Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Testul Denver II de Evaluare A Nivelurilor de Dezoltare PT Copii 0-6 Ani

    Uploaded by

    popescuiulia
    25 views52 pages

    Original Title

    Testul Denver II de Evaluare a Nivelurilor de Dezoltare Pt Copii 0-6 Ani

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    25 views52 pages

    Testul Denver II de Evaluare A Nivelurilor de Dezoltare PT Copii 0-6 Ani

    Uploaded by

    popescuiulia

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 52
    be By ° | ? Denver Developmental Screening Test Sistemul de evaluare a comportamentului copiilor Manual tehnic si interpretativ ‘teil William K. Frankenburg & Josiah B. Dodds DENVER I Denver Developmental Screening Test Sistemul de evaluare a comportamentului copiilor Manual tehnic si interpretativ Adaptat in Romania de Dragos Iliescu si Nicolae Mitrofan Editura Sinapsis Descrere CIP a Biblotci Nasional aRomiui FRANKENBURG, WILLIAM K- DENVER: manual eni interpreta / Willi K.Frankenburg Josiah B. Dodds; ‘oor: Drag lec gi Nicole Misofan. - Clip Napos: Sina, 2010, Bibliog. ISBN 978-606-531-064.3 1. Dodds Josiah B Ti. Tiesc, Drago (coord) IE Mirfin Nua (or) ‘© 1990, 1995 William K, Frankenburg & Josiah B. Dodds © Penara Roménia D&D Consulants Grup. SRL. “Tare depeue sune rece apr tui ga tro acesoriloe. Nc o parte a acest tes fo de puns, cae de rear au pO soca nu pete B cpr san repro pin nico fov,eleronic, mecanic eu fongraB. pose fi aul mu poate includ in eu stem de socare a informa sau flosid pe pe sau reproduce o inepreare cece ick ermisznes prea expen it tori sau disrbitorull agonal arora. Disa in Romina sblien de D&D Constants Grup SRL D&D Conslians Grup SRL See Gigore Moi 42, Bocurer, CONSULTANTS THVFo(+4) 0212304599 swucestentralo ‘Acese manual nu poste fi revéndut, sublicengas, redistribuit sau in orice alt mod cranafera sa olin orice modaitte de orice alt parte dectpersoana sau etitatea cireia i-a fost acocdatd, Orice violare a acestei prevederi va duce la anularea automata: 4 licengel siva pune piri implicate in culpa in conformicace cu legea drepruilor de SINAPSIS SPencs03005 423307 133, 60261-23ar4 e-mail contact@sinapsis.r0, wr w.sinapsis.0 enti aparitia acestui mimunat test dorim s& multumim urmétoarelor ine, care all Contribuit Ia administrarea testelor in vederea standardizair ‘wulucerea primara & materjalelor, verificarea si procesarea datelor si Ia alte mocese necesare publicaij DENVER II in Roménia (in ordine alfabetic’): Nina Battariu, Raluca Banuta, Laura Constantinescu, Geanina Criciun, ult Cuciureamu, Irina Gheorghe, Alexandra Ghinfueald, Miruna Groza, «umelia Ionescu, Mihaela Joifa, Madélina Mihai, Iulia Molnar, Ana Nistor, tina Ologeant, Oana Péynescu, Julia Rusea, Melinda Sali, Anamaria Serhan, Edmonda Stancty, Cristina Tudorancea. Prefata in urma eforturilor depuse de citre unii psihologi romani s-au facut progrese evidente pe linia aducerii psihodiagnosticului romanese 1a normalitate. Un merit 11 are, desigur, si Colegiul Psihologilor din Romania, in special Comisia metodologica. Membrii acesteia au vegheat tot timpul procesul deosebit de complex al construirii gi etalonarii testelor autohtone, precum sipe cel al reetalondrii unor teste aduse din strainstate. O achizitie recent 0 .05), au fost investigate si efectele unor variabile anciliare, printre care genul copilului, mediul de provenienti si educatia mamei, Rezultatele acestor proceduri vor fi raportate intr-o lucrare separata. PPAVER 1. Mand eae menor ‘w cadral analizei au fost determinate scorurile brute la care 25%, 50%, 75% 1 90% din copii testatitreceau de un anumit item al testului. Aceste centile unt de fapt normele testului pentru Roménia gi ele sunt prezentate si in smexete acestui manual. |n eazul standardizarii realizate tn Statele Unite, au mai fost culese si alte ‘tute, Bundoard, pentru fiecare item a fost analizaté si corelatia cu alte bile semnificative din punct de vedere clinic, cum ar i sexul, educatia ‘wamei, etnia gi mediul de rezidenta (rural sau urban), precum si 0 serie de ‘actori calitativi care tin de evatuarea subiectiva de catre administratorului ‘estului a usurintei de administrare a fiecarui item, « interesului suscitat de «wel item pentru copil, a valorii practice a itemmului si a usurinei de scorare si sterpretare a itemului. Aceste informafii mu au fost culese gi analizate pentru Roménia, de vreme ce utilitatea unei astfel de analize aprofundate era clara pentru situafia in care era necesar sa se aleaga un mumar restréns de itemi entra forma finalé a testului (in cazul Statelor Unite) dar nu era deloc clara entra cazul Roméniei, unde se doreste aplicarea testului original. 2.5, FIDELITATE ln Statele Unite, un numar de 38 de copii, din zece grupe diferite de varsta, aw fost programati pentru dowa sesiuni de evaluare diferite, separate de un suterval de sapte pana la zece zile. in fiecare sesiune de evaluare, fiecare copil « fost evaluat de doud ori, de doi evaluator diferit, astfel incat fiecare copil a lrecut prin patra evaluari, Patru evaluator instruifi au examinat fiecere copil. la fiecare evaluare, fiecare copil a fost evaluat independent de un singur «valuator, iar rezultatele primei testiri nu au fost cunoscute persoanelor care au realizat a doua testare. La fiecare din cele doua evalua, fiecare testare 2 fost de asemenea supravegheata de inca un specialist (observator), care a notat, independent de persoana care a realizat evaluarea, propriile scoruri. O parte din evalutrile din a doua sesiune au fost realizate de aceleasi persoane ca si in prima sesiune, pentru a evalua stabilitatea temporala pe acelasi ‘examinator/observator. Reamintim c aceste analize au fost realizate pe un set extins de itemi, in faza de experimentare/standardizare. ‘Au fost astfel generafi patru indicatori de fidelitate pentru test, anume: fidelitatea concurenta (acordul intre evaluatori si observatori); stabilitatea test-retest de 5-10 minute (atit intre cei doi evaluator, cat si intre cei doi observatori din fiecare sesiune de testare); stabilitatea test-retest de 7-10 zile (acelasi evaluator sau acelagi observator); ~ stabilitatea test-retest de 7-10 zile (inter-examinatori si inter-observatori). DENVER, Manual cnn ¢ merprtaiy Acordul intre evaluator gi observatori a rezultat in procentaje foarte mari de Potrivire intr tofiitemii. Din cei 149 de itemi investigati, 141 au demonstrat © potrivire de 100%, iar 7 au avut procentaje medi de potrivire plasate intre 90% si 99%. Un singur item a avut un procentaj mediu de potrivire mai mic de 90% (83%). Acest nivel foarte inalt de potrivire intre evaluatori si observatori fusese anticipat, de vreme ce aceeasi reactie era scoratti de ambi, fird complicatia care ar putea si epardica urmare a modificérii in timp ‘a comportamentului Stabilitatea test-retest de 5-10 minute, realizata pe baza acordului intre evaluatorii diferiti care au evaluat copitul in aceeasi 2i, la un scurt interval uunul dupa celélalt, a avut procentaje ceva mai mici de potrivire. Cel putin parte din aceasta variatie se datoreaza faptului c& la a doua testare copilul era “inealzit”; de asemenea existi intotdeauna mici variatii in administrarea si scorarea itemilor. Din cei 149 de itemi, 59 au avut o potrivire de 100%, 35 au avut o potrivire medie plasaté intre 90% gi 99%, 37 au avut o pottivire medie plasati intre 80% si 89.9%, iar 18 itemi au avut o potrivire medie plasati intre 50% si 79.9%. Stabilitatea test-retest de 7-10 zle, calculatd intre acelasi evaluatorsau acelasi observator actionand la momente diferite de timp, a avut si ea procentaje de potrivire mai reduse. in acest caz, timpul a fost un factor important in variafiile aparute, de vreme ce intervalul de 7-10 zile este mult diferit de intervalul de 5-10 minute. in aceasta situafie, examinatori si cbservatorii au fost constanti. Din cei 149 de itemi, 54 au avut 0 potrivire de 100%, 32. au avuto potrivire medie plasata intre 90% si 99%, 39 au avut o potrivire medie plasati intre 80% si 89.976, 23 itemi au avut o potrivire medie plasata intre 30% si 79.9%, iar un item a avut o potrivire medie plasati sub 50% (42.9%). In fine, stabilitatea test-retest de 7-10 zile, calculati inter-evaluatori si inter-observatori a rezultat, asa cum era de asteptat, in fidelitatea cea mai seizutd. Variafia in scoruri este justficati in acest caz at&t de modificarea examinatorilor si observatorilor (fiecare cu diferentele sale subtile 1m administrare si scorare), cat si de modificarile in timp survenite in comportamentul copifului testat. Din cei 149 de itemi, 50 au avut o potrivire de 100%, 26 au avut‘o potrivire medic plasaté intre 90% si 99%, 39 au avut © potrivire medie plasaté intre 80% si 89.9%, iar 33 itemi au avut o potrivire ‘edie plasat8 fntre 50% si 79.9%. Din nou, un singur item a avut o potrivire ‘medie plasatd sub 50% (42.9%). (OENTER AE Mond estore; 1s Ihin eci 39 de copii care au participat la prima sesiune de testare, doar 34 au enit si pentru a doua sesiune. Dac sunt Iuati in considerare.doar acesti indicii sunt mai buni. Au fost generati doi indicatori de fidelitate pentra anume fidelitatea concurenti (acordul inter-evaluatori) si stabilitatea test pentru un interval de 7-10 zile. Pentru fiecare din itemii DENVER. 11 s-a caleulat acordul evaluator-observator; acesta este cuprins intre .95 si 10, eu o medie de .99 (SD=.016). in acelasi mod s-a caleulat stabilitatea retest a fieciirui item, aceasta fiind cuprinsa intre .50 si 1.00, cu o medie ale 90 (SD= 12). \u cazul acordului interevaluator $i a test-retestului de 7-10 2ile (acestea ‘umd formele de fidelitate considerate mai importante), pentru a determina radul mare de potrivire inregistrat in toate aceste situatii se datoreazi uisei, a fost calculat indicele kappa (K), conform indicatilor lui Fleiss (1981), Pentru itemii inclusi pana la urma in forma actuala a DENVER TI, ‘oli itemii au un indice kz.75 in cazul acordului interevaluator. In cazul test- sctestului de 7-10 zile, 63 de itemi au un acord excelent (K2.75), 25 de item an acord bun sau foarte bun ( 40k=.75) si doar 19 item au un acord slab (0sks.40), renteu Roménia nu s-a calculat si acordul evaluator-observator, dar s-a caleulat stabilitatea test-retest. Un mumar de 21 de copii au fost testati de lou ori, la un interval de 8-10 zile, de ficcare data testarea sea realizat printr- un alt specialist, iar scorurile primei testéri nu au fost cunoscute la a doua testare, Fidelitatea test-retest este cuprinst in Roménia pentru cei 125 de stom ai DENVER IT inte .55 si 1.00, cuo stabilitate medie de .90 (SD=.13). ‘Asadar, fidelitatea testului in Roménia este similara cu cea stabilité pentra Statele Unite, chiar daca designul de cercetare nu este Ia fel de complex sinici egantionul nu este la fel de voluminos. Nu exists insa niciun motiv pentru a crede & 1a un test de tipul DENVER Il ar fi posibila o alterare a indicatorilor psihometrici ca urmare a unei traduceri sau adaptiri, de vreme ce iternii sunt cu adevirat comportamente, 2.6. VALIDITATE, Validitatea de continut a tuturor itemilor testului original DDST a fost recunoscuta prin acceptarea acestuia in intreaga lume. Itemii noi au fost redactati si selectati de profesionisti, specializati in dezvoltarea copilului si in evaluare pediatric. Validitatea testului se bazeazi pe standardizarea DENVER H Manual acon 96 wterortaiy acestuia, deci pe recursul la date empirice, si nu pe corelarea cu alte teste, avand in vedere c& toate testele consacrate existente in acest domeniu sunt construite suficient de diferit incdt si nu fie perfect convergente, Acest ‘fenomen se manifesta chiar sila teste precum cele de IQ, care chiar dacd au ca scop masurarea accleiasi caracteristici, dovedesc o lips neasteptatl de convergent Capitolul 3. ADMINISTRARE SI INTERPRETARE 4.1, MATERIALELE TESTULUL DOUNVER II utilizeaza urmBtoarele materiale: — Pampon ew fir rasucit rosu (cu diametrul de aproximmativ 10 em); — Stafide; = Zomfitoare cu maner ingust; — 10 cuburi colorate, din lemn, cu latura de 2.5 cm; — Sticlé mica, transparenti, cu deschiderea de 1.5 cm; = Clopot mic; — Minge de tenis; — Creion; — P&pusé mica de plastic cu biberon; = Cease de plastic cu méner; — Hattie alba. Voate materialele utilizate pentru testare sunt furnizate in kitul testului, cu cexceptia foilor albe de hirtie (utilizate pentru a desena) si a stafidelor care ‘sunt utilizate pentra anumiti itemi si care sunt perisabile. De asemenea, sunt necesare o mast si suficiente scaune pentru examinator, pentru copil si pentru persoana care are grija de copil (daci este cazul), precum $i spatit suficient pentru administrarea itemilor din aria dezvoltarii motor-grosiere, Pentra copiii mici, ar fi utilé 0 patura sau o masa pentru examinare, cu suprafat moale, pentru situafile In care copilul trebuie si fie pus intins pe spate. 8 te th - _ Maal hon rere Materialele furnizate in kitul DENVER II sunt selectate cu grijé si inlocuirea acestora, din grescalé sau intentionat, cu alte materiale, poate reduce nivelul de fidelitate atunci céind se compara un copil testat cu normele roménesti. in loc de stafide, se pot folosi cereale in forma de “O”. Daca unele dintre ‘materiale sunt pierdute sau deteriorate, i se poate solicita editorului testului inlocuirea acestora, contra cost. {ntotdeauna copiii trebuie s& fie supravegheati cu atentie atunci cénd sunt ia preajma materialelor pentru testare, pentru a preveni accidentele, cum ar fi inghitirea materialelor, lovirea ochilor sau a altor parti sensibile ale corpului, etc DENVER If este acompaniat de asemenea de DENVER PDQ-II (Pre- Screening Developmental Questionnaire). PDQ este o transpunere a acelor itemi din DENVER II care pot fi scorati prin raportare de citre pirinte ‘sau care, desi in aplicarea propriu-zisd a testului sunt scorati exclusiv prin observarea comportamentului, este posibil sit fie observati $i raportati de parinte, cel putin pentra scopul unui screening preliminar. PDQ consti tn 4 formulare, céte un formular pentru fiecare din cele patru categorii de varsti: 0-9 luni, 9-24 luni, 2-4 ani si 4-6 ani, Fiecare formular este o foaie Ad tiparita pe ambele fete, iar formularele sunt codificate pe baza urmitoarelor culori: portocalit (0-9 luni), violet (9-24 luni), galben (2-4 ani) si alb (4-6 ani). 3.2. FORMULARUL DE TESTARE Formulanul de testare are toti itemii testului organizafi pe cele patra arii fanctionale: Personal-Social, Motor Fin-Adaptativ, Limbaj, Motor Grosier. Exemple ale itemilor din formularul de testare DENVER TI sunt prezentate in paginile urmatoare, in Figurile 1 si 2 Repercle pentru varst, trasate in partea superioari sila baza formularutui de testare, descriu varstele, in luni i ani, de la nastere pana la 6 ani. Pani la varsta de 24 de luni, fiecare spatiu dintre marcajele pentru varsti, reprezint® © lund; dupa aceea, fiecare spatiu reprezinta 3 luni, Fiecare dintre cei 125 de itemi ai testului este reprezentat pe formular printr-o bara care se intinde intre varstele la care 25%, 50%, 75% si 90% din esantionul normativ a promovat espectivul item al testului, aga cum este ilustrat in Figira-I. {in exemphul de mai sus, pentru itemul ,merge bine”, limita din stangaa barei arati cd 25% dintre copiii din esantionul normativ au mers bine putin dup gua. Exempla det DENVER . Varsta in luni ee ee os a Stee | tunis marcajul cu o Linie scurta verticals, porit de la marginea de sus a “Hoenarulai, arati e& $0% au cut acest Incra Ia 12 luni gi o treime; limita sn stinga a zonei tnnegrite arata c& 75% din copii au mers bine la 13% luni; Iuinita din dreapta a barei arati c& 90% dintre copii din esantionul normativ vw nets bine putin inainte de 15 tani. ‘init dintre itemi au céte 0 micd nota de subsol, reprezentaté printe-un num pplasatin partea stanga a barei. Numarul se referd la instructiunile numerotate, ulate pe spatele formularului de test, care reamintesc administratorului cum 1 administreze gi/sau sA interpreteze respectiviiitemi (a se vedea Figura 2) \\numifiitemi pot fi promovati prin raportarea pe care o face persoana care uve prija de copil si, de aceea, sunt marcafi printr-un “R” in partea din stnga « barei (a se vedea Figura 2). Numai acei itemi care au un “R” marcat pe lormularul de testare pot fi promovafi prin intermediul raportarii, adic& nu prin testarea efectiva a copilului. fn orice caz, chiar gi pentru acei itemi care fost promovati prin raportare, examinatorul va trebui s& observe, atunci ind acest lucru este posibil, ce poate face copilul in domeniul deseris de respectival iter, Figura 2. Exempiu de item DENVER Pine un em ca poate fpromova cin ‘opotara de cy pin sau a pesoand Nunn Slat n prea sn a cenardu se reer insti ire pe spate fomularuhde teste : 7 Pentru anumifi itemi, plasati la varste foarte mici, nu sunt indicate toate marcajele referitoare Ia procentele de promovare (varstele pentra 25%, 50%, 75% si 90%). Acesti itemi primari, pentru care egecurile sunt rare, sunt inclugi in test mai degrabi pentru a atrage atentia utilizatoruhui asupra copiilor care au nevoie de 0 evaluare mai detaliats. De exemplu, itemul “misclri egale”, care ar trebui s& poatd fi absolvit de cAtre toti copiti, este inclus pentru a atentiona examinatorul asupra acelor copii care ar putea avea o slabiciume (de exemplu parez) a unui membru sau a unei parti a corpulu. Tofi acesti itemi sunt itemi de la varste foarte mici, in cazul clrora 90% dintre copii promoveaza itemul inca de la nastere sau putin dupa aceea. is DENEER I Mant tlm se aermetate in ceca ce priveste PDQ, fiecare item este numerotat si contine 3 tipuri de j referinte, pe banda colorata din dreapta, anume varsta la care 90% din copii esantionului normativ roménesc promoveaza acel item (adica parintele ar raspunde cu ,.Da”), varsta la care 75% din copiii esantionului normativ romanese promoveaz8 acel item (adic pirintele ar rispunde cu .Da”) $i categoria din care face parte respectivul item, Codificdrile acestor categorii sunt acronime ale sectiunilor DENVER: PS=Personal-Social, FMA=Motor fin-adaptativ, L=Limbaj, GM=Motor grosier. {n cazul exemplului din Figura 3. pentru 90% din copii se réspunde “Da” la acest item la varsta de 6 luni si 3 saptimani, pentru 75% din copii se rdspunde “Da” la acest item la varsta de 6 luni yi I sptaménd, iar itermul face parte din categoria itemilor de motricitate grosiera (GM). Figura 3. Exemplu de item din DENVER PDQ 22. St in fund fa sprin ‘8 coptlin und sigur, 10 serunde, rd a se sre pe pera, peun scaun ‘sau po un porte? DA ND 3.3. CALCULAREA. VARSTEI COPILULUI $I DESENAREA LINIEI DE VARSTA 3.3.1. Instructiuni generale La inceput se vor inregistra pe formularul de testare informafiile cu caracter general, cum sunt numele copilului, data nasterii, data testirii. Varsta copilului se calculeaza prin scdderea datei de nastere din data testului. Atunci ind este necesar si ,,imprumutim" 30 de zile pentru a realiza seiderea, 0 vom face din coloana Iunilor, iar 12 luni vor fi imprumutate din coloana anilor. 7 aha 18 Data de 3 2ua_10 recy scores porn a ce vrs exact aco ari 2 uni 4 ale 5 Varsta copitului din exemplul | a fost ealculata ca fiind 2 ani, 4 huni gi zile MARA Sham fins seme ” Exempt? ~~ ie » : oases: sot $Y ime na wee ee oS tae a Data dona jf ecderea penta ote visiaexaca coos ani 1 nl vv ta copitului din exemplal 2 este 1 an, 8 luni si 17 zile. Varsta este viata ast asul 1. Nu este posibil si scddem 28 de zile din 15. De aceea, imprumutima vv ke vile (1 fund) din 7 luni. Aduniim 30 de zile la 15 si rezulta 45 de zile. «luni sunt lasate tn coloana lunilor. rrisul 2, Seddem 28 de zle din 45 de zile = 17 zile asl 3, Nu este posibil si scddem 10 luni din 6. De aceca, imprumutimm 12 ‘ra (1 an) din 90, Adundm 12 luni la 6 pentra a realiza 18 luni, 89 riméne ‘oloana anitor, 4, Scadem 10 luni din 18 tuni = 8 luni an. Varsta copilului din exemplul 2 a fost Fas hasul 5, Sedem 88 din 89 slowlata ca fiind 1 an, 8 luni i 17 zile « slculul coreet al varstei este foarte important si trebuie verificat cu atentie uunte de a incepe testul, Vérsta copilului constituie referinta in raport cu sre $e compara toate performantele la itemii individuali. 2, Ajustarea pentru prematuritate ivsta calculata trebuie ajustaté pentru copiii care s-au nascut cu mai mult ic 2 saptimani inainte de data estimata si a céror varsti este mai mica de vn, Pentru a ajusta varsta, mai inti se imparte numarul de saptaméni de wematuritate in luni si sSptimani, utilizand 4 sptimédni pentru o luna gi 7 ile pentru 0 siptimana. Apoi se scad numdrul de luni si cel de zile rezuttate, (in varsta calculat initial. 0 PENELEH Mnno PMP HM inn erpntan 2 Exemplul3 Datade at anol $0 luna 8 zip 20 Data de nestere acophiut_arul 60 luna -6 sie -1 fecal sederesperina obje vrta exact copie bi 2 ale 10 Signin huni tale 16 etal scaderea porta one sia exact a cop lin 1 ale 5 Viesta cateulats a copilului din exemplul 3 a rezultat ca fiind 2 huni $1 19 ‘ile, Copilul s-a niscut cu 6 saptimani mai devreme (1 luni, 14 zile), astiel cf aceasta perioadi se scade din varsta calculata, pentru a ajunge la varsta ajustata, de 1 lund si 5 zile, Aceasta varsta ajustati va fi folosité pentra a se trasa linia varstei. in plus, este necesar si se mentioneze pe formularul de testare ci varsta copilului a fost ajustata pentru prematuritate. Nu este necesari ajustarea varstei pentru copiti cu varste de 2 ani sau mai mari sau Pentru copiii nascufi mai tarziu decdt s-a estimat. Cind copilul ajunge ta varsta de 2 ani sau Ja varste trecute de 2 ani, nu mai este necesar& ajustarea pentru prematuritate, deoarece siptiménile de prematuritate reprezinta 0 fractiune din ce in ee mai mict in raport cu varsta copilului $i devin astfel neglijabile 3.3.3. Trasarea liniei de varsta Dupa calcularea corecti a varstei copilului care urmeazi a fi testat (si ajustarea acesteia pentra prematuritate, daca este necesar), se utilizeaz reperele de varsti plasate in partca de sus si cea de jos a formularutui de testare, pentru a trasa o linie dreapti, 0 “linie a varstei%, din partea de sus si pind in cea de jos a formularulu, Pana se ajunge la 24 de luni, fiecare spatiu dintre marcajele pentru varsta din partea de sus si de la baza formularului, reprezinti o lund; dupa aceea, fiecare spatiu reprezinti 3 luni. Pentru a trasa linia varstei, se va utiliza varsta cxacté calculaté (sau cea ajustata), irda rotunji numarul de zile, saptémdni sau luni, Dupé trasarea liniei varstei, se scrie data testului deasupra acesteia, asa cum se arati in Figura’s.- Figura 4. Trasarea liniei de varsta - ‘Varsta in toni” 8-15-92 15 12 opi are 13 unig jumsitae; data teste este 15 August 1992 |utrucdt interpretarea testului depinde de pozitionarea corecta a liniei varstei, wala de varsté va fi verificata cu atentie de specialistul care realizeazi lostarea, pentru a se asigura ci linia a fost trasata in locul corect. 3.4, ADMINISTRAREA TESTULUI ‘4.1, Instrucfiuni generale ‘DENVER II poate fi utitizat pentru a evalua un copil in mod repetat, de la tere pana la varsta de gase ani. Pentru a putea utiliza acelagi formular de (cstare de mai multe ori, este indicat ca la ficcare evaluare a copilului si se ‘raseze 0 noul linie a varstei (avand data testart indicatd deasupra ei) si ca scorurile itemilor si fie indicate in aga fel incdt sa se poata distinge intre scorurile inregistrate la fiecare administrare. De exemplu, acest deziderat poate 6 atins prin ufilizarea unor creioane de culori diferite, oti itemii testului trebuie administrafi in conformitate cu procedurile Mandard de administrare, descrise in acest manual; fn caz contrar, mu se vor putea aplica normele descrise de barele trasate pe formularul de testare. Examinatorii trebuie sé revada periodic instractiunile de administrare, pentru a preveni devierile neintentionate de la procedura standard, 3.4.2. Dezvoltarea relagiei de incredere Pe durata testului, eforturile examinatorului tebuie directionate catre ‘obtinerea celei mai bune performante posibile de la copil si citre objinerea de informatii corecte de la persoana care are grija de copil. Dezvoltarea unei relafii de incredere (raport) cu copilul si cu persoana care are grija de copil este esentiala IMENT EI Abasal hme ge amterpnctaty ‘Testul trebuie administrat in prezenta pairintelui copilului sau a principalei persoanei care are grijé de copil. Se vor face toate eforturile necesare pentru a.asigura confortul copitului gi al persoanei care are grija de copil, in scopul obtinerii unui comportament et mai natural din partea copilului. Ghetele sau pantofii care limiteaz’ performanta copitului in raport cu itemii din categoriile de dezvoltare motrica trebuie infiturate tnainte de administrarea acestor itemi. Un copil mic va trebui sa stea pe genunchii persoanei care are grij& de el. Un copil mai mare poate sta singur, pe un seaun, daca el ajunge cu usurinta la materialele pentru test, atunci céind acestea sunt puse pe masa din fata sa. In mod ideal, copilul va sta astfel incat éinile sale sa se poatd sprijini pe masa. Coatele copilului trebuie si fie la nivelul mesei. in situatia in care un copil care sti pe genunchii cuiva are o pozitie prea joast, persoana care are grijéi de copil trebuie rugata s& pund © pitur’ impaturita pe genunchi, pentru a ridica copilul la nivelul mesei. Pentru testarea copiilor de varst& prescolara este idealé o masi ajustabili {n indlfime sau 0 mas gi un scaun cu dimensiunile adaptate pentru copii Sugarii vor fi evaluati pe podea, dacd nu este disponibild o mash sigur’. 3.4.3. Introducerea participantilor Persoana care are grija de copil va fi intrebata cénd s-a nascut copihil si dac& acesta s-a niscut prematur. Dup& aceea, examinatorul va calcula vVarsta copilului, conform instructiunilor prezentate in acest manual, si va verifica daca acest calcul este corect. Avind in vedere c& testarea poate cauza ingrijorarea si poate suscita diverse temeri din partea persoanei care are grija de copil, este esential sii se explice acesteia ci DENVER Il este administrat pentru a determina stadiul curent de dezvoltare al copilului, c4 mu este un test IQ si cd nu este de asteptat ca toti itemii administrati sa fie promovati de copil. 3.4.4. Ordinea testérii Ordinea de prezentare a itemilor trebuie sa fie lexibila si secventa trebuie ajustata in fimctie de reactia copilului. in general, este util sé se pund pe ‘masé unul sau mai multe obiecte din materialele testului, care sunt adecvate varstei copilubai (cum ar fi zomaitoarea peritrs un sugar, cuburile pentru un copil mic sau un creion pentru un prescolar ), astfel incdt copilul sé se poati amuza in timp ce examinatorul pune intrebiri pirintelu, referitoare Ia iternii care pot fi promovati prin raportare din aria Personal-Social, PUNTER A, Manu one sinter 2 \ctavittile ibere ale copitului, din intervatul tn care sunt clarificagi itemit ‘aportabili” de cdtre.examinator, in discufia acestuia cu persoana care are vant de copil, sunt considerate parte din evaluare gi examinatorul trebuie s& ‘-orde atentie comportamentuiui spontan al copilului. Itemii testului pot fi wnetati si considerati ca promovati in baza oricdrui comportament relevant imervat de cétre examinator, chiar daci acesta apare inaintea sau dupa (eutorea formala pentru respectivul item, | }-exempla, dac& un copil intra in fuga in camera de testare,itemul .Alearga jwvate fi punetat ca Bind promovat a (oate c& flexibilitatea este foarte important, exist totusi instruetiuni vcncrale referitoare la ordinea de administrare a itemilor, care marcheazi 0 ‘ccvenf® optim’ pentru cei mai multi dintre copii w recomand’ urmarea urmatoarelor instrucfiuni: 1. In general se vor administra mat intai itemii care solicit 0 participare ‘mai pufin activi a copilului (cum ar fi itemii “raportabili” din sectorul Personal-Social). Acestea ar trebui urmate de itemii din sectoral Motor Fin-Adaptativ, care nu solicit copilul sa vorbeasc@; urmeaza item de Limbaj si, in cele din urm&, itemii de motricitate grosieré. Pentra cei mai mulli dintre copii, este cel mai bine si se administreze la sfirsit itemii de motricitate grosiera, intrucat acestea solicita un nivel mai mare de ineredere — nivel care, in general, creste pe misurd ce se avanseazi testarea. in plus, unii copii devin agitati atunci cénd executa itemii de motricitate grosier& si, in consecinta, devin refractari la a se fnfoarce la masa de examinare pentru a parcurge si itemii din celelalte secfiuni b. Acctivititile pe care copii le pot executa cu usuringa trebuie administrate primele, Eforturile copiilor trebuie laudate, chiar si pentru itemii care ‘nu sunt promovati. Aceasta creeaz& incredere in copil si il incurajeaza sa abordeze itemii mai dificili cu mai mult curaj si motivatie pentru performanta. c. Itemii pentra a céror administrare se utilizeaz materiale identice din Kitoul de testare, cum ar fi de exemplu cuburile, vor fi administrati consecutiv pentru 2 economisi timp. Acest lucru ajuti la evitarea miscirilor sau operafiilor repetate cu materialele testului, aceste operatiuni repetate putnd si perturbe continuitatea sesiunii, DIENER Mans sels ntcrpeiy 4. Se recomanda s& se aseze pe masa numai acele materiale care sunt utilizate pentru itemul administrat la acel moment, pentru a evita istragerea atenfiei. Testarea se poate derula cursiv atunci cénd kit-ul testului este pastrat in afara zonei de testare si fara a putea fi atins de copil (cum ar fi de exemplu in poala examinatorului). Pentru sugari, se recomand ca toti itemii care se administreaza cu copitul intins pe jos si fie testati impreund, Indiferent de varsta copilului,testarea din fiecare sectiune va incepe cu itemi situati in totalitate in sténga liniei de varsté si va continua citre dreapta, 3.4.5. Numérul de itemi administrati ‘Numarul de itemi care urmeaza si fie administrafi variazé in functie de ‘varsta si abilitaile copilul care este testat. In practicd, numérul de itemi care ‘umeazi si fie administrati depinde de: ‘impul disponibil pentru testare si scopul testarii, mai specific, dac& scopul este identificarea unor intarzieri in dezvoltare sau a unor puncté tari ale copilului, a. Pentru a determina daca un copil care este testat este supus unui rise din punctul de vedere al dezvoltari, testul se administreaz& astfel Pasul 1: In fiecare sectiune se vor administra cel putin tei item, aflati ‘cel mai aproape de linia varstei dar integral in stinga acesteia si se vor administra de asemenea tofiitemii care sunt intersectafi (traversati) de linia varstei Pasul 2: in cazul in care copilul nu este capabil si execute unul din itemii de la Pasul 1 (nu promoveaza, refuza si execute, nu i s-a oferit oportunitatea de a execula) se administreazi itemii suplimentari din partea stingi a sectiunii corespunztoare, pénd cind copilul promoveazi trei itemi consecutivi. b. Pentrua determina punctele tari ale copitului (limita superioars), testul se va administra astfel: Pasul 1: in ficcare sectiune se vor administra cel putin tei itemi, aflati cel mai aproape de linia varstei dar integral in stinga acesteia gi toti itemaii care sunt intersectati (traversati) de linia varstei. PP NEEM, Mana tame sna ta 2s Pasul 2: in ficeare sectiune, se va continua cu administrarea de itemi aflati la dreapta itemilor promovati, pana la aparitia a tei itemi nepromovati(aceste trei eyecuri mu trebuie neaparats& fie consecutive). ‘opdul poate avea dreptul la trei Incercari pentru a executa un item atunei ul este cazul, inainte de a se inregistra esecul pe foaia de testare. Mai will de trei tncercati ar reprezenta 0 modalitate de al invata pe copil execute un item nefinalizat anterior, fiind agadar descurajatt si indicat. De asemenca, un asemenca efort de ,invijare prelungeste ida necesard testi bs \ne-vail PDQ, se selecteazi foaia corespunzatoare vérstei actuale a copitului (09 toni, 9-24 luni, 2-4 ani, 4-6 ani) si se administreaza itemii plecdnd de |i primal gi mergénd spre ultimul. Nu se sare niciun item, iar administrarea sc oprita atunci cénd au fost cumulate 3 esecuri, adic& atunci cid pe foaie swt incercuite 3 rispunsuri de ,Nu”. Egecurile nu trebuie neaparat si fie nseoutive, '1.6. Evaluarea pentru ,, Comportamentul in timpul testarii" valuarea pentra ,,Comportamentul in timpul testarii™ se acordé dupa valizarea testului. Evaluatorul poate compara comportamental copilului in ‘unnpal testului cu performanta anterioara a acestuia, utilizand calificativele se Ia dispozitie. Persoana care are griji de copil trebuie intrebats volotdeauna daca performanta copilului a fost aceeasi ca sin alte situati, in ‘sport eu abilitatile si comportamentul cotidian al acestuia, Cateodata, atunci wind sunt testafi, copiii pot fi prea bolnavi, obositi, Nmanzi sau suparafi pentru a putea s isi arate posibilititile reale. in astfel de situatii, testarea irebuie reprogramata pentru o alti zi, cand este de asteptat ca starea copilul ai fie mai bund sau el sa fie mai cooperant. 3.4.7, Scorarea itemilor Scorul pentru fiecare item va fi notat pe bard, Idngt linia de marcaj pentru 50%, Pentru DENVER If se utilizeazé urmitoarele scoruri: “P" ("pass") pentru promovat: copilul a executat cu succes itemul sau persoana cate are grijé de copil a relatat ca acesta fl poate realiza (acolo unde acest lucru este permis). __ DHNVER 1, Maa tlt erred — “F" Cail”) pentru nepromovat: copilul nu a executat itemul cu succes sau persoana care are grija de copil relateaza ca acesta nu il poate realiza (acolo unde acest lucru este permis). ~ “NO” ("no opportunity”) pentra cazul in care nu a avut ocazia: copitului ‘nu i sa oferit oportunitatea de a manifesta comportamentul descris de item, datorith unor restrict impuse de persoana care are grija de copil sau din cauza altor motive. Acest scor poate fi utilizat numai pentru itemii “raportbili’ “R” (“refuse”) pentra refuz: copilul refuza si abordeze itemul respectiv. Pentru minimizarea refuzurilor, este recomandat mai degraba si i se explice copilului ce are de facut, decat sii se ceara si faci ceva. Dact este| instruita corespunzator, persoana care are grija de copil poate administra acestiitemi. Item “taportabili” nu pot fi scorati ca refuzuri. Scorarea PDQ utilizeaza aceleasi notiri ca si scorarea DENVER I. 3.5. INSTRUCTIUNI PENTRU ADMINISTRAREA. PROPRIU-ZISA A ITEMILOR Unmati procedurile descrise aici cu exactitate si verificati cu grifé criterile de scorare, inainte de a bifa un item ca fiind acceptat (trecut) sau respins (picat). Unii itemi pot fi trecuti pe baza raportirii din partea persoanei care ‘ngrijeste copilul. Acesti itemi se remarca printr-un “R” trecut in urma ‘umelui itemului, atat pe foaia de réspuns cat si in aceste instructiuni. Atunci cénd un item este trecut pe baza raportari si nu pe baza observarii comportamentului copilului, este bine si marcafi acest lucruprin incercuirea Reului in foaia de rispuns. Atunci end sunt administra itemii care pot fi scorati prin raportare, evitafi intrebarile care pot distorsiona sau sugera un rspuns anume persoanei care are grij& de copil. De exemplu, in loc s8 intrebafi “Copilul dumneavoastri poate sa bea dintr-un pahar, nu?”, intrebati “Copilul dumneavoastri bea din pahar?”. Aveji grija s& puneti intrebari suplimentare, care si oblige persoana intervievata s& ofere toate informatiile necesare pentru scorarea itemului ~ cereti detalii si exemple si nu incercafi s& faceti persoana intervievati si ‘va dea raspunsuri monosilabice. Nu uitati c& daca frazati intrebarea in asa fel incat si intfebati dacd deja copilul face un anumit lucru, este posibil ca Persoana intervievati si se simti mai in largul su in a raporta lucruri pe care copilul nu le face. 2 NETH. Mana ee smart n \. PERSONAL-SOCIAL, ve ste fata ; ‘Tineti copilul in brate sau plasati-t pe spate 5i fincfi-va fata la o distanga de aproximativ 25-30 cm de fata copilului ‘Acceptafi itemul in cazul in care copilul va priveste (se uit la durneavoastr). A). Zambeste responsiv . ‘Avind copilul stand intins pe spate, zimbiti si vorbifi copilului. Nu il ‘eAdilafi sau atingeti, nu ti atingeti fata. . ‘Acceptafi_itemul dacd observaticopilul zimbindu-vi_inapoi. Obiectivul este acela de a obtine un réspuns social mai degrabii decat uunul fizc. \}. Zambeste spontan (R) in tinpul test oi copilul si observati dacd vi zimbeste dumneavoastr’ sau plrintelui fir a fi stimulat in acest sens, prin vreun sunet sau atingere. Daci nu observafi acest Iueru, intrebati parintele daci vreodat& copilul zambeste spre cineva inainte s& i se zambeasci, si ise vorbeascd sau si fie atin. ‘Acceptati itemul dact observafi copilul zambind spontan la dumneavoastrd sau la pirinte in timpul testului, sau dacd acest comportament este raportat de parinte. Obiectivul este acela de @ evalua in ce msurd copilul initiaza interacfiunea social. M4 Priveste propria man (8) sn eu pot ‘in timpl testului, nota dact igi priveste propria mina sau propriile tin nr mai ult seeude, mal Geel deca neste. Dach ‘nu vedefi un asemenea comportament, intrebati parintele daca a vzut copilul facdnd acest lucre. . ; : ‘Aeceptati itemul dact observati copilul facdnd acest Iuera in timpul testufui sau dack acest comportament este raportat de parinte ca fiind facut de copil. wrt pentru jucarie SS Psa o jue pe ee opi pare so pBG pe as un ie afara razei in care copilul 0 poate ajunge usor. . ‘Acceptati itemul dac’ observati copilul incercénd si ia juc@ria, fntinznd mana sau corpul spre aceasta. Copilul mu trebuie si ia de fapt jucdria, dar trebuie s& fie obscrvat depundnd efort pentru a ajunge aca. AG. Se hrneste (R) intrebati parintele dacd a vazut copilul méncnd singur un biscuite,| sau alta mancare, Acceptati itemmul daca parintele raporteaza c& intr-adevir copitul fac acest lucru. Scorati .NO" (nu a avut oportunitatea) daci mu i s-a dat copilului inca astfel de hrana. AT. Se joack “An-Tan-Te” (R) Fira a atinge mainile sau brafele copitului, demonstrafi jocul de “An-| Jan-Te” batand din palme si rugati copilul si se joace acest joc cu! dumneavoastra. Daca nu face acest Iueru, rugati parintele sa incerce| 8 se joace cu copiful. in cazul in care copilul tot nu reactioneazs, intrebati parintele daca deja copilul joaca acest joc acasé Acceptati itemul daca observati copilul rispunzénd la invitatie si batind din palme, sau daci pArintele raporteaz existenta acestui comportament al copilului cas. Acceptafi de asemenea atunci nd copilul este participativ la orice alt joc in care bate din palme.. Obiectivul este acela de a evalua interactiunes copilului cu 0 alti persoana. AB. Indica ce doreste (R) in timpul testului, observati daca cel putin o data copilul fi da de injeles in vreun fel parintelui cd vrea ceva anume, fira sa planga. Dacé mu observati acest lucru, intrebafi parintele daca se intampla Acceptati itemul dacé observati copilul ficdnd altceva decit si plng& atunci cénd doreste si comunice o dorinta specific’, sau dac3 pParintele raporteazi faptul c& uncori copilul face acest lucru. Exemple de comportamente acceptate sunt: aratatul cu degetul, intinsul mainii sau mainilor, trasul obiectului, atragerea atentiei parintelui, scoaterea ‘unor sunete sau spusul unor cuvinte A9, Face din mani de “Ia revedere” (R) Daca e posibil, este cel mai bine ca acest item si fie administrat atunci cdnd parintele gi copilul pleaca, sau atunci cfd dumneavoastra pirisifi incdperea. Uitati-va la copil si spunefi “Tai-Tai” sau “Pa- Pa” in timp ce faceti din mand, Nu atingeti si nu permiteti parintehui si ating mainile sau bratele copilului. fn azul in care copitul ma raspunde, intrebati parintele daca de obicei copilul face acest lucru cu alte persoane. Acceptati itemul daca obsérvati copitul reactionand La stimul prin ridicarea mainilor sau ficdnd cu degetele, ména sau braul, sau daca plirintele raporteazd ci uneori copilul are acest comportament in alte situati DENVER HA tla 4 pret PP EIA Anal one espa 2» \10, Se joaed cu mingea, cu examinatorul impingeti-mingea spre copil, in aga fel incat si se invarté pe mas’ si incercafi si faceti copilul si v-0 rostogoleasca inapoi. E posibil sa fie nevoie si rostogoliti mingea de mai multe ori spre copil pana si rispunda. Acceptafi itemul in cazul in care copilul rostogoleste sau arunci ‘mingea spre dumneavoastra, cu acest scop evident. (Dac& nu trimite ‘mingea spre dumneavoastra sau daca va da mingea in mand, itemul ‘nu este acceptat.) ALL. Imita acti (casnice) (R) intrebati parintele daca uncori copilul imita activititi casnice, cum far fi stersul prafului, curdtatul, maturatul, datul cu aspiratorul sau vorbital fa telefon. ‘Acceptafi itemul daci parintele raporteaz& faptul ci micar una din aceste activititi sau altele asemanatoare sunt imitate de copil \12. Bea din pahar (R) Intrebati pirintele ince masura copilul poate fine in man& o cease, 0 cand sau un pahar si poate bea din aceasta fara ajutor, dnd pe ling’ sau pe el mai putin de jumatate din continutul acesteia. Recipientul mu trebuie s4 aiba capac, buzd de golire sau alt ajutor pentru copil. ‘Acceptati itemul daca parintele raporteazi faptul c& uneori copitul face acest lueru. 413. Ajutor in casi (R) intrebati parintele daci uneori copilul ajuti in casi ficiind unele sarcini simple, cum ar fi strnsul unor jucdrii, aruncatul la gunoi, sau aducerea unui obiect atunci cdnd este rugat de parinte sau de alteineva ‘Acceptati itemul in cazul in care copilul ajuti cu adevirat, mai degrabi decit s& imite. Obiectivul este acela de a determina in ce ‘misura copitul intelege si duce la indeplinire o rugktninte de ajutor. AL4, Boloseste lingura/fureulita (R) ‘intrebati pirintele dacd foloseste copilul o lingura sau furculita pentru a minca, Daca da, cat de mult& méncare varsa pe Langa’ ‘Acceptati itemul in cazul in care copilul foloseste lingura si/sau furculita si reuseste si duc cea mai mare parte din mfncare in gura, ‘varsind doar putin pe lang3. Obiectivul este acela de a stabili in ce masuri copilul este auto-suficient in hrénire DENVER U. Shana icra soterpretatin AIS. isi scoate hainele (R) intrebati parintele daca poate copilul sa igi scoata singur vreo parte din imbriicdminte si, dac& da, care parti ale acesteia, Acceptati itemul in cazul in care copilul poate s& igi scoati singur vreunul din acele articole de imbriciminte care necesita efort pentru} dezbricare, cum ar fi pantofii, cAmasa, pantalonii sau tricoul/maieul, Tenmul mu este acceptat la articole de imbriciminte precum eaciula, ciorapii, papucii de casi sau alte articole de imbracaminte care se scot foarte usor. Obiectivul este acela de a stabili daca poate copitul si isi scoati intentionat un articol de imbracaminte, fntr-un efort de a avea| singur grijé de sine. A16, Hrdneste pipusa Plasati pipusa gi sticluta de juctrie pe masi, in fafa copituh copilului sa “hrdneasc& papusa” sau “sa dea papa la pipusa’ Acceptati itemul in cazul in care copilul plaseaza sticluta la gura Papusii sau daca incearcé in mod evident si puni sticla in gura papusii. in cazul in care copitul imits hrinitul de la san, incurajatil sa utilizeze sticluya, c&ci imitatul hranitului de la sén nu face ca itemul 8 poata fi acceptat. i. Spuneti AI7. Se imbraca (R) intrebati parintele daca poate copilul sé isi ia singur pe el vreun articol de imbraciminte si, dacé da, care anume. Acceptati itemul in cazul in care copilul isi ia singur pe el vreun articol de imbric&minte precum chilofeii, ciorapeii, maieul, tricoul, pantalonii, c&masa, pantofii etc. incaltrile nu trebuie s& fie legate, sau prinse si nu trebuie nici si fie neapirat luate in piciorul corect. cficiuld care este pusa accidental si strémb pe cap nu este suficient pentru a accepta itemul. 18, Se spalii pe dinti, cu ajutor (R) {ntrebati parintele daca se spald copilul pe dinti fara ajutor. Dacd da, ‘ragati parintele s& explice cum se intémpl& acest lucru. Acceptati itemul daci pirintele raporteaza despre copil faptul c& isi fine singur periufa de dinti si o misca pe dinfi in migcéri de periere. Este acceptat un anumit ajutor din partea pirintelui in directionarea periufei, dar copilul trebuie si faci cea nai mare parte din periere. Parintele are voie sa supervizeze procedeul i si puni pasti pe periuta. Scorati “NO” (nu a avut oportunitatea) daca parintele nu a permis copilului inca sa tncerce periajul pe dint. 7-MFER UL Ml ln soda 3 419. Se spala si usucd pe maini (R) intrebati parintele dac& se poate copilul spala si apoi nsca pe maini fri alt ajutor decat cel mult pornirea apei de la robinete la care nu poate ajunge. ‘Acceptati itemul daca parintele raporteaz& faptul c& uneori copilul face acest lucru, uilizand spun si uscdndu-se apoi bine pe maint 420. Spune numele unui prieten (unei prietene) ‘Rugafi copilul s4 va spuna mumele unuia din prietenii sau tovarigii sai de joaca. ‘Acceptafi itemul in cazul in care copilul indict cel putin un mume de prieten sau tovaris de joacd. Numele frafilor, verigorilor sau altor rude sunt acceptate doar dac& aceste persoane nu traiesc sub acelasi acoperig cu copilul evaluat. Numele animalelor de companie sau a ‘nor prieteni imaginari (de exemplu din desene animate) nu sunt acceptate. \21. Se imbraci cu un tricou (R) {ntrebati pirintele daca se poate copilul imbraca singur cu un tricou, maien san pulover, fird ajutor. ‘Acceptafi itemul in cazul in care copilul poate si isi tragi articolul de imbracaminte peste cap si poate blga corect mAinile in ménecile corespunzitoare. Itermul este acceptat si daca articolul de imbraciminte este luat invers, important este si fi fost tras peste cap si mainile ‘agate in locurile corecte. A22, Se imbracd, fara ajutor (R) ‘intrebati parintele dact se poate copilul imbriica fir ajutor. ‘Acceptati itemul in cazul in care copilul se poate imbrica, fir ‘vreun ajutor, complet si corect. in mod normal ar trebui si igi aleagé singur bainele (cel putin hainele de joacé) si poate primi ajutor cel ‘mult fn legarea gireturilor pantofilor, sau in inchiderea nasturilor sau fermoarelor din spatele hainelor, daca exist si daca nu ajunge la ele. O acceptare a itemului Se imbraed, ffir ajutor duce de asemenea la acceptarea itemilor Se imbraci si Se imbraci cu un tricou. A23. Joack jocuri de societate sau de cirti (R) {intrebaji parintele dac& poate eopitul s& joace jocuri simple de cdrti sau de societate (cum ar fi de exemplu “Nu te supara frate”). Specificati faptul ca este necesar si inteleagi cu adevarat regulile 5i s8 joace cu adevarat jocul. ‘Acceptafi itemul daci pirintele raporteaza c intr-adevar copilul {njelege si joack cel putin un astfel de joc, cualte persoane, asteptindu- sirandul atunci cand e nevoie, DENEEI HE, Manna tle erpretaiy A24, Se spald pe dinti, fara ajutor (R) intrebati parintele in ce misura copilul se spala singur pe dingi firaj ajutor sau supervizare, micar uneori. Copilul trebuie si isi punt singur pasta de dinti pe periufa si trebuie si isi spele corect dintii, ‘nainte si inapoi, si sus si jos, atat pe dinte cat gi pang la gingie. Acceptati itemul daca pirintele raporteazi c& uneori copilul se spa pe dinti fara ajutor si rd supervizare micar céteodats. (Parintele ar trebui avertizat ci e bine si spele si el copitul pe dinti din cdnd in ind, pentra a asigura 0 curdtare corecti.) © acceptare a itemului Se spald pe dinfi, férd ajutor duce de asemenca| la acceptarea itemului Se spald pe dinti, cu ajutor. A2S. isi pregiteste cerealele (R) Intrebatipérintele daca igi poate copilul pregati un castronel de cereale, ‘ard ajutor (altul decat s& i se dea cutiile sau lucrurile la care nu poate ajunge). Copilul ar trebui s& isi ia, sau sé cear’ dacd nu ajunge fa ele, castronul, lingura, cerealele si laptele gi ar trebui sé igi toarne cerealele si laptele in castron fara sa dea prea mult pe langi. Daca plrintele spune c& motivul pentra care copitul nu poate face asta este cc recipientul (cutia sau sticla) pentru lapte este prea voluminos sau prea greu, intrebafi-! daci ar putea tuma dintr-un recipient aproape gl, dintr-o carafa mica sau dintr-un pahar. Acceptafi itemul daca pirintele raporteaza ci uneori copilul face aceasta, inclusiv turnarea laptelui dintr-unul din recipientele amintite mai sus. B. MOTOR FIN -ADAPTATIV B1. Urmareste obiecte pani la linia central Copitul find asezat pe spate, fineti sfoara rosie deasupra fetei copilului, la 0 inaltime la care si igi poatd concentra privirea pe obiect (de obicei cam 20 cm). Scuturati sfoara pentru a atrage atentia copilului i migcati-o apoi incet intr-un arc dintr-o parte a corpului copilului in cealalta, de mai multe ori. Migcarea sforii trebuie opriti pentru a re-atrage atentia copilului $i apoi continuata, Acceptati itemul in cazul in care copitul urmareste sfoara cel putin pané la mijlocul arcului de cere, cu ochii sau cu eapul si ochii. Dinclodafnia 180 de gad PEER EL Aban ttm stent 3 tt2. Urmareste obiecte dincolo de linia central (Urmati procedura de administrare descrisa 1a Urmdreste objecte dnd la linia central) ‘Acceptatiitemaul in cazul in care copilul urmireste sfoara dincolo de mijlocul arcului de cere, cu ochii sau cu capul gi ochii. 0 accepiare a itemmului Urmdreste obiecte dincolo de linia central duce de asemenea la acceptarea itemului Urmareste obiecte pandi la linia centrale 183, Prinde zinganitoarea fin timp ce copilul este intins pe spate sau este finut in brate de parinte, atingeti spatele mainii sau varfurile degetelor sale cu manerul zinginitoa ‘Acceptati itemul in cazul in care copitul prinde zinginitoarea cu ‘mina pentru cateva secunde. itd, impreuneazA miinile {n timpul testului, in timp ce copitul este intins pe spate (nu si daca ¢ finut in brafe de parinte) observati dact igi impreuneazi mainile easupra liniei de mijloc a corpului, peste piept sau gurd. ‘Acceptafi itemul in cazul in care copitul isi impreuneaza mainile in acest mod. bS, Urmiireste obiecte Ia 180 de grade (Urmati procedura de administrare descris la Urmareste obiecte éind la linia centrald) ‘Acceptati itemul in cazul in care copitul urmareste sfoara, cu ochii su cu capul si och, pe intregul arc de cere parcurs de dumneavoastra ‘cu mana, dintr-o parte a corpului in cealalts. © acceptare a itemmului Urmadreyte oblecte la 180 de grade duce de asemenea la acceptarea itemului Urmdreste obiecte dincolo de linia centrala. 186. Priveste stafida Cu copilul stind in brafele pArintelui, la masd, plasafi o stafida direct in fata copilului. Stafida ar trebui si fie plasati pe o suprafata care permite un contrast bun, cum ar fi de exempln 0 bucati de hartie alba. Puteti ardta spre stafid’ sau o puteti chiar atinge pentru 2 atrage atentia copilului spre ea. in locul stafidei poate fi utlizati o aluni sau cereale rotunde. Acceptati itemul in cazul fn care copilul se uiti in mod clar la stafida. DENVER 1. Bhushan 4 errs B7. intinde mana in timp ce copilul sti in brafele parintelui, Ia mas, in asa fel incat coatele copilului si ajungi ta nivelul mesei iar mainile sale sa fe plasate pe mas, plasati un obiect, cum ar fi zinginitoerea sau sfoara rosie, pe masa, la o distant usor de atins de copil si incurajafi copital si ia obiectul de pe masa. Acceptafi itemul dact vedeti copilul c& intinde mana spre obiect, sau micar incearc& s& miste mAinile sau brafele in directia obiectului de pemasi. BS. Se uit dupa sfoard in timp ce copiful st in bratele parintelui,tineti sfoara rosie fn sus gi atrageti atentia copilului la ea. Atunci cnd copitul priveste Ia sfoard , dati-i drumul pe jos, in aga fel incat si o piarda din vedere. Nu migcati mana sau braful decat pentru a da drumul sforii, Repetati procedura daca raspunsul copiluhui este neclar. Acceptati itemmul in cazul in care copilul cautd in mod evident sfoara, privind spre podea. B9. Prinde stafida in timp ce copilul sti in brafele parintelui, la masa, in aga fel incat coatele copilutui s4 ajunga 1a nivelul mesei iar mAinile sale s& fie plasate pe masa, dati drunmul la o stafida in fate copilului, in asa fel ‘incdt sé ajunga ugor la ea. Dac’ e necesar, puteti s& aritati spre stafida pentru a atrage atentia copilului. in locul stafidei poate fi utilizata o alund sau cereale rotunde. Acceptafi itemul in cazul in care copilul ia de pe mas8 stafida, utilizind 0 migcare de greblare, cu intreaga mani. Asigurafi-vi c& stafida nu s-a lipit pur si simplu de mana copitului, ci cd a existat intentia de a o Tua, Acest item este considerat acceptat si in cazul in care copilul utilizeaza o miscare de prindere mai complex8, cu dou me Ge BIO. Prinde cu degetele opozabile (degetul mare si alt deget) (Urmati procedura de administrare descrisi la Prinde stafida) Acceptati itemul in cazul in care copilul ia de pe mas stafida, apropiind orice parte a degetului mare de unul sau mai multe alte degete ale mainii DF NPEIH Manaal ch 6 er ate 35 Oaceeptare a itemului Prine cu degetele opozabile duce de asemenea 1a acceptareg itemului Prinde stofida. WIL. Trecerea cubului dintr-o mand in alta Observati dact copilul poate trece un cub din lemn dintr-o mana in cealaltS. Pentru a incuraja aceasta, dati-i copitului un cub pentra 2-1 fine ia mand, apoi daf-i un alt cub pentru a fi apucat cu aceeasi mand. Deseori, copilul va trece primul cub in cealalta mana, in aga fel incdt stl poat apuca pe al doilea Acceptati itemul daca observati copilul transferdnd un bloc dintr-o ‘ménd in cealalta fara a-si folosi corpul, gura sau masa, 112. Luarea a doud euburi Plasati dou cuburi pe mas in fafa copilului. Incurajaf-t sa ia de pe ‘mast cuburile, dar mu i le inmanafi dumneavoastri, Acceptati itemul in cazul in care copilul ia cele doua cuburi de pe masa si le tine, ete unul in fiecare mAn&, in acelasi timp. 113. Loveste doux cuburi tinute in maini (R) Plasafi un cub de lemn in fiecare din mAinile copitului si incurajafi-t s le loveascd unul de altul. Puteti incuraja copilul si loveasca cuburile intre ele, demonstréndu-i cu ajutorul unor cuburi fimute de dumneavoastrS in maini, Nu atingeti copilul si mu permiteti parintelui s& ating mainile sau bratele copilului. fn cazul in care nu observati copitul lovind cuburile intre ele, intrebati pirintele daca a observat copilul lovind acasa obiecte mici intre ele in acest mod. Acceptati itemul in cazul in care copilul fine un cub intr-o mand si alt cub in cealalta mans gi le loveste, sau daca parintele raporteaza c& acest lucra este ficut de copil acesé. Obiectele mari, cum ar fi tigai, capace, sau alte obiecte voluminoase, nu contribuie la acceptarea itemului 14, Pune cubul in cand Plasati 3 cuburi si cana pe mast in fata copilului. incurajati copitul si puna cuburile in cand, prin demonstratic si cuvinte. Demonstratia ¢ posibil sa trebuiasca sa fie repetati de mai multe ori. Acceptafi itemul in cazul fn care copitul pune cel putin un cub én cand si fi da drumul induntru. ___ DENVER U.S tna yt aenpreaty BIS. Mazgaleste Puneti o bucata de hartie si un creion pe masd in fata copilului. Putet une creionul in mAna copilului. incurajati copilul si mazgaleasca, dar nu ti ardtati cum sa fac acest tucru. (Priviti copilul cu atentie si fiti preeatit’ pentru a-l opri s& bage ereionul in gura sau in ochi). Aceeptati itemul in cazul in care copilul face semme pe hirtie, dorind si fac& acest Iucru (avénd in mod clar obiectivul de a face semne). ‘Semnele accidentale sau impungerea hartiei nu sunt suficiente pentru acceptarea itemului. B16, Rasturnarea stafidei, demonstrat Aratati copilului de 2 sau 3 ori cum si ristoame stafida din sticla, Apoi rugati copilul sé o scoatd. (Nu utilizati cuvantul “rasturare”.) Acceptati itemmul in cazul in care copilul ristoarna stafida din sticla sau trage stafida aproape de deschiderea sticlei si apoi o ristoarnd. ‘Nu acceptatiitemul in cazul in care copilul scoate stafida cu degetul. BI7-B20. Turn de cuburi (2, 4, 6, 8) Avnd copilul asezat la mast, suficient de sus incét coatele sa fie la nivelul suprafejei mesei, iar mAinile s fie plasate pe mas&, plasati cuburile de lemn pe masa in fata copilului. incurajati copilul s& le und unul peste celalalt, prin demonstratie si cuvinte. Ar putea sa fie util 58 ii dati cuburile copilului, unul céte unul. Copilul are éreptul la teei incerear Acceptati itermul Turn de 2 cuburi daca observati copilul punand un cub desupra altuia, in aga fel incdt si nu cada dupa ce fgi ia mana de pe ele Acceptati itemil Turn de 4/6/8 cuburi, in functie de cel mai mare numar de cuburi pe care copilul le pune unul peste celélalt din trei incercari acceptare a unuia din itemii Turn dle 4/6/8 cuburi duce de asemenea la acceptarea itemilor care presupun cuburi mai putine (de exemplu, oacceptare a itemului Turn de 6 cuburi duce si la acceptarea itemului Turn de 2 cuburi si Turn de 4 cuburi). B21. Imits o linie vertical Copilul ar trebui s& fie asezat la mast, intro pozitie confortabila pentrua scrie. Puneti un creion si o bucata de hartie in fata copitului si -spuneti-i sé deseneze lini ca ale dumneavoastra. Chiar pe adea bucata de hartie demonstrati cum se deseneazi liniile verticale, trasndu-le {inspre copil. Nu ghidati mAna copifului. Copitul are dreptul la trei incercari (1 NETH. Alannal cine 9 meypntans 7 Acceptati itemul in ca7ut in care copilul face pe foaie 0 linie sau ‘mai multe, de cel putin 4 cm, care sa nu varieze de Ja verticalitate (exemplul trasat de dumneavoastra) cu mai mult de 30 de grade (vezi ‘exemphul). Linfile mu trebuie sa fie perfect drepte. V y ‘ungh mat mare de 30 grade ahi de 90 ade ungh mal mie de 30 grade ACCEPTARE, RESPINGERE, 22, Risuceste degetul mare Demonstrati cu una sau ambele maini, ficdnd un pumn cu degetal mare finut in sus. Spuneti copilutui si miste degetul mare (sau degetele mari) in acelasi mod. Nu ajutati copilul, nici macar in a-i pune ména {in pozitia corect8. Puteti sa fi spuneti s4 faca un “Tom Degetel”, sau ii puteti da o altfel de indicagie familiara pentru el din jocuri Acceptati itemul in cazal in care copitul isi migca degetal mare al ‘vrouneia din mAini sau al ambelor méini fir a migca vreun alt deget al respectivei maini 1123. Copiazi O Dati copilului un creion si o bucati de hartie, Aratafi-i cercul de pe spatele formularului de testare. Fara a-i spune ce reprezinta aceasta figuri (cere sau litera “O”) si fird a migca degetul sau creionul pentra ai arita cum si deseneze, spuneti copilului s& deseneze o figura similari, Copilul are dreptul la trei incerciri, Acceptafi itemul daca exist o form care aproximeaz’ un cere inchis sau aproape inchis, Nu acceptati figurile care nu sunt circulare, figurile care mu sunt inchise sau migedrile continue in spiral 6020 @OG60 ACCEPTARE RESPNGERE B24, Copiaza + B25. Copiazi 0 B26. Copiaza Cl demonstrat DENVER U, Bhanna law st aderpretai Dati copifului un creion si o bucaté de hartie, Aritati-i crucea desenata pe spatele formularului de testare. Fara a-i spune ce reprezinti aceast figura (cruce sau plus) si fri a migca degetul sau creionul pentru 2-i arata cum s& deseneze, spuneti copilului sa deseneze o figura similar | Copilul are dreptul la trei incercari Acceptati itemul in cazul in care copitul desencaza 2 linii care se intersecteaza undeva in jurul mijlocului. Liniile mu trebuie s& fie complet drepte, dar liniile care se intersecteazs trebuie sé fie trasat fiecare printr-o singura tus8. +r Lowes RESPINGERE Noti: Administrati Copiard Cl inainte de Copiazd O demonstrat. Dati copilului un creion sio bucat& de hartie, Aratati-i patratul desenat pe spatele formularului de testare. Fara a-i spune ce reprezinta aceasta figura si fira a misca degetul sau creionul pentru a-i arata cum s& deseneze, spuneti copilului si deseneze o figura similara. Copilul are

    You might also like