PROBLEME CARE SE REZOLVĂ CU AJUTORUL

ECUAȚIEI DE GRADUL I

1.1. Ecuația de gradul I cu o necunoscută . Definire. Forma generală

DEFINITIE:O ecuație de forma

𝒂𝒙 + 𝒃 = 𝟎, unde 𝑎 ∈ ℝ∗ , 𝑏 ∈ ℝ, 𝑥 ∈ 𝐷 ⊆ ℝ

se numește ecuație de gradul I cu o necunoscută.

Numerele: a și bse numesc coeficienți(numărul a este coeficientul necunoscutei iar

numărul b se numește și termen liber)

xse numește necunoscutăsauvariabilă

D se numește domeniu de variație sau domeniu de definiție și poate fi una
din mulțimile ℕ, ℤ, ℚ,au ℝ, in funcție de caz.
Se numește soluție a ecuației 𝒂𝒙 + 𝒃 = 𝟎, 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, 𝑎 ≠ 0, un număr 𝒙𝟎 ∈ ℝpentru care
propoziția 𝒂𝒙𝟎 + 𝒃 = 𝟎 este adevărată.

A rezolva o ecuație înseamnă a determina toate soluțiile sale. Aceste soluții formează
mulțimea soluțiilor ecuației date și se notează, de regulă, cu S

S = { x  ℝ ax + b = 0 , a , b  ℝ , a  0 }

Dacă după o ecuație urmează o precizare de forma 𝒙 ∈ 𝑫, aceasta indică mulțimea în care
ia valori necunoscuta. Se spune că ecuația dată este definită pe mulțimea D (sau că se rezolvă in
mulțimea D). Dacă nu se face nicio precizare, se consideră D =ℝ
EXEMPLE:
1. Ecuația2𝑥 − 6 = 0 are soluția 𝑥0 = 3 , deoarece 2 ∙ 3 − 6 = 0 ș𝑖 3 ∈ ℝ
2. Ecuația3𝑥 + 9 = 0, 𝑥 ∈ ℕ, nu are soluții, deoarece propoziția 3𝑥0 + 9 = 0 este adevărată
doar dacă 𝑥0 = −3, iar −3 ∉ ℕ.
 Se observa că ecuația3𝑥 + 9 = 0, 𝑥 ∈ ℤ, are soluția 𝑥0 = −3 deoarece −3 ∉ ℤ

DEFINIŢIE:Două ecuații se numesc echivalente dacă sunt definite pe aceeași mulțime și au

aceleași soluții.

Pentru a rezolva o ecuație, adică pentru a afla soluțiile sale, putem folosi proprietățile
relației de egalitate, obținând egalități echivalente.
Proprietatea 1.Adunând la (sau scăzând din) ambii membri ai unei ecuații același număr real,
obținem o altă ecuație, echivalentă cu prima.
Conform acestei proprietăți, putem trece termenii dintr-un membru în altul schimbându-le
semnul.

Proprietatea 2. Înmulțind (sau împărțind) ambii membrii ai unei ecuații cu același număr real,
diferit de zero, obținem o altă ecuație, echivalentă cu prima„

1.2. Rezolvarea ecuației de gradul I:

Rezolvarea unei ecuații înseamnă determinarea tuturor soluțiilor sale.

Fie ecuația 𝒂𝒙 + 𝒃 = 𝟎, unde 𝑎 ∈ ℝ∗ , 𝑏 ∈ ℝ, 𝑥 ∈ 𝐷 ⊆ ℝ

𝒂𝒙 + 𝒃 = 𝟎 ⇔ 𝒂𝒙 = −𝒃 ⃒ : a
𝒃
𝒙=−
𝒂
𝒃
Caz 1. 𝑎 ≠ 0 ⟹ 𝒙 = −
𝒂 𝒔𝒐𝒍𝒖ț𝒊𝒂 𝒖𝒏𝒊𝒄ă 𝒂 𝒆𝒄𝒖𝒂ț𝒊𝒆𝒊
Caz 2. 𝑎 = 0 ⟹ 𝑖) 𝑏 = 0 ⟹ 0 = 0 ⟹ 𝒙 ∈ ℝ 𝑴𝒖𝒍ț𝒊𝒎𝒆𝒂 𝒔𝒐𝒍𝒖ț𝒊𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝑺 = ℝ
(Spunem ca ecuația are o infinitate de soluții)

ii) 𝑏 ≠ 0 ⟹ 0 = 𝑏 ⟹ 𝒙 ∈ Ø ⟹ 𝐒 = Ø (Spunem că ecuația nu are soluții)

Exemple:1). 7𝑥 + 80 = 10 =>
1° Separăm termenii care conțin necunoscuta: 7𝑥 = 10 − 80
2° Reducem termenii asemenea: 7𝑥 = − 70
3° Împărțim prin coeficientul lui x și obținem: 𝑥 = −10
și atunci mulțimea soluțiilor este 𝑆 = −10 - soluție unică
 2)5𝑥 − 3 = 7 + 5𝑥
1° Separăm termenii care conțin necunoscuta: 5𝑥 − 5𝑥 = 7 + 3
2° Reducem termenii asemenea și obținem : 0x = 10, de unde 0 = 10 (fals)
Concluzia imediată este că nu există nici o valoare a lui x pentru care enunțul ecuației date să
fie adevărat.
Spunem că ecuația nu are nicio soluție și putem nota: S = Ø.

3) 6𝑥 − 1 = 4(1,5𝑥 − 0,25)
1 ° Desfacem parantezele: 6𝑥 − 1 = 6𝑥 − 1
2° Separăm termenii care conțin necunoscuta: 6𝑥 − 6𝑥 = 1 − 1
3° Reducem termenii asemenea: 0𝑥 = 0.
Orice număr real verifică ecuația 0x = 0.
Spunem atunci că orice număr real este soluție a ecuației date și putem nota S = R.

1.3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor de gradul I

Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuațiilor este un capitol esențial al domeniului

,,Ecuații” , dat fiind impactul problemelor asupra elevului, întâlnit pe tot parcursul școlar,
începând din clasa a V-a, când elevul face cunoștință cu noțiunea de ecuație și până în clasele
superioare de liceu când elevul se întâlnește cu ecuații matriciale , logaritmice sau diferențiale.
Important este modul în care trebuie făcuta ,,traducerea” din limbajul uzual în ecuații,
adică punerea problemelor in ecuație .In acest fel, rezolvarea problemei se reduce la rezolvarea
unei ecuații. Activitatea de rezolvare a ecuațiilor, respectiv a problemelor cu ajutorul ecuațiilor,
constituiefără îndoială, o importantă cale de ușurare și aprofundare a diverselor domenii ale
matematicii.
In rezolvarea unei problem cu ajutorul unei ecuații trebuie avute în vedere câteva etape:
1. Stabilirea necunoscutei și notarea acesteia cu o literă, eventual x
2. Alcătuirea ecuației corespunzătoare enunțului
3. Rezolvarea ecuației
4. Verificarea soluției
 5. Redactarea răspunsului
1.3.1. Etape în rezolvarea problemelor cu ajutorul

ecuațiilor Cum gândim?

Pasul 1
Observ şi înţeleg  Citesc enunţul cu atenţie.
  Îmi imaginez situaţia descrisă cât mai exact posibil.
Aleg  Separ ceea ce se dă de ceea ce se cere.
necunoscut  Identific mărimile necunoscute.
a  Analizez enunţul şi caut mărimea necunoscută cea
mai potrivită pentru a fi notată cu o literă.

Atenţie! Activitatea principală este stabilirea necunoscutei.

Pasul 2
Cercetez şi planific  Caut să exprim cât mai simplu legăturile dintre date şi cerinţe.
  Stabilesc un plan de acţiune.
Pun
Atenţie! Activitatea principală este punerea problemei în ecuaţie.
problema
în ecuaţie

Pasul 3
Organizez şi  Găsesc o cale prin care se ajunge de la datele problemei la
redactez rezultatul final.
  Redactez soluţia găsită astfel încât să se înţeleagă clar cum
Rezolv ecuaţia am gândit.
Scriu răspunsul
Atenţie! Activitatea principală este rezolvarea ecuaţiei.
problemei
Pasul 4
Verific şi dezvolt  Evaluez soluţia, formulând răspunsuri la întrebările:
 - Rezultatul obţinut este plauzibil?
Interpretez - Am folosit toate datele?
rezultatul - Verifică rezultatele obţinute toate condiţiile din enunţ?
- Există o soluţie mai bună?
- Pot găsi o problemă mai generală care se rezolvă
asemănător?

Atenţie! Activitatea principală este interpretarea rezultatelor.

1.3.2. Tipuri de probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor de gradul

I cu o necunoscută

Rezolvarea problemelor de matematică folosind metoda algebrică, a ecuațiilor, se începe

încă din clasele primare, apoi din clasa aV-a elevii învață propriu zis ce este o ecuație și implicit,
să rezolve probleme cu ajutorul ecuațiilor în mulțimea numerelor naturale(N). În clasa a VI-a se
reia rezolvarea de ecuații și probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor în mulțimea ℤ a
numerelor întregi urmând ca în clasa a VII-a, aceeași temă să fie abordată în mulțimea numerelor
raționale ℚ iar în clasa a VIII-a , în mulțimea numerelor reale ℝ.
În continuare propun câteva tipuri de probleme ce se rezolvă folosind metoda algebrică a
ecuațiilor:
1) Scrieți și apoi rezolvați ecuația ilustrată de figură.
2,5m

17,8m
Soluție
=> 2,5 + x + x + x = 17,8 => 3x =17,8 – 2,5 => 3x =15,3 =>x = 15,3 : 3 =>x = 5,1.
2) Ce valoare are a?

Soluție
=> a + a + a + a = (a+4) + 20 => 4a = a + 24 => 4a – a = 24 => 3a = 24 => a = 24 : 3 =>
=> a = 8.
 3) După ce a fost dublată cantitatea de marfă, s-a constatat că mai lipseau 5 t până la a
asigura cantitatea maximă de 20 t pe care o poate transporta camionul. Aflați cantitatea de marfă
ce se afla la început în camion.
Soluție
Notăm cu x cantitatea inițială de marfă.
2x  5t  20t  2x  20t  5t  2x 15t  x 15t : 2  x  7,5t.

La început au fost în camion 7,5 tone de marfă.

4) Câți litri trebuie turnați, din vasul mic în vasul mare, pentru ca în vasul mare să fie o
cantitate dublă de lichid față de vasul mic?
Soluție
Notăm cu x nr. de litri ce trebuie turnați din vasul mic în vasul mare.
16 l 20 l
În vasul mic sunt acum: 16 –x litri de lichid.
În vasul mare sunt acum: 20 + x litri de lichid.
În vasul mare să fie o cantitate dublă de lichid față de vasul mic:
20  x  2(16  x)  20  x  32  2x  x  2x  32  20  3x  12  x  12 : 3  x  4.

Trebuie turnați 4 litri de lichid.

În clasa a VI-a putem rezolva probleme de geometria triunghiului cu ajutorul

ecuațiilor sau probleme cu procente.
5) Într-un triunghi, ∆ABC, masura unghiului B este dublul masurii unghiului A iar
masura unghiului C este cu 25% mai mica decât măsura unghiului B. Aflați măsurile unghiurilor
triunghiului ABC.
Soluție:
1. Identificam necunoscuta principala, aceasta fiind măsura unghiului
A. Notam x = măsura unghiului A.
2. A doua necunoscută, este măsura unghiului B, care fiind dublul măsurii lui A,
va fi 2x.
3. A treia necunoscută, este măsura unghiului C, care este cu 25% mai mică decât măsura lui B,
adică este 75% din măsura lui B. Aceasta va fi 75% din 2x adică0,75 × 2𝑥 = 1,5𝑥.
4. Suma celor trei unghiuri este egală cu 1800.
5. Avem realizată ecuația: 𝑥 + 2𝑥 + 1,5𝑥 = 1800
6. Rezolvarea ecuației:
4,5𝑥 = 1800
𝑥 = 1800: 4,5
𝑥 = 400

7. Concluzia: -măsura unghiului A este egala cu 400.

-măsura unghiului B este egala cu 800.
-măsura unghiului C este egala cu 600

6)Din dublul unui număr necunoscut se scade 0,(3). Diferența se împarte la 1,4(6) și se
obține rezultatul 0,(45). Determinați numărul necunoscut.
Soluție
Notăm cu x numărul necunoscut.
Obținemecuația: 2x  0,(3):1,4(6)  0,(45)
 3  146 14 45  1
2x 
132 :   2x  : 5 6x 1 15 5 5(6x 1) 10
      
 
 

 




 9 90 99  3 3 22 11 22 22
90 11
3 1
 6x 1  2  6x  3  x   x   x  0,5.
6 2
7) Andrei și Cristina i-au cumpărat un cadou fratelui lor. Andrei a contribuit cu 60%
din prețul cadoului, iar Cristina cu restul de 80 de lei. Aflați prețul cadoului.

Soluție

Notăm cu x= prețul cadoului.

Obținemecuația: 60% x + 80 = x
60
 x  80  x  0,6x  80  x  x  0,6x  80  0,4x  80  x  80 : 0,4  x  800 :
4
100
 x  200.

8) Raportul dintre prețul unui creion și prețul unui stilou este de 0,(1). Dacă un creion
costă cu 16 lei mai puțin decât un stilou, atunci aflați cât costă un stilou.
 Soluție
Notăm cu x prețul stiloului.
Un creion costă: x– 16

Raportul dintre prețul creionului șiprețul stiloului x 16

este: x
x 16
Obținemecuația:  0, (1)
x
x 16 1
   9(x 16)  x  9x 144  x  9x  x  144  8x  144 
x 9
x  144: 8  x  18.
Un stilou costă 18 lei.

9)Maria a citit în cinci zile o carte care are 230 de pagini. În fiecare zi, începând cu a
doua, Maria a citit cu trei pagini mai mult decât în ziua precedentă. În a câta zi numărul total de
pagini citite în ziua respectivă este un număr prim?
Soluție
Notăm cu x= numărul de pagini citite in prima zi. I II III IV V

x x+3 x+6 x+9 x + 12

 x  (x  3)  (x  6)  (x  9)  (x 12)  230  5x  30  230  5x  200  x  40.

I II III IV V
=> 43 = număr prim =>În a doua zi.
40 43 46 49 52

10) Gabriel are o sumă S de bani. În prima zi el cheltuiește 30% din suma S, a doua zi
2
cheltuiește din suma S, iar în a treia zi cheltuiește 0,25din suma S. După cele trei zile, lui
5
Gabriel îi rămân 100 lei. Aflați valoarea sumei S.
Soluție
 I zi a II-a zi a III-a zi a IV-a zi
2
30% S S 0,25 S 100 lei
5

300 0  S  2 30 40 25
 S  0,25 S 100  S S  S   S 100  S 
100 100 100

5
95 95 100  95 5
  S 100  S  S   S  100   S  100  S  100 

100 100 100 100
1
 S  100  S  100 20  S  2000 lei.
20

11) Trei membri ai unei familii de iepuri au mâncat împreună 73 de morcovi. Tatăl a
mâncat cu 5 morcovi mai mult decât mama. Fiul lor, Bunny, a mâncat cu 16 morcovi mai puțin
decât mama. Câți morcovi a mâncat mama?
Soluție
Notăm cu x numărul de morcovi mâncați de mamă.

Mama Tata Bunny

x morcovi x + 5 morcovi x– 16 morcovi

Atunci, împreună au mâncat: x+ (x + 5) + ( x– 16) = 73

 3x  5 16  73  3x 11  73  3x  73 11 3x  84  x  84 : 3  x  28.

Mama a mâncat 28 de morcovi.

12)Cele 428 de scaune dintr-o sală de spectacole sunt așezate pe 20 de rânduri, fiecare
rând având 21 sau 22 de scaune. Aflați numărul de rânduri din sală care au câte 22 de scaune.
Soluție
Notăm cu x numărul de rânduri din sală care au câte 22 de scaune.
Numărul de rânduri din sală care au câte 21 de scaune: 20 – x.
Numărul de scaune: 22x  21 (20  x)
Obținemecuația: 22x  21 (20  x)  428
 22x  420  21x  428  x  428 420  x  8

8 rânduri din sală care au câte 22 de scaune.

13)Mai mulți copii vor să cumpere o minge. Dacă fiecare copil dă câte 2,5 lei nu ajung 5
lei, iar dacă fiecare copil dă câte 3,5 lei sunt în plus 4 lei. Aflați câți copii sunt și cât costă
mingea.
Soluție
Notăm cu x numărul de copii.
Dacă fiecare copil pune câte 2,5 lei, atunci se strâng 2,5xlei.
Mai trebuie 5 lei, deci prețul = 2,5x + 5
Dacă fiecare copil pune câte 3,5 lei, atunci se strâng 3,5xlei.
Sunt în plus 4 lei, deci prețul = 3,5x– 4

Egalăm preturile și obținem 2,5x  5  3,5x  4

ecuația:
 2,5x  3,5x  4  5  x  9  x  9  9 copii vor să cumpere mingea.

Prețul = 2,5  9  5  27,5 (lei)

Probleme cu procente care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor de gradul I cu o

necunoscută

14) Într-o ciocolată alunele reprezintă 20 % , adică 16 g. Aflați câte grame are ciocolata.
Soluție
Notăm cu x masa ciocolatei.
20 1 1
20% x = 16 x  16  x  16  x  16 :  x  16  5  x  80.

100 5 5

Ciocolata are 80 de grame.

15) Un oraș avea 30 000 de locuitori și acum are 31 200 de locuitori. Aflați cu ce procent
a crescut populația acestui oraș.
Soluție
Notăm cu p procentul căutat.
Populația a crescut cu 31200 –30000 locuitori.
Obținemecuația:
p 00  30000  31200 30000

p
 100  30000  1200  300p  1200  p  12 : 3  p  4.

Populația a crescut cu 4 %.

16) Prețul unei cărți se reduce cu 8% și ajunge să coste 46 de lei. Aflați prețul inițial al
cărții.
Soluție
Notăm cu x prețul inițial al cărții.
Prețul după reducere: 100% x – 8% x = 92% x.
Obținemecuația: 92% x = 46 
92
 x  46  x  46 : 92  x  46  100  x  4600: 92  x  50.
100
100 92

Prețul inițial al cărții este de 50 lei.

17) Prețul unui telefon s-a mărit cu 10%, iar peste o lună s-a redus cu 10% din noul preț.
După aceste două modificări telefonul costă 198 lei. Calculați prețul inițial al telefonului.
Soluție
Notăm cu x prețul inițial al telefonului.
Prețul după prima modificare: (100% + 10%) din prețul inițial = 110% x.
Prețul după a doua modificare: (100% – 10%) din prețul după scumpire = 90% (110% x).
Obținemecuația: 90% (110% x) = 1980

90 110
  x  198  99 x  198  x  198: 99  x  198 100  x  200.
100 100 100 100 99

Prețul inițial al telefonului: 200 lei.

Probleme propuse:
1. Vârstele a trei copii sunt reprezentate prin 3 numere naturale consecutive. Cei trei copii
au împreună 33 de ani. Aflați care este vârsta fiecărui copil.
2. Trei copii au împreună 120 lei. Știind ca al doilea are cu 20 de lei mai mult decât primul
iar al treilea cat primul și al doilea la un loc, aflați ce suma de bani are fiecare copil.
3. Preturile unui caiet, unei cărți și unui stilou sunt numere direct proporționale cu 2, 10 și 7.
Știind ca un elev plătește pentru toate trei suma de 19 lei, aflați care este prețul fiecărui
obiect.
4. Prețul unui stilou se majorează cu 15% și ajunge să coste 23 de lei. Aflați prețul inițial al
stiloului.
5. Un televizor s-a scumpit cu 10% din prețul pe care l-a avut inițial. După un timp
televizorul s-a scumpit din nou cu 10% din noul preț, ajungând astfel să coste 1331 lei.
Calculați prețul inițial al televizorului.
6. După ce oferă nepotului 180 de timbre, bunicul rămâne cu 60% din numărul total de
timbre pe care le avea. Ce număr de timbre avea inițial bunicul?
7. Andrei și Cristina i-au cumpărat un cadou fratelui lor. Andrei a contribuit cu 60% din
prețul cadoului, iar Cristina cu restul de 80 de lei. Aflați prețul cadoului.