si a celor din proprietate
b) Marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie
c) Marimea agregata a bunurilor economice produse de agentii nationali intr-un an
d) Bunurile si serviciile destinate consumului intr-o tara
a) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
b) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
c) Adaugarea la venitul national a amortizarii
d) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
212. Venitul personal se determina pornind de la venitul national:
a) La care se adauga veniturile ce nu revin menajelor si se scad transferurile statului
spre menaje
b) Din care se scad transferurile statului spre menaje
28
c) Din care se scad veniturile ce nu revin menajelor si se adauga transferurilor statului
spre menaje
d) Din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.
213. Diferenta intre venitul national in preturile pietei si venitul national in preturile
factorilor reprezinta:
a) impozitele indirecte
b) Impozitele indirecte nete
c) Subventiile de exploatare
d) Consumul capitalului fix
214. Consumul final anual privat de bunuri si servicii reprezinta 2000 u.m., formarea
bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m. variatia stocurilor este de 300 u.m.,
balanta comerciala inregistreaza un excedent de 200u.m., consumul de capital fix
reprezinta 400 u.m., produsul global brut este egal cu 9000 u.m., din care consumul
intermediar reprezinta 60%. In aceste conditii:
a) Consumul final guvernamental este egal cu 500 u.m.
b) Produsul intern net este egal cu 3000 u.m.
c) Investitia neta este egala cu 200 u.m.
d) Consumul total final de bunuri si servicii este egal cu 2800 u.m.
215. Produsul global brut este egal cu 1200 u.m. Consumul de capital fix este egal cu
180 u.m. Consumul intermediar ereprezinta 60% din produsul intern brut. Formarea
bruta a capitalului este egala cu 200 u.m. Consumul personal privat este de doua ori
mai mare decat consumul public, iar deficitul balantei comerciale este egal cu 50 u.m.
In aceste conditii:
a) Produsul intern brut este egal cu 480 u.m.
b) Produsul intern brut este egal cu 750 u.m.
c) Consumul personal privat este egal cu 400 u.m.
d) Investitia neta este egala cu 220 u.m.
216. PNB calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 200 milioane u.m. Acelasi
PNB calculat pe baza preturilor curente este egal cu 3000 milioane u.m. de aici rezulta
ca:
a) Deflatorul PNB este 1,5
b) Deflatorul PNB este 0,66
c) Puterea de cumparare a banilor s-a modificat in sensul cresterii ei
d) Nivelul general al preturilor a crescut cu 50%.
217. Inclinatia marginala spre consum este:
a) Marime pozitiva si supraunitara
b) Raportul procentual dintre variatia consumului si variatia venitului
29
c) O marime pozitiva si subunitara
d) Un numar negativ si subunitar
218. Inclinatia medie catre consum exprima:
a) Ponderea consumului in economii
b) Raportul dintre consumul total si venit
c) Raportul dintre venit si consumul total
d) Raportul procentual dintre consumul total si venit.
a) Economiile nete plus consumul intermediar
b) Economiile nete plus amortizarea
c) Economiile nete plus consumul de capital fix
d) Economiile nete plus consumul final
220. “Pragul economiei” reprezinta:
a) Acel nivel al venitului Y pentru care Y = C + S
b) Acel nivel al venitului pentru care Y = S
c) Acel nivel al venitului pentru care Y = C
d) Acel nivel al venitului la care nu se economiseste.
221. Intr-o economie moderna statul indeplineste urmatoarele functii esentiale:
a) Alocarea resurselor
b) Ameliorarea repartitiei veniturilor
c) Stabilizarea economiei
d) Controlul preturilor
222. Statul este o prezenta incontestabila in economiile moderne contemporane prin:
a) Ansamblul actiunilor guvernului ca producator, regulator si sustinator al sectorului
privat
b) Functiile sale de redistribuire a bogatiei
c) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
d) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale
preţurilor.
223. Reducerea inegalităţilor existente în distribuirea veniturilor într-o societate
democratică se poate realiza prin:
a) folosirea instrumentului numit şi "impozit negativ";
b) sistemul de impozite proporţionale asupra veniturilor;
c) sistemul de plăţi de transfer;
d) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.
224. Plăţile de transfer reprezintă:
a) un impozit negativ;
30
b) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
c) un instrument al redistribuirii veniturilor;
d) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.
225. Pentru promovarea echităţii repartiţiei veniturilor statul foloseşte:
a) sistemul proporţional de impozite;
b) "impozitul negativ";
c) sistemul progresiv de impozitare;
d) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.
226. Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:
a) măreşte nivelul ratei de rescont;
b) scumpeşte creditul;
c) relaxează creditul;
d) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le
imprime pieţei monetare.
227. Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul IS-
LM vom avea:
a) o deplasare în sus pe curba IS;
b) o deplasare în jos pe curba IS;
c) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
d) o deplasare spre stânga a curbei IS.
228. În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:
a) o deplasare spre dreapta a curbei LM;
b) o deplasare spre stânga a curbei LM;
c) o deplasare în sus pe curba IS;
d) o scădere a venitului naţional.
229. Marcaţi care din afirmaţiile următoare cu privire la creşterea economică le
consideraţi corecte?
a) creşterea economică semnifică o tendinţă fermă şi de lungă durată de sporire a
venitului naţional pe total sau pe locuitor;
b) creşterea economică este definită ca ansamblul schimbărilor în structurile sociale şi
mentale, ce generează o relaţie de antrenare în economie;
c) creşterea economică reprezintă mărirea durabilă a dimensiunii unei unităţi simple
sau complexe realizată prin schimbări de structură şi eventual de sisteme.
230. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la dezvoltarea economică le consideraţi
corecte:
31
a) dezvoltarea economică evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi
calitative ce survin în structurile economico-sociale precum şi în modul de gândire
şi în comportamentul economic al oamenilor;
b) dezvoltarea economică semnifică o sporire a producţiei totale de bunuri şi servicii
într-o societate la un moment dat;
c) dezvoltarea economică reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii
naţionale de la inferior la superior.
231. Progresul economic reprezintă:
a) evoluţia pozitivă a societăţii şi îmbunătăţirea condiţiei umane;
b) procesul istoric de trecere de la inferior la superior al economiei naţionale;
c) un proces ce se manifestă prin creşterea productivităţii muncii, a produsului
naţional pe locuitor, în contextul modernizării întregii economii naţionale;
d) baza progresului social ce are drept finalitate, cum spune Fr. Perroux, "înflorirea
fiinţei umane".
232. Dintre factorii cu acţiune mediată asupra creşterii economice putem distinge:
a) resursele naturale;
b) echipamentele de producţie;
c) munca;
d) politica economică;
e) schimburile internaţionale.
233. Tipul extensiv al creşterii economice:
a) este specific economiilor în curs de dezvoltare;
b) este specific economiilor avansate;
c) se realizează atunci când sporirea venitului naţional presupune creşterea eficienţei
utilizării factorilor de producţie;
d) are loc când mărirea venitului naţional se realizează preponderent prin sporirea
cantităţii factorilor de producţie.
234. Ciclurile economice decenale au fost analizate de:
a) N.D. Kondratieff;
b) Kitchin;
c) Juglar;
d) R. Solow.
235. Dacă Produsul National Brut este mai mare decât cheltuielile interne (Y> C + I):
a) există o balanţă comercială excedentară;
b) există o balanţă comercială deficitară;
c) există surse suplimentare aduse pentru a asigura consumul intern şi investiţiile;
32
d) ţara respectivă investeşte mai mult decât economiile interne.
236. Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflaţia, întrucât:
a) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
b) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor;
c) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor;
d) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate
bunurile şi serviciile;
e) este un fenomen cumulativ.
237. Inflaţia abundenţei:
a) este caracteristică ţărilor slab dezvoltate;
b) are la origini îndeosebi cauze monetare;
c) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de
bunuri şi servicii;
d) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de
bunuri şi servicii.
238. Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
a) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
b) un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile;
c) faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
d) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei.
239. Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem reţine:
a) o creştere demografică susţinută;
b) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
c) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
d) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
e) nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor.
240. În condiţiile inflaţiei prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba ofertei este mai elastică;
b) cu cât producţia este mai elastică;
c) cu cât producţia este mai rigidă;
d) cu cât curba ofertei este mai inelastică.
241. În condiţiile inflaţiei prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
b) cu cât producţia se va reduce mai mult;
c) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
33
d) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.
242. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
a) titluri mobiliare;
b) acţiuni şi obligaţiuni;
c) titluri imobiliare;
d) factori de producţie.
243. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
a) relaţiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
b) operaţiuni cu titluri de credit;
c) operaţiuni cu acțiuni şi obligaţiuni;
d) operaţiunile de scontare şi rescontare a titlului de credit.
244. Deţinătorul de acţiuni are dreptul:
a) de a obţine un venit anual ferm;
b) de a obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) de a obţine o dobândă anuală;
d) de a obţine dividend;
e) de a obţine un venit sigur.
245. Dividendul reprezintă:
a) un venit anual ferm;
b) o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
d) un venit variabil;
e) o componentă a costului de producţie.
246. Piaţa financiară primară cuprinde:
a) tranzacţii cu titluri de valoare emise anterior;
b) tranzacţii numai cu obligaţiuni;
c) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
d) tranzacţii la bursă fără intermediari.
247. Piaţa financiară secundară cuprinde:
a) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
b) tranzacţii cu titluri emise anterior;
c) emisiunea şi plasarea de efecte de comerţ;
d) tranzacţii numai cu acţiuni.
248. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
a) cumpărarea acţiunii nu este avantajoasă;
b) cumpărarea acţiunii este avantajoasă;
34
c) crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acţiunii ar aduce în viitor
venituri mai mari decât cumpărarea de acţiuni.
249. În cadrul pieţei financiare secundare:
a) prețul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
b) preţul de tranzacţionare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special
de raportul dintre cerere şi ofertă;
c) operaţiunile se desfășoară în special prin intermediul băncilor.
I0 = 4000, iar cheltuiala guvernamentală autonomă este G0 = 6000. Dacă venitul
a) "decalajul" deflaţionist este de 6000;
b) pentru ca venitul naţional de echilibru să coincidă cu venitul naţional potenţial ar
trebui ca investiţia autonomă să sporească cu 1800;
c) venitul naţional de echilibru este egal cu 60.000;
d) la nivelul venitului naţional de ocupare deplină, consumul total ar creşte cu 4200.
251. Funcţia macroeconomică de consum este C = 200 + 0,8Y, iar investiţia autonomă
este egală cu 300. Dacă venitul potenţial este egal cu 3000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este 3500;
b) venitul potenţial este mai mare decât venitul naţional de echilibru cu 500;
c) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
d) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist.
252. Dacă în momentele t0, t1, t2 şi t3 venitul naţional ia valorile 5000, respectiv 6000,
7000 şi 8000, funcţia macroeconomică de consum este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
investiţia autonomă este I0 = 900, atunci:
a) în momentul t0 economia este în stare de expansiune;
b) în momentul t3 economia este în stare de contracţie;
c) în momentul t1 economia este în stare de expansiune;
d) în momentul t2 economia este în stare de echilibru.
I0 = 2000, iar cheltuielile guvernamentale autonome reprezintă G0 = 4000. Dacă venitul
a) venitul naţional de echilibru este egal cu 55.000;
b) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist este egal cu 5.000;
c) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist poate fi acoperit prin creşterea cheltuielii de
consum autonome cu 1000;
d) consumul total, prin creşterea celui autonom cu 1000, ar ajunge la 54.000.
35
254. Funcţia macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,8Y, iar investiţia autonomă I0
= 900. Dacă venitul naţional de ocupare deplină este egal cu 16.000, atunci:
a) venitul naţional potenţial este mai mare decât cel de echilibru cu 500;
b) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
c) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist;
d) venitul naţional de ocupare deplină este inferior celui de echilibru
C = 24.000, rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 125.000;
b) 1000;
c) 240.000;
d) 120.000.
C = 75.000 u.m., rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 50.000 u.m.;
b) 48.000 u.m.;
c) 36.445 u.m.;
d) 234.375 u.m.
257. Dacă Banca Centrală pune în circulaţie bilete de bancă în sumă de 2000u.m., iar
beneficiarii lor le depun la o bancă, prin procesul de multiplicare pus în acţiune de
bănci, în condiţiile unei rate a rezervelor obligatorii de 10%, moneda nou creată este
egală cu:
α) 10.000 u.m.;
b) 20.000 u.m.;
c) 5.000 u.m.;
d) 100.000 u.m.
258. O obligaţiune ce aduce un venit anual de 30.000 lei au un curs de 15.000 lei. Ce rată
a dobânzii corespunde acestei situaţii:
a) 2%;
b) 40%;
c) 200%;
d) 40%;
e) 20%.
36
259. O acţiune achiziţionată la preţul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m. pe
an.
a) randamentul acestor titluri este de 17%;
b) în condiţiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în acest tip de acţiuni nu este
avantajos;
c) apreciindu-se o creştere a cursului acţiunilor la 550 u.m., câştigul potenţial este de
35%;
d) investitorul îşi amortizează investiţia în 3 ani pe seama profitului previzionat.
260. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 60.000 unităţi monetare (u.m.), ceea ce
corespunde unei rate anuale a dobânzii de 20%. Scăderea cu 25% a ratei dobânzii va
face ca pe piaţa financiară secundară cursul obligaţiunii să devină:
a) 300.000; b) 600.000; c) 400.000; d) 500.000.
261. Un posesor de economii cumpără de pe piaţa financiară primară 20 de obligaţiuni la
valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoarea ale unui venit fix anual de 600.000
lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile,când pe piaţa monetară rata
dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligaţiuni sunt vândute, obţinându-se
astfel un câștig total de:
α) 12 mil. lei;
β) 8 mil. lei;
χ) 20 mil. lei;
δ) 15 mil. lei.
262. O obligaţiune are o valoare nominală de 1000 u.m., cuponul cuvenit este de 150
u.m. iar termenul de scadenţă este de doi ani. În condiţiile în care preţul de vânzare al
obligaţiunii este de 950 u.m., randamentul ei este de:
a) 115,78%; b) 15%; c) 18,42%; d) 118,42%.
263. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1000 u.m. oferă un câştig anual fix de 150
u.m., termenul de scadenţa fiind de 2 ani. Dacă preţul de vânzare al obligaţiunii este de
800 u.m.,
a) obligaţiunea oferă un randament de 18,75%;
b) obligaţiunea oferă un randament de 15%;
c) dacă preţul de vânzare creşte la 950 u.m., câștigul potenţial al obligaţiunii este de
37,50%;
d) dacă preţul de vânzare creşte la 900 u.m., câștigul potenţial oferit de obligaţiune este
de 30%.
264. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflatiei a fost de 8%,
37
a) 24%; b) 25,97%; c) 26,82%; d) 27%
unui "coş" de consum format din: alimente, cu pondere de 40% şi o rată a creşterii
preţurilor de 30%, bunuri industriale, cu pondere de 35% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 120% şi servicii, cu o rată a creşterii preţurilor de 14%, atunci
rata inflaţiei este:
a) 39,5%; b) 22,5%; c) 54,66%; d) 21,33%.
266. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei
categorii de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Categori Cantitate Preţul unitar

a a
In anul In anul t1
t0
A 15.000 40 70
B 3.000 20 25
C 400 10 12
267. Rata inflaţiei este:

a) 50,25%; b) 70,15%; c) 58,15%; d) 170,15%.
unui "coş" de consum format din alimente, cu pondere de 50% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 140%, bunuri industriale, cu o pondere de 30% şi o rată a creşterii
preţurilor de 25% şi servicii, cu o rata de creştere a tarifelor de 10%, atunci rata inflaţiei
este:
a) 79,5%; b) 58,33%; c) 29,5%; d) 25%.
269. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflaţiei a fost de 7%,
a) 22,5%; b) 21%; c) 23,75%; d) 22%.
270. 4. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit din trei categorii
de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului de mai jos:
Denumire
Cantitate Preţul unitar
a
a
bunurilor
În anul
În anul
t0 t1
A 25.000 20 30
B 8.000 5 8
C 1.000 80 100
Rata inflaţiei este:

38
a) 50%; b) 42,35%; c) 147,42%; d) 47,42%.
271. Dacă atunci când venitul impozabil creşte de la 20.000 u.m. la 25.000 u.m., impozitul
pe venit creşte şi el, de la 1600 u.m. la 2000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) în cote fixe;
b) în cote variabile;
c) progresivă;
d) proporţională.
272. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică
de consum este C = 5000 + 0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul
"plăţilor de transfer" este de 1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile
guvernamentale reprezintă 6000. Dacă se reduc impozitele cu 25%, venitul naţional de
echilibru:
a) se majorează cu 8000;
b) se reduce cu 8000;
d) devine egal cu 29.800.
273. La nivelul unei economii naţionale, în momentul t0 există următoarea
situaţie: consumul total final privat minim necesar este egal cu 4000 u.m.;
cheltuielile guvernamentale reprezintă o mărime autonomă egală cu 1500
u.m.; investiţiile totale private din economie reprezintă 2000 u.m.; volumul
total al impozitelor prevăzute în bugetul de stat aprobat se ridică la 2500 u.m.;
iar plăţile de transfer aprobate prin buget însumează 800 u.m.. Volumul total
al exporturilor este de 3000 u.m., în condiţiile unui deficit al balanţei
comerciale de 400 u.m.. Funcţia macroeconomică de consum privat este de
forma C = C0 + 0,8Yd. Dacă un climat economic nefavorabil determină
reducerea investiţiilor totale private cu 25%, restabilirea echilibrului venitului
naţional la nivelul iniţial se poate realiza prin una din următoarele căi:
a) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 500 u.m.;
b) impozitele trebuie sa scadă cu 700 u.m.;
c) plăţile de transfer trebuie să se majoreze cu 625 u.m.;
d) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 2500 u.m.; concomitent cu
creşterea de aceeaşi mărime a impozitelor, pentru a menţine bugetul echilibrat.
274. Dacă, atunci când venitul impozabil creşte de la 80.000 u.m. la 100.000
u.m., impozitul pe venit creşte şi el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem dea face cu o
impunere:
a) în cote variabile;
39
b) progresivă;
c) regresivă;
d) proporţională.
3. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia
macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,7Yd; volumul total al impozitelor
este de 3000; totalul "plăţilor de transfer" este de 500; investiţiile autonome
se ridică la 1000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 2500. Dacă se
majorează "plăţile de transfer" cu 210 venitul naţional de echilibru:
a) se reduce cu 490;
b) creşte cu 490;
d) devine egal cu 12.990
40
ADEVARAT SI FALS
neta.
RASPUNS:F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii economici
autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National Net.
RASPUNS:F
5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere apartenenta
statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria tara sau în alte tari.
RASPUNS:T
RASPUNS:F

final.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor si
ale pietei.
RASPUNS:T
19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor produse
intr-o perioada data.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
progresului tehnic.
RASPUNS:T
25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere si
oferta.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în productie si
de echipamentul tehnic de productie.
RASPUNS:T
28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere economica
zero.
RASPUNS:F
29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor scad,
mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu compromisuri
acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.
RASPUNS:T
30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a laturilor
calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de
consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta dezvoltarea
durabila.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai multor
tipuri de economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi evidentiat
prin comparatie cu tarile dezvoltate.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de conditii,
factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat la
paritatea puterii de cumparare.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si social general.
RASPUNS:T
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social general.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului investitiilor.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
economica.
RASPUNS:T
neprevazute.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
anumit venit.
RASPUNS:F
78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la (re)integrarea
somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe macroeconomice
sau planuri de dezvoltare.
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata prin
interventia statului.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila a
veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea unor sume
de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.
RASPUNS:F
103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei dobanzii
pe piata monetara.
RASPUNS:F

RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
indirecte.
RASPUNS:T
110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai eficienta
a economiei de piata.
RASPUNS:F
111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor
economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele
economice ale firmelor.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu o
unitate monetara.
RASPUNS:T

RASPUNS:T
economie.
RASPUNS:T
120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la Paritatea
Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii permite
sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala straina.
RASPUNS:F
COMPLETARI
1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar amortizarea
este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi semne de
RASPUNS:150000
2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal cu
10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
unde este cazul. )
RASPUNS:50000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente,
fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:30
RASPUNS:25
cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:0,6
RASPUNS: 500
cazul. )
RASPUNS:0,2
cazul. )
RASPUNS:0,8
10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este 800
u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu folositi
RASPUNS:120
RASPUNS:
0,8
800000
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
RASPUNS:12
13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta populatie
ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi semne de
RASPUNS:10
14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este de
10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se
va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
RASPUNS:2000000
15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii reale(in
procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
unde este cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:60
17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze cu
cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:100
18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde u.m.,
iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de perioada
anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu folositi semne de
RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind ca in
t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate procente
era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
RASPUNS:10
20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la producator,
plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul Constanta, incasand
pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu folositi semne de
RASPUNS:4
21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON iar
marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu folositi
RASPUNS:4
COMPLETARI
1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________ produse
in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp,
de regula 1 an.
RASPUNS:finale
2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de catre
agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective, cat si din
activitatea desfasurata in alte tari.
RASPUNS:
nationali
autohtoni
RASPUNS:comparabile
RASPUNS:mic

alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta lor.
RASPUNS:cererea
RASPUNS:absorbtie
RASPUNS:net
8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste
ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor ________.
RASPUNS:
viitoare
urmatoare
9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor mediului

inconjurator.
10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a unor
echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite tehnologic
de catre altele, cu randamente mai mari etc.
RASPUNS:creativa
11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai slab
dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________ economice.
RASPUNS:decalaje
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare in
diferiti indicatori sintetici mondiali.
RASPUNS:relative
13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor demografic,
__________ si sociologic.
RASPUNS:economic

_________.
RASPUNS:transfer
RASPUNS:inlocuire
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
RASPUNS:exogene
RASPUNS:sezoniere
19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici intrand
interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.
RASPUNS:recesiune
21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte de
___________.
RASPUNS:contractie
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau chiar
declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care se
urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
RASPUNS:
anticriza
anticiclica
24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de incetinire

sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland investitiile,
consumul, creditul etc.
RASPUNS:relansare
RASPUNS:
cresterea
marirea
26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________ de
oferta de munca fata de cererea de munca.
RASPUNS:
excedent
exces
plus
27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________ salariului.
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
RASPUNS:
ciclului
ciclu
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali.
30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile
de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.
RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de
la un loc de munca la altul din diferite motive personale.
RASPUNS:voluntar
anului.
RASPUNS:sezonier
RASPUNS:tehnologic
35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin sporirea
volumului si eficientei ___________.
36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.
RASPUNS:
deflatia
deflatie
RASPUNS:slumpflatia
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care duce
la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.
RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea de
_____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu numai a
rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.
RASPUNS:
costurilor
costului
RASPUNS:veniturile
43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt prevazute
si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
RASPUNS:relansare
RASPUNS:impozitelor
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
RASPUNS:directe
RASPUNS:Laffer
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
RASPUNS:pietei
52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea veniturilor in
societate.
RASPUNS:Lorenz
53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si dimensiuni
calitative, este calitatea vietii.
RASPUNS:
nivelul
nivel
54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea vietii
si poate fi __________, echilibrat si ascetic.
RASPUNS:consumerist
preturilor.
RASPUNS:nominal
56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei si

preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.
RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot aplica
cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
RASPUNS:utilitate


RASPUNS:unipolara
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite investitii
de __________.
RASPUNS:portofoliu
RASPUNS:
directe
directa
65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care, ajuns in
faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate economica
__________.
RASPUNS:integrata

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private, persoane
fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice, tehnologice,
comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si monitorizeaza functionarea
structurilor componente si a sistemului economic mondial in ansamblul lui.
RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in
interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria tara
sau in alte tari
RASPUNS:B

b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
RASPUNS:C

c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:B
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30% din
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum, exportul
net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
c. Venitul National
RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB este
de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile nete vor
avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
RASPUNS:C
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
RASPUNS:B

RASPUNS:C
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A

a. venitul creste
b. venitul scade
RASPUNS:A
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o sporire
a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
a. scade
d. ramane constant
RASPUNS:C

a. investitii brute
b. investitii nete
RASPUNS:C

b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce franeaza
cresterea economica
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:C
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B

d. criza economica
RASPUNS:B
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se numara:
RASPUNS:A

RASPUNS:B

b. medierea muncii
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
d. hiperinflatie
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:A
faptul ca:
RASPUNS:B

a. Ip = 1200%
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B
RASPUNS:D

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
RASPUNS:C
RASPUNS:D
RASPUNS:A

RASPUNS:D

RASPUNS:A
RASPUNS:C

RASPUNS:A
RASPUNS:B

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C

RASPUNS:D

b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C

RASPUNS:C

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
RASPUNS:D

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:C

RASPUNS:D

c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade scurte de
timp
RASPUNS:C

RASPUNS:B

c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale, dreptul
international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia Internetului
RASPUNS:C

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D

RASPUNS:D

c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai scazute
fata de cele ale altor producatori
RASPUNS:C

concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate mai
reduse decat cele ale concurentilor
RASPUNS:D

RASPUNS:A
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor nationale,
participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile economice
multilaterale
RASPUNS:C

c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de tari
ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in curs de
dezvoltare
RASPUNS:C

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari in
indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de participare la
relatiile economice internationale
RASPUNS:C

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a muncii in
diferite tari si grupe de tari
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de dezvoltare
si cele dezvoltate
RASPUNS:A
RASPUNS:B

b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra principiului
eficientei activitatii economice
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:A

c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor subiectivi, al
deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
RASPUNS:C

b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de viata a
tuturor cetatenilor lumii
RASPUNS:A

b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau mai
multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale si
ecologice corespunzatoare
RASPUNS:B

RASPUNS:B
entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor, unificarea
treptata a politicilor economice si de aparare
RASPUNS:D

b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile economice
internationale
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati economice
comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si
persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice
RASPUNS:D
RASPUNS:B
1. Balanta de plati a ungariei evidentiaza in 2012 incasari de 11.400 mld
eur si plati de 12.650 mld EUR. In aceste conditii, balanta de plati a
ungariei prezinta pt anul 2012:
Un deficit de 1.250 mld EUR
(Soldul balantei de plati = Incasari – Plati)
2. Piata financiara mobiliara este o componenta a

Pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
3. Daca banca centrala cumpara obligatiuni, atunci:

Bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe
credite
4. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul

Salariatului
Cererea de munca scade
5. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni antibiotic SA Iasi 200

lei/buc si vinde 700 de actiuni la BT SA la 500 lei/buc, ambele pe baza de
contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului cursul
actiunilor Antibiotice SA Iasi este de 250 lei/buc, iar al actiunilor BT SA
este de 400 lei/buc.
Castiga 95.000 lei

Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
7. Printre efectele negative ale inflatiei regasim

Scumpirea creditelor acordate de banci
8. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,9%, rata estimate a

somajului este de 8,4%, iar PIBul creat (real) in economie reprezinta 570
mld u.m. PIB ul potential, conform legii lui Okun este de:
600 mld u.m.
9. Pe piata bursiera cererea de titluri

Provine din partea celor care dispun de capital banesc
10. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi, cum
ar fi
Dreptul la o parte din profitul societatii (dividentul)
11. O politica fiscala contraciclica presupne:

O crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recensiune
12. Depunerea unei sume de 100 mil dolari intr un cont current in conditiile
unei rate a rezervelor obligatorii de 25% determina aparitia
Unei rezerve efective de 25 de milioane de dolari in seifurile bancii
sau in unul din conturile sale deschise la banca
13. O balanta de plati activa

Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile
internationale
14. Un comerciant american importa ciocolata din belgia, pentru care

plateste producatorului Belgian un pret de 30 de USD/kg. Presupunem ca
producatorul Belgian asigura livrarea produselor pana la sediul
importului, in timp ce taxa vamala pe care SUA o aplica importurilor de
ciocolata din belgia este de 60%. In conditiile in care o suma de 10
USD/kg acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata
americana, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul American
ar fi dispus sa vanda ciocolata este egal cu
58 USD
15. Populatia toatala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de
25 milioane personae, din care populatia ocupata reprezinta 18 milioane
de personae, iar rata inaptilor este de 30%. In aceste conditii
Rata somajului este de 28%
16. Cresterea marimii salariului

Are un efect de scara negative asupra cantitatii cerute de forta de
munca
17. Deprecierea reprezinta

Scaderea cursului de piata al unei monede
18. Specializarea internationala si schimbul

Ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de
scara
19. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 7,3%, PIB creat in
economie reprezinta 950 miliarde u.m. fata de un venit national potential
de 1.000 miliarde u.m., conform legii lui Okun, rata estimata a somajului
este de
20. Un comerciant roman importa aparate de fotografiat din Japonia, pentru

care plateste producatorului japonez un prez de 200 USD/buc.
Presupunem ca producatorul japonez asigura livrararea produselor pana la
sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care statul roman o
aplica importurilor de televizoare din japonia este de 50 %. In ocnditiile
in care echivalentul in lei a 50 USD//buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata romaneasca, putem aprecia ca pretul
minim in care comerciantul roman ar fi dispus sa vanda un apparat de
fotografiat este egal cu echivalentul in lei a:
350 USD
21. Dividendul reprezinta

Partea din profitul unei societati pe actiuni
22. Comertul international

este specific economiilor deschise
23. Politicile fiscal si monetare expansionsite vor determina, pe termen scurt

Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
24. Care dintre urmatoarele aformatii nu este adevarata?

Bursele de valori reduc concurenta intre firme
25. Inflatia ii avantajeaza pe

Curu ca n-am stiut, nu te bucura ca ai gasit-o
1. Participarea unei țări la comețul mondial :

a. Este direct proporțională cu potențialul economic și invers
b. Este invers proporțională cu potențialul economic și direct
c. Este cu atât mai ridicată cu cât economiile sunt protejate mai mult
d. Depinde direct proporțional, atât de potențialul economic, cât și de
competitivitate.
2. Expansiunea creditelor determinată de Banca Centrală:

a. Are ca rezultat o capacitate de " digestie " a investițiilor mai
mică decât " ingestie "
b. Face ca sistemul să sufere de " digestie "
c. Face ca " ingestia "de investiții să fie mai mică decât capcitatea de
" digestie "
d. Face ca sistemul să sufere de " ingestie " (indigestie, nu ingestie!!)

a. 5%
b. 13%
c. 15,76%
d. 115,7%
4. Balanța de plăți a Rusiei evidențiază, în 2012, încasări de 86.800 mld. EUR

și plăți de 74.900 mld EUR. În aceste condiții, balanța de plăți a Rusiei
a. Un deficit de 11.900 mld. EUR
b. Un excedent de 11.900 mld. EUR
c. Un deficit de 8.100 mld. EUR
d. Un excedent de 6.800 mld. EUR
5. Un operator de bursă cumpără 1000 acțiuni X la 400lei/bucată și vinde

2200 acțiuni Y la 500lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadență
de 6 luni. În momentul executării contractului, cursului acțiunilor X este
de 450lei/bucată, iar al acțiunilor Y este de 550lei/bucată. Caare va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operațiuni:
a. Câștigă 50.000 lei
b. Înregistrează o pierde de 80.000 lei
c. Înregistrează o pierde de 110.000 lei
d. Câștigă 6.000 lei
6. În condițiile în care rata naturală a șomajului este de 4,8%, isr PIB creat în
economie este de 540 milioane unități monetare (u.m), față de un venit
național potențial de 600 milioane u.m, conform legii lui Okun, rata
estimată a șomajului este de:
a. 8,55%
b. 7,05%
c. 6,55%
d. 9,80%
7. În condițiile în care, în anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost

de 4.000 mld EUR, în timp ce valoarea totală a importurilor a fost de 4.400
mld EUR, balanța comercială prezintă o rată de coperire de :
a. 10%
b. 90,91%
c. 110%
d. 9,09%
8. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

a. În momentul în care ritmul crescut al șomajului afectează
gradul de ocupare al forței de muncă, imigrația poate
reprezenta o modalitate de redresare a dezechilibrului aferent
pieții muncii
b. Veniturile repatriate ale emigranților pot contribui la crearea de noi
locuri de munca, dacă acestea sunt utilizate pentru a achiziționa
bunuri din producția internă a țării
c. Într-o țară cu nivel scăzut de dezvoltare economică imigrarea
depășește de regulă, emigrarea
d. Veniturile pe care emigranții le repatriază pot contribui, pe termen
scurt, la stimularea cererii globale, în condițiile în care sunt
economisite
9. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui

preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 106% si rata de crestere a tarifelor
pentru servicii a fost de 7%, calculati rata inflatiei.
a. 116%
b. 5%
c. 4,9%
d. 104,9%
10. Când rata dobânzii începe să crească oamenii de afaceri constată:

a. Că au interpretat correct semnele pieței
b. Că au calculate correct profiturile preconizate
c. Că înregistrează costuri și pierderi economice mari.
11. Marea criză din anii 1930 a fost cauzată de:

a. Carențele economiei de piață
b. Contracția masei monetare în perioada 1920-1930
c. Politica monetară ce a afectat procesul de coordonare a
activității economice
12. Într-o perioadă de recesiune, tot mai mulți cetățeni:

a. Devin optimiși și prudenți
b. Devin pesimiști și prudenți
c. Caută să-și reducă lichiditățile
d. Își reduc dorința de a deține mai mulți bani în numerar
13. Decalajele de timp dintre măsurile de politică monetară și fiscală și

efectele lor:
a. Nu reprezintă o constantă care poate fi măsurată
b. Reprezintă o constantă care poate fi măsurată
c. Reprezintă o constantă care nu poate fi luată drept bază pentru alte
calcule
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii

destabilizatoare privind bugetul
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca managementul
cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:
A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:
A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare
5) Somajul frictional:
A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine
6) Principalul avantaj platit
pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de
moned
7) Care din e
urmatoarele
intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista dezavantajele
comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti

8) Echilibrul monetar reprezinta :
A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste producatorului
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor
pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor
de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50
USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la
care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline
a:
A. 360 USD B. 250 USD

C. 350 USD
D. 160 USD
10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante in
timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat
de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata este
limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor
sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii D.
Numarul filialelor pe care le opereaza intr -o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:
A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de
catre populatie:
A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin:
A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
A. 9%
B. 13% C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:
A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara D. rata de trezorerie
21) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929 -1933:
A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rolului adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?

D. cat de bine functioneaza pietele?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta
doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este
de:
A. 4,6% B. 6,4% C. 6,8%

D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost
de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8 %
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata
infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106 %
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:
A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i -ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului

30) Inflatia reprezinta:
A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere 31) Autorii sustin ca principala
cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice; de
aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:
A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce C.
pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D.
uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124 %
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive
pentru ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi
cuantificata in mod precis

B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor D.
Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele
lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:
A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare
40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit 41)
Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite
43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:
A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in
timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala
prezinta o rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80 %
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deo arece guvernul federal:
A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in
circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv
B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:
A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. M1 creste
D. rata dobanzii creste
55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti -inflationiste
A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare 59)
Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui
sistem sa creeze:
A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa
fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D.
cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:
A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea
de bani pe care le -o pune la dispozitie Banca Centrala:
A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara
pentru a indeplini dorintele populatiei

C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti -inflationista presupune:
A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929 -1933 a fost determinata de:
A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca
preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:
A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident
70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB

B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:
A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu
pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum
C. aria de ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc. extindere
a pietei, la scara
economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
74) Recesiunile se produc atunci cand:
A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti D.
sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. B arterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan

si
venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-
o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil
din punct de vedere politic
D. de
fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:
A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit
intrun cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:
A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung
B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:
A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
88) In perioada electorala se va opta pentru:
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
neorganizati si prost informati
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita
un credit?
A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:
A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia
nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul
asupra sistemului economic

94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor
95) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg
aceasta actiune este:
A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de
munca si 50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000 B.

Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
100) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii 101) Piata capitalului pe termen
scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:
A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment

D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare,
cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune
corespunde u nei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana
respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei B. 32.500 lei

C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade
de timp
C. un
flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:
A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:
A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta
110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:
A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
perioada nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate B.
de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu productia
si venitul total
115) Conform manualului, capitalismul global:
A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital

D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au
intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de -al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul
economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala
ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele

E. din toate motivele enumerate mai sus
119) Detinerea de rezerve de bani:
A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:
A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea
inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB -ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:
A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite 126) Lichiditatea in sistemul bancar poate
fi asigurata si de:
A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$ D. permite
bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923 -1933 cu
aproximativ:
A. 10% B. 20% C. 30%

D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:
A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate
135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de
bani este reprezentata de:
A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market) C. o
directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market) 138) Expansiunea
creditelor determinata de Banca Centrala:
A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de
contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor
Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A.
este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:
A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o
decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului est e mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat D.

obligatiile institutiilor de incredere
a) Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum
cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a) Rare
a) Parasirea voluntara a locului de munca
a) Rata dobanzii creste
a) Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
a) Cresterea productiei
a) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
bani pe perioada nedeterminata este limatata de:
a) Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta
a garantiilor sale
10. Inflatia:
a) Distorsioneaza sistemul preturilor relative
a) Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in pretul
titlului
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie
de probleme de coordonare asociate:
a) Inflatiei
a) Conduce la cresterea generalizata a preturilor
a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul de
scadenta.
a) Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
a) Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
a) Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de
astazi ?
a) Promisiuni de plata

a) Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care
produc:
a) Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
a) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
22. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu

care cumpara un computer:
a) M1 creste si M2 ramane neschimbat
a) Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
a) Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si
institutional bine ...
a) Nivelul de reglementare caracteristic
a) Banca centrala
28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei
banci oarecare achita un credit ?
a) M1 scade dar M2 nu se modifica
a) Populatia somera si populatia activa
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati banca
a) A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre
guvern

a) Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
problema somajului
a) Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii

agregate
a)Populatia ocupata minus somerii
:
1) La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat
a) Politicile monetare expansioniste din anii 1920
2) Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data

de:
a) Absenta politicilor
3) Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
4) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,

a) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui
an fiscal;
5) Uniunrea Europeana:
a) Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
6) Pe termen scurt, expansiunea monetara:
a) Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
7) Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
a) Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele
reduse ale dobanzii.
8) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
a) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui
an fiscal;
9) Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a) Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la
dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea
de rambursare a depozitelor
10) Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs
se desfasoara:
a) Anticipat fata de cerere
11) Protectionismul:
a) Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
12) Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este

rata dobanzii deoarece;
a) Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera
13) In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca,
acestea pot fi:
a) Migratie definitiva;
14) Purtatorii cererii de munca sunt:
a) Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
15) Jobberul:
a) Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie
pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;
16) O politica anti-inflationista adecvata presupune:
a) Reducerea ritmului expansiunii monetare;
17) Prin programul sau Keynes propunea:
a) O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
18) O politica fiscal contraciclica presupune:
a) O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul;
19) Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
a) Contradictiilor sale interne;
20) Prin politicile expansionist se obtin:
a) Aspect positive pe termen scurt
21) Balanta comerciala:
a) Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
22) Politicile monetare si fiscale expansioniste:
a) Sunt atragatoare pt alegatori;
23) Cursul de schimb real:
a) Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb
asupra competitivitatii unei economii;
24) Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
25) In perioadele de recesiune oamenii prefera:
a) Sa detina mai multi bani in numerar;
26) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
a) Sa consume mai mult decat au economisit;
27) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de
moneda se numea:
a) Bilet de banca.
28) O politica fiscal contraciclica va produce:
a) Deficite atunci cand scade PIB
29) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele
mai multe ori de catre:
a) Banci
30) Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;
a) Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
31) Capitalul real:
a) Se valorifica in procesul de productie
32) Inflatia reprezinta:
a) O politica deliberata a autoritatilor monetare
33) Operatiunile cu prima compusa " a la baisse":
a) Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
34) Legea lui Okun spune ca
a) Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
35) Recesiunile se produc atunci cand
a) Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
a) Acceptabilitatea
ADEVARAT SI FALS
neta.
RASPUNS:F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii
economici autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National
Net.
RASPUNS:F
5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere

apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria
tara sau în alte tari.
RASPUNS:T
RASPUNS:F

final.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor
si ale pietei.
RASPUNS:T
19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor
produse intr-o perioada data.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
progresului tehnic.
RASPUNS:T
25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere
si oferta.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în
productie si de echipamentul tehnic de productie.
RASPUNS:T
28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere
economica zero.
RASPUNS:F
29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor
scad, mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu
compromisuri acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.
RASPUNS:T
30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a

laturilor calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor

prezente de consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta
dezvoltarea durabila.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai
multor tipuri de economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi
evidentiat prin comparatie cu tarile dezvoltate.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de
conditii, factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat
la paritatea puterii de cumparare.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea
cresterii economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si
social general.
RASPUNS:T
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social
general.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului

investitiilor.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
economica.
RASPUNS:T
neprevazute.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F

RASPUNS:F
RASPUNS:T
anumit venit.
RASPUNS:F
78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la

(re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe
macroeconomice sau planuri de dezvoltare.
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata
prin interventia statului.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila
a veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea
unor sume de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.
RASPUNS:F
103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei
dobanzii pe piata monetara.
RASPUNS:F

RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
indirecte.
RASPUNS:T
110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai
eficienta a economiei de piata.
RASPUNS:F
111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii
nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic
performantele economice ale firmelor.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata
cu o unitate monetara.
RASPUNS:T

RASPUNS:T
economie.
RASPUNS:T
120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la

Paritatea Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii
permite sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala
straina.
RASPUNS:F
COMPLETARI
1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar
amortizarea este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
cazul. )
RASPUNS:150000
2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal
cu 10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula
acolo unde este cazul. )
RASPUNS:50000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie
sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:30
RASPUNS:25
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:0,6
RASPUNS: 500
este cazul. )
RASPUNS:0,2
este cazul. )
RASPUNS:0,8
10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este
800 u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu
este cazul. )
RASPUNS:120
RASPUNS:
0,8
800000
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar
sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:12
13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta
populatie ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
cazul. )
RASPUNS:10
14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este
de 10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
RASPUNS:2000000
15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii
reale(in procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar
sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:60
17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze
cu cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
RASPUNS:100
18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde
u.m., iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de
perioada anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu
este cazul. )
RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind
ca in t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate
procente era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
RASPUNS:10
20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la
producator, plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul
Constanta, incasand pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu
este cazul. )
RASPUNS:4
21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON
iar marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu
este cazul. )
RASPUNS:4
COMPLETARI
1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________
produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita
perioada de timp, de regula 1 an.
RASPUNS:finale
2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de
catre agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective,
cat si din activitatea desfasurata in alte tari.
RASPUNS:
nationali
autohtoni
RASPUNS:comparabile
RASPUNS:mic
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta
lor.
RASPUNS:cererea
RASPUNS:absorbtie
RASPUNS:net
8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se

urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor
________.
RASPUNS:
viitoare
urmatoare
9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor

mediului inconjurator.
10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a
unor echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite
tehnologic de catre altele, cu randamente mai mari etc.
RASPUNS:creativa
11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai
slab dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________
economice.
RASPUNS:decalaje
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare
in diferiti indicatori sintetici mondiali.
RASPUNS:relative
13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor
demografic, __________ si sociologic.
RASPUNS:economic
_________.
RASPUNS:transfer
RASPUNS:inlocuire
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
RASPUNS:exogene
RASPUNS:sezoniere
19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici
intrand interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.
RASPUNS:recesiune
21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte
de ___________.
RASPUNS:contractie
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau
chiar declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care
se urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
RASPUNS:
anticriza
anticiclica
24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de

incetinire sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland
investitiile, consumul, creditul etc.
RASPUNS:relansare
RASPUNS:
cresterea
marirea
26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________
de oferta de munca fata de cererea de munca.
RASPUNS:
excedent
exces
plus
27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________

salariului.
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
RASPUNS:
ciclului
ciclu
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si
internationali.
30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din
restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.
RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se
transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale.
RASPUNS:voluntar
anului.
RASPUNS:sezonier
RASPUNS:tehnologic
35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin
sporirea volumului si eficientei ___________.
36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen
lung, oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.
RASPUNS:
deflatia
deflatie
RASPUNS:slumpflatia
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care
duce la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.
RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea
de _____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu
numai a rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.
RASPUNS:
costurilor
costului
RASPUNS:veniturile
43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt
prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
RASPUNS:relansare
RASPUNS:impozitelor
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
RASPUNS:directe
RASPUNS:Laffer
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
RASPUNS:pietei
52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea
veniturilor in societate.
RASPUNS:Lorenz
53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si
dimensiuni calitative, este calitatea vietii.
RASPUNS:
nivelul
nivel
54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea
vietii si poate fi __________, echilibrat si ascetic.
RASPUNS:consumerist
preturilor.
RASPUNS:nominal
56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei

si preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.
RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot
aplica cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
RASPUNS:utilitate


RASPUNS:unipolara
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite
investitii de __________.
RASPUNS:portofoliu
RASPUNS:
directe
directa
65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care,

ajuns in faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate
economica __________.
RASPUNS:integrata

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private,
persoane fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice,
tehnologice, comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si
monitorizeaza functionarea structurilor componente si a sistemului economic mondial in
ansamblul lui.
RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea
in interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria
tara sau in alte tari
RASPUNS:B

b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care
isi desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care
isi desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
RASPUNS:C

c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:B
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30%
din PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum,
exportul net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
c. Venitul National
RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB
este de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile
nete vor avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
RASPUNS:C
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
RASPUNS:B

RASPUNS:C
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A

a. venitul creste
b. venitul scade
RASPUNS:A
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o
sporire a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
a. scade
d. ramane constant
RASPUNS:C

a. investitii brute
b. investitii nete
RASPUNS:C

b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce
franeaza cresterea economica
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:D

RASPUNS:C
RASPUNS:C
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B

d. criza economica
RASPUNS:B
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se
numara:
RASPUNS:A

RASPUNS:B

b. medierea muncii
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
d. hiperinflatie
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:A
faptul ca:
RASPUNS:B

a. Ip = 1200%
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B

RASPUNS:D

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
RASPUNS:C
RASPUNS:D
RASPUNS:A

RASPUNS:D

RASPUNS:A
RASPUNS:C

RASPUNS:A
RASPUNS:B

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C

RASPUNS:D

b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C

RASPUNS:C

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
RASPUNS:D

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:C

RASPUNS:D

c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade
scurte de timp
RASPUNS:C

RASPUNS:B

c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale,
dreptul international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia
Internetului
RASPUNS:C

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D

RASPUNS:D
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai
scazute fata de cele ale altor producatori
RASPUNS:C

concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate
mai reduse decat cele ale concurentilor
RASPUNS:D

RASPUNS:A
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor
nationale, participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile
economice multilaterale
RASPUNS:C

c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de
tari ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in
curs de dezvoltare
RASPUNS:C

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al
tarilor dezvoltate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari
in indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de
participare la relatiile economice internationale
RASPUNS:C

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a
muncii in diferite tari si grupe de tari
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de
dezvoltare si cele dezvoltate
RASPUNS:A
RASPUNS:B

b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra
principiului eficientei activitatii economice
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:A

c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor
subiectivi, al deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
RASPUNS:C

b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de
viata a tuturor cetatenilor lumii
RASPUNS:A

b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau
mai multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale
si ecologice corespunzatoare
RASPUNS:B

RASPUNS:B

entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor,
unificarea treptata a politicilor economice si de aparare
RASPUNS:D

b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile
economice internationale
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati
economice comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor,
capitalurilor si persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice
RASPUNS:D
RASPUNS:B
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a
veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii
efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea: a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1
an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui
an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:
a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi. 13. Venitul Personal Disponibil al
menajelor reprezintă:
a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;

b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor: a)
investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată : a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut
de la125 la 150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
21. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică: a) reducerea
şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost

încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la: a)
creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie: a) vor
beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil; d)
răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează: a) şomajul fricţional;

b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor: a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:
a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural: a)
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate
adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului
precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor
anului precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează
ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara; b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:

a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: a)
stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală
rata reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă
i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce
sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o
dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm: a) a.)
cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă a) verticală;

b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate
spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează: a) în stânga;

b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la
o creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul
şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada
curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în
raport cu venitul disponibil.
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca
rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite
bunuri; c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte
rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor: a) o
scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei.
Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
98. Moneda reprezintă:

a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
115. Majorarea impozitelor va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii
mondiale; d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă: a) consum
naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:
a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?
2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda

cheltuielilor. Metoda cheltuielilor
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
3) Venitul Personal Disponibil.

PNB=1000
2) Venitul naţional
.
PNN=PNB-A=980
= Impozite indirecte–Subventii=76
Impozite Indirecte nete
VN==PNN-Impozite indirecte nete=90 4
3) Venitul Personal Disponibil
.
VP=VN -Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-
70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-

270=5860
Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270

VPD=VP-Impozit=5180 VP=VN-
Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit
2600 u.m., cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m.,
amortizarea - 370 u.m. Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor; 3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0 -Xn=445
Importul=X
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea
170 u.m. Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000
u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.,
excedentul bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m. Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyre s
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1, 5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe
)
D=100/66,7*100%=150%
10. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084
2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de
muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc
de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane. După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil
şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 %
în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de
sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600
mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza
ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05). Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent
Y= 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat
pentru anul viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se

reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile
vor majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de
impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării
depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil.
u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte
cu 1 mil.u.m.?
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia marginală spre consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează
cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând
constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească
cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T

= 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum
statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata
dobânzii de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul
public echilibrat. Să se calculeze: 1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice,
dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară
totală în baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de Cererea
dobânzii, % monedă pe motiv monetară totală
speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi
rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.,
se reduce până la 450 mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică
influenţată influenţată venitul rata dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m.. Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1. Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2. Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
3. Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de
echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Y

I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
Capitolul 10
Externalitatile
si drepturile divergente
A. INTREBARI CU VARIANTE MULTIPLE DE RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 10
1. In teoria economica, 0 ,,externalitate” este un cost sau un beneficiu produs de o actiune
. care nu influenteaza deciziile actorului.

de care actorul nu este constient.
GAS
. care este un cost sau un beneficiu pentru altcineva dect actorul.

. care pune pe toata lumea intr-o situatie financiara mai proasta decat daca actiunea nu
ar fi fost derulata.
2. Externalitatile nu ar exista daca
A. toti ar adera la regula de aur: Comportati-va cu ceilalti aga cum ati dori ca ei sa se
comporte cu voi.
B. toti ar respecta legile, indiferent daca ar sti cA cineva ii supravegheaza sau nu.
Cc. oamenii nu ar fi egoisti.
D. costurile tranzactiei ar fi zero.
3. Drepturile de posesiune sau proprietate
A. stabilesc doar cine va primi beneficiile din utilizarea anumitor resurse.

B, stabilesc doar cine va fi responsabil pentru controlul resurselor specifice, astfel incat ele
sa aduca beneficii.
cC. stabilesc atat distribuirea beneficiilor, cat si repartizarea responsabilitatilor asociate cu
utilizarea resurselor specifice.
D. incurajeaza oamenii sa utilizeze resursele specifice fara sa tind cont de consecintele pe
termen lung.
4. Zgomotul creat de motoarele cu reactie nu reprezinta o externalitate pentru angajatii unui

aeroport care se ocupa de bagaje pentru ca
A. au fost platiti sa se expuna la zgomot.

B. nivelul zgomotului este sub nivelul tolerabil de decibeli stabilit de stat.
C. ei poarta dispozitive de protectie a urechilor, care reduc zgomotul atunci cand
lucreaza.
D. zgomotul motoarelor nu le provoaca semnificative leziuni fiziologice.
5. Dece percep economistii externalitatile negative ca fiind cauze ale asteptarilor contradictorii
ale oamenilor sau ale solicitarilor contradictorii privind drepturile de proprietate?
A. Subliniaza imposibilitatea eliminarii complete a externalitatilor negative intr-o societate

urbana.:
B. Ne permite sa eliminam toate externalitatile negative prin intermediul unei legislatii
detaliate.
74
C. Arat& de ce externalitatile negative nu pot fi eliminate sau reduse fara interventia
statului.
D. Demonstreaza imposibilitatea reducerii externalitatilor negative fara transformarea
drepturilor de proprietate private in drepturi publice.
Drepturile de proprietate definite vag
A. creeazi mai putine externalitati negative prin determinarea unui comportament mai
precaut din partea oamenilor.
B. determina diminuarea externalitatilor negative pentru c4 nimeni nu stie ce drepturi
are.
C. reduce externalitatile negative prin incurajarea oamenilor sa obtina mai mult din ceea
ce au nevoie.
D. au ca rezultat mai multe externalitati negative, facand mai dificila cooperarea.
Care sunt beneficiile reducerii conflictelor legate de drepturile de proprietate mai degraba
printr-un ,,acord judiciar” decat printr-o transformare a legislatiei?
A. Ele pot crea drepturi clar definite, in timp ce legislatia nu poate face acest lucru.
B. Ele mentin mai bine continuitatea asteptarilor si de aceea reduc incertitudinea.
C. Nu au costuri de sine statdtoare, in timp ce legislatorii si angajatii lor pretind salarii
mari.
D. Pot oferi tuturor partilor ceea ce isi doresc, in timp ce legislatia lezeaza in mod inevitabil
una dintre parti.
Legislatia al cdrei scop este s& stabileascd exact cine detine anumite drepturi de pro-
prietate
A. trebuie utilizaté atunci cand principala grija sociala este mai degraba eficienta si nu
impartialitatea sau dreptatea.
B. elimina rolul jucat de negociere in reducerea problemelor provocate de externalitatile
negative.
C. va deveni o adjudecare alternativa atunci c4nd dezacordurile asupra drepturilor de
proprietate rezulta din schimbarile radicale ale circumstantelor.
D. este un mod de abordare mai evoluat in ceea ce priveste problema externalitatilor decat
este adjudecarea.
Crearea prin legislatie a unor noi ,,reguli ale jocului” ca raspuns la aparitia brusca a
externalitatilor negative
A. are o probabilitate mai mare de a promova eficienta daca regulile stabilesc bazele pentru
schimbul voluntar dintre partile afectate.
B. trebuie sA aib ca scop mai degraba eficienta decat corectitudinea, pentru ca aceasta
depinde de preferintele subiective ale oamenilor.
C. nu va functiona dacé partilor care polueaza li se permite s4 schimbe intre ele ,, drepturile
de a polua”.
D. este o modalitate de gestionare a externalitatilor negative fara redistribuirea avutiei
intre membrii societatii.
TEST CAPITOLUL 10
Conceptul de ,,externalitati inseamna

we
A. consecintele actiunilor, daunatoare sau benefice, care nu sunt luate in considerare de

catre actor in luarea deciziilor.
B. distingerea consecintelor superficiale de cauzele implicite ale situatiei.
75
C. factorii economici care se afla sub control pentru ca nu sunt rezultatele deciziilor altei
persoane.
D. orice productie suplimentara care era necesara pentru a sustine cresterea economica.
Un sofer care decide sa intre pe o autostrada in timpul orelor aglomerate ale diminetii
A. se adauga congestiei, dar nu creeaza 0 externalitate, pentru ci aglomerarea aditionala

incetineste pe toata lumea.
B. se adauga congestiei, dar nu creeaza o externalitate, daca este legal sa intre pe autostrada
la acest punct si in aceasta perioada de timp.
. nu creeaza o externalitate, pentru ca un sofer suplimentar nu are un impact semnificativ
asupra fluxului traficului.
D. creeaza o externalitate in m&sura in care soferul nu ia in considerare aglomerarea
suplimentara pe care ar crea-o pentru alti soferi.
/Costurile tranzactiei”
f fac mai dificila reducerea externalitatilor,
f atat negative,
8 ct si:
pozitive, deoarece costurile tranzactiei
. nu sunt impozitate.
UNS>
nu sunt platite din taxe.

. sunt de obicei mai degraba costuri investite decat costuri marginale.
. exclud de fapt posibilitatea cooperarii care i-ar incuraja pe actori s& tind cont in totalitate
de toate costurile si beneficiile actiunii lor.
Intr-o societate urbana este
. esential ca toti sd fie de acord cu tot ceea ce oamenii doresc sa faca.

esential ca toate problemele legate de externalitate sa fie eliminate.
INS
. absurd sa credem ca asteptarile tuturor vor fi la fel.

. relativ usor sa controlam problemele legate de externalitate, pentru c4 ele sunt cauzate
de oameni.
Autorii argumenteaza ca empatia, curtoazia si toleranta
A. nu vor reduce niciodata externalitatile negative, pentru cé oamenii actioneazd in

interesul lor propriu.
B. nu vor reduce niciodata externalitatile negative, cu exceptia cazului in care oamenii vor
inceta sa actioneze in interesul propriu.
cC. vor facilita reducerea externalitatilor negative dintr-o societate prin schimbarea
atitudinii: nu vor mai lua in considerare interesele individuale, ci pe cele ale celorlalti
oameni.
D. sunt importante pentru sociologi, dar neimportante pentru modul de gandire eco-
nomic.
Proprietatea este ,,o regula a jocului” legala care stabileste
A, drepturi si privilegii.
B. obligatii si responsabilitati.
Cc. atat privilegii, ct si responsabilitati.
D. venit nemuncit.
Drepturile de proprietate de care se bucura oamenii
A. sunt doar drepturile din Constitutie.

B. sunt drepturile pe care le pot exercita indiferent de ceea ce ar putea face alti oameni.
C. depind foarte putin de cooperarea dintre oameni.
D. sunt drepturi pe care ar dori sa le extinda si Ja altii.
76
wan
,Proprietatea privata” inseamna
A. drepturi fara responsabilitati.

B. un drept nelimitat care le permite proprietarilor sa faca ceea ce isi doresc cu bunurile
detinute.
C. dreptul care le permite detinatorilor unei proprietati sa facd ceea ce igi doresc cu
proprietatea lor, ins& in anumite limite stabilite de drepturile si obligatiile fata de
ceilalti.
D. haos si anarhie intr-un cadrul social.
Drepturile de proprietate promoveaza mai eficace cooperarea sociala atunci cand oamenii
A. fac tot ceea ce isi doresc fara a tine cont de preferintele celorlalti.
B. stiu exact care sunt drepturile lor si au incredere cA vor continua sa se bucure de acele
drepturi in viitor.
C. stiu ca isi pot pierde drepturile daca actiunile lor ii lezeaza pe cei mai multi oameni din
societate.
D. nu stiu exact care sunt drepturile lor si de aceea se comporta cu precautie si moderatie.
10. Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea problemelor pe care si le cauzeaza
oamenii unii altora atunci cand
A. deciziile sociale sunt luate democratic.

B. drepturile de proprietate sunt clar definite si aplicate.
C. drepturile de proprietate sunt detinute in comun.
D. oamenii nu considera c& au drepturi care sunt doar ale lor.
11. Clarificarea pretentiilor privind drepturile de proprietate contradictorii
A. elimina in mod direct externalitatile negative.

B. mareste externalitatile negative prin constrangerea oamenilor.
C. faciliteazd oamenilor posibilitatea de a negocia intelegeri si de a se pune de acord
referitor la reducerea externalitatilor negative.
D. nu poate reduce externalitatile pentru cd oamenii nu pot cidea de acord cu privire la
cine detine puterea de a adjudeca.
12. Atunci cand deschid un proces pentru rezolvarea unui dezacord, partile implicate cer
instantei de judecata sa
A. decida care este cea mai eficienté metoda de alocare a resurselor.

B. descopere cine poseda de fapt anumite drepturi.
C. decida cine merité mai mult sa se bucure de drepturile contestate.
D. s& creeze categorii de drepturi de proprietate cu totul noi.
13. O procedura legala care considera ca precedentele vor pune capat neintelegerilor cu privire
la drepturile de proprietate
A. ii avantajeaza doar pe cei bogati.

B. impiedica schimbarea sociala.
C. faciliteaza angajarea oamenilor in planificari pe termen lung.
D. creeaza profituri si pierderi neasteptate.
14. Legislatia sau crearea unor noi reguli in scopul eliminarii neintelegerilor referitoare la
drepturile de proprietate
A. este singura modalitate de a controla externalitatile negative atunci cand interesele intra
in conflict.
77
B. nu poate reduce externalitatile negative, pentru ca legislatia determina coercitia.
C. poate reduce externalitatile negative prin clarificarea drepturilor de proprietate.
D. nu poate pune capat externalitatilor cauzate de schimbarea tehnologica.
15. Legislatia care incearcd sd reduca poluarea aerului prin stabilirea unor limite maxime
pentru fiecare sursa
A. va reduce poluarea aerului mai rapid decat alte metode.

B. este cea mai corectaé abordare deoarece costul reducerii emisiilor este foarte diferit de la
o sursa la alta.
C. nu va corespunde reducerii dezirabile a poluarii aerului cu cel mai mic cost.
D. va atinge pragul celei mai mari reduceri a poluarii posibile, dar si al celei mai eficiente.
16. Legislatia restrictiilor uniforme fizice privind emisia particulelor nedorite in aer sau apa este
A. o abordare de tip ,,comanda si control”.

B. o abordare eficienta.
C. o abordare corecta sau echitabila.
D. 0 abordare politica.
17. Economistii tind sa priveasca impozitarea activitatilor poluante ca pe o tentativa
A. de a obtine o distributie mai echitabila a beneficiilor industrializarii.

B. de a-i incuraja pe cei care polueaza sa fie mai atenti la costurile pe care le ignora.
C. dea mari venitul fara a reduce eficienta.
D. de a stopa poluarea.
18. O taxa stabilita prin lege pentru cei care polueaza, bazata pe unitatile de poluant emise
A. fi va avantaja in mod exclusiv doar pe membrii bogati ai societatii.

B. nu va reduce poluarea cauzaté de marile firme care isi permit si pliteascA aceasta
taxa.
C. nu va reduce poluarea pentru ca acorda o licenté de poluare oricarei firme care este
dispusa sa plateasca taxa.
D. va reduce poluarea care provine de la cei care considera ca taxa este mai costisitoare
decat reducerea poluarii.
19. O societate poate imbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic atunci cand poluarea
este redusa de catre
A. firmele mari.
B. firmele mici.
C. firmele care polueaza cel mai mult.
D. firmele care detin un avantaj comparativ in reducerea poluarii.
20. Firmei A i s-a cerut s& reduca emisiile de fum de catre Agentia pentru Protectia Mediului
pana cand aerul din regiune atinge calitatea specificata. In schimb, firma A convinge alte
firme, prin stimulente financiare, sa isi reduca emisiile astfel incat tinta stabilita de Agentie
sa fie atinsa. Aceasta actiune intreprinsa de firma A
A. contravine scopului directivei Agentiei.

B. indeplineste directiva Agentiei cu un cost mai mic.
C. dovedeste ca tinta privind calitatea aerului ar fi trebuit si fie mai riguroasa.
D. transfera costul imbunatatirii calitatii aerului de la firma A la alte firme.
21. Ar trebui ca Agentia pentru Protectia Mediului sa le ceara fabricilor de otel din nord-
vestul Indianei $i din sudul orasului Chicago sa isi reduca emisiile de fum? Daca stim cA
78
beneficiile totale ale reglementarilor impuse fabricilor de otel de pe teritoriul Statelor Unite
depasesc de dou ori costurile totale ale indeplinirii acestor reglementari,
. stim cA noile reglementari ar putea aduce tot atat de multe beneficii ca $i costuri.
stim ca este posibil ca beneficiile noilor reglementari sa fie mai mari decAt costurile.
UAW}
. nu stim nimic despre raportul beneficii-costuri al reglementarilor propuse.
. stim tot ceea ce e nevoie pentru a formula o solutie eficienta.
22. ,Conceptul balonului”, asa cum este el folosit de Agentia pentru Protectia Mediului
. presupune ca poluarea creste in mod constant pana cand atinge nivelul maxim.
UN >
presupune c& la un moment dat poluarea va distruge procesele care o creeaza.

. interzice toate schimburile dintre sursele de poluare.
. incearci si controleze mai degrab& cantitatea totala de poluare dintr-o zona decat
emisiile din fiecare punct.
Manualul sugereaza ci aglomeratia din trafic este 0 ,,externalitate negativa” pentru ca

x
23.
A. toti ar duce-o mai bine dac& statul ar cheltui mai putini bani pentru constructia
drumurilor si mai multi pe transportul public.
B. ar putea fi eliminata de stat prin banii alocati transportului public.
C. este un cost generat de oamenii care nu iau in considerare costul atunci cand decid.
D, este asociata cu poluarea aerului.
24. Manualul argumenteaza ca ,,taxele pentru trafic”, daca ar fi corect implementate, ar putea
imbundatati situatia soferilor prin faptul ca
A. ti incurajeaz sé conduc& doar c4nd aceasta actiune este semnificativ mai valoroasa
decat alte actiuni alternative.
B. ii incurajeaz& s& conduca mai putin, s4 mearga mai mult pe jos si, astfel, sa traiasca mai
mult.
C. colecteaza& suficiente venituri pentru a construi strazi si sosele suplimentare.
D. colecteaza suficiente venituri pentru a imbunatati transportul public, ca un substitut
pentru sofat.
C. COSTURILE MARGINALE SI REGLARILE LA NIVELUL MEDIULUI
Tabelul de mai jos reproduce datele din Capitolul 12, despre emisiile de cah din Arcadia.
Unitati de cah emise lunar Costul oer er unite . i
Fabrica A 15.000 1$
Fabrica B 30.000 2$
Fabrica C 45.000 3$
1. Care este cea mai mic& tax4 per unitate care ar reduce nivelul actual al emisiilor de la 90.000
pe luna la 75.000 pe luna?
2. Care este cea mai mica tax4 per unitate care ar reduce nivelul emisiilor la 45.000 pe luna?
Care este cea mai mica taxa per unitate care ar elimina toate emisiile?
Ar fi foarte neobisnuit daca orice surs& ar putea reduce emisiile de la nivelul actual la zero
la un cost constant per unitate. fn foarte multe cazuri, reducerile initiale pot fi obtinute la
un cost relativ mic, in timp ce costul elimin4rii ultimelor unitati este foarte mare. Graficul
care urmeaza prezint& o imagine mai plauzibilé decat cea ilustraté de tabelul simplu de
79
mai sus. In conformitate cu graficul, eforturile de reducere a poluarii sunt cauza diminuarii
recuperarii investitiilor sau a cresterii costurilor marginale.
4. in circumstantele descrise de grafic, ce procent al taxei per unitate ar reduce emisiile de la

90.000 la 70.000 pe luna?
5. Ce procent al taxei ar reduce emisiile cu 40.000 pe luna?
6. Comparati costul reducerii emisiilor la 50.000 prin impunerea unei taxe, cu costul reducerii
emisiilor la 50.000, comandand Fabricii C sa elimine toate emisiile. De ce reducerea primelor
emisii este mai putin costisitoare?
Costul per unitate al eliminarii emisiilor

Fabrica A FabricaB| Fabrica C
$ 25
20
15
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Reducerea lunara in mii
80
D. INTREBARI LA CARE SA REFLECTATI
1. Dac& privim poluarea ca pe o ,,externalitate negativa”,
yay
ignoram agadar actiunile care
d&uneaza mediului inconjurator, dar fara a impune costuri fiintelor umane? Ce se intampla
insa cu activitatile poluante care isi impun costurile asupra animalelor $i asupra entitatilor
lipsite de viata, precum izvoarele si muntii? Doar oamenii au drepturi?
Legislatia mediului chiar clarificd drepturile de proprietate, aga cum sugereaza textul?
Legislatia mediului nu a creat de fapt o noua incertitudine vasta asupra categoriilor de
drepturi de proprietate pe care le detin anumite parti?
INTREBARI PENTRU PROFESOR
81
Capitolul 11
Pietele st guvernul
Teoria economica presupune ca functionarii statului alesi si numiti
A. plaseaza bundstarea personala sau privata inaintea interesului public.

B. plaseaza interesul public inaintea intereselor personale sau private.
C. sunt liberi s4 urmareasca interesul public pentru ca nu sunt constransi de concurenta.
D. raspund la fel ca toti ceilalti la costurile si beneficiile anticipate, presupuse de deciziile
examinate.
lata o intrebare dificila. Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii dintr-o
societate este ca statul
A, poseda un drept exclusiv si recunoscut de a-i constrange pe adulti.

B. trebuie sd isi asume responsabilitatea pentru crearea tuturor regulilor dupA care
functioneaza alte institutii.
Cc. reprezinta curtea supremé, ultima autoritate peste care nu se va mai putea face niciun apel.
D. indeplineste toate cele trei functii mentionate mai sus.
Coercitia (sau forta) le permite indivizilor unei societati s4 coopereze mai eficace
A. prin reducerea costurilor tranzactiei.

B. prin obligarea tuturor beneficiarilor unei actiuni s4 suporte, sa contribuie la costurile
alegerilor lor.
Cc. prin facilitarea accesului la bunurile care nu pot fi furnizate decat celor care platesc
pentru ele.
D. in fiecare dintre modurile enumerate mai sus.
Limitarile impuse asupra schimbului pur voluntar, create de externalitatile pozitive
A, fac imposibila pentru stat utilizarea coercitiei pentru a suplimenta eforturile voluntare
depuse de oameni pentru a coopera.
B . functioneaza pentru a distorsiona actiunile statului.
C. nu afecteaza actiunile statului, pentru ca acesta utilizeaza coercitia.
D . aproape ca garanteaza actiunea coercitiva prin intermediul unui guvern ales democratic
care va imbunatati considerabil situatia majoritatii cetatenilor.
Oamenii care petrec mai mult timp studiind informatii despre masini inainte de a cumpara
una, comparativ cu timpul petrecut informandu-se despre candidatii prezidentiali inainte
de a vota unul, demonstreaza ca
A. starea lor de bine depinde mai mult de o masina buna decat de un presedinte bun.
B. bunastarea societatii este mai putin importanta pentru ei decat cea personala.
c. orice cantitate de timp pe care o petrec cercetand masinile va aduce 0 imbunatatire mai
semnificativa pentru bunastarea lor, comparativ cu efortul pe care l-ar cheltui pentru a
se informa despre candidatii prezidentiali.
. toate variantele de mai sus sunt adevarate.
82
De ce producatorii fac mai mult lobby decat consumatorii?
A. De obicei, producatorii au venituri mai mari decat consumatorii.

B. Interesele consumatorilor sunt automat luate in considerare atunci cand se acorda
atentie intereselor producatorilor.
C. De obicei, produc&torii au un interes mai mare decat consumatorii in ceea ce priveste
rezultatul unei anumite probleme.
TEST CAPITOLUL 11
Textul sustine cd functionarii alesi si numiti ai statului
A. pot fi intotdeauna mituiti.

B. nu au o grija autentica fata de interesul public.
C. se ingrijesc mai mult de interesul public, comparativ cu directorii executivi ai firmelor.
D. percep interesul public in lumina intereselor private sau personale.
Textul sustine ca exista concurenta si in cadrul statului
A. doar pentru ca exista un sistem federal si ramuri separate de guvernare.

B. doar atunci cand statul se implica in activitatile firmelor.
C. doar in timpul campaniilor electorale.
D. intre oameni, partide, sustinatori ai politicilor si aparatori ai programelor.
Este mai facil pentru teoria economica sa explice sau s4 fac previziuni asupra politicilor
statului atunci cand
A. functionarii statului invata despre teoria economica.

B. participantii la procesul politic sunt influentati de costurile gi beneficiile atribuite.
C. cadourile si platile ilegale sunt incluse in deciziile celor care realizeaza politicile.
D. scopul acelor politici este controlul economiei. .
Afirmatia c& functionarii alesi si numiti ai statului sunt influentati de preponderenta

drepturilor de proprietate inseamna ca
A. trebuie s li se cearé functionarilor sa scape de toate investitiile pe timpul

mandatului lor.
B. asteptarile pe care le asociaza cu planurile lor le orienteaza deciziile.
C. nu desfasoara actiuni care le modifica drepturile de proprietate.
D. sunt condusi de dorintele majoritatii care prevalau in timpul ultimului mandat.
Care este legdtura dintre stat si coercitie (forta)?
A. Doar statul practica coercitia.

B. Statul este institutia dintr-o societate careia oamenii fi confera dreptul exclusiv de a
folosi coercitia.
C. Statul ti determina pe oamenii si coopereze exclusiv prin coercifie sau prin amenintarea
cu coercitia.
D. Statul nu practica coercitia daca nu este autentic democratic.
Cum face textul diferenta intre coercitie si persuasiune?
A. Coercitia utilizeaza forta; persuasiunea utilizeaza rationamente.

B. Coercitia utilizeaza violenta; persuasiunea este pasnica.
C. Coercitia nu poate imbundtati situatia tuturor, dar persuasiunea da.
D. Coercitia este rea si persuasiunea este buna.
E. Coercitia determina cooperarea prin amenintarea cu reducerea optiunilor, persuasiunea
prin promisiunea extinderii optiunilor.
83
Este coercitia capabila sa extinda libertatea tuturor oamenilor dintr-o societate?
A. Da, dar numai daca este aprobata prin vot intr-un referendum.
B. Nu, deoarece coercitia reprezinta o limitare a libertatii.
C. Da, pentru ca uneori poate extinde optiunile tuturor prin negarea unor optiuni specifice
unei persoane.
D. Nu, deoarece coercitia nu ar fi necesara daca toata lumea ar fi dorit-o.
Costurile tranzactiei se refera la costurile
A. aranjarii unui schimb satisfacator.

B. create de intermediari.
C. actiunilor care nu creeaza nimic de valoare pentru participantii la un schimb voluntar.
D, cumpararii pe credit.
Deoarece costurile de tranzactionare reprezinta ,,costuri nerecuperabile” sau costuri pentru

o parte care nu reprezinta beneficii pentru cealalta parte,
A. reduc dimensiunea schimbului voluntar care are loc.

B. fac imposibil schimbul voluntar.
C. ofera un avantaj partii care nu trebuie sa le acopere.
D. cresc pe masura ce rata dobanzii creste.
10. In teoria economica, ,,calatorul clandestin” este cineva care
A. utilizeaza un abonament de transport atunci cand acesta a expirat.

B. nu trebuie sa achite costurile de tranzactionare.
C. poate obtine un bun pe care si-l doreste fara sa plateasca pentru el si de aceea nu este
nevoit sa contribuie la costurile care fac ca acesta sa fie disponibil.
D. poate produce un bun cu un cost marginal zero.
11. Protectia asigurata de politie este de obicei un bun furnizat de stat deoarece
A. uneori, ofiterii de politie trebuie sa foloseasca forta.

B. toti beneficiaza in mod egal de bun.
C. este un bun care este greu de finantat prin contributii voluntare.
D. ofiterii de politie sunt reprezentanti ai statului.
12. Fondurile necesare pentru plata protectiei asigurate de politie provin de obicei din taxe
pentru ca
A. protectia asigurata de politie este greu sa fie oferita doar celor care platesc pentru ea.
B. oamenii nu ar plati in mod voluntar salariile functionarilor care i-ar putea aresta.
C. protectia asigurata de politie este o necesitate de baza.
D. bunurile finantate prin intermediul taxelor pot fi garantate pentru toti cetatenii.
13. Faptul c& toata lumea doreste s4 se produca un anumit bun si este dispusa, daca este
necesar, sa plateasca un cost proportional pentru productie
A. garanteaza ca bunul va fi produs.

B. inseamné ca in furnizarea bunului respectiv nu va fi utilizata niciodata coercitia.
C. nu ne asigura de faptul c4 o anumita persoana va contribui la plata productiei acestuia.
D. garanteaza ca va fi furnizat in cantitati adecvate.
14. De obicei, autoritatile asigura apararea nationala din fondurile stranse din impozite pentru ca
A. toti aspira la siguranta nationala.

B. sistemul de aparare nationala ii avantajeaza pe toti.
84
C. mai mult& securitate este mai buna decat mai putina.
D. este dificil s& se furnizeze aparare nationala exclusiv celor care se oferd voluntari sa
plateasca pentru ea.
15. Un sistem judiciar pentru rezolvarea disputelor dintre membrii societatii creeaza beneficii
chiar si pentru oamenii care nu il folosesc niciodata, deoarece
. oamenii sunt obligati si respecte deciziile justitiei chiar daca doresc sau nu.
hotadrarile judecatoresti genereaza reguli uniforme pe care se poate baza toata Jumea.
Uap
. tacerea echivaleaza cu un consimtamant.

_ contractul social ti determina pe toti sa impartdseasca beneficiile rezultate din bunurile
produse de stat.
16. ,Externalitatile pozitive” creeaz4 un cadru pentru educatia financiara, pana la un anumit
punct, din veniturile provenite din colectarea taxelor, in masura in care
A. oamenii tind sa ignore beneficiile conferite altora de educatie, in procesul de luare a

deciziei cu privire la cantitatea de educatie pe care ar trebui sa o obtina.
B. educatia nu este un bun pe care consumatorul il poate evalua.
C. toti au dreptul la educatie.
D. si profesorii au drept de vot.
17. Argumentul pentru utilizarea coercitiei si a fortei in schimbul bazarii in intregime pe

schimbul voluntar in cazul oferirii de asistenta oamenilor saraci este ca
A. adesea oamenii trebuie fortati sa faca ceea ce stiu ca este bine.

B. oamenii ar putea fi dispusi si contribuie doar dac& sunt siguri ca alti contribuie cu un
procent adecvat.
C. oamenii sdraci sunt ,,calatori clandestini” in sensul tehnic al teoriei economice.
D. oamenii saraci trebuie impiedicati sa se revolte.
18. Certificarea de cAtre stat a cantitatilor si a unitatilor de m&sura utilizate in afaceri poate fi
justificata pe temeiul ca
A. nicio afacere al carei scop este profitul nu ar avea vreun interes s4 cantareasca $i sa
msoare precis.
B. nu se poate avea incredere in oameni.
C. reduce costurile de tranzactionare totale sub nivelul la care ar trebui 84 se situeze daca
vanzatorii/ cump&ratorii individuali ar trebui sa le verifice singuri.
D. autoritatile de stat, spre deosebire de firmele private care vand pentru profit, nu au
niciun interes sa triseze.
19. Obstacolele pe care costurile de tranzactionare gi externalitatile pozitive le ridica in calea

cooperarii sociale prin intermediul schimbului voluntar
A. fac costisitoare sustinerea ,,calatorilor clandestini” pe cheltuiala statului.

B. pot fi eliminate in totalitate de catre stat.
C. pot fi cel mai bine eliminate de un stat controlat democratic.
D. sunt de asemenea impedimente pentru functionarea eficace a statelor controlate
democratic.
20. De obicei, cetdtenii isi completeaz& buletinele de vot fara a obtine informatii complete
despre candidati pentru ca
A. stiu ca rezultatul alegerilor va valora foarte putin pentru ei personal.

B. sunt indiferenti si neglijenti.
85
C. ei considera ca informatiile pe care le obtin nu vor avea niciun efect asupra rezultatului
alegerilor.
D. presupun ca nu pot avea incredere in nimeni pentru furnizarea de informatii precise.
21, De obicei, legislatorii adunaé mai multe informatii despre o tem inainte de a-si exprima
votul in legatura cu ea. In schimb, cetatenii sunt mai putin informati in legatura cu aceste
chestiuni. De ce?
A. Voturile lor individuale au 0 mai mare probabilitate de a influenta rezultatul.

B. Le sunt furnizate resurse de adunare a informatiilor pe cheltuiala publica.
C. Alegatorii ii considera responsabili pentru actiunile lor.
D. Din toate motivele de mai sus.
22. Interesul de a fi realesi ti incurajeaza pe politicieni sa sprijine politicile care
A. confera beneficii pe termen lung.

B. determina costuri pe termen scurt.
C. confera beneficii pe termen scurt, cu costuri intarziate.
D. ii avantajeaza pe toti oamenii.
23. Daca un consiliu local organizeaza o audiere in legatura cu o propunere de lege care le va
solicita proprietarilor de restaurante sa ofere mese separate pentru nefumatori, este foarte
probabil ca oamenii care vor participa la aceasta audiere sa fie
A. fumatori.
B. nefumatori.
C. proprietari de restaurante.
D. producatori de mese.
24. Sa presupunem ca sunt organizate audieri de cétre Congres pentru a decide daca garantiile
de imprumut federal trebuie sa fie repartizate Corporatiei Chrysler pentru a o salva de
la faliment. Este foarte probabil ca sindicatul angajatilor de la United Automobile sa fie
prezent la aceste audieri pentru ca
A. ti reprezinta pe toti oamenii care lucreaza.

ar fi afectat de orice actiune guvernamentala care ar consolida economia.
GAB
. $imembrii sai sunt interesati de aceasta problema.

. nu doreste ca statul sa intaéreasca corporatia fara a se negocia aspectele asupra careia se
va actiona.
25. Milioanele de platitori de taxe, care trebuie sA plateasci pentru sustinerea financiara a
gigantului AIG de catre guvernul federal, nu vor fi reprezentati la audierea acestei chestiuni,
deoarece
A. nu au nimic de castigat sau de pierdut, indiferent de decizia care va fi luata.

B. nicio camera de audieri nu este suficient de mare pentru a putea permite participarea
tuturor platitorilor de taxe care ar dori sa se prezinte sau sa depuna marturie.
C. niciun platitor de taxe nu are un interes suficient de mare pentru a justifica costul
participarii la audieri.
D. stiu ca ceea ce este bine pentru AIG este benefic si pentru Statele Unite.
26. Existenta ,,externalitatilor pozitive” in procesul politic democratic creste probabilitatea ca

politicile de stat
A. sa nu produca deficite bugetare.

B. sa fie conduse in mod deschis si transparent sau intr-o maniera pozitiva si obiectiva.
86
C. s& incline cdtre programele care ajuta foarte mult putini oameni, dar care ii costa pe
majoritatea lor doar foarte putin.
D. sa fie politicile preferate de majoritate.
27. Timp de foarte multi ani, Statele Unite au fost capabile sa mentina un sistem de inrolare
obligatorie a tinerilor in fortele armate pentru ca
. oamenii se temeau de amenintarea comunismului.

UN >
patriotismul s-a diminuat si nu erau voluntari disponibili.

. tinerii nu doreau sa isi riste viata.
. multi oameni afectati in mod nefavorabil au considerat cé este in avantajul lor sa
utilizeze o metoda personala de evitare, decAt sA atace in mod direct sistemul.
28. Membrii Ministerului Alimentatiei si al Medicamentelor vor tinde sa solicite o verificare

mai atent& a noilor medicamente decat ar fi necesar4 din punctul de vedere al oamenilor
care utilizeaz& acele medicamente, pentru ca oamenii ministerului
A. se identifica ei insisi cu industria medicamentelor.

B. au cunostintele tehnice pentru a decide ceea ce este bine pentru utilizatorii de
medicamente.
C. sunt invinovatiti dac&d se dovedeste cd noile medicamente au efecte adverse daunatoare,
dar nu sunt trasi la raspundere pentru vietile pierdute sau disconfortul creat daca noile
medicamente nu au fost accesibile mai devreme.
D. platesc pentru testarea acestora din propriul buget si drept urmare pot proceda cum doresc.
29. ,,Dilema detinutului” este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce
A. crima nu renteaza.
B. regula majoritatii produce consecinte asupra interesului public.
C. pedeapsa nu descurajeaza intotdeauna comportamentul infractional.
D. uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care intreaga societate gi le doreste.
30. ,Dilema” din interiorul dilemei detinutului este aceea ca, in anumite circumstante,
A. indivizii care isi urmaresc interesele personale ajung s4 promoveze interesul public.
B. este in interesul fiecdrei persoane sa aleaga o cale care nu produce rezultate pentru a
satisface interesul altei persoane.
C. oamenii actioneaz4 deliberat in moduri care contravin celor mai importante interese ale lor.
D. emotiile egoiste se dovedesc a fi mai puternice decat gandirea rationala.
31. in cartea sa, Democratia in America, Alexis de Tocqueville sustinea ca

A. legea trebuie facuta astfel incat si acopere orice posibilitate.
B. doar statele democratice pot regla toate detaliile economiei intr-o maniera
satisfacatoare.
C. politicile de stat nu pot inlocui niciodata in totalitate simful comun gi moralitatea publica.
D. cele mai bune politici de stat sunt acelea pe care le prefera majoritatea oamenilor.
DREPTURILE DE PROPRIETATE, EXTERNALITATILE POZITIVE, PARADIGMA
CALATORULUI CLANDESTIN, COSTURILE TRANZACTIEI SI COERCITIA
Bo Veene locuieste in cAminul Fratiel Mu Mu impreuna cu alti 29 de tineri, care au un

caracter ireprosabil. El ii spune unui prieten: ,Sund-ma diseara la camin intre 7 gi 10.
Probabil ca va trebui sa lasi telefonul s& sune mai mult timp. Dar nu renunta. Voi fi acolo.”
Atunci cand prietenul respectiv suna la ora 20:17, cei 30 de tineri, inclusiv Bo Veene, il
ignor si isi continua activitatile. Dupa ce telefonul a sunat de sase ori, toata lumea incepe
87
sa se intrebe ,,Cand va raspunde cineva la telefon?” Inc& se mai intreaba atunci cand
telefonul sun si a saisprezecea oara.
Cine este avantajat atunci cand se raspunde la telefon?
Pentru cine se creeaza un cost atunci cand se raspunde la apel?
Unul dintre tinerii care locuiegte la camin si al carui spatiu de studiu este foarte aproape de
telefon va fi mai stimulat decat ceilalti s4 raspunda la telefon atunci cand acesta suna?
Bo va fi lezat daca cineva care il cauta inchide plictisit dupa o vreme si aceasta daund
va depasi costul estimat de el pentru preluarea apelului. Acest lucru inseamna cA el va
raspunde atunci cand telefonul va suna pentru el?
Deoarece membrii Fratiei Mu Mu pierd apeluri importante de la persoanele care tnchid

telefonul inainte sa se raspunda, ei vor convoca o sedinta pentru a discuta problema. Toti
doresc ca problema sa fie rezolvata. Cine va dori sa participe la intalnire?
Membrii care vin la intalnire voteaza ca fiecare rezident sa contribuie cu 2 $ la plata unui
salariu de 60 $ pentru o persoanaé desemnata oficial sa raspunda la telefon. O parte dintre
membri (care nu au fost la intrunire) protesteaza, afirmand ca nu primesc aproape niciodata
telefoane gi de aceea ar trebui sa plateascA mai putin decAt cei care sunt sunati tot timpul.
Ar putea fi gandit un sistem de percepere a taxelor, bazat pe numarul de apeluri pe care le
primeste fiecare membru?
88
7. in ce fragment din povestea cu Bo Veene si Mu Mu gasiti externalitati pozitive, ,calatori
clandestini”, dificultati in excluderea celor care nu platesc, costuri de tranzactionare,
utilizarea coercitiei si importanta drepturilor de proprietate?
INTREBARI LA CARE SA REFLECTATI

Claritatea acestei relatari din ,.New York Times” compenseaza vechimea sa: Secretarul
american al transporturilor Neil Goldschmidt i-a spus pe 20 noiembrie 1979 unui grup
de reporteri c4 administratia Carter intentioneaz& s4 concentreze fondurile federale
discretionare cAtre comunitatile in care oficialii ,,au incredere in procedurile locale”. De
asemenea, el a declarat ca, recent, increderea in primarul orasului Chicago, Jane Byrne, ,,s-a
diminuat considerabil”. Conform agentilor federali, Chicago a primit in anul fiscal anterior
386 de milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor, din care 135 de milioane erau
discretionare si din acest motiv ar fi putut fi tainuite. Ar trebui observat ca primarul Byrne
i-a surprins recent pe functionarii administratiei Carter anuntandu-si sprijinul pentru
candidatura lui Ted Kennedy, dupa ce facuse anterior declaratii interpretate ca fiind in
favoarea realegerii presedintelui Carter.
Cum ilustreaza aceast4 poveste existenta drepturilor de proprietate in stat sau rolul lor in
orientarea comportamentului functionarilor publici?
V-ati astepta ca problemele ,,cdlatorilor clandestini” create de externalitatile pozitive sa fie

mai mult sau mai putin importante in orasele mici, comparativ cu orasele mari?
{NTREBARI PENTRU PROFESOR
89
Capitolul 12
Masurarea performantei globale

a sistemelor economice
1. Produsul intern brut (PIB) este descris in mod corect
A. ca suma achizitiilor anuale a noilor bunuri finale facute de catre consumatori, investitori,
stat si straini.
B. ca venitul castigat in cursul anului de catre toti producatorii de bunuri noi.
Cc. ca suma valorii succesive adaugate de producatorii care contribuie la productia anuala
de bunuri noi.
D. in fiecare dintre modalitatile descrise mai sus.
2. Luati in considerare urmatoarea suita de schimburi. Un taietor de lemne vinde un stejar

proprietarului unei fabrici de cherestea cu 60 $. Acesta il prelucreaza si vinde scandurile
unui tamplar cu 80 $. Tamplarul confectioneaza o biblioteca si o vinde unui retailer cu 300
$. Retailerul va vinde voua biblioteca cu 500 $. Drept urmare, PIB-ul creste cu
A, 200 $
B. 300 $
Cc. 440 $
D. 500 $
E. 940 $
3. Daca PIB-ul nominal in acest an este de 7,7 miliarde de dolari, in timp ce PIB-ul real este de
7 miliarde de dolari, stim ca, incepand cu anul de referinta,
A. randamentul real a scazut cu 10%.

B. randamentul real a crescut cu 10%.
Cc. nivelul preturilor a scazut cu 10%.
D. nivelul preturilor a crescut cu 10%.
4, Inflatia si recesiunea pot aparea simultan intr-o economie?
A. Nu, pentru ca preturile nu pot creste in timpul unei recesiuni.

B. Nu, pentru ca recesiunea este cauzata de o cerere prea mica si inflatia de o cerere prea
mare.
Cc. Da, si acest lucru s-a intamplat de mai multe ori in economia Statelor Unite de la al
Doilea Razboi Mondial.
D. Da, dar in timp ce din punct de vedere logic este posibil, nu s-a intémplat niciodata
acest lucru intr-o economie industrializata.
5. Inflatia nu ar putea exista daca toate schimbarile ar avea loc prin intermediul
A. barterului.
B. fluxului monetar sau schimbului valutar.
90
C. cardurilor de credit.
D. banilor.
E. bonurilor fiscale.
Costurile reale pe care le impune inflatia asupra societ&tii sunt aproape in intregime
rezultatul
A. controlul preturilor de catre stat.

B. incapacitatii de a le previziona coeficientii $i sincronizarea.
C. faptului ci nimeni nu poate cAstiga in final de pe urma preturilor mai mari, pentru ca
toti sunt consumatori.
D. decalajului dintre cresterea costurilor cu salariile si cresterea consecutiva a preturilor.
E. decalajului dintre cresterea preturilor si cresterea consecutiva a salariilor.
Conform calculului venitului si produsului national, cheltuielile totale pentru bunurile

finale echivaleaza, prin definitie, cu produsul intern brut;
A. dar cererea total&, insemnand ceea ce oamenii doresc sa cheltuiasca, s-ar putea sa fie
mai mare sau mai mica decAt cheltuielile totale.
B. dar, de vreme ce cererea totala este uneori mai mare sau mai mica decat oferta totala,
definitia data de contabili este incorecta.
C. de aceea, prin definitie, cererea total de bunuri corespunde intotdeauna bunurilor
oferite.
D. totusi, aceasta nu va fi adevarata in perioadele de inflatie sau recesiune.
TEST CAPITOLUL 12
Economistii utilizeaza PIB pentru a determina
. performanta economica a unei tari in timp.

moO py
bunastarea cetatenilor unei tari.

. stabilitatea financiara a unei tari.
. cantitatea totala de bani disponibila la nivelul unei tari.
toate variantele de mai sus.
PIB-ul unei tari este suma achizitiilor anuale
A. de bunuri noi sau utilizate.

B. din orice bun sau serviciu, atat timp cat suma este cheltuita de cdtre consumatori, firme,
agentii guvernamentale si straini (vanzarile nete incasate in tara).
C. ale bunurilor finale si serviciilor de c4tre consumatori, investitori, stat si straini (nete).
D. corect descrise in oricare dintre modalitatile de mai sus.
PIB-ul unei tari poate fi de asemenea corect descris ca
A. suma tuturor platilor facute catre aceia care au produs.

B. suma salariilor, profiturilor, chiriei, dobanzii platite pentru utilizarea resurselor in
productie.
C. valoarea venitului national.
D. oricare sau toate optiunile de mai sus.
Cum este calculata contributia unui cultivator de grau la productia nationala in cadrul PIB-
ului dac4 Biroul de Analiza Economica masoara doar valoarea bunurilor finale, precum
painea?
A. Este socotit separat de catre Departamentul de recuperare a investitiei interne.

B. Este inclus in costul materialelor achizitionate de aceia care produc sau vand paine.
91
C. Nu este luat in calcul, rezultand o subestimare a PIB-ului.
D. Graul este tot un bun final, pentru ca este mai esential decat painea.
Achizitiile totale ale bunurilor finale sunt egale cu iesirile totale de noi bunuri finale din
venitul national si contul de marfuri
A. pentru ca nimeni nu va produce ceva ce nu va putea fi vandut pe piata.

B. pentru ca preturile vor creste sau vor scadea pentru a ,,goli” piata.
C. pentru ca se presupune ca bunurile nevandute vor fi achizitionate de firmele care le-au
produs si adaugate la inventarul bunurilor finite.
D. doar intr-o situatie de echilibru.
Daca un oras, ca raspuns la cresterea ratei criminalitatii, convinge un numar de politisti

pensionati sa se intoarca la lucru in politie, ce efect va avea cresterea ratei criminalitatii
asupra PIB?
A. Niciun efect.
B. PIB-ul va creste.
C. PIB-ul va scddea.
D. Nu putem anticipa, pentru ca activitatile delincventilor nu se iau in calcul la PIB.
Luati in considerare urmAatorul scenariu: Kellogg cumpara porumb si produce cutii de fulgi
de porumb. Proprietarul unui magazin cumpara acele cutii si le plaseaz& pe raft. O mama
cumpara apoi o cutie pentru familia sa. Care dintre urmatoarele ar putea fi clasificate ca
achizitii ale unui bun final?
A. Cutia de fulgi de porumb cumparata de mama.

B. Fulgii de porumb cumparati de proprietarul magazinului.
C. Porumbul achizitionat de Kellogg.
D. Toate variantele de mai sus.
E. Nicio varianté de mai sus.
Ce suma nu este inclusa tn PIB?
A. Platile efectuate cdtre un doctor pentru tratamentul unei afectiuni respiratorii cauzate
de poluarea aerului.
B. Pretul de achizitie al unei masini la mana a doua cumparate de la un prieten.
C. Salariile angajatilor din institutiile publice.
D. Salariile oamenilor care curaté deversarile de substante chimice.
E. Salariile oamenilor care vand masini uzate.
Sa presupunem ca Ford Motor a produs si vandut in ultima jumatate a anului 2009 un model
de autocamion al anului 2010, in valoare de 50 de milioane de dolari. Cum va fi afectat PIB-ul?
A. PIB-ul din 2009 va ramane neschimbat si PIB-ul din 2010 va creste cu 50 de milioane de
dolari.
B. PIB-ul din 2009 va creste cu 50 de milioane de dolari si PIB-ul din 2010 nu va fi afectat.
C. Atat PIB-ul din 2009, cat si cel din 2010 vor creste cu 25 de milioane de dolari.
D. intrebare-capcana: modelele de vehicule din 2010 nu pot fi produse si vandute in 2009.
10. Estimativ, cat de mare este diferenta dintre PIB-ul si PNB-ul Statelor Unite?
A. Mai putin de 0,1%.

B. Aproximativ 10%.
C. Aproximativ 20%.
D. Aproximativ 25%.
E. Aproximativ 55%.
92
il. Ce explica orice divergent4 dintre PIB-ul nominal si cel real?
A. Preturile constante.
B. Preturile variabile.
C. Productia constanta.
D. Productia variabila.
E. Niciuna dintre optiunile de mai sus.
12. Din 1929 pAna in 1933, pe parcursul celui mai grav colaps al PIB-ului din istoria Statelor
Unite, productia nationala anuala de bunuri a scazut cu
A. 8%.
B. 15%.
C. 25%.
D. mai mult de 30%.
13. Cea mai problematicd consecint& a recesiunii, din punctul de vedere al majoritatii
oamenilor, este
A. declinul care o insoteste in ceea ce priveste reputatia internationala a Statelor Unite.

B. inegalitatea accentuata cu care se confrunta.
C. nivelul ridicat al somajului care i se asociaza.
D. inflatia rapid care i se asociaza.
14. PIB-ul real reprezinta
A. diferenta dintre PIB-ul nominal si servicii.

B. suma dintre PIB-ul nominal si productia de bunuri intermediare.
C. PIB-ul nominal estimat la preturile de referinta anuale.
D. componenta materiala a PIB-ului ideal.
15. Daca ati sti ci PIB-ul nominal a crescut cu 10% intr-o anumita perioada, in timp ce PIB-ul
real a crescut cu 20%, ati sti ca
A. in aceasta perioada s-a produs inflatie.

B. nivelul preturilor a scazut cu aproape 10%.
C. gradul de bunastare s-a diminuat in aceasta perioada.
D. in medie, oamenii erau mai bogati la sfargitul decat la inceputul perioadei.
16. Deflatorul PIB reprezinta
A. PIB-ul nominal impartit la PIB-ul real.

B. PIB-ul nominal impartit la de n ori PIB-ul real.
C. PIB-ul real impartit la PIB-ul nominal.
D. o crestere economica nula.
17. Ca mAsurA a inflatiei, principalul avantaj al indicelui preturilor de consum in comparatie

cu deflatorul PIB este acela ca indicele preturilor de consum
A. evita dubla numarare a bunurilor.

B. este ajustat pentru a exclude cheltuielile inutile.
C. este calculat si publicat lunar.
D. se intelege mai usor.
18. in principiu, inflatia
A. este un declin al abilitatii oamenilor de a achizitiona bunuri si servicii de baza.

B. este o scddere a valorii sau a puterii de cumparare a banilor.
93
C. este o crestere a costului existentei.
D. nueste o problema intr-o societate comerciala pentru ca pierderea suferita de o persoana
reprezinta un castig pentru alta.
19. Completati spatiile libere: poate fi definita ca o sustinuta a

nivelului preturilor.
A. Inflatia; scddere.
B. Deflatia; scddere.
C. Deflatia; crestere.
D. Raspunsurile A si C sunt corecte.
20. Inflatia, deflatia si reducerea inflatiei creeaza cu adevdrat probleme?
A. Nu, pentru ca imbunatatesc situatia unor persoane in aceeasi masura in care o inrautatesc
pe aaltora.
B. Nu, pentru ca reprezinta pur si simplu o schimbare a modului de masurare.
C. Da, deoarece genereaza incertitudine suplimentara.
D. Da, pentru ca fac mai dificila achizitionarea de catre oameni a bunurilor de stricta
necesitate.
21. O institutie financiara face tot posibilul sa obtina o recuperare a investitiei reale de 6% la
imprumuturile acordate si estimeazd o rata anuala a inflatiei de 7%. De aceea, ar trebui si
perceapa de la cei care imprumuta o rata a dobanzii nominale de
A. 13%.
B. 7%.
C. 6%.
D. 11%.
E. 1%.
22, Avantajul Indicelui preturilor de consum (IPC), calculat de catre Biroul de Statistica a Fortei
de Munca, comparativ cu deflatorul PIB, calculat de catre Biroul de AnalizA Economica,
este acela ca IPC
. arata ce procent din inflatia actuala este cauzat de puterea pietei.

MOoOOd>
arata ce procent din inflatia actuala este cauzat de maririle preturilor de vanzare.
. araté ce procent din inflatia actuala este cauzat de cresterile salariilor si ale preturilor.
. este disponibil lunar si nu doar trimestrial.
furnizeaza un sistem de masurare mai rapid al modificarii nivelului preturilor.
23. Recesiunile din economia Statelor Unite apar in datele economice ca perioade de
A. scadere a preturilor.
B. crestere a ratelor dobanzii.
C. crestere mai lent4 sau scddere a PIB-ului nominal.
D. crestere mai lenta sau scddere a PIB-ului real.
24, Economistii nu s-au pus de acord asupra cauzelor recesiunii; totusi, existé o intelegere
generala referitor la unul dintre urmatorii factori ca parte importanta a unei explicatii
adecvate:
A. Venitul este atat de inegal distribuit, incat oamenii nu pot achizitiona adesea tot ceea ce
este produs.
B. De obicei, recesiunile nu vor avea loc in orice tara in absenta anumitor dereglari ale
economiei internationale.
94
C. Perturbarile relativ mici dintr-un sector economic pot avea efecte care sa produca
perturbari majore.
D. Cei care profita de pe urma recesiunilor nu reusesc in mod frecvent s4 urmeze pasii care
sunt necesari pentru oprirea sau anularea recesiunii.
25. Calculul PIB ignora in mod sistematic
. productia care nu este destinata pietei.

productia ilegala.
MOOS
. schimburile prin barter.

. externalitatile negative asociate cu productia, precum poluarea.
toate variantele de mai sus.
26. Atunci cand determinam plus valoarea, contul venitului national ignora sistematic
A. contul de profit.
B. profiturile economice.
C. contul de pierderi.
D. valoarea de piata asteptata a stocurilor nevandute.
27. Care dintre urm&toarele activitati economice este ignorata in calculul PIB?
A. Valoarea de piata a serviciilor medicale.

B. Valoarea de piata a serviciilor educationale.
C. Valoarea de piata a drogurilor ilegale.
D. Valoarea de piaté a medicamentelor cu prescriptie medicala.
E. Valoarea de piata a serviciilor asociate cu dealerii masinilor la mana a doua.
28. Procentul de somaj pentru care legislatorii nu ar trebui s& isi faca griji, pentru ca nu
constituie o problema sociala, reprezinta
A. 2% din forta de munca.

B. 4% din forta de munca.
C. procentul datorat alegerilor oamenilor dintre alternativele disponibile.
D. niciun procent care nu poate fi masurat precis.
29. Manualul contesta argumentul ca legislatorii nu ar trebui sA se ingrijoreze in legatura

cu somajul frictional, sau somajul care este rezultatul schimbarilor normale de pe piata
muncii, pentru ca
A. toate categoriile de somaj sunt indezirabile, atat timp cat scad productia si venitul
national.
B. somajul frictional este mai des intalnit in randul muncitorilor necalificati $i cu venituri
mici.
C. ,schimbarile normale de pe piata muncii” nu reprezinta o constanta in timp.
D. o astfel de politicé presupune cA frictiunea de pe piata muncii este dezirabila.
30. Datele oficiale despre angajari si somaj din economia Statelor Unite deriva
A. dintr-un sondaj lunar aplicat atent pe un anumit esantion de familii.

B. din cererile pentru ajutorul de somaj.
C. din rapoartele angajatorului asupra num4rului de persoane angajate sau concediate in
fiecare luna.
D. din rapoartele pe care lucratorii le-au trimis in perioada in care nu erau angajati, dar isi
cautau un loc de munca.
“95
31. Populatia care nu este membra a unei institutii nu fi include pe acei membri ai populatiei care
. au sub 16 ani.
urmeaza cursurile de zi ale unei forme de invatémant.
IOP
. au peste 65 de ani.
. au fie sub 16 ani, fie peste 65 de ani, sau urmeaza cursurile de zi ale unei forme de
invatamant.
32. O persoand care refuza o oferta de angajare pentru a continua s& caute un loc de munca mai
bun este considerata de catre Biroul de Statistica a Fortei de Munca drept
A. nefacand parte din forta de munca.

B. somer.
C. un lucrator descurajat.
D. eligibil pentru ajutorul de somaj.
33. Persoanele care nu sunt angajate in acest moment, dar declara ca isi doresc un loc de munca,
sunt socotite ca someri doar daca
A. au avut anterior un loc de munca.

B. isi cautaé activ un loc de munca.
C. doresc sa accepte o oferta rezonabila.
D. au intre 16 si 65 de ani.
E. satisfac toate conditiile de mai sus.
AGREGATE — CONCEPTE SI INDICATORI
Completati spatiile libere din tabelul de mai jos, utilizand cunostintele pe care le aveti in
legatura cu relatiile existente intre PIB-ul nominal, PIB-ul real si deflatorul PIB.
Anul PIB-ul nominal PIB-ul real Deflatorul PIB

I 500 miliarde $ 2.000 miliarde $
2 1.800 miliarde $ 75
3 3.000 miliarde $ 100
4 4.800 miliarde $ 150

in primele capitole din manual ati invatat cA pietele libere tind s4 functioneze bine. Ele au
tendinta de ,,a se goli”, ceea ce inseamnda ca surplusurile si lipsurile tind sa fie eliminate
in timp. De ce, atunci, economia in ansamblul ei s-ar putea lovi de probleme precum
recesiunea sau inflatia?
Daca stabilirea PIB-ului este imprecisa si supusa erorilor, de ce este utilizata ca masura a
evaluarii performantei economice a unei tari?
INTREBARI PENTRU PROFESOR
96
Capitolul 13
Avutia natiunilor:
globalizare si crestere economica
1. Cresterea economica ce produce cresteri stabile in cadrul PIB per capita
A. a inceput atunci cand unele tari au obtinut suficienta putere militara pentru a domina
alte tari.
B. nu s-a produs in lume pana in urma cu doua sau trei secole.
C. nu s-a produs incé in afara tarilor cu sisteme democratice de conducere.
D. se produce in mod natural atunci cand nu este restrictionata de politicile de stat.
2. ,,Domnia legii’, probabil cea mai importanta institutie pentru o crestere economica stabila,
nu exista intr-o tara
A. in care statul nu reuseste sa obtind licente pentru proiectele economice care vor avantaja
sau dezavantaja anumite categorii de persoane.
B. in care regulile jocului nu le permit oamenilor sa lanseze cu incredere proiecte de al
caror succes se vor bucura.
C. in care nu au loc alegeri democratice.
D. in care nu sunt indeplinite toate conditiile de mai sus.
3. T&rile pot aduna capitalul necesar pentru cresterea economica prin
A. convingerea strainilor sa investeasca in tara lor.

B. convingerea cetatenilor lor s4 economiseasca parti importante din venitul lor.
C. furnizarea unei educatii riguroase intregii populatii.
D. orice mijloc enumerat mai sus.
4. De ce ajutorul extern care este oferit de un stat sau de agentiile internationale ale altui stat
nu este adesea cea mai bund metod& de a mari capitalul tarilor sArace? Pentru ca
A. de obicei, strainii nu cunosc situatia locala.

B. nimeni nu are de castigat de pe urma asistentei care este data si nu primita.
C. ajutorul ii avantajeaz& doar pe donatori si de aceea va fi oferit doar in anumite conditii.
D. ajutorul este distribuit adesea dupa criterii mai degraba politice decat economice.
5. PIB-ul per capita din diferite tari oferi cdteva indicatii asupra nivelului mediu al avutiei in
aceste tari, dar PIB-ul per capita poate conduce la concluzii foarte gresite
A. prin faptul c4 nu ia in considerare productia care nu trece prin piata.

B. prin faptul cA nu tine cont in mod adecvat de aspectele negative care apar aproape
inevitabil impreuna cu cele pozitive in cadrul PIB-ului.
C. prin utilizarea, in scopul compar§rii, a ratelor de schimb valutar care nu reprezinta in
mod clar puterea relativa de cumparare a acestor [ari.
D. din toate motivele enumerate mai sus.
97
,Cresterea economica” va avea loc intr-un ritm rapid intr-o tara care
A. permite strainilor sa obtind dreptul de proprietate asupra celei mai mari parti a
echipamentelor de productie.
B. nu adopta un plan comprehensibil.
C. nu reuseste s& stabileasci domnia legii.
D. dispune de foarte putine resurse naturale.
TEST CAPITOLUL 13 ©
Conform acestui manual, intrebarea-cheie pentru cei care doresc sa inteleaga multiplele
diferente de avutie dintre tarile lumii de astazi este:
A. Poate fi controlata cresterea populatiei?

B. Cum pot fi impiedicate tarile bogate sa acapareze toataé avutia tarilor sarace?
C. Ce a determinat cresterea economica rapida din ultimele doua-trei secole in unele tari
si nu in altele?
D. De ce nu se folosesc de un economist pentru a le orienta sistemul economic?
Cei care atribuie astazi diferentele de avutie dintre tarile foarte bogate si cele foarte sarace
,exploatarii coloniale” trebuie sa explice de ce
A. 0 parte din cele mai bogate tari nu au avut niciodata colonii si o parte din tarile sdrace
nu au fost niciodata colonizate.
B. de obicei, puterile colonizatoare au guvernat in interesul populatiilor colonizate.
C. puterile coloniale au fost fortate dupa al Doilea Razboi Mondial sa returneze proprietatile
furate.
D. puterile europene au renuntat la ambitiile de colonizare inainte de era cresterii
economice.
Autorii subliniaza ca cifrele cresterii economice, tn termenii PIB-ului sau ai altor indici
agregati, ar putea conduce intr-o oarecare masura la concluzii gresite deoarece
A. compozitia structurala a doua tari cu ranguri cantitative similare ar putea fi mult

diferita.
B. indicii agregati nu pot fi luati in considerare pentru o activitate care nu are legatura cu
piata.
C. indicii agregati nu includ productia de pe piata neagra.
D. toate variantele de mai sus.
Rata medie anuala a cresterii economice a PIB-ului in lume per total in timpul primului
sfert de secol care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost foarte aproape de
A. 1%.
B. 3%.
C. 5%.
D. 7%.
Cresterea economica sustinuta a aparut in istorie atunci cand unele tari ale lumii au reusit
sa creeze conditii acolo unde
. indivizii igi puteau indeplini cele mai mari dorinte.

UO S
monarhii au fost inlocuiti de guvernele democratice.

. Tesursele naturale au putut fi exploatate eficient.
. Oamenii s-au putut specializa in mod extensiv si au putut efectua schimburi intr-un
mod relativ liber.
98
Preconditia esentiala a cresterii economice, in conformitate cu acest manual, este
A. o populatie ambitioasa.
B. egalitatea politica si economica.
C. domnia legii.
D. asa-numita etica protestanta.
Care dintre urmAtorii factori nu este mentionat in acest manual ca fiind determinant pentru
cresterea economica?
A. Oamenii.
B. Resursele.
C. Institutiile.
D. Toti factorii de mai sus sunt mentionati ca surse ale cresterii economice!
Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea economica prin
A. facilitarea specializarii extensive.

B. multiplicarea puterii muncii.
C. raspandirea inovatiilor tehnice concretizate in bunurile de capital.
D. indeplinirea tuturor actiunilor de mai sus.
Asa-numitul ,,avantaj al ramAnerii in urma’” se refera la faptul ca tarile sérace din lumea de astazi
A. sunt eligibile pentru asistenta din partea Natiunilor Unite.

B. pot aplica lectii invatate din cele mai recente eforturi ale altor tari.
C. nu au dezvoltat inca formele de coruptie obisnuite in tarile bogate.
D. au populatii care sunt obisnuite cu saracia si, deci, cu putine nevoi.
10. In discutarea rolului investitiilor strdine in tarile sdrace, manualul nu face urmatoarea
presupozitie
A. Investitorii strdini obtin in mod frecvent privilegii speciale, impartindu-si profiturile cu

elitele de la guvernare.
B. Investitia straind este mai mica decat ar fi daca investitorii straini nu s-ar teme de
instabilitatea politica.
C. Profiturile rezultate din investitiile striine epuizeaza avutia tarilor sarace, in avantajul
investitorilor din tarile bogate.
D. Rata de recuperare a investitiei straine in tarile ramase in urma poate fi foarte mare
datorita potentialului de crestere economica rapida din aceste tari.
11. Textul sugereaza c& sprijinul strain acordat sub forma asistentei de la stat la stat tinde sa creeze
A. rate mai rapide de crestere economica in statele care primesc ajutor.

B. inegalitate ridicata a veniturilor in statele care primesc ajutor.
C. interferenta, prin intermediul guvernelor donatoare, in afacerile politice ale statelor
care primesc ajutor.
D. rate mai lente de crestere economica in statele care primesc ajutor.
12. Este posibil ca acele cadouri sub forma de capital s& reduci intr-adevar rata cresterii
economice in tarile care le-au primit
A. in cazul in care capitalul donat transforma resursele interne in proiecte neprofitabile.

B. in cazul in care capitalul donat sustine guvernele ale cdror politici intarzie cresterea
economica.
C. din ambele motive de mai sus.
D. doar daca sponsorii insist4 asupra determin4rii modului de folosire a capitalului.
99
13. Investitia straina privata va promova adesea mai eficient cresterea economica in tarile
sarace decat ajutorul venit din partea altor state sau agentii internationale
A. pentru ca investitorii privati sunt mai interesati de bundstarea reala a oamenilor in tarile
in care investesc.
B. pentru ca investitorilor privati nu li se permite obtina profituri mari din tarile in care
investesc.
C. pentru ca investitorii privati observa de obicei destul de bine faptul ca fondurile pe care
le ofera sunt utilizate in proiecte care determina cu adevarat cresterea economica.
D. datorita tuturor motivelor enumerate mai sus.
14. Manualul sugereaza ca daca guvernele din tarile sarace doresc cu adevarat o crestere
economica rapida, ele fac o mare greseala daca
A. nu permit bancilor sa fie privatizate.

B. neglijeaza educatia fetelor.
C. nu disemineaza informatii privind contraceptia.
D. aloca resurse pentru dezvoltarea agriculturii.
15. Economistii, care accentueaza faptul cd dezvoltarea ,,capitalului uman” este cheia cresterii
economice in tarile sarace, tind sa creada ca
A. marirea ratei economiilor personale este cel mai important factor.

B. in tarile sarace, ideile si nu obiectele sunt rare (disponibile in cantitati limitate).
C. cresterea numéarului populatiei mai degraba stimuleaza decat intarzie cresterea
economica.
D. unele culturi se bucura de crestere economica, in timp ce altele nu.
16. In timp ce corelatia nu implica cauzalitatea, autorii argumenteaza ca Indexul Libertatii

Economice sugereaza ca existé putine exemple de tari care
A. se bucura de venituri importante per capita corespunzatoare unor niveluri scazute de

libertate economica si politica.
B. se bucura de o importanta libertate economica si politica, dar nu reusesc s4 obtina un
venit per capita ridicat.
C. pot restrictiona libertatea economica si politicé, dar se bucura in continuare de niveluri
ridicate ale venitului per capita.
17. inregistrarea unei cresteri economice impresionante in Coreea de Sud, intre 1960 si 1990,
s-a datorat in parte
A. unei rate relativ ridicate a economiilor facute de poporul coreean.

B. politicilor izolationiste care au impiedicat comertul extern sé submineze procesele
cresterii economice.
C. neinterventiei statului in operatiunile economice.
D. absentei coruptiei politice si economice.
18. Inregistrarea unei cresteri economice nesemnificative in India, intre 1960 si 1990, s-a datorat
in parte
A. esecului statului de a gestiona activ economia.

B. lipsei stimularii cresterii din cauza razboiului.
C. controlului preturilor, care a condus la alocarea gresita a resurselor.
100
19. Manualul considera cresterea inregistrata in tarile din America Latina dupa al Doilea Razboi
Mondial ca fiind ,,eterogena”, dar sugereaza ca o ,,generalizare sigura” urmatorul lucru:
. cultura din America Latina a fost in mod decisiv ostila cresterii economice.
GA p>
reducerea cresterii populatiei este esentialé pentru accelerarea cresterii economice.
. preocuparile Statelor Unite in legatura cu America Latina au fost de un imens ajutor.
. guvernele instabile, incapabile sa stabileasca reguli legale, au intarziat in mod serios
cregterea economica.
20. Cresterea economica nesemnificativa inregistrata in Africa subsahariana, excluzand tarile

din Africa de Sud, pare sa fie rezultatul
A. lipsei unor guverne stabile, oneste si competente.

B. lipsei de unitate si al razboaielor civile.
C. climatului nefavorabil si reliefului.
D. tuturor factorilor enumerati mai sus.
21. Un sistem economic este
. independent fata de sistemul social sau politic al societatii.

UAW S
un sistem social care produce si distribuie bunuri prin intermediul exploatarii.

. un sistem social care produce si distribuie doar bunuri materiale.
_ un set de instructiuni — reguli, practici etc. — prin care oamenii incearcd sa coordoneze
planurile de productie si consum.
22, Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altora depinde exclusiv de
A. diferitele inzestrari cu resurse naturale.

B. raportului dintre populatie si terenul disponibil.
C. hotararea istoricd a tarilor bogate de a fi independente economic.
D. niciuna dintre variantele de mai sus.
23. Societatile comerciale si ,regulile jocului” care le permit sa functioneze bine
A. pot fi create doar printr-un anumit plan privat sau de stat.

B. nu pot evolua decAt in societatile care se pun mai intai de acord asupra obiectivelor pe
termen hung.
C. au reprezentat in general consecintele neintentionate ale urmaririi de catre oameni a
planurilor lor.
D. de obicei, dar nu intotdeauna, au fost create prin intermediul planurilor statului.
24, ,Domnia legii”, care conform textului este o preconditie vitala pentru evolutia de succes a
unei societati de tip comercial, exista atunci cand
A. judecatorii au ultimul cuvant intr-o disputa.

B. regulile jocului sunt clare si determinate impartial.
C. exist& o lege care s& acopere orice situatie imaginabila.
D. nu exista infractiuni in societate.
25. Trasatura domniei legii subliniata de text este
. o constitutie care asigura guvernarea democratica.

regula majoritatii.
OOS
. taxarea progresiva.
. drepturi de proprietate sigure i stabilite rational, precum gi o libertate substantiala de
a schimba aceste drepturi.
101
26. Daca dezvoltarea economica determina, intr-o societate, cresterea procentului populatiei
care intra pe piata fortei de munca, probabil ca PIB-ul masurat va creste
A. in acelagi ritm cu rata de participare a fortei de munca.

B. mai rapid decat creste in societate productia reald de bunuri utile.
C. mai lent decat creste in societate productia real de bunuri utile.
D. direct proportional cu cresterea bunastarii reale.
27. Elementul subliniat in intrebarea anterioara presupune cA ratele cuantificate ale cresterii
PIB-ului in randul tarilor sarace, dar aflate in curs de dezvoltare
A. vor fi invers proportionale cu rata de imbunaitatire a ,,starii de bundstare”.

B. vor supraestima rata de imbunatatire a ,,starii de bundstare”.
C. nu vor furniza indicatii utile asupra ratei de imbunAtatire a ,,starii de bunastare”.
D. vor subestima rata de imbundatatire a ,,starii de bundstare”.
28. Modul in care economistii si statisticienii calculeaz4 PIB-ul sugereaza faptul cd datele
pentru tarile sarace
A. sunt invers relationate cu gradul de saracie.

B. exagereaza nivelul de s&racie.
C. nu reusesc sa indice intru totul nivelul de saracie.
D. nu furnizeaza informatii utile in legdtura cu saracia.
29, Atunci cand comparatiile internationale ale PIB-ului per capita sunt calculate in dolari
americani, ele furnizeaza o imagine eronata pentru ca
A. ratele predominante de schimb dintre dolar si monedele altor tari nu reusesc sa reflecte
puterea de cumparare relativa.
B. oamenii din diverse tari nu sunt familiarizati cu dolarii americani.
C. Statele Unite detin un monopol virtual al productiei de dolari americani.
D. dolarii americani pot fi cheltuiti doar in Statele Unite.
SURSE ISTORICE ALE AVUTIEI
Cele mai sarace trei tari din lume, ierarhizate utilizand acelasi criteriu, au fost Etiopia,
Congo (cunoscut pana recent ca Zair) si Tanzania. Panda la ce nivel este sdracia acestor tari
o consecinta a relatiilor inegale cu cele mai bogate tari ale Europei sau Americii de Nord?

in conformitate cu datele furnizate de Banca Mondiala, in Statele Unite, PIB-ul per capita
este de 100 de ori mai mare decat PIB-ul per capita din tari precum Bangladesh, Birmania,
Nepal si Zair. Considerati cA persoanele din clasa de mijloc din aceste tari o duc intr-adevar
mai rau decat americanul cu venituri medii? Ar putea supravietui cineva tn Statele Unite
cu un venit atat de mic? Dar in tarile mentionate? De ce aceste comparatii numerice conduc
la comparatii fundamental gresite?
in tarile foarte sarace, venitul ridicat pe care cresterea economica I-ar putea furniza ar putea
insemna diferenta dintre viata si moarte. Dar ce inseamna cresterea economicd pentru
oamenii atat de bogati ca americanii din clasa de mijloc? Care este utilitatea a doua sau trei
procente in plus pentru toata lumea, inregistrate in fiecare an?
{INTREBARI PENTRU PROFESOR
102
de vanziri care considera c4 jumatate de comision este mai bun decat niciun comision sunt
mijlocul prin care concurenta (care are la baza nivelul preturilor de pe piata) reapare dupa
ce a fost suprimata prin intelegere.
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D

V-ati astepta ca firmele care sunt mai eficiente decat competitorii lor sa se extinda mai
rapid? V-ati astepta ca acestea sé obtina rate mai mari de recuperare a investitiilor? Este
imposibil sé decidem doar pe baza acestor date dac& dimensiunea confera avantaje sau
daca avantajele produc extinderea.
fn toate cele trei industrii, multi producatori si vanzatori se iau la intrecere unii cu
altii pentru a furniza bunuri pe care sa le achizitioneze cumparatorii. Industriile sunt
structurate intr-o maniera care implic& o concurenta riguroasa. Totusi, in fiecare industrie
exist’ aranjamente privind stabilirea preturilor pe care consumatorii le vor plati in final:
subventionari ale preturilor pentru marfurile agricole, tarife pentru importurile de textile
si imbracdminte, practici de munca restrictive in industria constructiilor. Remarcati faptul
cA statul, prin asistenta oferita, face ca toate aceste restrictii sa fie eficace.
Capitolul 10
A. RASPUNSURI SI EXPLICATII LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 10
1. A. Caracteristica esentiala a unei externalitati este aceea c4 ea nu influenteaza deciziile

persoanei care o produce. Nu conteaza daca produc&torii cunosc sau nu beneficiile/
costurile deversarii: le pot cunoaste, dar este posibil sa nu le pese de ele. Simplul fapt ca
aceste costuri sau beneficii se rasfrang asupra altor oameni decat actorul respectiv nu
distinge in vreun fel o externalitate. Actorii ti platesc adesea pe oameni pentru a accepta
costurile pe care le genereaza (pentru a curata dupa ei, de exemplu, sau pur si simplu
pentru a lucra pentru ei); si oricine ,,intra in afaceri” intentioneaza sa genereze beneficii
pentru altii — pentru a putea ,,vinde” acele beneficii. Astfel de costuri si beneficii nu
reprezinta externalitati.
D. Generozitatea si consideratia arataté celor din jur, precum si respectul fata de lege vor
tinde s4 reduc& externalitatile. Dar este important si vedem c& ele nu sunt exclusiv
si poate nici in principal consecinta comportamentului non-etic. Ele sunt consecinta
costurilor tranzactiei care fac imposibil (sau cel putin prea costisitor) de aranjat lumea
astfel incdt actorii sA tind cont de toate costurile si beneficiile pe care le genereaza
deciziile lor.
C. Tindem s& ne gandim la proprietate ca la ceva care creeaza beneficii si uitam ca aceasta
presupune si o responsabilitate. Cei care se afla in posesia unei resurse sunt stimulati
s& genereze beneficii cu ajutorul acesteia si s4 mentina scazute costurile asociate cu
utilizarea ei.
A. Zgomotul nu trebuie sd se situeze peste un nivel tolerabil legal sau fiziologic pentru a fi
neplacut. Purtarea unor dispozitive de protectie poate reduce disconfortul, dar numai
prin crearea unei neplaceri de alt tip. Zgomotul nu este o externalitate pentru cei care se
147
ocupa de bagaje, pentru ca angajatorii lor (care genereaza zgomotul) si ceilalti lucratori
il iau in considerare si ii platesc pentru a-l accepta.
A. Eliminarea completa a externalitatilor negative ar solicita la minimum o completa

reconciliere a diferitelor optiuni pe care oamenii le au in legatura cu ceea ce sunt
indreptatiti sé facd. Acest lucru este destul de dificil chiar si in cazul lui Robinson Crusoe
si Vineri pe o insula; este de neconceput intr-o societate urbana. Desigur, acest lucru
nu garanteaza ca persoanele cu drept de vot s-ar astepta ca statul sa le indeplineasca
munca.
D. Negocierea sau schimbul voluntar nu pot continua eficace decat daca ambele parti
cunosce ceea ce au de oferit si se pot baza pe faptul ca si cealalté parte detine o informatie
similaré. Daca drepturile de proprietate nu sunt clar definite, partile nu vor avea acea
informatie. Oamenii vor gasi cé este mult mai dificil s4 facaé compromisuri pentru a
reduce costurile pe care si le impun reciproc.
B. Legislatia si hotararile judecatoresti sunt amandoua capabile sa defineasca drepturile in

mod clar. Ambele proceduri presupun costuri singulare. $i niciuna nu este mai potrivita
decat cealalta pentru a-i satisface pe toti. Dar hotararile judecatoresti au avantajul ca
rezultatele lor tind sa fie mai predictibile. Schimbarile neasteptate ale drepturilor de
proprietate creeaza profituri si pierderi neasteptate prin cresterea incertitudinii cu care
se confrunta decidentii.
C. Atunci cand apare o noua situatie, pentru care nu exista niciun precedent adecvat, este
posibil ca regulile stabilite de mult timp sa nu furnizeze orientari potrivite. Atunci cand
circumstantele s-au schimbat in mod radical, regulile nou concepute sau drepturile
de proprietate nou definite ar putea fi mai eficiente decat adjudecarea conservarii
continuitatii asteptarilor, mentinand incertitudinea minima, promovand eficienta
si furnizand solutii percepute ca fiind corecte. Dar negocierea va continua sa fie o
importantaé procedura pentru reducerea externalitatilor negative.
A. Aceastaare legatura cu ultima fraza din raspunsul precedent. O cantitate mare de informatii
care nu va fi disponibila pentru legislatori poate fi utilizata pentru a reduce externalitatile
negative dupa ce legislatia a stabilit noile drepturi de proprietate. Restrictiile detaliate i-ar
putea impiedica pe oameni sa incheie aranjamente reciproc avantajoase prin care sa isi
indeplineasca obiectivele dezirabile cu un cost mai mic. Orice legislatie care repartizeaza
drepturile de proprietate va redistribui avutia. Optiunea B este gresita deoarece eficienta,
ca si corectitudinea, depind, in parte, de preferintele subiective.
RASPUNSURI LA TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 10
1 oA 6. C 11.C 16. A 21.C

2. D 7. C 12. B 17. B 22.D
3. D 8. C 13. C 18. D 23.C
4. C 9. B 14.C 19. D 24. A
5. C 10. B 15. C 20. B
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1,01 $
2,01 $
148
3,01 $
Procentul taxei care este cel mai apropiat corespunde valorii de 9,50 $. La aceasta rata,
Fabrica A va elimina aproximativ 12.500 de unitati pe luna; Fabrica B — aproximativ 5.000
de unitati si Fabrica C - 2.500 de unitati. Eliminarea tuturor unitatilor suplimentare ii
va costa pe care cei care emit substante toxice mai mult decat taxa pe care trebuie sa 0
plateasca, astfel incat ei vor alege s4 plateasca taxa respectiva. Graficul de mai jos incearca
sa ilustreze aceste rezultate.
O tax de 12 $ per unitate va fi foarte aproape de atingerea tintei. Fabrica A va dori sa

elimine 15.000 de unitati toxice; Fabrica B isi va reduce emisiile cu aproximativ 22.500, iar
Fabrica C va elimina 2.500 de unitati toxice.
Costul total al reducerii emisiilor in orice mod va fi egal cu suma costurilor marginale
ale procesului sau ale zonelor situate cel mai aproape sub curbele costurilor marginale.
Odata ce Fabrica C si-a redus emisiile cu 30.000, continuarea reducerii lor ii va costa mai
Costul per unitate al eliminarii emisiilor

Fabrica A Fabrica B| Fabrica C
$25
20
15
Costul
pentru Fabrica C
pentru eliminarea
ultimelor
2.500 de unitati
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Reducerea lunara in mii
149
mult de 20 $ per unitate. Sistemul de impozitare este mai putin costisitor pentru cA nu
solicité ca unii sa desfasoare actiuni la costuri ridicate, in timp ce altii le-ar putea derula cu
costuri mai mici. Taxele platite compenseaza atunci dezavantajele suportate de comunitate
in urma emisiilor toxice emise de Fabrica C.
RASPUNSURI LA {NTREBARILE DIN SECTIUNEA D

Tratand poluarea ca pe un cost pentru oameni, parem sa ignoram o mare parte dintre
pagubele produse mediului. Daca excluderea este arbitrara, este o alt’ problema.
Aceasta abordare subliniaz4 natura problemei pentru politicile publice si atrage
atentia asupra conditiilor necesare pentru formularea unei solutii. Oamenii se plang
in legaturad cu foarte multe activitaéti care nu provoacd pagube pentru mediu (de
exemplu, un vecin care tine cauciucuri uzate in curtea din fata casei) si nu se plang
in legatura cu alte activitati care dauneaza mediului (de exemplu, organizarea unor
excursii sau drumetii in anumite zone tinde sa afecteze un mediu fragil). O problema
privind politicile apare doar atunci cand oamenii se plang, protesteaz& si spun ,,Nu
ai niciun drept sa faci acest lucru”.
Textul incearca sA se concentreze asupra acestei probleme si a solutiei pentru ea.

Desigur, ar putea fi argumentat ca si plantele si animalele au anumite drepturi sau,
mai plauzibil, cA oamenii au anumite obligatii faté de acestea. In practica, plantele si
animalele nu dispun de fapt de nicio modalitate de a-si exprima drepturile pe care le-ar
putea avea, cu exceptia situatiei in care oamenii pledeaza pentru cauza lor. Atunci cand
clubul Sierra incearca s4 impiedice taierea padurilor pentru a proteja o bufnita-patata,
drepturile de proprietate din acest conflict si care vor fi exprimate in fata curtii de
judecata vor apartine celor care ar putea beneficia de pe urma taierii p&durilor sau
de pe urma prezervarii habitatului bufnitei-patate. Daca o persoana sau un grup de
persoane decide ca raul pe care deversarile industriale il produc plantelor si animalelor
ti lezeaza, chiar daca acesta se petrece doar in incinta firmei respective, ei pot incerca
sa opreasca acest lucru. Pot intreprinde aceasta actiune doar daca isi afirma un anumit
drept. Daca nu pot demonstra ca au un drept legitim, orice incercare de a interveni in
justitie nu va avea succes.
Ideea principala a textului este ca drepturile trebuie definite atunci cand situatia este noua
si drepturile trebuie descoperite. Dar legislatia nu va reusi tntotdeauna sa defineasca foarte
clar drepturile; si este posibil ca definirea cat mai vaga a drepturilor de proprietate sa fie
in interesul legislatorilor alesi. Solicitarea declaratiilor de impact asupra mediului este un
foarte bun exemplu.
Reticent in legdtura cu luarea unei pozitii clare privind problemele complexe si

controversate pentru ca acestea ar putea crea rivalitati, Congresul a optat in 1970 pentru
solicitarea declaratiilor de impact asupra mediului (EIS). Cine ar putea identifica greseala
in legatura cu acest lucru? Nu este dezirabil ca majoritatea deciziilor de dezvoltare sa nu fie
luate pana cand impactul asupra mediului nu a fost evaluat? Totusi, in practicd, cerinta EIS
ofera aproape oricui un drept de proprietate vag in orice decizie major si de aceea creeaza
incertitudini gi costuri enorme. Deciziile ar putea fi intrerupte de oricine care nu este de
acord cu ele, pe baza argumentului c4 declaratia privind impactul asupra mediului nu a
fost completata. Desigur, nicio descriere a impactului de mediu al unei decizii nu poate fi
vreodata completa.
150
Capitolul 11
A. RASPUNSURI SI EXPLICATI LA iNTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. Poate fi si deseori este in interesul personal al unui oficial de stat sa serveasca interesul
public cu dedicare si cu un important sacrificiu personal. Teoria economica nu pretinde
c& nimAnui nu ii pasa de interesul public, ci doar ca functionarii alesi gi numiti il vor
urmdri mai atent atunci cand este in interesul lor personal sa faca acest lucru. Toti acorda
atentie impactului estimat al actiunilor lor pentru propriile pozitii. Faptul pentru care
sunt nevoiti adesea s4 concureze cu altii pentru joburile lor sau pentru alocarile de buget
ji va determina, in anumite circumstante, sa serveasca mai eficient interesul public. Dar
in alte circumstante, ti va determina sa sacrifice interesul public pentru a-gi mari sansele
de a fi realesi sau si asigure o legadtura mai apropiata.
. Optiunea B este gresita, pentru cd alc&tuirea regulilor statului este ea insagi bazata
pe regulile deja existente — nu doar pe regulile constitutionale, acolo unde exista o
constitutie, dar de asemenea este bazata pe regulile referitoare la drepturi si justitie,
care sunt presupuse de orice proces de alcatuire a legilor. Optiunea C este gresita din
acelasi motiv; guvernele sunt uneori inlaturate, in mod pagnic sau violent, de catre ceea
ce se dovedeste a fi o autoritate suprema. Ceea ce distinge institutia statului de alte
institutii este dreptul de coercitie.
. Forta sau coercitia sunt uneori eficace in reducerea costurilor de tranzactionare, care
reprezintA costurile aranjarii unor schimburi reciproc avantajoase. Daca ne bazam
in intregime pe cooperarea voluntar4, uneori va fi foarte costisitor sa li excludem pe
,calatorii clandestini” (oamenii care doresc s& consume un bun fara s4 contribuie la
producerea lui), astfel incat bunul nu va fi produs in absenta coercitiei.
. Actiunile de coercitie ale statului apar in ultima instanta in urma actiunilor voluntare
derulate de oameni: cetateni, functionari alesi, angajatii statului. Problemele create de
_calatorii clandestini” afecteaza formarea si administrarea politicilor de stat. Acest lucru
nu transforma in mod inevitabil actiunile statului tn unele ineficiente, dar altereaza
aceste actiuni gi le face sa reflecte mai putin opinia majoritatii.
. Multi oameni care cred cu adevarat c4 alegerea unui presedinte este mult mai importanta
pentru ei decat alegerea unei masini noi stiu de asemenea ca efortul pe care il depun
cercetand calific4rile candidatilor prezidentiali nu va avea aproape cu siguranta niciun
efect asupra rezultatului alegerilor.
C. Cantitatea de timp, bani sau alte resurse pe care oamenii vor fi dispusi sa le investeasca
in eforturile menite sa afecteze rezultatul unei anumite probleme depinde foarte mult de
dimensiunea beneficiului pe care il anticipeaza ca o consecinta actiunii lor (costisitoare).
Producatorii asteapta foarte multe beneficii din foarte putine surse; consumatorii asteapta
beneficii foarte mici din mai multe surse. De aceea, pentru orice chestiune singulara,
produc&torii afectati sunt inclinati sé isi facA punctele de vedere cunoscute si sa le
accentueze insistent.
151
B. RASPUNSURILA TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 11
1. D 8 A 15. B 22. C 29.C
2. D 9 A 16. A 23. C 30. D
3. B 10. C 17. B 24. C 31. B
4. B 11.C 18.C 25. C 32.C
5. B I2A 19.D 26. C
6. E 13. C 20. C 27.D
7. C 14. D 21.D 28. D
C. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1. Toataé lumea beneficiaza de pe urma faptului ca telefonul se opreste din sunat. Bo (sau orice
alta persoand careia ti este destinat apelul) primeste un beneficiu suplimentar substantial,
sub forma informatiei valorificate de la prietenul sau.
2. Pentru persoana care igi intrerupe munca pentru a raspunde la telefon, acest lucru implica
un cost. Chiar daca intreruperea este mai putin costisitoare pentru fiecare membru in
comparatie cu sunatul continuu, fiecare dintre ei spera ca altcineva va accepta costul si va
ridica receptorul.
3. Da, probabil ca va fi manat de un stimulent mai puternic, dar de asemenea, va fi si mai

motivat sa scoata telefonul din priza atunci cand nu se uita nimeni.
4. Cat de sigur este Bo ca acel apel este pentru el? O probabilitate de 1 la 30 a unui beneficiu
mai mare devine un beneficiu mult mai mic.
5. Cei care adord s4 mearga la intruniri pentru a se auzi vorbind si a caror participare
constanta ii determina pe ceilalti membrii sa gaseascA scuze pentru absenta vor dori sa
participe. (,,Pana la urméa, care ar fi diferenta daca nu voi fi acalo?”)
6. Persoana care raspunde la telefon va tine evidenta apelurilor primite si va prezenta fiecdrui
membru o factura la sfarsitul lunii. Totusi, observati cum costurile de tranzactionare se extind:
evidenta apelurilor, facturare, neintelegeri si incertitudine suplimentara pentru toate partile.
7. Trebuie sd le descoperiti in cadrul acestei povestiri a lui Bo Veene. V-ati gandit la drepturile
de proprietate ale membrului Fratiei Mu Mu care este langa telefon si il deconecteaza pe
ascuns? Ati luat in considerare dificultatile inerente intr-un sistem al ,,asteptarii randului”
sau al refuzului de a raspunde la apeluri pentru persoanele care nu raspund la telefon atunci
cand este randul lor? Ati observat cum organizarea coercitiei pentru a rezolva problemele
generate de ,,calatorii clandestini” implica anumite costuri de tranzactionare, precum si
propriile probleme privind gestionarea ,,calatorilor clandestini’? Ati reflectat asupra faptului
ca oamenii beneficiaza in cantitati diferite de bunuri oferite prin contributiile impuse? Stiti de
ce atat de multi membri aleg sa plateasca pentru un apel privat, in ciuda pretinsei lor stari de
saracie? Este acest lucru o dovada de risipa si ineficientaé? Daca considerati ca da, probabil ca
pretindeti cd nu exista costurile de tranzactionare. Sau presupuneti ca ele trebuie sa existe si
ca oamenii nu trebuie sa se comporte ca niste ,,calatori clandestini”?
D. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D

1. Pe masura ce functionarii de stat beneficiaza de libertate in alocarea beneficiilor finantate
pe baza de taxe, acestia vor avea o oarecare putere sa aloce beneficiile in modalitati care le
promoveaza cel mai bine interesele personale, oricare ar fi acestea. Acesta este principalul
152
motiv pentru care partidele politice neaga atat de des renumirea unui executiv care doreste
sa fie reales: cel care detine functia respectiva detine drepturi de proprietate substantiale in
ceea ce priveste puterea de a accepta sau retine beneficii importante.
Jane Byrne detinea si ea drepturi importante de proprietate in calitate de primar al orasului

Chicago. Printre alte drepturi, putea sa ii influenteze pe ceilalti colegi de partid, utilizand
puterea si influenta functiei sale in modalitati care ar fi putut afecta semnificativ rezultatul
procesului de desemnare a candidatilor in Partidul Democrat. Desigur ca detinerea acestor
,drepturi de proprietate” a facut ca secretarul Goldschmidt sa fie mai preocupat in legatura
cu Jane Byrne decat cu locuitorii anonimi.
Ati putea dezvolta si mai mult analiza, intrebandu-va de ce Neil Goldschmidt a considerat
in 1979 cd este in interesul siu sa sustina realegerea in functie a lui Jimmy Carter. Ce drepturi
de proprietate ale presedintelui Carter ajuta la explicarea atitudinii lui Goldschmidt?
intrebarea a fost ganditd pentru a va determina sa reflectati asupra multiplelor proceduri

pe care le utilizim pentru a-i determina pe altii sA internalizeze externalitatile atunci cand
avem relatii stranse cu acei oameni. Majoritatea oamenilor au o ,,responsabilitate mai
mica”, ceea ce inseamna c& genereaz4 mai multe costuri externe si mai putine beneficii
pentru ceilalti ,,atunci cand nu le cunoaste nimeni”. Binecunoscuta presiune sociala care
exista intr-un oras mic nu exista la acelasi nivel intr-un oras mare. in consecinta, oamenii
care traiesc in orase mici vor alege adesea s4 actioneze in moduri circumspecte. Daca se
muta intr-un oras mare, totusi, este posibil ca niste costuri de tranzactionare suplimentare
care apar sa ii determine sa se comporte intr-o maniera care aduce beneficii comunitatii.
Capitolul 12
A. RASPUNSURI SI EXPLICATIT LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. in contul venitului national, productia total si venitul total sunt prin definitie egale.
Si din moment ce se presupune ca toate rezultatele productiei vor fi cumparate de
catre cineva (producatorii ,,achizitioneaza” propriile bunuri nevandute si le adauga la
stocuri), cheltuielile totale cu noile bunuri finale vor fi de asemenea egale cu productia
totala si venitul total.
D. PIB-ul creste prin valoarea de piata a bunului final — in acest caz, 500 $. Da, biblioteca
este un bun finit odata ce taietorul de lemne a terminat lucrul la ea. Dar nu are statut
de bun final pana cand nu este achizitionata fara intentia de a fi revanduta — in acest
exemplu, de catre cineva care o cumpara de la retailer. Observati cA in acest exemplu,
pretul de 500 $ reflecta de asemenea valoarea adaugata prin intermediul fiecarui stadiu
al productiei. (Puteti determina valorile adaugate de taietorul de lemne, de proprietarul
fabricii de cherestea, de tamplar si de retailer? Iata care sunt raspunsurile: valoarea
adaugata de taietorul de lemne = 60 $; de proprietarul fabricii de cherestea = 20 $; de
tamplar = 220 $; de retailer =200 $. Valoarea adaugata totala este de 500 $).
D. Deflatorul implicit al PIB-ului este egal cu PIB-ul nominal impartit la PIB-ul real si
inmultit cu 100. fn acest caz, el este 110, ceea ce indica faptul ca preturile bunurilor
produse in acest an au fost cu 110% mai mari decat preturile anului de referinta.
153
4, C. Daca ar fi adevarat ca inflatia rezulta doar dintr-o cerere totald excesiva si recesiunea
doar dintr-o cerere totala neadecvata, atunci ar fi fost dificila previzionarea aparitiei lor
simultane. Dar, de vreme ce ambele au aparut simultan — si intr-un mod spectaculos,
in Statele Unite, intre 1974 si 1975 - explicatia prin intermediul cererii totale este
neadecvata.
. Sane reamintim ca inflatia este o scadere a puterii de cumparare a banilor. O economie

bazata pe barter este prin definitie 0 economie in care nu exista o instanté monetara.
Dar, pentru ca acest lucru sa aiba sens, va rugdm sa luati in considerare urmatorul
exemplu. SA presupunem ca un mar poate fi oferit la schimb pentru o portocala. Sa
presupunem ca se schimba ceva, astfel incat acum va fi necesar sa dati la schimb doua
mere pentru o portocala. Observati ca pretul platit in mere pentru portocale tocmai a
crescut (pentru ca acum va trebui sd schimbati doua mere pentru o singura portocala).
Poate fi numita aceasta situatie inflatie? Ei bine, trebuie sa recunoasteti de asemenea
ca pretul platit in portocale pentru mere a scazut (acum puteti obtine un mar dand la
schimb doar 0 jumatate de portocala). ,,Pretul” relativ al merelor si al portocalelor s-a
modificat. Inflatia propriu-zisd poate apdrea doar intr-o economie in care se folosesc
bani pentru ca banii servesc drept un mijloc general de schimb si banii se raspandesc pe
toate pietele. Ceva se intémpla in economie astfel incat genereaza diminuarea valorii de
schimb a acestui mijloc general de schimb si aceasta scadere a valorii va fi perceputa ca
o crestere generala pe piata preturilor pentru bunurile si serviciile care pot fi camparate
cu bani.
. Retineti ca toti participantii de pe piaté utilizeaza semnalele oferite de preturi ca

modalitati care ii ajutaé sa se informeze si sa tsi orienteze actiunile in calitate de
consumatori, furnizori de resurse sau antreprenori in céutare de profit. Preturile
relative de pe piata ne ajuta sa ne valorificam actiunile prin faptul cA ne permit
sa evaluam mai clar sau sa calculém corect costurile de oportunitate. Orice
schimbari neasteptate ale valorii banilor (de exemplu, inflatie-neasteptata, deflatie
sau reducere a inflatiei) vor determina oamenii sa identifice, s4 interpreteze sau sa
calculeze gresit semnele oferite de preturi. O modalitate de a ne gandi la bani este
aceea cd ei ne furnizeaza o ,rigla” care ne ajutaé sA ,mdsuram” raritatea relativa
a bunurilor si serviciilor. Dar inflatia neasteptata, deflatia sau reducerea inflatiei
inseamna ca ,,aceasta unitate de masura” se schimba in timp fara ca noi sa fim in
totalitate constienti de acest lucru. Ar fi ca si cum am folosi 0 rigla de 12 inci pentru
a masura 30,5 cm, fara s4 stim ca rigla insdsi isi modifica lungimea (sa spunem ca
va creste la 12,5; 13 sau 13,5 inci) in timp ce persoana care masoara va continua sa
creada ca masoara doar 30,5 cm.
. Acest punct creeaza confuzii in randul multor elevi care studiaza economia. In analiza
cererii si a ofertei, conceptele se refera intotdeauna la intentii. Astfel incat cererea totala
inseamna cheltuielile pe care familiile, firmele si statul doresc sa le suporte. Totusi,
daca firmele ajung sa ,,isi cumpere” singure produsele pe care contau sd le vanda
altora, vor efectua niste cheltuieli neprevazute; prin urmare, se vor trezi cu stocuri
mai mari de bunuri finite decat si-ar fi dorit s4 aiba. Astfel, ca reactie, firmele si-ar
putea reduce productia. Daca, in mod colectiv, familiile doresc s4 cumpere 0 cantitate
de bunuri mai mare decat cea oferita, la final vor descoperi ca se afld in posesia unui
numdar mai mic de bunuri decat si-ar fi dorit. Acest lucru se intampla adesea atunci
cand concurenta pentru bunurile disponibile in cantitati limitate m&reste preturile
atat de mult, incat familiile cheltuiesc toti banii pe care au intentionat sa ii cheltuiasca,
dar, in schimbul lor, primesc o cantitate mai mica de bunuri reale comparativ cu cea
anticipata.
154
B. RASPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 12
1A 8. B 15. D 22. D 29.C
2. C 9. B 16. A 23. D 30. A
3. D 10. A 17.C 24. C 31.A
4. B 11. B 18. B 25. E 32. B
5. C 12.D 19.B 26. B 33. B
6. B 13. C 20. C 27,C
7. A 14.C 21. A 28. D
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C

Deflatorul PIB in anul 1 ar fi 25. PIB-ul real in anul 2 ar fi de 2.400 miliarde $. PIB-ul nominal
in anul 3 ar fi de 3.000 miliarde $. PIB-ul real in anul 4 ar fi de 3.200 miliarde $.
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D
Aceasta este o intrebare larg dezbatuta de profesionistii din economie, intrebare la care
nu se poate raspunde in totalitate in acest moment. Vom arata in urmatoarele capitole ca
schimbArile neasteptate in ceea ce priveste bugetul unei tari pot conduce la ,,un set de erori”
printre membrii societatii. Un lucru obisnuit pentru toate pietele este determinarea unei
lipse a coordonarii planului la nivelul intregului sistem — ceea ce poate arata ca 0 recesiune,
o inflatie sau ambele. Acel lucru ,,comun tuturor pietelor” este chiar stocul monetar.
Probabil ca4 nu veti agrea aceasta metoda, dar sustinem ca cea mai buna modalitate de a
raspunde la aceasta intrebare este printr-o alta intrebare: V-ati putea gandi la o alternativa
mai buna de a masura performanta economica de ansamblu a unei tari? De-a lungul
timpului, tocmai datorita tuturor slabiciunilor sale, economistii au dorit sa lucreze cu
PIB-ul. Se pare ca nu au gasit inca o metoda mai eficienta de masurare.
Capitolul 13
A. RASPUNSURI SI EXPLICATII LA [NTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. B. Marx a sustinut ca ,,acumularea primitiva”, construirea capitalului si a puterii care

lanseaza cresterea economica, a avut loc prin forta si violenta. Trecutul istoric al
tarilor europene care au pus bazele cresterii economice este departe de a fi unul
fara cusur. Adesea, tarile imperialiste au utilizat puterea militara in moduri care
au distrus avutia altor tari pentru a promova interesele propriilor comercianti.
Dar aceste politici au fost uneori pe cat de crude, pe atat de gresite si nu au creat
castiguri foarte mari pentru tarile care le-au aplicat. Eforturile oneste ale propriilor
oameni au reprezentat o sursa majora de ,,acumulare primitiva”. Din pacate, nu este
adevarat cA pentru cresterea economica ar fi necesara democratia politica. Procesul
democratic genereaza adesea politici economice cu vederi inguste, care intarzie in
mod serios cresterea economica, mai ales din motivele discutate in Capitolul 11.
Dar retragerea statului din arena economicé nu garanteaza cresterea economica.
Conform lui Adam Smith, un critic de temut al interventiilor statului in economie,
statul a avut de indeplinit trei sarcini importante: stabilirea unui sistem de aparare
nationala, mentinerea unui sistem intern de justitie, furnizarea acelor servicii si
155
institutii publice care, desi aveau potentialul de a fi foarte benefice pentru societate,
nu puteau fi oferite profitabil prin interesele private. Atunci cand reflectati mai
atent asupra acestor argumente, va dati seama ca Smith solicita statului sa produca
bunurile care nu pot fi oferite exclusiv celor care platesc pentru ele, pentru ca acestea
genereaza externalitati pozitive care incurajeazd comportamentul de_,,calator
clandestin”.
. Drepturile de proprietate sigure sunt un avantajesential al regulilorlegale. Intr-o societate

in care oamenii trebuie sa isi faca griji in legatura cu posibilitatea ca proprietatea lor sa
fie furata sau confiscata, ei vor ascunde mai des resursele si nu le vor utiliza in situatii
transparente si usor evaluabile. Un sistem de guvernare care ia deciziile in mod arbitrar,
decizii bazate pe nimic altceva decat pe vointa sau pe interesele autoritatilor, incalca in
mod evident prevederile legale. Atunci cand pentru orice lucru este necesara o licenta
din partea statului, oportunitatile functionarilor publici de a lua decizii arbitrare, care
sunt profitabile pentru ei insigi, se multiplica. O problema legata de democratie este ca
aceasta creeaza uneori stimulente pentru functionarii publici de a se comporta arbitrar
— situatii la care ati fost probabil si voi martori.
. Investitia straind poate compensa o parte din lipsa abilitatii sau disponibilitatii
oamenilor cu venituri mici de a-si reduce consumul pentru a acumula economii si a le
adauga la capitalul national. Educatia se adauga la stocul de ,,capital uman’” vital.
. Strainii care nu sunt bine informati fie nu vor investi, fie vor gasi pe cineva din tara
respectiva care sa le directioneze investitiile. Putini oameni vor investi o suma
considerabila in proiecte fara a sti ceva despre potentialul acestora. Guvernele si
agentiile internationale au o probabilitate mai mare de a investi fara a cunoaste in ce
se implica, pentru ca investitorii nu isi risca propriile resurse. Atasarea conditiilor ar
putea reprezenta un lucru bun pentru o tara saraca daca impiedica statul sau elitele
private din acea tara sa repartizeze gresit capitalul in moduri care avantajeaza elitele
fara sa promoveze prea mult cresterea economica. Presupozitia ca oamenii pot obtine
beneficii doar din ceea ce castiga si nu si din ceea ce li se ofera ar putea furniza o nota
de precautie, acest lucru nefiind insa valabil in toate cazurile, dar fiind necesar a fi luat
in considerare.
. O productie mai micd patrunde pe piata in tarile sarace; productia unui PIB mai mare
poate inrautati si imbunatati situatia oamenilor in acelasi timp; si ratele de schimb vor
reprezenta adesea gresit puterea relativa de cumparare.
. Suna rau sa spunem ca ,,strdinii au pus stapanire pe resursele noastre”; suna diferit daca
spunem ca ,,strainii au investit extensiv in tara noastra”. Notiunea ca pentru cresterea
economica era necesar un plan comprehensiv, in special in tarile slab dezvoltate, a fost
impartasita la nivel mondial timp de cativa ani dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial;
acum, foarte multi observatori considera cé aceasta credintaé este mai aproape de partea
opusa a adevarului. in timp ce cresterea populatiei genereaza probleme grave in multe
tari din lumea de astazi, exista tari bogate cu coeficienti ridicati ai populatiei comparativ
cu resursele naturale si tari saérace cu coeficienti ridicati ai resurselor raportate la
populatie. Putini studenti informati in legatura cu cresterea economica vor pune totusi
la indoiala faptul ca stabilirea regulilor legale este vitala pentru orice tara care doreste
sa accelereze cresterea economica.
156
B. RASPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 13
1 6¢C 7. D 13.C 19. D 25. D

2, A 8. D 14.B 20..C 26, B
3. D 9. B 15. B 21.D 27. B
4. C€ 10. C 16. D 22. D 28. B
5. D W.C 17.A 23..C 29. B
6. C 12.C 18. C 24. B
C. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1. Etiopia este una dintre tarile africane care nu a facut niciodata parte dintr-un imperiu
colonial european. Congo a fost o parte a imperiului belgian, prost gestionata si exploatata
irational. Tanzania a facut parte din imperiul britanic pana dupa al Doilea Razboi Mondial
si apoi a primit mai mult ajutor international per capita decat oricare dintre tarile slab
dezvoltate ale lumii. Ar putea parea ca istoria conduce la saracie in multe feluri. Poate ca ar
fi mai bine s4 ldsim deoparte trecutul si sa ne intrebém ce am putea face in prezent pentru
a produce crestere economica in viitor. Aceia care insisté sa nu fie uitat trecutul colonial
pentru c doresc ca farile vestice sa se simt4 vinovate ar trebui sa observe ca Singapore,
care a fost de asemenea parte a imperiului britanic, are acum cele mai mari venituri per
capita din lume.
D. RASPUNSURI LA {NTREBARILE DIN SECTIUNEA D

1. Aicinu se pune problema saraciei majoritatii din aceste tari, pentru ca aceasta este evidenta.
Mai degraba, intrebarea vizeaza validitatea comparatiei dintre PIB-ul per capita al unei
economii industrializate si cel al unei tari in care consumul unui numar mai mic de oameni
este obtinut pe piata. PIB-ul per capita in Statele Unite este in prezent de 30.000 de dolari.
Totusi, o mare parte din acesta nu este disponibil pentru consum, pentru ca PIB-ul include
bunurile militare, bunurile de investitii si asa mai departe. in Statele Unite, cheltuielile
aferente consumului per capita reprezinté de obicei aproximativ doua treimi din PIB-ul
per capita. Astfel, 1% din consumul Statelor Unite ar reprezenta aproximativ 200 $ pe an.
Nimeni nu ar putea supravietui cu un venit atat de mic. Din moment ce aceasta este o medie
(aritmetica), foarte multi oameni din aceste tari vor fi nevoiti s4 accepte chiar si venituri
anuale mai mici. Acest lucru este imposibil. Oamenii din aceste tari chiar supravietuiesc.
De exemplu, rata de crestere a populatiei din Bangladesh — una dintre cele mai sarace tari -
a fost de aproximativ 2,5% pe parcursul ultimului deceniu. Rezulta ca venitul real ar trebui
sa fie considerabil mai mare decat sugereaza cifrele.
2. Majoritatea oamenilor, chiar dacd recunosc sau nu, permit ca nivelul lor perceput de
bun&stare s& depinda foarte mult de comparatiile cu altii. Nu ne dorim sa ramanem in
urm& si ne-ar placea sd ii depasim mai rapid pe cei relevanti, cu care ne comparam. Daca
toat& lumea se imbogateste cu 2-3% in fiecare an, ne-am putea dubla venitul real in 25 sau
30 de ani si am putea descoperi ca nu ne aflam intr-o situatie mai buna decat cea initiala.
Este cresterea economica in tarile bogate un joc cu suma nula? Ne-am putea imbunatati cu
totii situatia daca am fi mai relaxati, dacé am lucra mai putin si dacé am adera la Societatea
Cresterii Economice Zero? Pentru un argument recent si provocator, care sa insoteasca
aceste randuri, puteti consulta cartea unui foarte bun economist, Robert Frank, Luxury
Fever: Why Money Fails to Satisfy in an Era of Excess.
Distinsul teoretician al economiei Frank Knight a sustinut adesea ca pentru oamenii din
t&rile dezvoltate, activitatea economicd seaman cu un joc gi obiectivul este acela de a
cAstiga. Dar jocul trebuia sa fie unul bun si un joc bun, un joc distractiv, un joc care produce
157
satisfactie reala trebuie sa se bazeze pe 0 combinatie potrivita intre abilitati si noroc, trebuie
sa ofere tuturor participantilor sansa de a castiga si trebuie jucat de oameni cu fairplay.
Capitolul 14
A. RASPUNSURI SI EXPLICATIT LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. Povestirea lui R.A. Radford referitoare la evolutia si utilizarea banilor in circumstante

deosebit de dificile indica puterea stimulentelor care opereaza pentru a crea un sistem
monetar oriunde oamenii se asteapté sa castige prin comertul extensiv. Ineficienta
barterului devine rapid evidenta si toata lumea incepe sa caute un lucru pe care ceilalti
ar fi dispusi sa il accepte ca mijloc de schimb.
2. D. Statul se afla adesea intr-o pozitie buna pentru a crea sau a supraveghea crearea banilor
in societate si, in acest sens, autoritatile dispun de stimulente puternice. Sustinerea
banilor de cétre obiecte cu valoare intrinseca ar putea face ca unele forme de bani sa
devina acceptabile. 5i estimarea c4 un anumit tip de bani nu se va devaloriza creste
disponibilitatea oamenilor de a-i accepta. Dar conditia necesara si suficienté este
acceptarea general.
3. D. Extinderea capacitatii de productie inseamna extinderea venitului, dar fluxul

veniturilor nu este acelasi lucru cu stocul de bani. Bancile Rezervei Federale emit
cantitate suplimentara de moneda si retrag moneda din circulatie ca raspuns la
preferinta publicului de a detine moneda fata de alte forme de bani. Actiunea de
economisire contribuie in mod simplu la mentinerea avutiei in posesia celui care
economiseste $i nu la transferarea acesteia catre alta persoana in cadrul schimbului de
bunuri. Imprumutul bancilor comerciale este principala metoda prin care sunt creati
bani suplimentari.
4. D. Un dolar din noile rezerve permite sistemului bancar sa isi extinda imprumuturile cu
mai mult de un dolar in cadrul unui sistem in care bancile pot avea garantii egale cu un
multiplu al rezervelor lor.
5. C, O banca a Rezervei Federale care achizitioneaza o obligatiune emisa de stat plateste

cu un cec semnat de ea. Atunci cand vanzatorul obligatiunii depune cecul intr-o banca
comerciala si aceasta directioneaza cecul Bancii Centrale, Banca Centrala crediteaza
contul de rezerve al bancii cu suma inscrisa pe cec. Vanzatorul dispune de acei bani
suplimentari sub forma de depozit bancar si banca comerciala, sub un sistem fractional
de rezerve, detine rezerve in exces cu ajutorul carora poate acorda imprumuturi si isi
poate extinde mai departe oferta de bani.
6. A. Astazi, functia fundamentala a cerintelor privind rezervele este de a stabili anumite

limite asupra abilitatii bancilor de a aduna stocuri de bani prin extinderea creditarii
suplimentare. Asigurarea federala a depozitelor impiedica retragerile masive din partea
deponentilor. Acum, si bancile Rezervei Federale accepta responsabilitatea mentinerii
lichiditatii bancare. Acestea pot si vor pune la dispozitia bancilor suficiente bancnote
din rezervele federale pentru a raspunde corespunzator la orice cerere de moneda din
partea deponentilor.
158
Cap. 10
Externalitățile și drepturile divergente
 Departamentul de Economie şi Relaţii Internaţionale

 FEAA, UAIC Iaşi
 Conf. univ. dr. Claudiu Țiganaș
 Curs Economie anul I
 Suport curs: P Heyne et al., Modul de gandire
economic
Obiective
 Ce sunt externalitățile și cum apar ele
 Negocierea și adjudecarea în reducerea externalităților
negative
 Procesul de legiferare: metode și impact
 Poluarea ca problemă socială
Externalități pozitive și externalități
negative
 Decizia de acțiune: raportul beneficii marginale-
costuri marginale
 Fiecare acțiune are și efecte asupra terților, neluate în
calculul economic: efecte externe (externalități)
 Costurile: externalități negative
 Beneficiile: externalități pozitive
 Exemple:………
Costurile de tranzacție ca sursă/cauză
a externalităților
 Beneficiul potențial poate fi mai mic decât costurile de
tranzacție a eliminării unei externalități; decizia de
eliminare a externalităților: internalizarea
externalităților – are un cost
 Externalitățile negative sunt cu atât mai mari cu cât
societățile sunt mai complexe, mai interdependente,
mai aglomerate externalitățile nu pot fi eliminate
 Soluție: educația/virtuțile trimiterea la piața
liberă ”Rezolvați-vă singuri problema!”
METODE DE REDUCERE/ELIMINARE A EXTERNALITĂȚILOR
NEGATIVE
1. Negocierea
2. Adjudecarea
3. Legiferarea
Rolul negocierii
 Negocierea – metodă socială de reducere a
externalităților
 Exemple:…negocieri versus reglementări
 Concluzie: negocierea, prin schimbul voluntar
generează câștiguri reciproce
 Condiție: existența unor drepturi de proprietate
bine definite (pentru ca schimburile
voluntare/negocierile să funcționeze eficient)
Rolul adjudecării
 Adjudecarea: proces prin care se decid drepturile de
proprietate - DP: cine și ce drepturi are
 Condiții în schimbare modifică sau fac neclare drepturile
de proprietate necesitatea adjudecării pentru
clarificarea DP
 Important în adjudecare: continuitatea așteptărilor
(stabilitatea regulilor jocului)
 Adjudecarea descoperă, nu creează drepturi de proprietate
”Viața nu-i perfectă”
 Imposibilitatea perfecțiunii – externalitățile nu pot fi
eliminate/corectate în totalitate; există prea multe efecte
secundare
 În ce condiții și până unde/cât pot fi reduse (exemplul
proprietarei de casă plasată lângă aeroport)
 Despăgubirile nu pot fi calculate
 Rolul cutumelor/a credințelor privind drepturile de
proprietate
 Adjudecarea rezolvă pretenții divergente, descoperind
drepturi de proprietate; adjudecarea trebuie să fie
conformă cu așteptările stabile
Ce se întâmplă când apar schimbări
radicale?
 Schimbările radicale creează situații noi (noi
tehnologii, noi nevoi);
 Situațiile noi cer noi drepturi de proprietate
(exemplu: dreptul la un mediu curat; valoarea
marginală a bunurilor devine mai mică decât valoarea
marginală a aerului curat creșterea cererii pentru
noi reguli )
 Drepturile noi presupun reguli noi pentru reducerea
externalităților
Crearea de noi reguli – procesul de
legiferare
 Spre deosebire de adjudecare, legiferarea creează
drepturi noi (schimbă drepturile de proprietate)
 Probleme cheie: corectitudinea schimbării, costul,
amploarea ajustărilor
 Nevoia de legiferare decurge din faptul că indivizii
ignoră costurile externe, deoarece par să nu conteze
(beneficiul personal este mai mare decât costul
suplimentar ptr alții)
 Scopul legiferării îl constituie internalizarea
externalităților
Metode de legiferare - Metoda ”comandă și
control” (exemplu: efectele de poluare)
 introducere de restricții: plafonarea emisiilor;
 Problemă: stabilirea corectă și eficientă a plafonului (raportul
beneficiu marginal/cost marginal)
 Exemplu: fie 3 fabrici,cu unitățile de poluare specificate; se
decide plafonarea emisiilor totale la 45.000 unități/lună
Unități de Costul reducerii emisiilor/unitate

poluare/ de poluare
lună
Fabrica A 15.000 1 dolar
Fabrica B 30.000 2 dolari
Fabrica C 45.000 3 dolari
Determinarea costului legiferării
 Măsuri posibile:
a. plafonarea emisiilor la 15.000 de unități/fabrică
Costul reducerii poluării = 0 x 1$ + 15000 x 2$ + 30.000 x 3$
= 120.000$
b. reducerea emisiilor de fiecare fabrică la jumătate
(50%);
Costul reducerii poluării = 7.500 x 1$ + 15000 x 2$ + 22.500
x 3$ = 105.000$
c. reducerea emisiilor de către fiecare fabrică cu 15.000
de unități
Costul reducerii poluării = 1500 x 1$ + 15000 x 2$ + 15.000 x
3$ = 90.000$
Problemă: să se determine cea mai eficientă măsură
(costul cel mai mic) rolul ridicat al arbitrariului:
a. 120.000;
b. 105.000;
c. 90.000
 Concluzie: costul scade pe măsură ce povara reducerii
emisiilor pe fabrica A crește
Întrebări/concluzii
 Cine poluează mai mult?
 Pe cine punem povara reducerii poluării?
 Care este raportul corectitudine – cost – beneficiu pe care îl
stabilește procesul de legiferare?
 Raportul cost-beneficiu are limite dpv. al corectitudinii;
 Rolul ridicat al arbitrariului în procesul de legiferare;

 Necesitatea respectării unor principii, complementar
raportului cost – beneficiu
 Care este abordarea ce mai ieftină?
Despre taxa pe emisii
 Costul reducerii poluării nu poate fi cunoscut exact de către
autorități
 Soluție: stabilirea unei taxe pe emisie (argument: poluarea are un
cost extern; nu este suportată de cel ce o produce)
 Taxa internalizează costul poluării, creează venituri ca despăgubiri
pentru cei afectați
 Dificultate: fixarea taxei (exemplu: fie o taxă de 2,01 dolari pe
unitate de poluare)
 Taxa pe emisii este similară unor permise de poluare (dezbaterea
ideii)
Concluzie: externalitățile se mențin atâta timp cât costurile
marginale sunt mai mici decât beneficiile marginale: autoritățile
trebuie să stabilească raportul cost marginal/beneficiu marginal
Eficiență și corectitudine
 Activitățile produc poluare, dar produc beneficii
(inclusiv externalități pozitive)
 Întrebare: cât de corectă este taxarea producătorilor de
beneficii, a întreprinzătorilor?
 Relevant: echilibrul eficiență – corectitudine
 Abordarea reducerii emisiilor bazată pe taxe este

superioară abordării bazată pe restricții
 Poluarea poate avea loc atâta timp cât beneficiile sunt mai
mari decât costurile
Schimburile între sursele de
poluare
 Conceptul balonului – cazul APM în SUA, 1979
 Fabricile pot eficientiza raportul cost – beneficiu prin
schimburi între sursele interne de poluare
 Același obiectiv poate fi obținut liberalizând schimbul
între fabrici: tranzacții cu ”drepturi de poluare” –
apariția unei noi piețe (valorificarea unui avantaj
comparativ): exemplu
 Perspectiva ecologistă; dificultatea stabilirii
drepturilor de poluare
Poluarea ca problemă socială
 Moralitate și etică
 Mediul curat ca valoare/bun necesar
 Au producătorii dreptul să polueze și cât? Cine stabilește?
 Despre nevoia de principii:
- luarea în calcul a elasticității cererii pentru bunuri;
- nevoia de libertate de decizie în corelarea intereselor prin
cooperare (rolul sistemului prețurilor);
- drepturi de proprietate stabile
Congestia traficului ca necesitate
 Congestia traficului este o externalitate negativă (cost
produs de oameni, neluat în considerare în procesul
deciziei)
 Poate fi internalizat costul congestiei traficului?
 Soluție: fixarea unui preț pe congestie (taxă rutieră)
 Spațiul de pe drumul urban ca bun rar
Concluzii
 Externalitățile negative sunt costuri asupra celorlalți
 Externalitățile negative se multiplică în societățile
urbanizate, industrializate
 Reducerea externalităților negative generează costuri de
tranzacție
 Negocierea și adjudecarea pot reduce externalitățile
 Drepturile de proprietate fac negocierile mai ușoare
 Externalitățile se reduc prin legislație în cazul schimbărilor
majore (noile reguli reduc costurile de tranzacții)
 Metodele orientate pe piață sunt mai eficiente decât cele de
comandă și control
MODUL DE GÂNDIRE ECONOMIC
Paul HEYNE, Peter BOETTKE, David PRYCHITKO
11. PIEŢELE ŞI GUVERNUL

Introducere
 Externalităţi:
– pozitive;
– negative.
 Există păreri conform cărora externalităţile ar fi rezultatul

eşecului pieţei, în timp ce măsurile corective
guvernamentale ar putea propulsa sistemul pieţei mai
aproape de un optim ipotetic.
 Dar ce ne garantează că oficialii guvernamentali vor dispune

de informaţii şi de motivaţii pentru a rezolva o parte din
problemele de coordonare din economia reală?
 James Buchanan: Economiştii care se focalizează pe eşecul

pieţei au obligaţia morală de a analiza şi eşecul guvernului.
Privat versus public?
 Corelaţiile uzuale sunt: piaţă - sector privat,

agenţiile şi oficialii guvernamentali - sector
public.
 Dar... indivizii îşi urmăresc propriile interese

(nu neapărat monetare), indiferent dacă sunt
manageri de firme, consumatori,
parlamentari sau angajaţi ai administraţiei
centrale sau locale.
Concurenţă şi individualism
 Deşi, aparent, numai piaţa este un sector

concurenţial, putem constata că există concurenţă şi
între partidele politice dintr-o ţară, în guvern, între
diferite instituţii ale statului pentru obţinerea de
fonduri publice, între funcţionarii unei agenţii
guvernamentale etc.
 Individualismul nu este o trăsătură specifică doar

compotamentului uman al celor care activează în
mediul privat, uneori, unii politicieni, de exemplu,
fiind mult mai individualişti decât angajaţii unei firme
private.
Teoria economică şi acţiunea
guvernamentală (1)
 Toţi participanţii la viaţa socială vor să-şi urmeze

propriile interese, acţionând într-o manieră raţională
(de exemplu, asigurându-se că produsul marginal
este mai mare decât costul marginal).
 Activităţile guvernamentale sunt controlate de
aceleaşi principii care sunt aplicabile interacţiunilor
sociale specifice organizaţiilor de afaceri.
 La fel ca firmele private, guvernul produce mărfuri şi
prestează servicii, pentru care are nevoie de resurse
productive, pe care şi le procură oferind stimulente
corespunzătoare (pozitive sau negative)
proprietarilor acestora.
Teoria economică şi acţiunea
guvernamentală (2)
 Nu există acel caracter impersonal al

guvernului (tentant şi des întâlnit), statul
fiind format dintr-o mulţime de oameni care
interacţionează pe baza a numeroase
drepturi de proprietate (sau, mai bine zis,
pe baza a ceea ce cred indivizii că pot
obţine cu drepturi de proprietate).
Dreptul de a constrânge
 Guvernul posedă un drept exclusiv şi general (nu

universal) recunocut de a constrânge persoane adulte.
 A constrânge înseamnă a induce cooperarea sub
ameninţarea reducerii violente a spectrului opţiunilor
indivizilor.
 A convinge înseamnă a induce cooperarea cu
promisiunea de lărgire a spectrului opţiunilor indivizilor;
 Argumentul tradiţional al guvernului: cu toţii putem
atinge un nivel mai înalt de libertate şi putem avea mai
multe opţiuni, dacă acceptăm unele limitări ale libertăţii
şi ale opiniilor noastre.
Este necesar guvernul?
 Oare chiar este necesară coerciţia?

 Nu ar fi mai utilă cooperarea voluntară?
 Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista deloc guvern
în societatea noastră?
 Dacă nu ar exista guvern, ar mai exista poliţie?
 Trăsătura esenţială a unor servicii (oferite, de

obicei, de stat) este aceea că, în cazul oferirii lor
de sectorul privat, producătorii nu pot să-i
excludă pe cei care nu au plătit.
Problema oportunistului; externalităţile
pozitive şi oportuniştii
 Oportunişti – persoane care acceptă beneficiile fără să

plătească partea de cost ce le revine pentru a se bucura
de ele;
 Cine va fi motivat să ofere un bun, dacă oamenii îl pot
obţine fără să plătească pentru el?
 Fiecare om nu va face ceea ce este în interesul tuturor,
decât dacă este în interesul fiecăruia.
 Externalităţile pozitive şi negative îi încurajează pe indivizi
să fie oportunişti.
 Eliminarea tuturor beneficiilor suplimentare ar fi la fel de
absurdă şi imposibilă ca descotorosirea de toate
externalităţile negative.
 Guvernul poate fi văzut ca instituţie care reduce costurile
de tranzacţie apelând la constrângere.
Funcţii tradiţionale ale guvernului
 lege şi ordine; Costuri şi beneficii
 apărarea naţională; Produsul marginal

pentru toţi studenţii
 drumuri şi şcoli;
 redistribuirea venitului
naţional; CM
 reglementarea Produsul marginal
schimbului voluntar. per student
Nivel de educaţie
Guvernul şi interesul public
 Oamenii îşi schimbă caracterul atunci când

renunţă la o slujbă din industrie pentru a ocupa
o funcţie în structurile administraţiei publice
locale şi centrale?
 Totalitatea acţiunilor gvernamentale este
alcătuită din deciziile persoanelor angajate în
sectorul public.
 Aceştia iau decizii pe baza informaţiilor
(limitate şi părtinitoare) diponibile şi a
motivaţiilor personale.
Informaţiile şi guvernele democratice
 Ignoranţa raţională apare atunci când aflarea

unor informaţii nu merită osteneala.
 De exemplu, efortul pe care l-ar presupune o
informare detaliată în privinţa candidaţilor nu
este justificat de importanţa reală a unui vot din
cele 50 milioane posibile.
 Reprezentanţii aleşi, pentru că li se pun la
dispoziţie persoane şi resurse, sunt mult mai
bine informaţi în legătură cu situaţiile supuse la
vot decât cetăţenii obişnuiţi.
Interesele demnitarilor aleşi
 Dar reprezentanţii aleşi sunt imparţiali?

 Teoria economică porneşte de la premisa că
indivizii acţionează după cum le dictează
interesul propriu, nu cel public.
 Principala problemă ridicată de la crearea
instituţiilor politice stă în găsirea unor căi de
generare a unei concordanţe (armonii) între
interesul demnitarului (de exemplu, cel de a fi
reales) şi interesul public.
 Legiuitorii acordă o mai mare atenţie celor care
le acordă atenţie.
Beneficii concentrate şi costuri
dispersate
 Logica proceselor politice democratice este de a

concentra beneficiile în jurul celor bine organizaţi şi
informaţi, dar puţini la număr şi care câştigă cel mai
mult, şi să disperseze costurile în rândul marii mase,
lipsite de organizare şi prost informate, care are
puţin de câştigat în plan individual.
 Guvernul va înclina mai degrabă spre acţiuni care
rănesc puţin, dar pe mulţi, decât spre unele care să
provoace neplăceri mari unui număr mic de indivizi.
 Deciziile bune din punct de vedere politic nu sunt, în
mod necesar, bune şi din perspectivă economică.
Externalităţile pozitive şi politicile
guvernamentale
 Politicile guvernamentale au la bază nu atât atât

interesul public, cât o succesiune nesfârşită de
interese individuale.
 Interesele consumatorilor câştigă în dezbaterile
oratorice, dar cele ale producătorilor (mai
concentrate, mai puternic focalizate) controlează
politicile economice.
 De pe urma unei acţiuni politice niciun
consumator individual se poate aştepta doar la
un mic beneficiu, astfel niciunul dintre aceştia
neavând vreo motivaţie să accepte costurile.
“Dilema deţinuţilor”
ALŢII ALEG
DATORIE RECREERE
BUNA PROASTA
DATORIE
GUVERNARE GUVERNARE
FIECARE
ALEGE
RECREERE
BUNA REAUA
GUVERNARE PLUS GUVERNARE PLUS
JOC DE POPICE JOC DE POPICE
Limitele instituţiilor politice
Nu există vreo ţară în care totul poate fi oferit

prin intermediul legii sau în care instituţiile
politice pot dovedi că sunt un substitut pentru
bun-simţ şi moralitate publică.
(Alexis de Tocqueville)
CAPITOLUL 12
MĂSURAREA PERFORMANȚEI GLOBALE A

SISTEMELOR ECONOMICE
PRODUSUL INTERN BRUT
• Valoarea de piață a bunurilor și serviciilor finale din interiorul
unei țări într-o anumită perioadă de timp,de agentii eonomici
nationali si străini
• Valoare de piață: valoarea unui bun exprimată în
prețurile pieței
• Bunuri finale (achiziționate de un cumpărător final) vs
bunuri intermediare (achiziționat pentru a fi supus, în
continuare, procesării și prelucrării)
• În interiorul țării: pe teritoriul țării, indiferent de
cetățenia sau naționalitatea indivizilor care dețin sau
produc acele bunuri și servicii
PRODUSUL INTERN BRUT
In sistemul conturilor nationale indicatorii macroeconomici
pot fi determinati prin trei metode:
I. metoda de productie, prin care Produsul Intern Brut (PIB) se
calculeaza scazand din Produsul Global Brut (PGB) valoarea
Consumului Intermediar (CI):
PIB = PGB - CI (1),
PGB fiind suma productiilor globale ale tuturor agentilor
economici din interiorul economiei nationale;
PIB
II. metoda utilizarii productiei finale, prin care PIB – ul se
determina insumand cheltuielile menajelor pentru bunuri si
servicii de consum (sau consumul privat, C), cheltuielile
publice sau guvernamentale pentru bunuri si servicii de
consum (G), cheltuieli pentru bunuri de investitii in capital
fix si circulant (formarea bruta de capital, FBC ) si exportul
net (diferenta dintre export si import, H):
PIB = C + G + FBC + H sau extins,
PIB = C + G + (FBCFix + Ds) + ( Exp –Imp)
Investiția netă (In) = FBCFix – CCF
CCF reprezintă consumul de capital fix, reflectat în contabilitate prin
amortizare
PIB → PIN
III. metoda costurilor sau valorii adaugate, prin care PIB- ul
se determina prin insumarea elementelor care reflecta
compensarea factorilor de productie (salariu, profit,
dobanda, renta etc), la care se adauga alocatiile pentru
consumul de capital fix (CCF) si impozitele indirecte.
Produsul intern net (PIN), ca valoarea adaugata neta, se

determina scazand din PIB alocatia pentru consumul de
capital fix:
PIN = PIB - CCF
PRODUSUL NAȚIONAL BRUT
Produsul national Brut (PNB):
PNB = PIB - Vasi + Vans,
unde :
Vasi = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici
straini in interiorul economiei nationale intr-o perioada
determinata, de regula un an;
Vans = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici
nationali in exteriorul economiei nationale, intr-o perioada
determinata, de regula un an
Produsul national net (PNN):
PNN = PNB - CCF
PIB/PNB
• PNB = valoarea de piață a bunurilor și
serviciilor finale produse de rezidenții
permanenți ai unei țări, într-o anumită
perioadă de timp.
– PIB: performanța economiei naționale
– PNB: performanța cetățenilor țării.
PIB
Venit total creat în Valoare Totalul achizițiilor de

economia națională adăugată totală bunuri finale noi
creată în
!Din contabilizarea
economia
venitului național se
națională de
exclud cheltuielile cu
către toți
bunuri intermediare
producătorii
pentru a evita
problșema dublei
înregistrări
PIB →Totalul achizițiilor de bunuri finale noi
Luaţi în considerare următoarea suită de schimburi. Un tăietor de
lemne vinde un stejar proprietarului unei fabrici de cherestea cu 50$.
Acesta îl prelucrează şi vinde scândurile unui tâmplar cu 70$. Tâmplarul
confecţionează o bibliotecă şi o vinde unui retailer cu 220$. Retailerul
vinde mobila cu 300$ unei şcoli. Arătaţi cu cât creşte PIB în urma tuturor
acestor operaţiuni.
PRODUCĂTOR ÎNCEPE CU SE ÎNCHEIE CU VALOAREA ADĂUGATĂ
Tăietor de lemne Stejar 50$ ( tăierea și 50$

vânzarea copacului)
Proprietar de gater Buștan = 50 Scânduri = 75$ 25$
Tâmplar Scânduri = 75$ Bibliotecă = 220$ 145$
Retailer de mobilă Bibliotecă = 220$ Vânzare = 300$ 80$

PIB →Totalul achizițiilor de bunuri finale noi
PIB nou creat prin însumarea valorilor

adăugate = ( 50+25+145+80) = 300$
• CE SE ÎNTÂMPLĂ DACA RATAILERUL VINDE

SCOLII MOBILA CU 220$?
• DAR LA PREȚUL DE 200?
MĂSURAREA RATELOR
ȘOMAJULUI
• Șomajul fricțional: șomajul care reprezintă o
schimbare obișnuită a situației pe piața muncii
• Populația neinstituționalizată: Populația totală –
populația cu vîrsta sub 15 ani sau
instituționalizată
• Populația aptă de muncă: Populația
neinstituționalizată – populația inaptă de muncă
• Șomeri: Populația aptă de muncă – populația
ocupată.
RATA ȘOMAJULUI
• Raportul dintre numărul de șomeri și forța

de muncă civilă
• Raportul dintre numărul de șomeri și
populația aptă de muncă
• Rata șomajului crește la scurt timp după
declanșarea unei recesiuni economice
(dependență directă)
• Rata șomajului scade cînd economia
începe să își revină, însă într-un ritm mai
lent decît cel al creșterii economice
MĂSURAREA INFLAȚIEI
Deflatorul PIB
• PIB real: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an
calculată pe baza prețurilor din anul ales ca bază de raportare.
• PIB nominal: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an
calculată pe baza prețurilor din anul respectiv.
• Deflatorul PIB: (PIB nominal/PIB real)*100
1. Daca valoarea DPIB = 1, prețurile nu s-au modificat
2. Dacă 0 ≤ DPIB ≤ 1 prețurile au scăzut cu diferența față de valoarea de
referință. Ex. Dacă DPIB = 0,75, inflația a scăzut, prețurile s-au redus cu
0,25 sau 25%
3. DPIB > 1 prețurile au crescut cu diferența față de valoarea de referință. Ex.
Dacă DPIB = 1,15, inflația a crecut, prețurile s-au majorat cu 0,15 sau 15%
Indicele Prețurilor Bunurilor de
Consum
• Modificările prețurilor tuturor bunurilor

dintr-un ”coș” de consum.
• !Deflatorul PIB este mai cuprinzător,

Indicele prețurilor bunurilor de consum
este mai punctual
• INFLAȚIA: este o scădere a valorii sau a puterii de
cumpărare a banilor
» Generează incertitudine
» Distorsionează semnalele oferite de
prețurile pieței
DEFLAȚIA: creșterea valorii sau puterii de cumpărare a

banilor
DEZINFLAȚIA: încetinirea ritmului de creștere a

ratei inflației
INFLAȚIE ȘI CICLICITATE
ECONOMICĂ
• Stagflație: recesiune și inflație simultan

• O recesiune este determinată de scăderea
PIB real de-a lungul a două trimestre
consecutive.
• Rata de creștere economică variază în
timp, provocînd reacții ”explozive”.
CAUZELE FLUCTUAȚIILOR
AGREGATE
• Universul social este caracterizat de
schimbare și hazard, nu neapărat de
stabilitate
• Șocuri inițial mici pot fi transmise în întreg
sistemul economic pentru a produce
efecte de amploare la nivel agregat (efecte
de antrenare)
• Fluctuațiile cererii
LIMITELE CONTABILIZĂRII
VENITULUI NAȚIONAL
• PIB reflectă performanța economică, nu

bunăstarea sau satisfacția generală
• PIB ignoră toate formele de producție din afara
pieței
• PIB ignoră producția de pe piața neagră
• PIB nu ține seama de valoarea ECONOMICĂ
adăugată (nici de profiturile sau pierderile
economice, diferite de cele contabile)
PERICOLUL AGREGĂRII
• Concentrarea pe ”agregate” conduce la
pierderea din vedere a informațiilor
specifice, uneori eterogene, ale
decidenților INDIVIDUALI.
MODUL DE GÂNDIRE ECONOMIC
Paul HEYNE, Peter BOETTKE, David PRYCHITKO
13. AVUŢIA NAŢIUNILOR:

GLOBALIZARE ŞI CREŞTERE
ECONOMICĂ
Ţări bogate, ţări sărace...
 Un sistem economic reprezintă un sistem social prin

intermediul căruia indivizii cooperează în vederea creării
şi utilizării resurselor, spre a-şi satisface unii altora
dorinţele.
 Diferenţele dintre state din punctul de vedere al nivelului
de dezvoltare economică demonstrează clar faptul că
unele sisteme economice funcţionează mai bine decât
altele.
 De ce unele sisteme au performanţe mai mari decât

altele?
 Posibile explicaţii (vehiculate de-a lungul timpului, dar
contrazise de realitate): resurse naturale, dimensiunea
teritoriului, mărimea şi/sau densitatea populaţiei etc.
Cine este bogat şi cine este sărac?
 World Development Report (Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare – Banca Mondială) utilizează
următoarea clasificare a ţărilor lumii (în funcţie de
PNB/locuitor):
– ţări cu venit naţional ridicat: SUA, Canada, statele din
Europa Occidentală, Japonia, Coreea de Sud, Singapore,
Australia, Noua Zeelandă, Israel, ţări exportatoare de petrol
(Brunei, Kuweit, Qatar, E.A.U.) etc.;
– ţări cu venit naţional mediu: statele din America Latină
(exceptând Nicaragua, Honduras, Haiti şi Guyana), Africa
de Sud şi de Nord, majoritatea statelor din Orientul Mijlociu,
ţări din centrul şi estul Europei, Thailanda, Malaezia,
Indonezia şi Filipine;
– ţări cu venit naţional redus (PNB/locuitor < 1.000 USD):
China, India, Pakistan, Bangladesh, Birmania, Cambodgia,
Laos, Vietnam, statele cele mai sărace din cadrul fostei
URSS, Albania, Africa Centrală etc.
Date istorice
 Analiza comparativă a ritmului de creştere

economică din SUA şi India:
Ţara PIB/locuitor PIB/locuitor Mărimea Ritm

(1820) (2006) creşterii anual de
(de n ori) creştere
SUA 37.791 $ ~51 $ 742 ~3%
India 2.122 $ ~81 $ 26 ~0,1%
 De ce au fost atât de diferite evoluţiile celor două
ţări? Sa fie exploatarea?
Creşterea economică
 creşterea economică = creşterea PIB-ului real pe

termen lung;
 precondiţia esenţială: ordinea socială stabilă (indivizii
să poată iniţia proiecte, având suficientă încredere că
vor fi capabili săse bucure de rezultatul muncii lor);
 dezvoltarea economică depinde, de fapt, de trei
chestiuni:
– Oameni;
– Resurse;
– Instituţii (furnizează regulile jocului în baza
cărora interacţionăm şi obţinem câştiguri de
pe urma schimburilor).
Sursele creşterii
 posibilitatea de a supune schimbului, la un cost redus, atât
bunurile, cât şi ideile;
 sisteme de transport şi de comunicaţii ieftine;
 stocuri de capital;
 progresul tehnic;
 procesul de reducere a decalajului tehnologic.
 investiţiile străine şi comerţul exterior;
 sprijinul financiar extern (ATENŢIE!);
 investiţiile private;
 educaţia şi capitalul uman;
 importanţa cunoştinţelor – combustibilul îşi are sursa în minţile
noastre;
 gradul de libertate economică – libertatea economică permite
oamenilor să-şi caute avantajul comparativ, să pornească motorul
antreprenorial care pune în mişcare mecanismul pieţei.
Experienţa asiatică – cauzele creşterii
economice din Asia
 Coreea de Sud (1960-2006):

– PIB a crescut de aprox. 28 ori, cu o rată medie anuală de circa 7,3%;
– PIB/locuitor a crescut de aprox. 15 ori, cu o rată medie anuală de
circa 5,8%.
 Cum se explică aceste performanţe economice deosebite?
– atenţie deosebită acordată educaţiei, inclusiv, instruirii femeilor;
– conectarea la economia mondială;
– folosirea eficientă a fondurilor atrase din străinătate;
– concentrarea pe prodcţia pentru export;
– oficialii guvernamentali au conlucrat cu industriaşii pentru a influenţa
investirea resurselor în domenii-cheie şi pentru a dezvolta anumite
industrii;
– cheltuielile guvernamentale au fost menţinute la un nivel rezonabil;
– populaţia a practicat o rată relativ ridicată a economisirii;
– s-a ţinut cont de domnia legii, deşi corupţia au fost o problemă, iar
unele politici publice discreţionare au deturnat fonduri publice de la
alte întrebuinţări.
Japonia şi Taiwan
 performanţe economice şi politici economice

aplicate similare celor înregistrate de Coreea de
Sud (Japonia intră, chiar, în rândul celor mai
bogate ţări);
 populaţie educată, dispusă să muncească din
greu şi să economisească;
 cadru economic cu reguli ale jocului stabile;
 deschidere faţă de economia mondială;
 absenţa unor cheltuieli guvernamentale excesive
şi a unei inflaţii rapide;
 utilizarea tehnologiilor dezvoltate de naţiuni mai
avansate din acest punct de vedere.
Alte naţiuni ale Asiei s-au descurcat
mai puţin bine...
 India (1960-2006):
– PIB creşte de la 606$ la 2.122$, de numai 3,5 ori, ceea ce presupune
un ritm anual de creştere de sub 0,1%;
 explicaţii posibile: creşterea demografică, disensiuni interne,
conflicte cu vecinii, războaie, politicile aplicate de guvernul
indian etc.
– a manifestat o împotrivire extremă în a lăsa alocarea
resurselor în seama preţurilor, încredinţând autoritatea unor
birocraţi guvernamentali;
– guvernul a distorsionat masv preţurile;
– autorităţile guvernamentale au fost seduse de planificarea
centrală după model sovietic;
– investiţiile au fost canalizate spre proiecte care s-au dovedit
a fi incapabile să producă venituri mai mari decât costurile;
– domeniile mai puţin planificate erau decurajate printr-o
reglementare excesivă din partea birocraţilor (licenţe,
autorizaţii, aprobări, avize etc.).
America Latină
 Ţările Americii Latine au avut evoluţii foarte diferite în perioada

postbelică:
Ţara Modificarea procentuală a

PIB/locuitor (1960-2006)
Argentina 46,6
Brazilia 177,8
Chile 217,5
Columbia 142,2
Mexic 150,0
Peru 55,0
Venezuela 0,00
Africa Subsahariană
 Prezintă o situaţie “tragică”, cu excepţia Africii de Sud şi a

Botswanei;
Ţara PIB/locuitor (2006)

Zair (Congo) 91 $
Etiopia* 146 $
Ghana 294 $
Tanzania 335 $
Nigeria 440 $
Kenya 446 $
Coasta de Fildeş 555 $
Cauze ale subdezvoltării Africii
Subsahariene
 utilizarea ineficientă a sprijinului financiar primit din

străinătate (cazul Tanzaniei);
 absenţa unui sol fertil;
 lipsa unor căderi de precipitaţii corespunzătoare;
 maladii specifice zonei tropicale;
 variaţii mari ale debitului râurilor;
 varietatea populaţiilor din interiorul graniţelor a stimulat
menţinerea unei lipse de unitate şi a izbucnirea de
războaie civile;
 unele “explozii” demografice care au anulat efectele
pozitive ae unor perioade de creştere economică;
 regimuri politice violente, corupte, mincinoase şi
incompetente.
Globalizarea – speranţe şi deziluzii
 globalizarea - “paratrăsnetul” perioadei ce a urmat

Războiului Rece;
 proteste de stradă anti-globalizare (Seattle, Praga,
Geneva, Washington D.C. etc.);
 criticii subliniază că acest “consensul de la Washington”
constituie un set de politici privitoare la responsabilitatea
fiscală şi la liberalizarea comercială care sunt “impuse”
ţărilor mai puţin dezvoltate ale lumii, în schimbul
împrmuturilor şi asistenţei financiare externe oferite de
instituţii internaţionale;
 sunt vizate, mai ales, Banca Mondială, Fondul Monetar
Internaţional şi Organizaţia Mondială a Comerţului,
principala lor “vină” fiind condiţionalitatea (în special, în
ceea ce priveşte împrumuturile acordate de F.M.I.).
Aspecte particulare aflate în dezbatere în ceea
ce priveşte “Consensul de la Washington”
 Criticii globalizării susţin că acesta duce la:

– accentuarea inegalităţii în materie de venit, pe măsură ce
decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se adânceşte;
– o “cursă către adâncuri” în privinţa politicilor de mediu
(amplasarea de capacităţi de producţie în state care oferă o
legislaţie mai permiivă din punctul de vedere al protecţiei
mediului înconjurător);
– o “cursă către adâncuri” pe piaţa muncii (marile corporaţii
caută să îşi desfăşoare activitatea în zone care oferă condiţii
mai puţin costisitoare din punctul de vedere al salariilor şi al
condiţiilor de muncă).
 Totuşi, dovezile sugerează că, în realitate, globalizarea produce
efecte opuse celor descrise mai sus.
Puterea opiniei publice
 Opiniile ferme nu sunt sinonime cu argumente valide! Trebuie

subliniată importanţa pregătiri profesionale adecvate;
 Opinia publică se concentrează adesea pe consecinţele evidente
ale politicilor publice. Dar ştiinţa economică încearcă să lămurească
şi consecinţele neintenţionate, adesea ascunse şi de durată.
 Globalizarea duce din ţările mai dezvoltate în cele mai puţin
dezvoltate acele elemente care se constituie în surse de sporire a
productivităţii reale, baza creşterii venitului real:
– perfecţionarea abilităţilor de lucru;
– înmulţirea cunoştinţelor tehnice;
– mai buna organizare a activităţilor economice.
 Nu trebuie neglijată puterea intereselor speciale, politica înclinând
spre manifestarea unei îngustimi şi a unei concentrări părtinitoare a
beneficiilor.
Controversa legată de externalizarea
producţiei: lozincă versus analiză
 Comerţul voluntar este reciproc avantajos, indiferent dacă are

loc între două persoane şi are ca obiect un anume produs, sau
dacă avem de-a face cu cumpărarea de servicii de muncă
prestate într-o fabrică din America Latină sau de către un medic
radiolog din India.
 Tiparul comercial care se derulează ca urmare a globalizării este
doar o altă manifestare a câştigurilor obţinute de pe urma
schimburilor voluntare despre care s-a discutat în capitolele
anterioare.
 Numărul locurilor de muncă pierdute în urma externalizării
producţiei este minuscul comparativ cu dimensiunea economiei
americane. Dar crearea de locuri de muncă în străinătate va tinde
să genereze diferite slujbe şi venituri mai mari pe teritoriul SUA.
 Pe scurt, comerţul internaţional este un joc cu sumă pozitivă.
 Rolul economiştilor este de a spune adevărul, însă, de multe ori,
opiniile lor au fost desconsiderate în numele eficienţei politice.
Milton Friedman
Cercetările arată limpede că eliberarea

oamenilor din punct de vedere economic
dezlănţuie motivaţia şi iniţiativa individuale şi
aşază o ţară pe traiectoria creşterii
economice. Pe de altă parte, prosperitatea
economică şi independenţa faţă de guvern
promovează libertatea civilă şi politică.
Anexă: Dificultatea comparaţiilor
internaţionale care implică PIB
 Problema serviciilor care nu fac obiectul unor tranzacţii pe

piaţă:
– ponderea acestora este mult mai mare în economiile mai
puţin dezvoltate, ceea ce face ca PIB-ul acestora să fie
subapreciat;
– în acelaşi timp, este exagerată bunăstarea oamenilor din
cele mai bogate ţări.
 Comparaţiile internaţionale care impică PIB-ul pe cap de
locuitor sunt foarte distorsionate şi de numitorul comun utilizat
(utilizarea dolarului american). Dar cursul de schimb nu
exprimă totdeauna paritatea puterilor de cumpărare!
 Exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor ajustat cu paritatea
puterilor de cumpărare duce la creşteri semnificative a valorii
acestuia pentru statele cu un nivel de dezvoltare redus sau,
chiar, mediu.
GRILE MACROECONOMIE
stocurilor de bani este reprezentata de:: operatiunile pe piata libera.

mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld.
euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de: 80%.
3. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia
doreste sa o detina
b. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia
doreste sa o detina
c. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate.
aproximativ: 30%.
a. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si
vor stimula productia
6. Politicile anti-inflationiste: Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand
finantarea cheltuielilor guvernamentale .
7. Echilibrul monetar determina stabilitatea: puterii de cumparare
8. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara: prin care

bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a
excedentului si deficitului de lichiditati bancare
pentru a impiedica falsificarea lor si: promiteau
sa plateasca o
suma anume de monede metalice la cerere
10. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci: banii respectivi sunt scosi
din circulatia economica
care vor produce: beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
12. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un
cont la termen cum variaza agregatele monetare? M1 scade cu 5000 iar
M2 nu se modifica
Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din
1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
10 ani mai tarziu.
14. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda"

(grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea
stocului de bani sugera ca: bancile comerciale nu vor dori sa mareasca
nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
15. Expansiunea monetara: conduce la cresterea generalizata a preturilor.
permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
17. Cursul valutar conventional: este stabilit unilateral de autoritatile monetare

nationale in functie de diversi factori economici, politici, sociali si
18. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de
a crea bani prin: cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele
stabilite de stat
19. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de: Rezerva minima

obligatorie

si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii
fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze: PIB-ul real si
nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
bani pentru ca: Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor
bunuri valorificabile

comerciale: M1 scade dar M2 nu se modifica
23. Bancile comerciale creeaza bani: Facand imprumuturi
24. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei

sau a autorizarii guvernelor, pentru ca: Utilizarea banilor le permite
oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului
25. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse": Ofera posibilitatea

cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului in
functie de situatia existenta la termenul de scadenta
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il
primeste responsabilitati suplimentare: Si rezerve excedentare

exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este
rata dobanzii la care: Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la
altele
28. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca: Oamenii
doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
29. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care
cumpara un computer cum variaza agregatele monetare? Nici M1, nici M2
nu se modifica
30. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca: O incetinire

neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii
lui Okun, rata estimata a somajului este de: 7,8%

detinute anterior de catre populatie: Mareste rezervele bancilor comerciale

remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca: O rata
excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie

membre este denumita: Rata de discount

stabilizare pentru ca: Procesul politic prin care taxele propuse sau
cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea
des subiectul unor tensiuni conflictuale
36. Echilibrul monetar reprezinta : Un echilibru intre cererea si oferta de

moneda

Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca: Statul ar putea
foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
38. Detinerea de rezerve de bani: Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui
valoare depaseste costul plati
39. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa

creeze bani pe perioada nedeterminata? Abilitatea sa de a mentine
increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
40. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un

anumit procent din depozitele lor: Autoritatile monetare ar considera ca
este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
41. Politicile economice de stat reflecta foarte clar: Interesele celor aflati la
putere
42. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de: Cresterea productiei
43. Rata solicitata a rezervelor: Functioneaza ca o constrangere asupra

imprumuturilor acordate de banci
44. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In
aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de: 6.12%
45. Conform manualului, capitalismul global: Este un sistem economic si politic

aleg aceasta actiune este: Flexibilitatea care insoteste lichiditatea

Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
prin: Achizitionarea de obligatiuni de la stat, Extinderea creditelor pentru
bancile comerciale, Diminuarea cerintelor privind rezervele legale, Oricare
din metodele enumerate mai sus
Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea
fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si
institutiile legate de derularea acestora
50. Banii: Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
de credit intr-un cont de economii: M2 ramane neschimbat dar M1 scade
52. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre: Dobanzile practicate
la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii ale
clientilor
rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu
poate face acest lucru deoarece guvernul federal: Are autoritate asupra
procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care
sa achite datoriile
pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este: Cat de
bine functioneaza pietele?
55. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand: Bancile
creeaza moneda prin acordare de noi credite
56. Capitalul real: Se valorifica in procesul de productie

comerciale: M1 scade, dar M2 nu se modifica
58. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca: Publicul este
dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
59. Banii furnizeaza servicii pentru oameni: Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat
si atunci cand sunt economisiti
60. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala: Reduce rata

dobanzii de pe piata monetara

rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului
cresterii stocului de bani este: Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
62. Legea lui Okun spune ca: Exista o relatie negativa intre rata somajului si
nivelul productiei
metal neprelucrat era: Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea
si calitatea metalului continut de monede
64. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla,

la nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o
sarcina dificila: Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera
care contracareaza initiativele Bancii Comerciale, Deoarece nu exista un
acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat, Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe
care Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele,
Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict, Din toate motivele enumerate mai
sus
care populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din
populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata
somajului este de 7%, atunci: Numarul somerilor este de 630.000 de
personae

crestere: Atat pentru M1, cat si pentru M2

monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa
mareasca cheltuielile totale, dar: Cererea de bani a populatiei a crescut,
Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate,
Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite, Oricare sau toate
variantele de mai sus sunt corecte
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul
importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica
importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in
care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu
echivalentul in lire sterline a: 350 USD
69. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru
servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei. 5.8%
70. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este: Barterul

echilibrat: Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
72. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin: Acordarea de

imprumuturi din rezervele in exces

lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de
fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este
cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani: 30.000 lei
74. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina

si cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de
investitii astfel incat sa poata genera instabilitate economica
75. Politica anti-inflationista presupune: Abandonarea expansiunii monetare
de catre: Banci

o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru
ca: Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor
tensiuni conflictuale
putem enumera urmatoarele masuri: Stimularea investitiilor, publice si
private deopotriva
Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi
oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai
redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi
instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
80. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar
al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni: Castiga 95.000 lei
reprezentat de: Depozitele verificabile
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de: 12,4%
83. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
Obligatiile institutiilor de incredere
se numea: Bilet la banca
dispozitie pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si
deciziilor de productie? Faptul ca intarzierile in programare variaza in
functie de cat de multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului
86. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare: De la ultimii

utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
medie la: 19%
88. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,
argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale: Erau
attractive, Erau divizibile, Erau rare, Erau durabile, Erau transportabile,
Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
89. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in

timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933: Au obligat multi
oameni sa isi reduca cheltuielile totale
90. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt: Un stoc la un moment dat, in
timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp
prin: Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

Este posibil sa difere in mod substantial
93. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris

„crizele comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca: Sistemul
parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
94. O politica fiscala contraciclica va produce: Deficite atunci cand scade PIB
95. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este

necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare
eficienta sunt acele intarzieri dintre: Aparitia unei probleme si
recunoasterea acelei probleme, Recunoasterea problemei si actiunea de
solutionare a acesteia, Actiunea de a solutiona problema si efectele ei
asupra deciziilor privind cheltuielile si productia, Toate variantele de mai
sus

sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie: Sunt
intotdeauna si in mod necesar egale
97. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de: Banca
Centrala

Acceptabilitatea
1930 a fost aceea ca: Deficitele sunt bune pentru economie
100. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa

arate: O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
101. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea
celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernamentale totale: Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc,
pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de vedere politic
102. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila
va fi: Inflatia
103. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci: M1 creste
104. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA: Volumul de moneda aflat
in circulatie a scazut
105. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza
cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
106. Inflatia reprezinta: O politica deliberata a autoritatilor monetare
107. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile
comerciale, daca ati putea: Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de
voi ca mijloc de schimb
108. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a

modifica ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori el
sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este
neadecvata, politica fiscala ar deveni: Un mult mai eficient instrument
pentru influentarea rezultatului alegerilor
109. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe

care oamenii o doresc: Sa o detina
110. Somajul frictional: Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul

de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai bine platit
111. Politica keynesiana: A presupus contractarea de imprumuturi si

cheltuirea lor de catre govern
112. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre: Populatia
somera si populatia active

Distorsionarea preturilor relative
114. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre

structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
115. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze

bani pe perioada nedeterminata este limitata de: Abilitatea sa de a mentine
increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor sale
116. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice: Care

ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe
termen scurt
117. In sistemul formelor regionale de comert liber: Pietele interne

presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie
– capital si munca
118. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia

romaneasca? Banca Nationala a Romaniei

Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica
monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
120. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca

se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de
stabilizare eficace sunt intarzierile dintre: Inceputul unei probleme si
recunoasterea acelei probleme, Actiunea de a solutiona problema si
efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia, Recunoasterea
problemei si actiunea de solutionare a acesteia, Toate variantele de mai
sus
121. Recesiunile se produc atunci cand: Sunt interpretare gresit

semnalele date de pret
122. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru
a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri
ridicate de: Bani
123. Termenul „politica fiscala" inseamna: Manipularea bugetului

federal in incercarea de a manipula economia nationala
124. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei

dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d'
125. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de

catre banci este aceea de: A le constrange capacitatea de a crea bani
126. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are

ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin
schimbarea: Cheltuielilor si taxelor de stat
127. Care din urmatoarele intrebari este falsa? Prin specializare si

comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece
producerea pentru export determina costuri suplimentare
128. Detinatorul de actiuni are dreptul: De a obtine devident
129. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin: O
crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
130. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa: Sa consume mai
mult decat au economisit
131. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care

2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca
1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia
300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza
atunci: Populatia ocupata este de 15.000.000
economice rapide si excesive pentru ca: Banca Centrala poate mari
rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor

Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
134. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci

banca: Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
135. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar

permite acestui sistem sa creeze: Mai mult de un dolar sub forma de bani
noi
136. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel

ridicat al cererii pentru: Venit
137. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in

Statele Unite, este acela ca: Astfel ar putea fi limitata capacitatea
guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
138. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care: Apar
scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
139. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? Ponderea

fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor
mondiale, este in scadere
140. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa

suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
Aparitia inflatiei
141. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei

banci oarecare achita un credit? M1 si M2 scad
142. O obligațiune cu o valoare nominală de 4 000 000 lei aduce un venit anual fix de
1 800 000 lei. Care este cursul de vânzare pe piața financiară secundară dacă rata
dobânzii practicată de bănci pentru credite acordate este de 20%, iar pentru
depozite atrase de la populație este de 15%? 12 000 000 lei
143. O persoană achiziționează 50 obligațiuni cu o valoare nominală de 1 000
000 lei fiecare, cu scadența peste 5 ani. Venitul fix anual adus de fiecare
obligațiune corespunde unei rate a dobânzii de 25%. Care este venitul total încasat
de persoana respectivă? 62 500 000 lei
144. Un speculator „a la baisse” câștigă 10 000 000 u.m. în urma unei tranzacții la
termen cu 1 000 acțiuni. Știind că la scadență cursul este de 25 000 u.m./acțiune, să
se determine cursul în momentul încheierii tranzacției. 35 000 lei
145. Venitul anual adus de o obligațiune este de 60 000 u.m, ceea ce corespunde unei
rate anuale a dobânzii de 20%. Care va fi cursul obligațiunii pe piața financiară
secundară dacă rata dobânzii se reduce cu 25%? 400 000 u.m.
146. Participând la bursa de valori, un speculator „a la hausse” câștigă 10 000 000 lei
în urma unei desfășurării unei tranzacții la termen cu 1000 acțiuni. Cât a fost
nivelul cursului unei acțiuni în momentul încheierii tranzacției dacă la scadență
nivelul acesteia pe piața financiară secundară este de 40 000 lei/acțiune? 30 000 lei
147. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 40 obligațiuni la
valoare nominală de 2 000 00 lei/ acțiune, purtătoare a unui venit fix anual de 600
000 lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe piața monetară
rata dobânzii la depuneri este de 20%, cele 40 obligațiuni sunt vândute. Care este
câștigul total obținut? 64 000 000 lei
148. Un operator de bursă cumpără 1000 acțiuni X la 40 000 lei/acțiune și vinde 2200
acțiuni Y la 50 000 lei/acțiune, ambele pe bază de contracte cu scadență de 6 luni.
În momentul executării contractului cursul acțiunii X este de 45 000 lei/bucata, iar
a acțiunii Y este de 55 000 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblu a acestor
operațiuni? O pierdere de 6 000 000 lei.
149. O obligațiune ce aduce un venit anual de 30 000 lei are un curs de 15 000 lei. Ce
rată a dobânzii corespunde acestei situații? 200%
150. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 20 de
obligațiuni la valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoare ale unui venit
anual fix de 600 000 lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe
piața monetară rata dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligațiuni sunt
vândute, obținându-se astfel un câștig total de:
a. 12 milioane lei;
b. 8 milioane lei;
c. 20 milioane lei;
d. 15 milioane lei.
151. Un client cumpără 10 000 acțiuni la prețul de 1100 u.m./acțiune plus o primă de
50 u.m. /acțiune cu scadența peste 3 luni.
a. Dacă la scadență prețul acțiunilor crește la 1300 u.m.,
cumpărătorul realizează un profit de 2 000 000 u.m;
b. Dacă la scadență prețul acțiunilor scade la 1000 u.m.,
cumpărătorul renunță la contract pentru a-și minimiza
pierderea;
c. Dacă la scadență prețul acțiunilor crește la 1200 u.m.,
cumpărătorul realizează un profit de 500 000 u.m;
d. Dacă la scadență prețul acțiunilor rămâne același renunțarea la
contract este mult mai avantajoasă decât executarea lui.
152. În cadrul unei operațiuni cu primă dublă, un client tranzacționează 100 acțiuni la
prețul de 1500 u.m fiecare plus o primă de 250 u.m. cu scadența peste o lună.
a. Dacă prețul acțiunilor scade la 1400 u.m., comerciantul se
declară cumpărător;
b. Dacă prețul acțiunilor scade la 1400 u.m., comerciantul se
declară vânzător;
c. Dacă prețul acțiunilor crește la 1950 u.m., comerciantul câștigă
25 000 u.m.
d. Dacă prețul acțiunilor crește la 1950 u.m., comerciantul pierde
doar prima nerealizând niciun profit din executarea
contractului.
153. Doi operatori la bursă încheie un contract de vânzare cumpărare la termen pentru
5000 de titluri, la un preț de 10 000 u.m./titlu. Dacă la scadență cursul devine 12
000 u.m., care operator câștigă și cât?
a. Vânzătorul câștigă 10 000 000 u.m.;
b. Cumpărătorul câștigă 10 000 000 u.m.;
c. Vânzătorul câștigă 60 000 000 u.m.;
d. Cumpărătorul câștigă 60 000 000 u.m.
154. O acțiune achiziționată la prețul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m.
pe an.
a) Randamentul acestor titluri este de 17%;
b) În condițiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în
acest tip de acțiuni nu este avantajos;
c) Apreciindu-se o creștere a cursului acțiunilor la 550 u.m.,
câștigul potențial este de 35%;
d) Investitorul își amortizează investiția în 3 ani pe seama
profitului previzionat.
1. Din punct de vedere economic, o externalitate reprezintă
a. Influența factorilor externi asupra activității economice
b. Ansamblul relațiilor economice cu mediul extern
c. O consecință neintenționată a activității individuale asupra celorlalți.
d. Un cost de oportunitate
2. Construcția unui complex commercial generează

a. Externalități positive pentru magazinele din zonă
b. Externalități negative pentru clienții respectivului compex
c. Externalități pozitive pentru proprietarii de apartamente din zonă
d. Creșterea costurilor de tranzacție pentru turiști
3. Din punct de vedere economic, externalitățile pot fi

a. Pozitive si intenționate
b. Negative și neintenționate
c. Pozitive sub forma beneficiilor
d. Ignorate, deoarece nu pot fi cuantificate economic
4. Din punctul de vedere al modului de gândire economic, externalitățile pot fi

a. Pozitive si intenționate
b. Negative și neintenționate
c. Pozitive sub forma beneficiilor
d. Ignorate, deoarece nu pot fi cuantificate economic
5. Eefctele economice negative, neintenționate, ale unei activități individuale asupra celorlalti
pot fi eliminate sau reduse prin
a. Negocire și/sau adjudecare (si legiferarea)

b. Ignorare
c. Externalizarea costurilor
d. Creșterea pierderilor
6. Negocirea, ca metodă de eliminare sau reducere a externalităților negative, presupune
a. Existența unor drepturi de proprietate bine definite (pentru ca schimburile voluntare/negocierile
să funcționeze eficient)
b. Stabilirea de noi drepturi de propriete, prin anularea celor déjà existente
c. Apelul la un mediator
d. Impunerea de noi drepturi de proprietate prin intimidare
7. Negocirea, ca metodă de eliminare sau reducere a externalităților negative generează

a. Prin schimbul voluntar, câștiguri reciproce
b. Noi drepturi de proprietate
c. Creșterea costurilor de tranzacție
d. Reducerea profitului
8. Adjudecarea, ca metodă de eliminare sau reducere a externalităților negative presupune

a. Un proces prin care se decid, descoperă, drepturile de proprietate, ca urmare a existenței unor
pretenții divergente
b. Adjudecarea nu descoperă, și nu creează drepturi de proprietate, ci, le confirmă pe cele deja
existente
c. Apelul la cutume, tradiții și obiceiuri
d. Pierderi reciproce
9. Legiferarea presupune
a. Creearea de drepturi noi (schimbă drepturile de proprietate)
b. Costuri ridicate pentru reducerea externalităților negative
c. Beneficii pentru stat
d. Externalizarea costurilor pentru firme
10. Poluarea , ca externalitate negativă, poate fi diminuată, în general, prin

a. Negociere
b. Internalizarea costurilor pentru firmele ce poluează
c. Distribuirea costurilor aferente, în mod egal, tuturor membrilor societății
d. Ignorare
11. Reducerea polării prin legiferare

a. Decurge din faptul că indivizii ignoră costurile externe, beneficiul personal este mai mare decât
costul suplimentar ptr alții
b. Presupune desființarea firmelor poluante
c. Detrmină reducerea creșterii economice
d. Impune consumul doar a anumitor categorii de bunuri/servicii
12. Poluarea, ca problem socială necesită

a. Imoralitate și drepturi de proprietate confuze
b. Existența unui sector public dominant, deoarece mediul privat este principalul generator de
poluare
c. Un sistem legislativ coerent, etică, morală și drepturi de proprietate stabile
d. Existența partidelor politice ecologiste, singurele preocupate de problema mediului înconjurător.
1. Intr-o localitate sunt trei fabrici care polueaza, cu costuri de reducere a poluarii prezentate
in tabelul de mai jos:
fabricile unitati de poluare emise costul reducerii emisiilor pe unitate
lunar de poluare
A 20 000 1$
B 40 000 2$
C 60 000 3$
Care este costul cel mai redus al reducerii polării în orașul respective la 60.000 unitati
de poluare emise lunar, dacă se decide plafonarea la 20.000 unități/fabrică
a. 280.000$
b. 320.000$
c. 160.000$
Total unitati poluante = 20.000(A) + 40.000(B)+ 60.000(C)= 120.000 unit.
Obiectiv – reducerea la 60.000
I. Metoda - plafonarea la 20.000
Fiecare firma trebuie sa plateasca pentru ce depaseste (polueaza) peste acest plafon.
Cost = 0*1 (pentru firma A) + (40.000-20.000)*2 + (60.0000-20.000)*3 = 160.000 ( varianta

C)
II. Metoda - reducerea la jumatate a unitatilor poluante
Cost = (20.000/2)*1$ + (40.000/2)*2$ + (60.000/2)*3$ = 140.000$
III. Metoda – reducerea cu 20.000 u ( obligativitatea de a plati de catre fiecare firma a

contravalorii reducerii polarii cu 20.000)
Cost = 20.000*1$ + 20.000*2$ + 20.000*3$ = 120.000$
IV. Daca se impune o taxa pe poluare de 2.01$ cum vor reactiona firmele?
Fiecare firma decide in functie de analiza costurilor marginale.
Pt. A – costul (1$) < taxa (2.01$) – prefera sa elimine poluarea fiind mai avantajos.
Pt. B – costul (2$) < taxa (2.01$) - prefera sa elimine poluarea fiind mai avantajos.
Pt. C – costul (3$) > taxa (2.01$) – prefera sa achite taxa

60.000*3$ = 180.000$
60.000 * 2.01$ = 120.600$
V. Sa apeleze la piata libera a permiselor de poluare ( pentru a atinge obiectivul impus de reducere
a poluarii la 60.000 unit) platind firmelor A si B peste costul lor de reducere a poluarii. De ex 1.01$
firmei A si 2.01 firmei B.
Pt firma C costul va fi = 20.000*1.01$ + 40.000*2.01 = 20.100$ + 80.400$ = 100.500$

Grile Tot

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Grile Tot

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Concluzii capitolul 10

Externalitățile negative sunt costuri asupra celorlalți

•PIB real: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an calculată pe

In legatura cu indicatorii macroeconomici, pe langa ceea ce se regaseste in capitolul 12

Indicatorii macroeconomici pot fi calculati in moneda nationala sau, pentru comparatii

-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern

3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?

4)Detinatorul de actiuni are dreptul?

-de a obtine divident

-numarul somerilor este 1,2 mil.

6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?

7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?

-scaderea ratei dobanzii

-conduce la cresterea generalizata a preturilor

9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?

-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite

10)Echilibrul monetar reprezinta?

-un echilibru intre cererea si oferta de moneda

-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale

12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?

-distorsionarea preturilor relative

14)Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?

-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

15)Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata

-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?

-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei

18)Functionarea economiei depinde de ?

-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea

19)Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?

-M1 scade dar M2 nu se modifica

21)Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?

-populatia somera si populatia active

22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?

-de a obtine dividend

-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%

24)Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?

-cresterea cursului titlurilor de valoare

26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?

-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……

27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?

-nivelul de reglementare characteristic

28)Participarea unei tari la comertul mondial ?

-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international

29)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?

-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….

30)Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?

-Banca nationala a Romaniei

31)Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?

-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare

32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?

-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate

34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

35)Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

36)Pe o piata financiara eficienta ?

37)Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?

38)Pe termen scurt, expansiunea monetara ?

-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale

40)Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?

-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii

41)Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?

-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului