You are on page 1of 4

PROGRAMĂ OPȚIONAL

An şcolar:  2020-2021
Titlul opţionalului: TEXTUL SCRIS (DE LA RECEPTARE LA REDACTARE)
Tipul opţionalului: disciplină nouă
Grup-ţintă: clasa a VIII-a
Durata: un an şcolar
Număr ore: o oră pe săptămână
Propunător: prof. Spineanu Claudia-Ileana

Structură:
 Notă de prezentare
 Competențe generale
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare
 Conținuturi
 Sugestii metodologice

I.    Notă de prezentare
Cursul opțional ,,Textul scris (de la receptare la redactare)” răspunde nevoilor elevilor de clasa a
VIII-a în ceea ce priveşte receptarea nuanțată și redactarea diferitelor tipuri de texte. Acest curs ajută la
construirea profilului absolventului de gimnaziu, vizând formarea armonioasă a personalității elevilor
și asigurarea unor competențe-cheie importante pentru dezvoltarea personală și integrarea în societate
a acestora: competența de comunicarea în limba maternă, competența de sensibilizare şi exprimare
culturală, competența socială și civică, competența digitală, competența de inițiativă, competența de a
învăța să înveți, dar și competența matematică.

II. Competențe generale
1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

III.   Competenţe specifice şi exemple de activități de învățare

Competențe Competențe Exemple de activități de învățare


generale specifice
1. Receptarea 1.1. Identificare  Identificarea tipului de text pe baza unor
textului scris a informațiilor caracteristici definitorii;
de diverse esențiale și de  Predicția lecturii;
tipuri detaliu dintr-  Imaginarea continuării unui text;
un text scris  Stabilirea temei unui text/fragment de text;
 Identificarea cuvintelor-cheie;
 Identificarea indicilor spațiali și temporali;
 Formularea unor idei principale/secundare;
 Alcătuirea planului simplu/dezvoltat de idei;
 Rezumarea unui text;
 Identificarea modurilor de expunere;
 Identificarea modalităților de caracterizare a
personajelor;
 Identificarea figurilor de stil/ imaginilor
artistice/ sistemului prozodic.
1.2. Exprimarea  Identificarea emoțiilor/sentimentelor/ideilor
unor păreri cu transmise de un text.
privire la  Comentarea unor secvețe textuale;
Competențe Competențe Exemple de activități de învățare
generale specifice
conținutul unui  Comentarea rolului unor figuri de stil/imagini
text scris artistice;
 Formularea unor păreri legate de un text;
 Justificarea unor păreri legate de un text.
1.3. Comparare  Identificarea comparativă a emoțiilor/
a textelor scrise sentimentelor/ ideilor transmise de un text;
de diverse  Comentarea comparativă a unor secvețe din
tipuri texte diferite;
 Formularea comparativă a unor păreri legate
de un text;
 Caracterizarea comparativă a două personaje.
4. Redactarea 1.1. Organizarea  Identificarea etapelor de alcătuire a unui text:
textului scris textului scris pregătirea pentru redactare, scrierea ciornei,
de diverse revizuirea,redactarea/editarea,
tipuri publicarea/citirea;
 Selecția informațiilor;
 Realizarea planului unei compuneri;
 Ordonarea ideilor;
 Structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
 Ordonarea paragrafelor;
 Redactarea unor secvențe de text;
 Transformarea unor fragmente din vorbire
directă în vorbire indirectă;
 Folosirea conectorilor textuali.
1.2. Redactarea  Redactarea unei scrisori;
textelor cu  Redactarea unei cereri;
destinaţii di-  Redactarea unui anunț;
verse  Redactarea unor compuneri cu început/sfârșit
dat;
 Redactarea unor compuneri cu termeni
prestabiliți;
 Redactarea unor compuneri descriptive
(obiect, fenomen, persoană, animal, peisaj,
interior etc.);
 Redactarea unor compuneri narative pe o
anumită temă;
 Redactarea unor compuneri argumentative/ de
exprimare a opiniei;
 Redactarea unor dialoguri pe o anumită temă;
 Redactarea unor compuneri
descriptive/narative/dialogate după
imagini/benzi desenate;
 Redactarea unor compuneri în care se îmbină
modurile de expunere;
 Redactarea caracterizării de personaje;
 Redactarea unei pagini de jurnal;
 Relatarea unui eveniment personal.
5. Utilizarea 3.1. Aplicarea  Selecție de sinonime/serii sinonimice;
corectă, conștientă a   Jocul antonimelor;
adecvată şi normelor de  Jocul rimelor;
Competențe Competențe Exemple de activități de învățare
generale specifice
eficientă a exprimare, de  Jocuri cu ortograme;
limbii în ortografie și  Rebusuri cu rolul semnelor de punctuație în
procesul de punctuație diferite contexte;
comunicării în limba  Corectarea reciprocă a redactării;
orale și scrise maternă  Autocorectarea textelor pe baza unei grile;
 Completarea unor texte lacunare cu termeni
potriviți;
 Întocmirea unor liste cu greșeli în redactare.
3.2. Exprimarea  Identificarea mărcilor textuale definitorii
clară a pentru diverse tipuri de texte;
intenției de  Identificarea mărcilor care anunță schimbarea
comunicare a momentelor subiectului;
textelor scrise  Identificarea mărcilor textuale ale
naratorului/vocii ficționale a poetului;
 Identificarea scopului comunicativ al textelor;
 Analiza respectării criteriilor de redactare.

IV. CONȚINUTURI:
A.    RECEPTAREA TEXTULUI SCRIS
       1.     TEXTUL LITERAR
       2.     TEXTUL NONLITERAR
       3.     TEXTUL CONTINUU/DISCONTINUU
       4.     TEXTUL EXPLICATIV
1. TEXTUL MULTIMODAL

B.    REDACTAREA TEXTULUI SCRIS


       1.     COMPOZIȚII PE BAZA TEXTELOR LITERARE/NONLITERARE
a. TEXTUL NARATIV
b. TEXTUL DESCRIPTIV
c. TEXTUL DIALOGAT
d. CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ
e. EXPRIMAREA OPINIEI CU PRIVIRE LA MESAJUL UNUI TEXT LITERAR
f. EXPRIMAREA OPINIEI CU PRIVIRE LA TITLUL UNUI TEXT LITERAR
         2.     COMPOZIȚII IMAGINATIVE
               a)     TEXTE NARATIVE
               b)    TEXTE DESCRIPTIVE
                       §  Descrierea unei persoane
                       §  Descrierea unui tablou din natură
                       §  Descrierea unui animal/unei ființe 
                       §  Descrierea unui obiect
                c)     TEXTE NARATIV-DESCRIPTIVE
                d)    TEXTE DIALOGATE
                e)     TEXTE EXPLICATIVE
                f)      COMPUNERI DUPĂ IMAGINI/BENZI DESENATE
                g)     TEXTE NONLITERARE

C.    CORECTITUDINEA REDACTĂRII- GRILE DE EVALUARE ȘI AUTOEVALUARE


       1.     CORECTITUDINEA REDACTĂRII TEXTELOR LITERARE
       2.     CORECTITUDINEA REDACTĂRII TEXTELOR NONLITERARE

V. SUGESTII METODOLOGICE
Conținuturile sunt organizate în trei teme corespunzătoare celor trei competențe generale urmărite:
RECEPTAREA TEXTULUI SCRIS, REDACTAREA TEXTULUI SCRIS ȘI CORECTITUDINEA
REDACTĂRII. Toate activitățile alese vizează exersarea înțelegerii și redactării textelor de diverse
tipuri. Exerciţiile propuse sunt gândite a se desfășura gradat, de la simplu la complex, astfel încât
fiecare elev să poată utiliza cunoştinţele însuşite în anii anteriori la orele de limba şi literatura română
pe care să și le exerseze și să le îmbogățească în contexte variate de învățare. Elevii sunt îndrumați să
alcătuiască fiecare compunere în etape, asigurându-se că au au receptat corect textul-suport/au înțeles
corect cerințele de redactare, au realizat un plan de redactare în conformitate cu cerințele, au corelat
experiența personală și culturală cu mesajul textului.
Demersurile didactice urmăresc reactualizarea noțiunilor în mod practic, cu ajutorul metodelor
moderne și al resurselor didactice atractive (tabla smart, manualul digital, videoproiectorul etc.).
Printre metodele care pot fi folosite pentru parcurgerea conținuturilor se numără:
 Brainstormingul;
 Problematizarea;
 Învățarea prin descoperire;
 Scaunul autorului;
 Dramatizări;
 Jocul de rol;
 Horoscopul;
 Acvariul (Fish Bowl);
 Explozia stelară;
 Pălăriile gânditoare;
 Metoda cubului;
 Harta conceptuală;
 Diagrama Venn;
 Turul galeriei;
 Știu/Vreau să știu/Am învățat

Textele propuse spre receptare sunt abordate din perspectivă transcurriculară, prin utilizarea
metodelor interactive specifice dezvoltării gândirii critice, textul funcționând ca pretext pentru
înţelegerea sinelui şi a lumii.
Evaluarea se realizează la toate orele de curs, sub forma aprecierilor verbale, dar și sumativ, sub
formă de proiecte și portofolii semestriale. Nu în ultimul rând, grilele de evaluare și autoevaluare a
textelor redactate sunt instrumente deosebit de utile în conștientizarea importanței corectitudinii
exprimării și a respectării criteriilor de redactare. Elevii sunt implicați activ, prin autoevaluare și
interevaluare, în procesul didactic, putând să reflecteze la propriul progres de învățare.   

I. BIBLIOGRAFIE
1. Cergan, Cristina, Radu, Cristina, Tănăsescu, Iris, Fișe de lucru și texte de lectură și redactare,
Editura Paralela 45, 2018.
2. Dumitrache, Mimi, Iosif, Carmen, Exersează compunerile pentru nota 10, București, Editura
Delfin 2017.
3. Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Iași, Editura Polirom, 2014.
4. Onofrei, Margareta, Compuneri pentru clasele a V-a și a VI-a¸ Editura Booklet, 2018.
5. Pană-Dindelegan, Gabriela, Gramatica limbii române pentru gimnaziu, București, Editura
Univers Enciclopedic Gold, 2019.
6. Triculescu, Ana, Buga-Moraru, Mădălina, Cum să scrii o compunere. Tipuri de compuneri
pentru clasele VII-VIII, București, Editura Booklet, 2012.

You might also like