INDICATORI DE FIABILITATE.

APLICAȚII

Fiabilitatea (siguranţa în funcţionare) este probabilitatea cu care un produs va efectua

funcţia prevăzută (pentru care a fost proiectat) de-a lungul unui interval de timp dat, fără să se
defecteze (fără căderi).
Prin defect întelegem orice abatere cu privire la specificaţiile de funcţionare, oricât de
neimportante ar fi acestea, chiar dacă nu au transcendenţă asupra serviciilor prestate pentru
realizarea produsului.

Clasificarea avariilor
Plecăm de la ideea că toate defecţiunile sunt produse de o avarie. Ca rezultat al fiabilităţii,
avariile se clasifică, în funcţie de cauzele care le-au produs, în 3 tipuri:
- avarii premature, de importanţă scăzută (apar la puţin timp după începerea
funcţionării, datorită faptului că piesele nu îndeplinesc specificaţiile tehnice cerute).
- avarii accidentale, apar fără o cauză determinată. La un moment dat, în timpul
funcţionării piesei, din motive total imprevizibile, aceasta este supusă unor anumite supratensiuni
pe care nu le poate suporta şi astfel se produce avaria. Cauza nu se cunoaşte, dar se ştie ca
anumite piese se vor defecta (şi vor fi scoase din uz) din cauza acestor tipuri de avarii.
- avarii de uzură sunt produse ca urmare a faptului că piesele au ajuns la finalul vieţii
utile, cauza avariilor fiind deci cunoscută.
Limita de avarii
Pentru a analiza această noţiune, să presupunem că analizăm un număr de n piese, care
funcţionează simultan. Când se strică una, aceasta se va repara sau se va înlocui, astfel încât
numărul de piese care funcţionează să rămână constant.
Totuşi, din momentul în care încep să funcţioneze piesele, se vor produce şi avarii.
Să presupunem:
λ – numărul de avarii pe unitatea de timp. Mai exact, in fiabilitate o vom denumi limită
de avarii (numită şi limită de defecte sau viteza de defectare):
k
 (1.1)
n t
 unde: k – numărul de avarii produse în lotul de piese în timpul t.
Modele de distribuţie
Cele trei tipuri de avarii au, cum am vazut deja, propria lor cauză dar, de asemenea,
răspund şi la un model determinat de distribuţie statistică.
Fiabilitatea fiecărei piese din lot cu limita de avarii constantă este dată de distribuţia
exponentială, care este o formă specială a legii lui Poisson şi a cărei expresie este:

F (t )  e  t (1.2)
Dacă vom considera ansamblul (lotul) de n piese şi vom înţelege că lotul se va defecta
dacă cel putin una dintre piese se strică, fiabilitatea lotului sau probabilitatea că nu se va defecta
nici o piesă va fi egală cu produsul fiabilităţii îndividuale al celor n piese:

Fn (t )  F (t )  F (t )  ... F (t )  F (t )  e nt
n
(1.3)
Timpul t care apare în expresiile (1.2) şi (1.3) este timpul de misiune. După cum se poate
observa, fiabilitatea aparatului sau lotului este independentă de vârstă sau de timpul de
funcţionare, astfel încât este tiompul vieţii sale utile.

Indicatori de fiabilitate
Două noţiuni importante trebuie scoase în evidenţă: valorile m şi M.
m – este valoarea medie a timpului care se scurge între cele două defecte; americanii îl
numesc MTBF, timpul mediu intre defecte şi MTTF – timpul mediu până la defectare, dacă
elementul odată avariat, nu admite reparaţii.
Prin definiţie, m este dat de inversa limitei de avarie λ (expresia 1.1):
n t 1
m  (1.4)
k 
Expresia (1.2) a fiabilităţii exponenţiale se poate scrie:
t t
 
F (t )  e m
e MTBF
(1.5)
Exemplu:
Într-un banc de probe s-au instalat 100 dispozitive electrice şi s-au menţinut în functiune
continuu timp de 1000 de ore, înregistrându-se 27 de avarii. Deşi elementele avariate puteau fi
reparate, s-a preferat substituirea fiecărui aparat care se defecta cu unul identic. Se cere:
a) care este fiabilitatea acestui aparat pentru o funcţionare continuă de 500 de ore în
condiţiile de mai sus?
b) care este timpul mediu între defecţiuni?

Rezolvare:
a) calculam limita de avarii (sau rapiditatea de defectare) cu expresia (1.1)
k 27
   2,7 10 4 avarii /oră.
n  t 100 1000
Substituind datele în formula (1.2) vom determina fiabilitatea sau probabilitatea ca un
aparat de acest tip să funcţioneze continuu, fără să se defecteze, până la terminarea celor 500 de
ore de funcţionare.
4
F (t )  et  e2,710 500
 e0,135  0,8737
b) timpul mediu între defectări, m sau MTBF este inversul limitei de avarii, având
expresia:
1 1
m   3703,70 ore.
 2,7 104